Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Constanta Calinoiu
Prof.univ. dr.
Victor Duculescu
DREPT
PARLAMENTAR
cu o prefata de
Pierre Avril,
profesor la Universitatea
Paris II Panthon-Assas
Jean Gicquel,
profesor la Universitatea
Paris I Panthon-Sorbonne
CUPRINS
CUPRINS............................................................................. IV
CUVNT NAINTE............................................................. XI
PREFATA......................................................................... XIII
CAPITOLUL I
PARLAMENTUL ORGAN REPREZENTATIV SUPREM,
EXPRESIE A SUVERANITATII NATIONALE. FUNCTIILE
PARLAMENTULUI N STATUL DE DREPT.................. 1
1.1. Originile sistemului parlamentar ................................. 1
1.2. Pozitia Parlamentului n cadrul sistemului separatiei puterilor.
Parlamentul si democratia politica. .................................... 5
1.3. Originile sistemului parlamentar romn....................... 9
1.4. Functiile Parlamentului n statul de drept. ................. 19
1.4.1. Functia de reprezentare...................................... 23
1.4.2. Functia legislativa ............................................. 23
1.4.3. Functia de informare.......................................... 23
1.4.4. Functia de control.............................................. 23
1.4.5. Functia de desemnare prin investire, alegere sau numire a
unor autoritati publice................................................. 24
CAPITOLUL II
CONCEPTELE DE BAZA SI PRINCIPIILE DREPTULUI
PARLAMENTAR ............................................................ 25
2.1. Definitia dreptului parlamentar. Relatia sa cu dreptul
constitutional si cu alte ramuri ale dreptului..................... 25
2.2. Izvoarele dreptului parlamentar ................................ 32
2.2.1. Conceptul de izvoare ale dreptului. Izvoarele materiale si
izvoarele formale. ....................................................... 33
2.2.2. Analiza diferitelor izvoare ale dreptului.............. 34
CUVNT NAINTE
Pierre Avril
Profesor la Universitatea
Paris II Panthon Assas
Jean Gicquel
Profesor la Universitatea
Paris I Panthon Sorbonne
PREFATA
Institutia Parlamentului a constituit - si constituie nca - obiectul unor
remarcabile cercetari din partea istoricilor, sociologilor, politologilor si,
desigur, n mod precumpanitor din partea juristilor.
Interesul fata de Parlament, de rolul pe care acesta l ndeplineste n
societate, fata de mijloacele prin care contribuie la elaborarea legilor si la
edificarea unei autentice ordini de drept este firesc si legitim, daca ne gndim la
faptul ca astazi, n lume, respectul pentru democratia reprezentativa poate fi
considerat ca o realitate.
Aparute cu multe secole n urma, desigur nu n formele att de elaborate
pe care le cunoaste astazi viata parlamentara, Adunarile reprezentative - mai
largi sau mai restrnse - au promovat ideea de democratie, au zagazuit
tendintele totalitare, au contribuit la formarea unei constiinte nationale care a
evoluat n pas cu ideile drepturilor omului si ale popoarelor, cu cerintele
fundamentarii raporturilor politice pe adevarate principii de egalitate si
reprezentativitate.
Marele principiu al separatiei puterilor a demonstrat cu vigoare forta si
puterea Parlamentului, rolul sau esential pentru societatile democratice,
importanta respectarii nestirbite a prerogativelor sale n conditiile unei
armonioase colaborari cu toate celelalte puteri ale statului. Ilustrul gnditor
Jean Jacques Rousseau scria, pe buna dreptate, ca Principiul vietii politice
sta n autoritatea suverana: Puterea legiuitoare este inima statului; puterea
executiva este creierul care pune toate partile n miscare... Nu prin legi
dainuieste un stat, ci prin puterea sa legiuitoare.
Respectnd egalitatea puterilor statului, nu putem sa nu constatam ca,
prin sarcinile deosebite care i revin, puterea legiuitoare dispune de anumite
posibilitati de afirmare, care i sunt proprii si care o situeaza n fruntea tuturor
institutiilor statului.
Un cunoscut teoretician al Dreptului constitutional romn, profesorul
I.V.Gruia, constata, n cursul sau de Drept constitutional predat la Facultatea de
Drept din Bucuresti n anul universitar 1941-1942, ca "Din punct de vedere
juridic, puterea legiuitoare are ntietate fata de celelalte puteri, are
plenitudinea atributiunilor, cu exceptia acelor atributiuni ncredintate, n
mod expres, celorlalte puteri".
Nu ntmplator toate cursurile si manualele universitare de Drept
constitutional romnesti si straine acorda o nsemnatate dintre cele mai mari
institutiei Parlamentului. Cu migala si srguinta, lucrarile mai vechi si mai noi
de Drept constitutional cauta sa desluseasca multiplele valente ale acestei
institutii, rolul sau actual si n perspectiva. Ele ofera interpretari autorizate
asupra unora sau altora dintre prevederile care intereseaza viata parlamentara,
activitatea corpurilor legiuitoare, modul n care acestea actioneaza pentru a-si
ndeplini ndatoririle ce le revin potrivit constitutiilor si regulamentelor proprii
de functionare.
Ideea unui Drept parlamentar, lansata la timpul sau, pentru prima data
de marele om politic american Thomas Jefferson, a devenit de mult o realitate,
chiar daca ea nu s-a ridicat nca pna la nivelul configuratiei unei ramuri
distincte de drept, ramnnd nca un capitol dar nu cel mai putin important,
desigur al Dreptului constitutional.
Discutiile n jurul existentei sau inexistentei acestei categorii juridice au
avut meritul indiferent de punctele de vedere sustinute de a sublinia