Programul de studii universitare de licență Drept

REFERAT

DISCIPLINA: Drept Parlamentar

TEMA:FUNCŢIILE PARLAMENTULUI ÎN
STATUL DE DREPT

ANUL: II

-2021-

Începem prin a defini dreptul ca fiind sistemul normelor stabilite sau recunoscute de Stat,
care au ca scop reglementarea relațiilor sociale, a căror respectare obligatirie este garantată
de forța de constrangere a Statului. Dreptul este alcatuit din norme juridice în vederea
conviețuirii umane, a stabilirii ordinii sociale și realizarea unor valori corespunzatoare
stadiului de dezvoltare a societății.
Parlamentul, din punct de vedere istoric a apărut ca reacție împotriva tiraniei, în climatul
ideilor care susțineau că titularul puterii suverane este poporul,în perioada revoluțiilor
burgheze din Anglia și din unele țări europene. Parlamentul s-a concretizat ulterioe într-o
instituție sub formă de adunare reprezentativă, care se ocupa în primul rand de a legifera și de
a controla executivul, ca expresie a voinței suverane a poporului. Această denumire de
Parlament a apărut în Anglia, dar din punct de vedere etimologic provine din limba franceză
de la verbul ‘’parler’’, a vorbi, datorită dezbaterilor din cadrul acestui tip de instituție.
Parlamentul mai este întalnit și sub denumirea cu caracter general: adunare reprezentativă.
Parlamentul exercită atribuțiile sale de organ reprezentativ suprem și anume organizează
principalele relații relații sociale prin mijloacele sale specifice, anume legiferarea.
Parlamentul României este organul reprezentativ suprem al poporului român și de asemenea
unica autoritate legiuitoare a României. Parlamentul este bicameral, fiind alcătuit din Senat și
Camera Deputaților. Reprezentanții poporului sunt aleți în Parlament în baza votului
universal,direct, egal, secret ți liber consimțit pe o durată a mandatului de patru ani. Senatul și
Camera Deputaților au prerogative egale, cu excepția numirii numai de către Senat a
Avocatului Poporului, justificând bicameralismul.
Potrivit Constituției, Parlamentul este forul care dezbate și aprobă toate legile după care ne
ghidăm în societate, în raporturile de muncă, sociale, în sănătate, educație sau chiar apărare.
De asemenea, tot Parlamentul numește Avocatul Poporului șefii serviciilor secrete sau
judecătorii Curții constituționale.
Componența Guvernului depinde tot de Parlament. Activitatea de zi cu zi a Parlamentului
presupune elaborarea,votarea și dezbaterea legilor. Toate propunerile inițiate de Guvern sau
cetățeni se discută prima dată în comisiile de specialitate,urmând să fie votate în plen.
ÎmputernicirileParlamentuluitrebuiesavalorificepozițiastatalăpe care acesta o ocupășitrebuiesă
fie specific înfăptuiriiconduceriistatale, pentrucăacestaeste ales direct de
cătrecetățenișireprezintatotodatăvoințapoporului.

FuncțiileParlamentuluisuntdupă cum urmează:

1. Funcția legislativă;
2. Funcția de stabilirea principalelor direcții ale activității social-economice, culturale,
statale și juridice;
3. Funcția de alegere, formare, avizare a formării, numire sau revocare a unor autorități
sau instituții publice;
4. Funcția de control parlamentar;
5. Funcția de conducere în politica externă;
6. Funcția de organizare internă și de funcționare proprie.

Funcția legislativă
Reprezintă funcția principală a Parlamentului, care constă în adoptarea de norme juridice, sub
forma unor legi obligatorii pentru executiv, iar în cazul în care este necesară soluționarea
unor litigii și pentru puterea jurisdicțională. De asemenea, executivul se poate implica în
exercitarea funcției legislative, implicare care poate fi considerată limită a activității
autorității legiuitoare.

Funcția de stabilire a principalelor directții ale activității social-

economice, statale, culturale și juridice
În exercitarea acestei funcții Parlamentului îi revin mai multe atribuții, printre care și
următoarele adoptarea bugetului, reglementarea alegerilor, organizarea și funcționarea
organelor statului, declararea mobilizării generale sau parțiale, reglementarea organizării
referendumului și așa mai departe.

Funcția de alegere, formare, avizare, a formării, numire sau revocare

a unorautorități sau instituții publice
În urma acestei funcții, Parlamentul poate suspenda din funcție pe Președintele României,
acordă votul de încredere programului și întregii liste a Guvernului, poate retrage aceasta
încredere acordată și numește Avocatul Poporului. De asemenea, Parlamentul poate revoca și
dizolva Guvernul, prin mecanismele sale legale-moțiunea simplă sau de cenzură. Totodată el
este cel care avizează sau numește unii demnitari în stat, judecători, ambasadori sau membrii
unor instituții centrale.

Funcția de control parlamentar

Investit cu puterea poporului, Parlamentul realizează și o importantă funcție de control. În
principiu acesta vizează constituționalitatea legilor, a unor decizii și măsuri întreprinse și
aplicate de Guvern, revocarea unor organe de stat sau înalți funcționari.Controlul are în
vedere și plângerile, sesizările cetățenilor, unele abuzuri întreprinse de unele instituții și
reprezentanții acestora împotriva lor.În aceeași măsură, controlul parlamentar este foarte
important și necesar,deplin și diferențiat, fiind clasificat în funcție de conținut după cum
urmează:

•Cotrolul parlamentar exercitat prin mesaje, rapoarte și programe;

•Controlul exercitat prin comisiile parlamentare;

•Controlul exercitat prin rezolvarea petițiilor cetățenilor;

•Controlul exercitat prin întrebări și interpelări;

•Controlul exercitat prin Avocatul Poporului;

•Dreptul deputaților și senatorilor de a cere și obține informațiile necesare.

Funcția de conducere în politica externă

Parlamentul are de asemenea atribuții ce țin de domeniul conducerii în sfera relațiilor externe,
cum sunt declararea stării de război, suspendarea sau încetarea ostilităților militare, în
condițiile stabilite de Constituție și de lege.

Funcția de organizare internă și de funcționare proprie

Potrivit acestei funcții, Parlamentul are următoarele atribuții

•Aprobarea bugetului propriu;

•Adoptarea regulamentului de organizare și funcționare;

•Validarea sau anularea alegerii parlamentarilor;

•Alegerea organelor interne ale camerelor Parlamentului;

•Alte atribuții ce privesc statutul senatorilor și al deputaților.

Relatiile dintre Parlament și Guvern

Între cele două instituții fundamentale ale sistemului democratic este firesc să existe anumite
relații și raporturi.Aceste relații pot fi de conlucrare, colaborare, dar și de control. Controlul
se realizează dinspre Parlament spre Guvern, el vizand activitataea acestuia și a membrilor
săi. El se înfăptuiesște prin votul de investitură acordat Guvernului, moîiunea simplă și de
cenzură pentru activitatea sa, care poate merge pana la demiterea Guvernului. Moțiunile
constituie un important mijloc, instrument pe care îl are la dispoziție Parlamentul, în controlul
acestuia asupra activității Guvernului. Moțiuneasimplă se deosebește față demoțiunea
de cenzură atât prin obiectivele pe care le urmărește în relația sa cu Guvernul, cat și prin
modalitățile de inițiere și a finalității urmărite. Moțiuneasimplă vizează fie activitatea în
ansamblu a Guvernului, fie a politicii sale într-un domeniu al vieții sociale, învățământ,
agricultură sau industrie. Ea are ca motivație slaba activitate desfășurată de Guvern,
incapacitatea sa de a rezolva problemele vieții sociale sau dintr-un domeniu al acestuia.
Obiectivul moțiunii simple nu îl constituie înlăturarea Guvernului, ci îndreptarea
activității.După dezbaterea și votarea el, în caz că aceasta este acceptată prin votul majorității
simple, Guvernul este obligat să țină cont de conținutul, prevederile, soluțiile propuse de
moțiune. Moțiunea de cenzură are ca obiectiv înlocuirea Guvernului a cărui activitate și
politică este considerată nesatisfăcătoare, în neconformitate cu programul de
guvernareasumat, cu interesele generale ale societății.Moțiunea de cenzură se dezbate la trei
zile de la data cand a afost anunțată in Parlament, iar daca ea este votată cu o majoritate
simplă de Parlament în ședința comună a celor două camere, Guvernul este demis.

Controlulrealizat de ParlamentasupraactivitățiiGuvernului , își are temeiul în

faptul că acesta exprimă voința și interesele națiunii, fiind în același timp instituția cu cea mai
mare activitate politică din societate, cu rolul major în existența și funcționalitatea acesteia și
mai ales cu cea mai mare reprezentativitate.

Actele Parlamentului
Parlamentul elaboreaza următoarele acte:legile, hotărârile, moțiunile, declarațiile, mesajele,
sau apelurile. Unele au caracter strict juridic, iar altele sunt exclusiv politice, dar există
situația când cele două se combină, politicul cu juridicul. De asemenea există acte cu caracter
normativ, dar și fără. Cele cu caracter normativ pot fi individuale, dar și acte cu caracter
general, îndeosebi politic. Regulamentele Parlamentului se adoptă de exemplu prin hotărâri
cu caracter normativ.

Mecanismul de funcționare a Parlamentului

Parlamentul își desfășoară activitatea în sesiuni, existând doua tipuri sesiune ordinară și
sesiune extraordinară. Sesiunea ordinară este perioada obligatorie de activitate a
Parlamentului.Această sesiune este de regula convocată de două ori pe an, primăvară-vară,
toamna-iarna. Sesiunea extraordinară eeste convocată la inițiativa a cel puțin o treime din
membrii Parlamentului, doar ăn situații deosebite, stare tensională în țară, de război,
încheierea păcii sau adoptarea unor legi importante care nu au putut fi realizate în sesiunea
ordinară.
Așa cum am mai spus, Parlamentul este unicul organ legiuitordin cadrul statului de drept.
Deși Guvernul poate emite ordonanțe, acestea se fac doar cu acordul Parlamentului, a unei
legi speciale votate de acesta, iar orice ordonanță emisă de Guvern urmează a fi dezbătută și
aprobată de Parlament printr-o lege. Parlamentul emite așadar trei tipuri de legi. Prima
categorie estea cea a legilorconstituționale, care au ca obiectiv modificarea sau
revizuirea constituției, votate cu majoritatea absolută. A doua categorie este cea a
legilororganice, legi cu o deosebită importanță pentru viața socială, care se votează cu
două treimi, iar în a treia categorie sunt incluse legileordinare, care sunt votate cu o
majoritate simplă.