Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA CRETIN DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE TIINE JURIDICE I ADMINISTRATIVE FACULTATEA DE DREPT

Mandatul Parlamentar

BUTUCEL ALIN GRUPA 4, ZI

2011

Introducere Pentru a putea intelege mai exact unde se situeaza notiunea de mandat parlamentar trebuie mai intai sa ne facem cunoscuta notiunea de drept parlamentar si nevoia acestuia insistemul nostru de drept romanesc . 1.1. Definirea Dreptului parlamentar Originea Dreptului parlamentar se consider c este .Manualul. lui T.Jeferson, elaborat de acesta ca preedinte al Senatului SUA, n care a reunit practicile consacrate n activitatea adunrii. Dup unii autori (prof.I.Deleanu), originile Dreptului parlamentar se regsesc n regulile ce configurau activitatea diferitelor adunri reprezentative, ncepnd cu Senatul roman, continund cu Parlamentul englez medieval, cu Dieta polonez, cu Parlamentul francez nainte de Revoluia francez etc. n realitate, Dreptul parlamentar este consecina formrii Parlamentelor n sensul modern al termenului, adic atunci cnd acestea: - au cptat un rol prioritar n cadrul regimului politic, n dauna monarhiei (ce s-a transformat n monarhie constituional) sau n cadrul regimului republican, devenind sediul suveranitii (aa numita suveranitate parlamentar, dominant n secolul XIX n numeroase ri); - Guvernul (cabinetul) a aprut ca o nou autoritate n cadrul puterii executive, separat de eful statului, iar rspunderea sa politic fa de Parlament, indiferent de faptul c este numit exclusiv de Parlament sau doar de eful statului, pe baza unei prezumii de ncredere, a fost decisiv pentru formarea i caracterizarea regimului parlamentar; - s-a constituit sistemul reprezentativ i, n cadrul acestuia, pluralismul politic, Parlamentul devenind locul de nfruntare i agregare a intereselor i reprezentrilor ce i disput ntietatea n societate, prin intermediul opiniei publice i a celor care o formeaz n cadrul mass-media.

Locul Dreptului parlamentar n sistemul de drept romnesc Dreptul constituional reglementeaz locul i rolul Parlamentului n regimul politic constituional, precum i relaiile sale cu celelalte autoriti publice (bicameralismul, caracterul de autoritate suprem reprezentativ a Parlamentului i de unic autoritate legiuitoare etc.), pe cnd Dreptul parlamentar reglementeaz activitatea parlamentarilor n cadrul Parlamentului, ca i funcionarea intern a acestuia, adic modul de executare n Parlament a mandatului parlamentar. De aceea, dreptul parlamentar este o subramur a dreptului constituional, cum sunt i dreptul electoral sau justiia constituional. Dreptul constituional, n cadrul doctrinei profesorului Louis Favorieu privind coninutul acestuia, este format din dreptul constituional substanial, cuprinznd drepturile i libertile fundamentale, eseniale n definirea statutului ceteanului i a relaiei sale cu statul, dreptul constituional instituional, definind autoritile (organele) statului, i dreptul constituional normativ, privind sistemul juridic.

Din acest punct de vedere, dreptul parlamentar este o subramur a dreptului constituional instituional i normativ. Fa de dreptul constituional substanial el constituie numai o garanie instituionalizat a respectrii de ctre Parlament a drepturilor i libertilor fundamentale. Una dintre cele mai reprezentative componente ale dreptului parlamentar romanesc este: 1. Drept parlamentar al mandatului reprezentativ, care se refer la statutul parlamentarilor potrivit mandatului lor (dobndire, ncetare, drepturi i obligaii, mijloace de protecie).

Mandatul parlamentar

Noiunea de mandat parlamentar Mandatul parlamentar definete o demnitate public obinut prin alegerea parlamentarului de ctre electorat, n vederea reprezentrii acestuia n realizarea competenelor Parlamentului, demnitate din care rezult c mandatul parlamentar este reprezentativ, n sensul c, dei ales de un segment al corpului electoral, alctuit din alegtorii dintr-o circumscripie, fiecare parlamentar reprezint ntreg corpul electoral (circumscripia constituie numai un mod de desemnare practicat datorit dimensiunii corpului electoral). Coninutul mandatului parlamentar este prestabilit, prin Constituie, lege, regulamentele parlamentare sau pe cale cutumiar, fiind dedus din exercitarea prerogativelor ce alctuiesc competena Parlamentului. Natura juridic a mandatului parlamentar Mandatul parlamentar este o imputernicire de a reprezenta. Politiceste el este o conventie intre alegatori si cei care aspira la dobandirea mandatului, avand la baza o platforma electorala. Juridiceste el semnifica o functie publica cu care titularul sau este investit prin alegeri si al carei continut este predeterminat prin lege. Mandatul este reprezentativ (nu imperativ) si ca atare este constituit in absenta oricarei proceduri de revocare. Aceasta in considerarea faptului ca fiecare parlamentar reprezinta Natiunea in intregul ei. Mandatul parlamentar nu este un mandat de drept civil pentru ca nu intervine in sfera raporturilor juridice civile, si nu rezulta dintr-un contract ci dintr-o manifestare de vointa colectiva a corpului electoral facuta in scopul de a produce un efect de drept constitutional. Deci mandatul parlamentar este un mandat de drept constitutional avand urmatoarele principale trasaturi:

- este general, parlamentarul fiind reprezentantul intregii Natiuni si pentru toate interesele ei; - este independent si irevocabil, parlamentarul manifestandu-se in exercitiul mandatului sau fara a fi legat juridic de angajamentele sale fata de manifestarile de vointa ale acestuia pe durata mandatului si fara a fi expus revocarii. In acest sens art.70 din Constitutie aduce precizarea ca "deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului "; -are un continut predeterminat, drepturile si obligatiile ce revin parlamentarului fiind prestabilite prin Constitutie si prin lege1 . Deosebirile mandatului parlamentar fa de mandatul civil Potrivit art. 1532 din Codul Civil, mandatul este un contract n puterea cruia o persoan se oblig, fr plat, de a face ceva pe seama altei persoane de la care a primit nsrcinarea. mandatul civil este de drept privat, cu un coninut rezultat din acordul de voin expres sau prezumat al prilor i cu caracter imperativ, raportat numai la voina mandantului, pe cnd mandatul parlamentar este un mandat de drept public, cu un coninut prestabilit i cu caracter reprezentativ al ntreg corpului electoral (popor); mandatul civil rezult din acordul de voin expres sau presupus dintre mandant i mandatar (cum ar fi n cazul gestiunii de afaceri), pe cnd mandatul parlamentar este rezultatul alegerilor parlamentare (baza electiv), care reprezint un act - condiie pentru dobndirea lui (cu un coninut prestabilit, cum este actul alegerii i condiia reprezentativitii rezultate din adiionarea voturilor pentru fiecare candidat), mandatul civil este imperativ, n sensul obligativitii mputernicirii mandantului, pe cnd mandatul parlamentar este reprezentativ, definind o demnitate public, al crei coninut este stabilit prin Constituie, prin regulamentele Parlamentului sau prin lege, ori pe cale cutumiar; de aceea mandatul civil implic acceptarea de ctre mandant a actelor mandatarului fcute n virtutea mputernicirii acordate, pe cnd cel parlamentar este general i nu implic ratificarea de ctre electorat a actelor ndeplinite; mandatul civil poate fi i implicit, pe cnd mandatul parlamentar este ntotdeauna expres, alegtorii trebuind s voteze pentru o list sau un candidat, n funcie de tipul de scrutin; mandatul civil este esenialmente revocabil, pe cnd mandatul parlamentar nu poate fi revocat; mandatul civil implic aducerea la ndeplinire de ctre mandatar a mputernicirii acordate de mandant, pe cnd mandatul parlamentar nu presupune o relaie juridic ntre alegtori i alei ori ntre partid i parlamentari, potrivit art. 69 alin. (2) din Constituie, orice mandat imperativ fiind nul.2 Natura juridic a mandatului parlamentar Aa cum rezult din cele artate: mandatul parlamentar este o categorie a dreptului public, deoarece Constituia, legea sau eventual cutuma sunt cele care i stabilesc coninutul i i
1 2

Lector Gheorge Buta, Drept Constitutional,UBBCCLUJ.RO Mihai Constantinescu,Marius Amzulescu, Drept Parlamentar ,2004,Ed.art,Cluj

determin limitele; mandatul parlamentar nu presupune o relaie juridic ntre parlamentar i alegtori, sau partid, ci doar o relaie politic sancionat prin aceea c nu va mai fi ales, iar pe parcursul exercitrii, pierderea sprijinului politic, chiar eliminarea din grupul parlamentar etc.; ca demnitate public mandatul parlamentar presupune mputernicirea dat de alegtori ca parlamentarul s fie n serviciul ntregului corp electoral (popor) i nu numai al unei pri din aceasta (alegtorii circumscripiei electorale sau ai partidului din care parlamentarul face parte), exercitnd astfel un mandat reprezentativ. Trsturile mandatului parlamentar Trsturile mandatului reies din natura sa i anume: mputernicirea pe care o cuprinde are caracter general; n exercitarea sa, parlamentarul este independent; mandatul su este irevocabil; confer parlamentarului un regim special de protecie. a) Generalitatea mandatului parlamentar - o dat ales, parlamentarul devine reprezentantul ntregului popor, iar coninutul mandatului su este determinat de interesele acestuia, pe care l reprezint, i nu numai ale celor care l-au votat; n definirea acestor interese, opiunea parlamentarului este liber, chiar dac el face parte dintr-un partid pe care l reprezint n Parlament; chiar fa de partid opiunea sa rezult exclusiv din propria convingere; - mandatul parlamentar exprim relaia parlamentarului cu ntregul popor, n serviciul cruia este, nu numai cu alegtorii circumscripiei care l-au votat, dei acetia beneficiaz de prezena sa n virtutea obligaiei parlamentarului de a ine legtura cu alegtorii. b) Independena mandatului parlamentar - n exercitarea mandatului, parlamentarul se supune numai Constituiei, legilor i este inut s adopte atitudini care, potrivit contiinei sale, servesc binelui public; - independena parlamentarului nu este contrar obligaiei depunerii jurmntului care se refer tocmai la ndatorirea de a respecta coninutul politic al mandatului; - libertatea de aciune a parlamentarului rezult din prevederile art. 69 alin. 2 din Constituie, potrivit cruia .mandatul imperativ este nul..3 c) Irevocabilitatea mandatului parlamentar - mandatul imperativ fiind nul, potrivit art. 69 alin. 2 din Constituie, pe cale de consecin mandatul parlamentar nu poate fi revocat, fiind reprezentativ; irevocabilitatea este garania independenei care, la rndul su, asigur generalitatea mandatului; - irevocabilitatea nu este afectat de obligaia depunerii jurmntului datorit coninutului acestuia. d) Protecia mandatului parlamentar este ndeosebi de natur constituional i datorit importanei ei o vom trata separat. Legtura politic dintre parlamentar i societate e) Alte explicaii privind trsturile mandatului parlamentar - faptul c mandatul parlamentar are caracter reprezentativ nu nseamn c, o dat ce alegerea a avut loc, orice legtur dintre parlamentar i alegtori dispare; - parlamentarul este supus permanent i difuz influenei opiniei publice, pe care, la rndul su, o influeneaz; independena mandatului nu nseamn c parlamentarii se pot dezinteresa de aspiraiile de ansamblu ale poporului, deoarece, altminteri,
3

Constitutia Romaniei

principiul reprezentrii ar fi o simpl ficiune; Parlamentul i desfoar activitatea sub control electiv, ntruct electoratul, la urmtoarele alegeri, poate s nu l mai aleag; - pentru evitarea riscului unei rupturi ntre Parlament i electorat, un rol important l au formele de mbinare a democraiei reprezentative cu democraia semi-direct: referendumul (constituional sau consultativ) i iniiativa popular; aceluiai scop i sunt subordonate i posibilitatea dizolvrii Parlamentului, n caz de criz guvernamental (art. 89 din Constituie), i durata mandatului parlamentar de 4 ani, care tempereaz tendina parlamentarilor de a se transforma ntr-o oligarhie politic; - prin intermediul parlamentarilor, cu excepia celor independeni, partidele politice sunt reprezentate n Parlament; este o reprezentativitate care nu e antinomic cu mandatul de parlamentar, deoarece corespunde coninutului su politic; apartenena politic a parlamentarilor are un rol important n asigurarea legturii lor cu mediul social datorit rolului partidelor politice de intermediari ntre societate i stat i de mediatori n confruntarea intereselor i concepiilor specifice diferitelor grupe sociale; - alegerea parlamentarilor prin vot universal i direct asigur, prin presiunea perspectivei scrutinului, un contact permanent ntre acetia i mediul social; astfel, parlamentarul este n serviciul poporului, avnd mandat de la corpul electoral, nu de la partid, dei acesta l-a propus i susinut n alegeri; ntr-o societate democratic, promovarea politicii partidului este o chestiune de convingere, onestitate i moralitate, trsturi ce nu sunt de conceput fr independena de opinie i decizie a parlamentarului n exercitarea mandatului su; - independena parlamentarului const n aceea c partidul de care aparine nu i poate impune, sub aspect juridic, cum s voteze, cum s-i exercite dreptul la cuvnt ori s nu prseasc partidul sau grupul parlamentar din care face parte; pe plan politic, ns, nerespectarea promisiunilor, angajamentelor, a disciplinei de partid etc. poate avea consecine care pot marca definitiv cariera de politician a parlamentarului; - posibilitatea parlamentarilor de a sesiza Curtea Constituional nainte de promulgarea legii, ca i pentru controlul constituionalitii tratatelor i acordurilor internaionale nainte de ratificare, i transform n garani ai respectrii Constituiei. Dobndirea mandatului parlamentar a) Dobndirea mandatului parlamentar prin alegeri Camera Deputailor i Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat potrivit sistemului electoral instituit prin legile electorale; de aceea, parlamentarul dobndete mandatul la data la care a fost ales. b) Dobndirea mandatului parlamentar prin desemnare Art. 62 alin. 2 din Constituie permite reprezentarea distinct n Camera Deputailor a organizaiilor cetenilor aparinnd minoritilor naionale care nu au obinut nici mcar un mandat prin scrutin, dar au participat la alegeri pe liste proprii i 40 au obinut un anumit scor electoral, n funcie de norma de reprezentare specific; este o discriminare pozitiv, n favoarea acestor minoriti. c) Procesul intrrii n exerciiul mandatului parlamentar - biroul electoral de circumscripie elibereaz certificatul doveditor al alegerii n termen de 24 de ore de la ncheierea operaiunii de atribuire a mandatelor; - o dat cu eliberarea certificatului, cel ales intr n posesia mandatului su, ceea ce confer imunitate i anumite drepturi patrimoniale, cum ar fi decontarea cheltuielilor de transport dinspre localitatea unde i are domiciliul spre Bucureti, n vederea nceperii exercitrii mandatului;

- parlamentarul intr, ns, n exerciiul mandatului de la data ntrunirii legale a Camerei din care face parte, sub condiiile validrii i a depunerii jurmntului; totodat, se nate i obligaia de a da curs convocrii Camerelor de ctre Preedintele Romniei, iar nclcarea voit a acestor obligaii are semnificaia refuzului de a-i exercita mandatul; - Parlamentul nou ales se ntrunete la convocarea Preedintelui Romniei n cel mult 20 de zile de la alegeri; de la aceast dat nceteaz calitatea de parlamentar a membrilor Parlamentului anterior i se declaneaz procedura preliminar constituirii organelor de lucru ale noului Parlament; n perioada preliminar, alesul intr n exerciiul mandatului, care ns, prin scopul urmrit, este limitat la problematica validrii mandatelor rezultate din alegeri; - o dat cu validarea a cel puin dou treimi din mandate, potrivit regulamentelor celor dou Camere, acestea sunt legal constituite, ntruct i pot exercita n ntregime prerogativele (s adopte orice lege, inclusiv constituional, s nvesteasc Guvernul, s-i aleag organele de lucru etc.), iar parlamentarii, dup depunerea individual a jurmntului n faa plenului Camerei, intr pe deplin n exerciiul mandatului lor (nedepunerea jurmntului are ca efect pierderea mandatului); - din cele artate, rezult c ntre momentul eliberrii de ctre birourile electorale de circumscripie a certificatelor doveditoare a ctigrii alegerilor i pn la data depunerii jurmntului, exist, n parlalel, dou corpuri legiuitoare: 41 * primul, care i continu mandatul, dar un mandat limitat din punct de vedere al competenelor; * al doilea, care nc nu i-a nceput activitatea. n acest mod se asigur continuitatea autoritii legislative, neexistnd nici un moment vid de putere legislativ. 3.6. Durata mandatului parlamentar - coincide cu aceea a Camerei, de patru ani, deoarece mandatul se exercit individual, dar se realizeaz colectiv la nivelul Camerei; - aceast durat se prelungete de drept n urmtoarele situaii: pn la ntrunirea noului Parlament, potrivit art. 63 alin. 3 din Constituie, pentru a se asigura permanena funciei Parlamentului; potrivit art. 63 alin. 4 din Constituie competena Parlamentului n aceast perioad este ns limitat ntruct nu poate adopta, modifica sau abroga legi organice sau revizui legea fundamental; pe durata strii de mobilizare, de rzboi, de asediu sau de urgen, pn la ncetarea acestora. Durata mandatelor celor dou Camere este egal; ea poate fi mai mic de 4 ani n cazul dizolvrii Parlamentului; potrivit art. 89 din Constituie, Preedintele Romniei, dup consultarea preedinilor celor dou Camere i a liderilor grupurilor parlamentare, poate s dizolve Parlamentul, dac acesta nu a acordat votul de ncredere pentru formarea Guvernului n termen de 60 de zile de la prima solicitare i numai dup respingerea a cel puin dou solicitri de investitur. Constituia permite o singur dizolvare a Parlamentului ntr-un an de zile. Deci, dizolvarea este condiionat de existena unei crize guvernamentale, a crei soluionare reclam arbitrajul electoratului, dar ea nu poate avea loc n ultimele 6 luni ale mandatului Preedintelui Romniei i nici n timpul strii de mobilizare, de rzboi, de asediu sau de urgen. 3.7. ncetarea mandatului poate fi: 42 a) colectiv, ca urmare a ncetrii mandatului Camerei la expirarea duratei

acestuia sau a dizolvrii Parlamentului de ctre Preedintele Romniei. b) individual, pentru nedepunerea jurmntului, deces, demisie, incompatibilitate sau pierderea drepturilor electorale

Protectia mandatului parlamentar Pentru a se asigura parlamentarului conditiile necesare exercitarii mandatului sau, el trebuie sa se bucure de o protectie speciala. In sistemul masurilor de protectie a mandatului parlamentar sunt incluse incompatibilitatile, imunitatile, indemnitatile si regimul disciplinar propriu. 1.Incompatibilitatile. Regulile privitoare la incompatibilitati au drept scop protectia si independenta celui ales. Ele implica o alegere din partea celui in cauza intre mandatul parlamentar si o functie publica sau privata sau orice alta activitate incompatibila cu mandatul. In acest sens art. 68 din Constitutie mentioneaza pe de o parte o incompatibilitate speciala, aceea intre deputat si senator - nimeni neputand fi in acelasi timp membru al celor doua Camere- iar pe de alta parte o incompatibilitate generala intre calitatea de deputat sau senator si orice alta " functie publica de autoritate " cu exceptia celei de membru al Guvernului. In principiu, deci, mandatul de deputat sau senator nu este compatibil cu exercitarea unor functii publice elective sau a unor functii publice neelective. Efectul incompatibilitatii il constituie incetarea mandatului fie de drept prin ivirea cauzei de incompatibilitate fie prin demisia parlamentarului care decide astfel abandonarea mandatului. 2. Imunitatile. Regulile privitoare la imunitati au ca scop asigurarea independentei parlamentarului in exercitarea mandatului sau si punerea lui sub protectie fata de acte sau fapte abuzive ale autoritatilor administrative, judiciare sau ale persoanelor fizice. Potrivit cu obiectul acestor imunitati ele sunt: iresponsabilitatea juridica si inviolabilitatea (art.69 si 70). a) Iresponsabilitatea juridica previne declansarea sau stabilirea unor consecinte nefavorabile parlamentarului pentru votul sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului. Potrivit art. 70 " deputatii si senatorii nu pot fi trasi la raspundere juridica pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului". Textul constitutional consacra o imunitate de fond, cu caracter absolut , intrucat priveste toate actele sau faptele savarsite de parlamentar in exercitarea mandatului sau, precum si toate formele de raspundere juridica. Este insa si o imunitate cu caracter permanent deoarece efectele ei se extind si asupra perioadei de dupa incearea mandatului parlamentar. Pentru ca aceasta iresponsabilitate juridica sa functioneze trebuie ca formele de manifestare ale parlamentarului sa nu depaseasca continutul specific al mandatului si sa aiba o legatura directa cu continutul mandatului. b)Inviolabilitatea, denumita si imunitate parlamentara este o asa zisa "imunitate de procedura" consacrata in considerarea eventualelor imputari facute parlamentarului pentru alte fapte decat cele savarsite in exercitarea mandatului si in legatura cu continutul acestuia. Ea are drept scop sa previna urmarirea judiciara nefondata arbitrara sau sicanatorie a parlamentarului, impiedicandu-l

astfel sa-si exercite mandatul incredintat sau obligandu-l astfel sa-l exercite intr-un mod contrar convingerilor si vointei sale. Potrivit art. 69 din Constitutie " deputatul sau senatorul nu poate fi retinut, arestat, perchezitionat sau trimis in judecata, penala ori contraventionala, fara incuviintarea Camerei din care face parte, dupa ascultarea sa." In caz de infractiune flagranta deputatul sau senatorul poate fi retinut si supus perchezitiei, dar Camera sesizata poate dispune revocarea masurii daca constata ca nu exista temei pentru retinere. Rezulta deci ca inviolabilitatea nu este un privilegiu ci o procedura speciala de protectia parlamentarului fata de acte sau fapte abuzive ori insuficient fondate si care nu vizeaza decat actele sau faptele parlamentarului straine de mandat. Ea nu acopera si judecata civila (raspunderea civila contractuala sau delictuala), nici raspunderea administrativa (fiscala sau contraventionala), alta decat cea stabilita de instanta prin masuri privative de libertate. Incuviintarea sau aprobarea data de Camera semnifica ridicarea imunitatii parlamentare cu privire la faptul determinat prin hotararea de incuviintare sau aprobare fara ca prin aceasta sa se califice (ca o anumita infractiune sau contraventie) fapta imputata parlamentarului, fara sa se oblige instanta sa aplice o pedeapsa si fara a se transforma prezumtia de nevinovatie intr-una de vinovatie. Deci Camera nu indeplineste rolul unui organ de jurisdictie. Potrivit art. 69 alin.1 din Constitutie, daca este incuviintata trimiterea in judecata a parlamentarului, competenta de judecata apartine Curtii Supreme de Justitie. In cazul in care o persoana a pierdut calitatea de parlamentar, ea va pierde si beneficiul procedurii exceptionale prevazute de art. 69 alin.1 din Constitutie si, prin urmare, pentru o fapta savarsita in cursul exercitarii mandatului parlamentar va fi urmarita penal sau contraventional si judecata conform procedurii de drept comun. 3) Indemnitatile. Aceste sunt considerate si ele masuri de protectie a parlamentarului, asigurandu-i acestuia o existenta decenta si punandu-l la adapost de tentativele coruptibile. Pe timpul exercitarii mandatului, de regula, contractul de munca al parlamentarului se suspenda, cu exceptia cazurilor in care Biroul Permanent al Camerei, la cererea parlamentarului, decide altfel. In ipoteza suspendarii contractului de munca cerinta suplinirii veniturilor este evidenta. Dar chiar si in celelalte imprejurari parlamentarului trebuie sa i se asigure conditii - rezonabile, nu privilegiate - pentru exercitarea mandatului. Indemnizatiile principale constau intr-o suma fixa lunara , diurna pe perioada cat parlamentarul este prezent la lucrarile in plen si in comisie si cazarea gratuita sau indemnizatia de cazare pentru cei care nu domiciliaza in Bucuresti. Indemnizatiilesecundare constau in diurne de deplasare, gratuitatea transportului pe toate liniile interne s.a. 4) Regimul disciplinar. Independenta parlamentarului ar fi afectata daca alte organe decat cele ale Camerei din care face parte i-ar putea statua si angaja raspunderea disciplinara. De aceea regulamentele Camerelor stabilesc sanctiunile disciplinare aplicabile membrilor lor precum si procedura de sanctionare. Aceste regulamente stabilesc pentru abaterile de la prevederile lor urmatoarele sanctiuni: avertisment, chemarea la ordine, retragerea cuvantului, eliminarea din sala de sedinte, interzicerea de a participa la lucrarile adunarii pe timp determinat si excluderea temporara. Primele forme de sanctionare sunt la dispozitia presedintelui Camerei iar ultimele doua la dispozitia Biroului Permanent al Camerei. Drepturile si indatoririle parlamentarului. Dispozitiile constitutionale si, in prelungirea acestora, cele cuprinse in regulamentele Camerelor, fac refererire expresa la principalele drepturi si indatoriri ale parlamentarului.

In privinta drepturilor, unele dintre ele sunt exercitate individual iar altele colectiv sau numai colectiv (in cadrul si prin intermediul grupului parlamentar sau impreuna cu alti parlamentari). Intre drepturile parlamentarului care pot fi exercitate individual se inscriu: - de a participa la lucrarile Camerei si ale Parlamentului; - de a lua cuvantul si de a face propuneri; - de a formula intrebari si interpelari: - de a aduce amendamente la orice proiect de lege sau propunere legislativa; - de a propune votul deschis sau secret si de a participa la vot in toate situatiile cand Camera este chemata sa delibereze; - de a cere prin intermediul presedintelui Camerei, orice acte, date sau informatii utile pentru activitatea sa de la Guvern sau de la alte organe ale administratiei publice; - de a examina exactitatea stenogramei sedintelor; - de a face parte dintr-un grup parlamentar si de a participa la lucrarile acestuia; - de a face parte din cel mult doua comisii parlamentare si de a participa la lucrarile acestora; s.a. Intre drepturile exercitate colectiv sau numai colectiv de catre parlamentari se inscriu: - dreptul de a propune suspendarea din functie a Presedintelui Republicii cu o treime din numarul deputatilor si senatorilor; - dreptul de a propune motiunea de cenzura cu cel putin o patrime din numarul deputatilor si senatorilor; - dreptul de a face propuneri pentru alegerea presedintelui Camerei prin intermediul grupului parlamentar; - dreptul de a propune prin grupul parlamentar modificarea ordinii de zi sau ca sedintele Camerei sa fie secrete s.a. Principalele indatoriri ale parlamentarului sunt acelea de a participa la lucrarile Camerei si ale comisiei sau comisiilor din care face parte, sa desfasoare activitatile pe care le implica mandatul sau in circumscriptia electorala unde a fost ales s.a. Pe scurt spus el are indatorirrea de a respecta regulamentul Camerei din careface parte. Pentru a fi cat mai clar intiparite informatiile prezentate mai sus privind protectia mandatului parlamentar si indatoririle parlamentarilor in cele ce urmeaza m-am gandit sa pun in evidenta Sectiunea 3 din Regulamentul Camerei Deputatilor. SECIUNEA a 3-a Exercitarea mandatului de deputat

Art. 205. - Deputaii, reprezentani ai poporului, i exercit drepturile i i ndeplinesc ndatoririle pe toat durata legislaturii pentru care au fost alei. Art. 206. - Deputaii intr n exerciiul mandatului, pe baza certificatului doveditor al alegerii, la data ntrunirii legale a Camerei Deputailor, sub condiia validrii. Art. 207. - (1) Dup validarea mandatelor, deputailor li se elibereaz legitimaia de membru al Camerei Deputailor, semnat de preedintele acesteia. (2) Deputaii primesc un nsemn distinctiv al calitii lor de reprezentant al poporului, cu dreptul de a-l purta pe toat durata mandatului. (3) Dup expirarea mandatului deputaii pot pstra legitimaia i nsemnul distinctiv, dar nu au dreptul s poarte respectivul nsemn. (4) Modelul nsemnului se stabilete de Biroul permanent, iar cheltuielile pentru confecionarea acestuia se suport din bugetul Camerei Deputailor. Art. 208. - Calitatea de deputat nceteaz la data ntrunirii legale a Camerei nou-alese sau n caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori de deces. Art. 209. - (1) Deputaii pot demisiona prin cerere scris, adresat preedintelui Camerei. Acesta, n edin public, l ntreab pe deputatul respectiv dac struie n demisie, iar dac rspunde afirmativ sau nu se prezint n Camer pentru a rspunde, cu toate c fost ntiinat, preedintele declar locul vacant. (2) Dac cererea de demisie a fost depus n ultima zi lucrtoare a unei sesiuni sau n timpul vacanei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie s conin legalizarea de semntur dat n faa notarului sau atestarea identitii prilor realizat de avocat. Art. 210. - Deputaii care sunt membri ai Guvernului vor primi indemnizaia i diurna de deplasare de la autoritile la care i desfoar activitatea. Art. 211. - Reinerile din indemnizaia lunar a deputatului n temeiul art. 51, art. 141 i art. 218 se aprob de Biroul permanent pe baza examinrii lunare a situaiei prezenei deputailor la lucrrile Camerei.4

Bibliografie :
4

Regulamentul Camerei Deputatilor

Constitutia Romaniei Regulamentul Camerei Deputatilor Drept constitutional ,ubbccluj.ro Drept Parlamentar,2004,Ed.art,Cluj