Prin esenta sa,ca si prin functia sa sociala, Constitutia are o valoare juridical

superioara fata de orice alta norma de drept. In consecinta, toate actele

normative adoptate de Parlament si Guvern precum si actele emise de celelalte
autoritati publice trebuie sa se conformeze normelor si principiilor
constitutionale. In cazul in care un act normative,inclusive o lege adoptata de
Parlament sau regulamentul de organizare si functionare al acestuia contravin
constitutiei,nu pot produce efecte.

Justificarea teoretica a suprematiei constitutiei rezida chiar in caracterul politic

si juridic al acesteia. Astfel,in constitutie isi gaseste expresia vointa suprema a
poporului in ceea ce priveste obiectivele si instrumentele de exercitare ale puterii
politice. Normele constitutionale fixeaza principalele instrumente de
guvernare,stabilesc autoritatile care vor infaptui guvernarea si raporturile intre
acestea. Totodata,constitutia este drepturilor si libertatilor cetatenesti. In
plus,constitutia este factorul structurant al ordinii juridice,careia ii furnizeaza
principiile directoare: egalitatea tuturor cetatenilor,legalitatea,neretroactivitatea
legilor s.a.

Chiar si numai aceste argumente sunt indeajuns pentru a demonstra

suprematia constitutiei. Pentru a intelege insa si mai clar “suprematia
Constitutiei”,vom spune ca aceasta nu are relevanta numai fata de celelalte acte
normative. Astfel,activitatea politica in general,a unor forte sociale – cum ar fi de
exemplu partidele politice – in special,trebuie sa fie conforme cu dispozitiile
constitutionale.

1
 Sistemele constitutionale moderne prevad in acest sens sanctiuni pentru
incalcarea prevederilor Legii fundamentale fie de autoritatile statale care
desfasoara o activitate politica propriu zisa,cum este,de pilda,seful statului,fie de
catre partidele politice.

De asemenea,este o indatorire generala a sefului statului de a veghea la

respectarea de catre toate celelalte autoritati publice,organisme
neguveramentale,cetateni,partide politice,sindicate,etc a Constitutiei [de
exemplu: art. 2 parag. 3 din Constitutia S.U.A.; art. 80 alin (2) din Constitutia
Romaniei; art 5 din Constitutia Frantei. In Portugalia, garantul aplicarii Constitutiei
este Consiliul Revolutiei, potrivit art. 142 si 146 din Constitutie].1

In literature de specialitate s-a afirmat ca suprematia Constitutiei este o

calitate a acesteia,care o pozitioneaza in varful tuturor institutiilor statale si
juridice,fiind astfel o realitate politico-juridica,nu numai juridica.2 S-a mai spus ca
in fundamentarea suprematiei Constitutiei,trebuie plecat de la cauzele care o
legitimeaza si de la legatura dintre Constitutie si putere.3

Un prim factor determinant al suprematiei Constitutiei si care justifica,

totodata, idea de control al constitutionalitatii legilor consta in faptul ca
dispozitiile si principiile inscribe in Legea fundamental regelementeaza
principalele raporturi de putere si exprima vointa suverana a poporului in materie
de guvernare. Este o cerinta esentiala ca in Constitutie sa se reflecte cat mai real
optiunea poporului pentru forma de guvernamant si caracterul regimului
politic,pentru instrumentele si modalitatile dezirabile de exercitare a puterilor in
stat. Aceste este si motivul pentru care in unele tari Constitutia adoptata la
Adunarea Constituanta se aproba prin referendum national de catre un larg corp
electoral. Din moment ce Constitutia contine astfel de dispozitii – validate de
reprezentantii poporului si,dupa caz,chiar de aceasta,prin vot referendar - ,este
firesc ca Parlamentul sa nu poata deteriora sau incalca prin lege ordinea publica
stabilita prin dispozitiile constitutionale,iar in cazul in care forul legislative ar

1
,Cristian Ionescu, Tratat de drept constitutional contemporan ,Editia 2,p217- Suprematia Constitutiei.
2
G,Iancu,Drept constitutional si institutii politice,Ed. Lumina Lex,Bucuresti 2005,pg. 38
3
Idem, pg.39

2
adopta o astfel de lege,sa existe un organism si o procedura solemna de
invalidare in Constitutie,sa nu poata fi incalcata sau viciata.4

Principiul suprematiei Constitutiei capata o conotatie formala in cazul in care

Constitutia este adoptata intr-o forma scrisa. Desi nu se poate contesta
suprematia cutumei constitutionale fata de orice alta cutuma, caracterul incert al
acesteia produce cel putin o relativizare a suprematiei cutumei. Asa cum s-a
subliniat in literature de specialitate, caracterul de lege scrisa accentueaza
suprematia politicaa a Constitutiei.5

Un alt factor determinant al forjarii principiului suprematiei Constitutiei si,

implicit, a controlului constitutionalitatii legilor l-a constituit recunoasterea prin
Constitutiile scrise a drepturilor si libertatilor civile ale cetatenilor, Constitutia
devenind un garant al respectarii acestora,inclusive de catre puterea legiuitoare.
Asa cum se stie, inca din vara anului 1789,reprezentantii poporului
francez,constituiti in Adunarea Nationala, au adoptat Declaratia drepturilor
omului si ale cetateanului, care ulterior a fost plasata alaturi de preambulul
Constitutiei din 3 septembrie 1791. In primul titlu al Constitutiei se prevede ca
aceasta garanteaza un ansamblu cuprinzator de drepturi civile. Constitutia
interzice expres puterii legislative sa adopte vreo lege care sa aduca atingere sau
sa puna un obstacol in fata exercitarii drepturilor natural si civile pe care le-a
consemnat si garantat.6

Ideea de suprematie a Constitutiei, raportata la procedurile de control pentru

verificarea conformitatii actelor emise de catre autoritatile publice cu textul
constitutional, ridica o problema de principiu, si anume, care este obiectivul final
al controlului constitutionalitatii legilor. Finalitatea acestuia consta in apararea
prin mijloace juridice specializate a drepturilor si libertatilor constitutionale sau in
reasezarea raporturilor intre cele trei puteri alte statului dezechilibrate prin
incalcarea de catre una dintre ele a Constitutiei? In ceea ce ne priveste,

4
Cristian Ionescu,Contencios constitutional, Editura Universul Juridic, pg 48
5
Cristian Ionescu,Contencios constitutional, Editura Universul Juridic, pg 49
6
Idem, pg 50

3
consideram ca procedura de control a constitutionalitatii legilor raspunde,
deopotriva, ambelor finalitati.7

Asigurarea suprematiei Constitutiei inseamna, astfel, asigurarea stabilitatii

sociale si a ordinii juridice in stat. Datorita suprematiei Constitutiei, Legiuitorul
constituant a stability o anume ierarhie a actelor normative, in fruntea tuturor
acestora fiind asezata chiar Legea fundamental. Ei ii urmeaza legile
constitutionale, legile organice, legile ordinare, ordonantele, hotararile
Guvernului,s.a.m.d. Prin definitie, problema suprematiei unui asemenea tip de
lege fundamentala se pune in alti termini decat suprematia Constitutiei scrise.
Noua cutuma sau o noua lege cu un continut constitutional se vor substitui cu
usurinta cutumei iesite din uz,respective,legii a carei modificare sau abrogare se
impune. Suprematia Constitutiei este insa doar un principiu.Ea trebuie dublata de
stabilirea unui mechanism care sa-I dea consistenta, s-o apere. Aceasta conceptie
a facut ca in toate Constitutiile scrise sa apara un mechanism special, care sa
asigure o superioritate normelor instituite de puterea constituanta fata de legile
ordinare, in sensul ca ele nu pot fi modificate decat tot de puterea care le-a
instituit, cu respectarea unor forme si garantii speciale,diferite de cele ale legilor
ordinare. 8

7
Idem, pg 52
8
Idem, pg 56-57