Curs Drept Electoral 2018

." .
Curs de Drept electoral l~;i UN I"V''E ])S Jcr" "I"E:A

f,
, '"" ':: E. S. TAN.A..SESCUI S. DEACONU '''.,' ~", ,/\ " ,
,',.
~1l.1 D J N [) U CUR [; $ T[
CUPRINS
Unitatea de invatare nr. 1

Delimitarea dreptului electoral in cadrul dreptului constitutional
1.1. Dreptul electoral- parte a dreptului public
1.2. Definitia dreptului electoral, institutie juridica autonoma a
dreptului constitutional
1.3. Componentele dreptului electoral
1.4. Controverse doctrinare cu plivire la conceptele definitorii ale
dreptului electoral
1.4.1.1. Alegeri sau tragere la sorti
1.4.1.2. Definitia corpului electoral
1.4.1.3. Modalitatile votului
1.5. Multitudinea sistemelor electorale utilizate de Romania de-a
lungul tirnpului
1.6. Tema de reflectie la Unitatea de invatare nr. 1
1.7. Bibliografie pentru Unitatea de invatare nr. 1

Drepturile electorale I
2.1. Drepturile electorale
2.2. Dreptul de vot
2.2.1. Scurt istoric
2.2.2. Situatia actuala
2.2.3. Regimul juridic al dreptului de vot. Trasaturile votului
2.3. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 2
Curs de Drept el~ctoral

" "E: S. TANASESCU/S.DEACONU'···
UNIVERSITAFEA
iJ C tifu: ~ T [
[j'IN' Pi
2.4. Bibliografie pentru unitatea de lnva1are nr. 2
Unitatea de invatare 3
Drepturile electorale II
3.1. Dreptul de a fi ales

3.1.2. Beneficiarii dreptului de a fi ales. Regim juridic
3.2. Tema de reflec1ie pentru unitatea de lnvalare nr. 3
3.3. Bibliografie pentru unitatea de inva1are nr. 3
Drepturile electorale III
4.1. Dreptul de a fi ales In Parlamentul European

4.1.1. Condiliile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
4.1.2. Terminologie. Natura juridica a drepturilor electorale
la nivelul Uniunii Europene
4.1.3. Dreptul de a alege membrii Parlamentului European
4.1.4. Dreptul de a fi ales membru al Parlamentului
European
4.1.5. Incompatibilitati ale mandatului de parlamentar
european
4.2. Tema de reflec1ie pentru unitatea de lnva1are nr. 4
4.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 4
Referendumul ca forma de exercitare a suveranitatii

7
5.1. Referendumul
5.1.1. Notiune
5.1.2. Tipuri de referendum
Curs de Drept electoral

. E': S. TANASESCU IS. DEACONU
5.1.3. Regimul juridic al referendumului In Romania
5.1.4. Procedura organizarii referendumului In Romania
5.1.5. Natura juridica a decretului de stabilire a
referendumului In Romania
5.1.6. COl1secil1tele organizarii ul1ui referendum
5.2. Tema de refiectie pentru unitatea de Invatare nr. 5
5.3. Bibliografie pentru unitatea de Invatare nr. 5

Sistemele de partide politice ~i influenta asupra sistemelor electorale
6.1. Sistemele de partide politice ~i influenta asupra sistemelor
electorale
6.1.1. Aparitia ~i evolutia partidelor politice
6.1.2. Scopul partidelor politice
6.1.3. Rolul partidelor politice
6.1.4. Pluralism politic ~i pluripartidism
A. Pluralism politic
B. Pluripartidism
C. Bipartidism
D. Partid dominant
6.1.5. Partidele politice In Romania
A. Istoric
B. Actualitate
6.1.6. Partidele politice la nivelul Uniunii Europene
6.2. Tema de rel1ectie pentru unitatea de Invatare nr. 6
6.3. Bibliografie pentru Unitatea de Invatare nr. 6
Curs de Drept ~Iectoral . ,

"" E.S. TANAsESCU IS:OEAOONU
UNIVERSfTJ\TEA
DJI'fB U tI'R:f {T (

Finantarea partidelor ~;i a campaniilor electorale
7.1. Finantarea partidelor politice
7.1.1. Finantarea publica (guvernamentala)
7.1.2. Finantarea privata (neguvernamentala)
7.1.3. Controlul finantarii

Sisteme electorale si moduri de scrutin
•
8.1. Tipuri de sisteme electorale
8.1.1. Sistemul majoritar
8.1.2. Sistemul reprezentarii proportionale
8.1.3. Sisteme mixte
8.3. Bibliografie pentru Unitatea de lnvatare nr. 8
Stabilitatea ~i predictibilitatea legislatiei electorale, conditii necesare
pentru alegeri corecte
9.1. Stabilitatea ~i predictibilitatea legislatiei reprezinta
componente ale securitatii juridice a normelor de drept
9.2. Securitatea juridica a normelor de drept reprezinta principiu
constitutional dedus pe cale jurisprudentiala
9.3. Securitatea juridica a normelor electorale asigura
credibilitatea procesului electoral
9.4. Stabilitatea legislatiei, cerinta esentiala pentru alegeri
democratice in viziunea Comisiei de la Venetia
Curs de, Drept electoral :t;;~l lJ NI

. ,E. 'S, TANAsESCU 1'8~DEACONU .~~ D ]'N
9,5. Orice modificare a legislatiei electorale trebuie facuta cu

suficient timp inainte de alegeri pentru a putea fi aplicata
9.6. Experienta romaneasca a ultimilor 25 de ani
9.7. Ce-i de facut?
9.7.1. Stabilitate legislativa
9.7.2. Adoptarea unor norme de drept clare
9.7.3. Coerenta a legislatiei
9.7.4. Transparenta in adoptarea normelor de drept
9.9. Bibliografie pentru unitatea de lnvatare nr. 9
Organizarea ~i desfa~urarea alegerilor I
10.1. Organizarea !?i desfa!?urarea alegerilor In Romania
10.1 .1. Cadrul legal
10.1.2. Stabilirea datei alegerilor
10.1.3. Stabilirea numarului, delimitarea !?i numerotarea
circumscriptiilor!?i a colegiilor electorale
10.1.4. intocmirea listelor electorale !?i a registrului electoral
10.1.5. Constituirea birourilor !?i a oficiilor electorale
10.1.6. Constituirea sectiilor de votare
10.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr.1 0
Organizarea ~i desfa~urarea alegerilor II
11. 1. Organizarea !?i desfa!?urarea alegerilor in Romania
11.1.1. Propunerea candidaturilor
11.1.2. intocmirea buletinelor !?i a !?tampilelor de vot
..-.....
. ~
Curs de Drept e!ec~or~1 .... NIVE RS reAr
ES. TANASESGUIS.DEACONU .. ~.~ bIN· 'i3bc lfR f; S
11.1.3. Campania electorala

11.1.4. Desfa~urarea votarii
11.1.5. Stabilirea rezultatelor votarii ~i atribuirea mandatelor
11.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr.11

Autoritatile administrative autonome implicate in alegeri
12.1. Biroul Electoral Central
12.2. Autoritatea Electorala Permanenta
12.2.1. Misiune
12.2.2. Structura
12.2.3. Atributii
,
12.2.4. Acte
12.3. Centrul "Expert Electoral"
.~.
• Ji ..
Delimitarea dreptului electoral In cadrul dreptului constitutional

Delimitarea dreptului electoral in cadrul dreptului constitutional
CUPRINS
Obiectivele unitatii de Invatare nr. 1
1.1. Dreptul electoral - parte a dreptului public
1.2. Definitia dreptului electoral, institutie juridica autonoma a
dreptului constitutional
1.4. Controverse doctrinare cu privire la conceptele definitorii
ale dreptului electoral
1.4.1.1. Alegeri sau tragere la sorti
1.4.1.2. Definitia corpului electoral
1.4.1.3. Modalitatile votului
1.5. Multitudinea sistemelor electorale utilizate de Romania
de-a lungul timpului
1.6. Tema de reflectie la Unitatea de invatare nr. 1
Obiectivele Unitatii de invatare nr.1

Dupa studiul acestei unitati de invatare Yeti reul?i:
;.. sa distingeti ramura dreptului constitutional de institutia juridica a
dreptului electoral
;.. sa cunoal?teti definitia dreptului electoral
;.. sa cunoal?teti principalele controverse doctrinare legate de
conceptele definitorii ale dreptului electoral
1.1. Dreptul electoral - parte a dreptului public
Dreptul electoral este Dreptul electoral s-a impus in peisajul 9tiintific al

parte a dreptului ultimelor decenii ca 0 ramura distincta a dreptului
public. public, desprinzandu-se din cadrul dreptului
constitutional datorita particularitatilor pe care
sistemele electorale Ie dezvolta in procesul de selectie a
reprezentantilor cetatenilor in institu\iile publice reprezentative ale unui
stat.
incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea au Inceput sa
apara lucrari 9tiintifice care trateaza problematica electorala 9i a legilor
care guvemeaza fenomentul electoral, subliniindu-se rolul important pe
care II au sistemele electorale asupra modului de formare 9i de
functionare a institu\iilor politice statale.
Autol; precum M. Duverger, G. La Chapelle, E. Lakerman, J. D.
Lambert, A. Lijphart, G. Sartori sau P. Martin scot In eVidenta, prin
lucrarile lor, importanta sistemelor electorale 9i a modurilor de scrutin
utilizate de catre state cu ocazia alegerii reprezentantilor cetatenilor in
institutiile reprezentative.
Fie ca vorbim de alegeri locale, parlamentare, preziden\iale sau
europarlamentare, fiecare tip de alegere presupune utilizarea unui
sistem electoral, diferit de la tara la tara, 9i care Inseamna un set de
reguli juridice care trebuie respectate in procesul de selectie 9i
desemnare a reprezentantilor cetaienilor In functiile publice elective.
Acela9i lucru este valabil 9i in privinta regulilor ce se aplica in materie
de referendum.
Dreptul electoral Insearnna un set de reguli juridice menit sa
asigure dreptul cetatenilor de a participa la viata politica a statului,
precum 9i corectitudinea 9i transparenta procesului de alegere a
reprezentantilor cetatenilor in institutile statului 9i de participare directa
a cetatenilor la procesul decizional statal.
Un stat de drept este de neconceput fara respectarea drepturilor
~i a libertatilor fundamentale ale omului, suprematia legii ~i fara un
sistem democratic care sa asigure desfa~urarea alegerilor in
conformitate cu standardele ~i principiile democratice.
........*'-.~ .•..
Unele din drepturile §i libertatile fundamentale ale omului sunt

dreptul de a alege §i dreptul de a fi ales care asigura oricarei persoane
dreptul de a lua parte la guvernarea tarii sale.
Dreptul de a alege §i a fi ales, mecanismul juridic de organizare §i
de desfa§urare a alegerilor, precum §i de aparare a drepturilor
electorale ale cetatenilor sunt reglementate de Constitutie, de legile
electorale, de legea partidelor politice 9i de cea privind finantarea
partidelor politice, de legea privind organizarea 9i desfa9urarea
referendumului, dar 9i de documente internationale adoptate la nivel
globa, continental sau regional.
1.2. Definitia dreptului electoral, institutie juridica

autonoma a dreptului constitutional
Dreptul constitutional este lndeob§te definit ca totalitatea
normelor juridice care reglementeaza relatii sociate esentiate care
vizeaza puterea de stat, at at Tn plivinta aspectelor care se refera la
instaurarea, exercitarea §i mentinerea puterii de stat, cat §i In privinta
celor care se refera la drepturile fundamentale ale cetatenilor. In cadrul
dreptului constitutional se regasesc mai multe institutii juridice cu un
pronuntat caracter autonom, adica grupuri de norme juridice care au
un obiect comun de reglementare §i care se refera la aspecte de
detaliu ce privesc puterea de stat. Sunt astfel incluse Tn dreptul
constitutional In sens larg dreptul electoral, dreptul parlamentar,
jurisdictia constitutionala, drepturile fundamentale, etc.
Dreptul electoral este 0 institutie din cadrul dreptului
constitutional care a dobandit 0 autonomie marcata §i datorita
practicii tot mai raspandite a alegerilor §i consultarilor populare. in
zilele noastre statele sunt considerate democratice, Intre altele, §i daca
l§i desemneaza guvenantii prin procedee electorale §i nu recurg la
numiri ori alte forme mai putin trans parente or; competitive de instituire
a puterii. Astfel, dreptul electoral este alcatuit din normele juridice
care reglementeaza relatiile sociale referitoare la alegerea prin vot a
deputatilor, senatorilor, §efului de stat §i autoritatilor locale, precum §i
cele care vizeaza consultarile populare (referendum), drepturile
10
.-...
fundamentale In baza carora ceta1enii I!?i manifesta op1iunile In plan

politic !?i organizarea §i desfa§urarea opera1iunilor electorale.

Chiar daca obiectul de reglementare al dreptului electoral prezinta
o anumita autonomie In cadrul ramurii dreptului constitu1ional, la 0
privire mai atenta !?i In cadrul institu1iei drept electoral pot fi realizate
gnJpari de norme juridice In func1ie de obiecte specifice de
reglementare. La randul sau, dreptul electoral se poate declina In mai
multe componente, fiecare din ele prezentand unele specificita1i. De
exemplu, regulile referitoare la organizarea!?i desfa!?urarea alegerilor
pot sa coincida cu cele referitoare la organizarea !?i defa!?urarea
referendumului, dar exigen1ele juridice referitoare la validarea
rezultatelor celor doua tipuri de consultari populare sunt, de regula !?i In
aproape toate statele, diferite !?i specifice pentru fiecare opera1iune In
parte. Uneori, chiar !?i validarea rezultatelor diferitelor tipuri de alegeri,
precum !?i a diferitelor tipuri de referendumuri poate cunoa!?te exigen1e
adaptate respectivului tip de consultare publica. Tot a!?a, regulile
juridice care trebuie respectate de mijloacele mass-media In general
se particularizeaza In cazul In care acestea intervin In cadrul unei
campanii electorale, iar mijloacele media finan1ate din fonduri publice
pot uneori sa fie confruntate cu reguli mai stricte decat media finan1ate
exclusiv din fonduri private. Prin urmare, dreptul electoral este alcatuit
din mai multe grupari de norme juridice, fiecare vizand anumite
componente ale acestuia care se disting de celelalte prin
particularita1ile pe care Ie prezinta.
Astfel, normele electorale stabilesc drepturile electorale,
condi1iile ce trebuie Indeplinite de 0 persoana pentru a fi beneficiarul
acestora, precum !?i garantiile ce fac efectiva exercitarea lor. De
asemenea, normele electorale stabilesc competentele §i atributiile
autoritatilor statului In legatura cu alegerile §i referendumurile,
regulile de organizare !?i desfa!?urare a alegerilor !?i referendumurilor,
precum !?i cele de stabilire, centralizare !?i comunicare a rezultatelor
votarii. Nu In ultimul rand, normele electorale precizeaza regulile ce
trebuie urmate pentru finantarea actorilor care participa la alegeri !?i a
11
,~""
campaniilor electorale desfa~urate de ace~tia, precum ~i regulile ce
trebuie respectate in legatura cu diseminarea cat mai larga a
programelor politice ~i a mesajelor de campanie electorala. in sta~it,
normele electorale includ ~i regulile ce se aplica In cadrul controlului
realizat de jurisdictii specializate ori de instantele de drept comun
asupra tuturor actelor juridice ~i operaliunilor realizate in legatura cu
pregatirea ~i derularea consultarilor populare.
1.4. Controverse doctrinare cu privire la conceptele

definitorii
Astazi, in lume, cea mai raspfmdita practica in legatura cu
desemnarea guvemanlilor este cea prin care mai multi actori politici i~i
prezinta intenliile in legatura cu exercitarea puterii - in cazul in care
vor reu~i sa ajunga la guvemare - ~i persoanele considerate apte sa
realizaze respectivele intenlii, iar cetalenii i~i exprima preferintele in
legatura cu intenliile ~i persoanele aflate in competilie, rezultatul final
fiind stabilit prin agregarea numerica a preferintelor exprimate de
cetaleni. in conceplia contemporana cea mai larg raspandita
democratia presupune competitie electorala intre actori politici
pentru exercitarea puterii delinuta de popor prin mandat reprezentativ
oblinut in urma alegerilor. Rezidual, puterea este exercitata in mod
direct de cetaleni, prin referendum, dar ~i acesta presupune 0
campanie electorala ~i stabilirea rezultatelor in urma unui calcul
numeric. Aceasta practica, astazi larg raspandita, este de data relativ
recenta ~i poate fi supusa unor critici din punct de vedere ~tiinlific.
1.4.1. A/egeri sau tragere /a sorti

Alegerile sunt considerate astazi 0 modalitate transparenta ,i
obiectiva prin care se pot desemna guvemanlii, adica cei care
primesc mandat de la cetaleni sa exercite puterea pe un termen limitat
~i sub permanenta supraveghere a alegatorilor care, la urmatoarele
alegeri, pot sa nu Ii mai desemneze in respective Ie funclii.
Cu toate acestea, modelul antic de democralie nu concepea
reprezentarea, ci presupunea cu necesitate exercitarea directa a
puterii de catre cetaleni, iar atunci cand ace~tia trebuiau sa aleaga
12
dintre mai multe persoane una sau unele care sa indeplineasca

anumite functii publice nu se recurgea la vot, considerat subiectiv, ci se
proceda prin tragere la sorti, metoda apreciata ca obiectiva ~i mai
respectuasa fata de egalitatea deplina intre toti cei potential apti sa
ocupe functii publice. Diferenta dintre alegeri ~i tragere la sorti se
releva cel mai bine in natura competitiei: in cazul alegerilor candidatii
sunt obligati sa incerce sa atraga voturi, adica sa recurga la elemente
de subiectivitate prin care sa atraga alegatorii, in vreme ce in cazul
tragerii la sorti potentialii candidali sunt pasivi, ei fiind supu~i unei
proceduri ce tine de hazard. Desigur, se poate discuta in ce masura
este mai avantajos pentru 0 comunitate sa se increada in soarta decat
in prefelintele ~i ratiunea membrilor sai, dar incepand cu Aristotel ~i
pana la Montesquieu filozofii au considerat ca "sufragiul prin tragere la
sorti este de natura democratica; sufragiul prin alegeri este de natura
aristocratica". (Aristotel , Politica)
1.4.2. Defini/ia corpului electoral

Definitia corpului electoral, adica a celor care detin puterea in stat
~i participa la exercitarea ei, este ~i ea controversata din punct de
vedere ~tiintific. Astfel, teoretic, puterea apartine poporului, adica
tuturor cetatenilor unui stat; ace~tia ar trebui cu totii sa poata sa ia
parte la procesul electoral. In practica se observa ca din cadrul
corpului electoral fac parte doar anumite categorii de cetateni, cei
care indeplinesc conditiile impuse pentru exercitarea dreptului de vot.
Se na~te astfelintrebarea de a ~ti de ce, de exemplu, sugarii ori tinerii
ce nu au implinit 18 ani nu i~i pot manifesta preferinlele politice de~i ei
sunt luati in considerare atat in unele programe politice ~i electorale
cat ~i in unele calcule ce se fac pentru pregatirea alegerilor. Raspunsul
cel mai des formulat la 0 astfel de intrebare aminte~te criteriul care a
condus, in timp, la impunerea alegerilor ca modalitate generala de
desemnare a guvernantilor, anume ratiunea §i maturitatea necesare
pentru a putea formula astfel de preferinte. Acela~i criteriu este cel
care sta la baza eliminarii din corpul electoral a persoanelor lipsite de
discernamant ori a celor care au fost condamnate la pedepse care
presupun ~i lipsirea lor de drepturile electorale. lnsa acela~i a fost
13
multa vreme raspunsul §i in privinta eliminarii din corpul electoral a
persoanelor de gen feminin, lucru astazi considerat nefiresc §i
sanctionat sub denumirea de cens de sex. De altfel, censul stabilit In
functie §i de alte criterii (cum ar fi censul de avere ori cel de intelect)
sunt astazi practici uitate, de§i au fost utilizate pe scara larga secole
Intregi. Caracterul inclusiv al corpului electoral a sporit In timp prin
extinderea sufragiului universal masculin (prin eliminarea censului de
avere, respectiv de intelect), scaderea varstei minime necesar a fi
atinsa pentru a putea vota, includerea femeilor (prin eliminarea
censului de sex).
Nu acela§i este motivul invocat pentru eliminarea din corpul
electoral a strainilor, chiar daca ace§tia sunt integrati In comunitatea
care I§i desemneaza guvemantii. Pentru excluderea strainilor din
randul celor care pot exercita drepturile electorale in alt stat decat cel a
carui cetatenie 0 detin justificarea consta in caracterul coerent al
comunitatii care i3ji stabile3jte guvernantii, fictiune juridica astazi
partial depa§ita acolo unde pluralismul social este sporit. in
considerarea acestei noi realitati In cadrul Uniunii Europene cetatenii
europeni care sunt stabiliti de mai bine de 3 ani pe teritoriul altui stat
membru decat cel a carui cetatenie 0 detin pot participa la alegerile
locale.
1.4.3. Modalifali1e vofului

Democratiile antice presupuneau reunirea cetatenilor in agora §i
exprimarea deschisa a optiunilor acestora. Cu alte cuvinte, In
democratia directa din antichitate votul era public, adica nu era
secret. Ne-am obi§nuit astazi sa consideram caracterul secret al
votului ca una din cele mai importante garantii de impartialitate cac;
doar astfel se pot evita influente nedorite asupra corpului electoral, iar
votul poate fi exprimat in deplina concordanta cu intentiile reale ale
fiecarui alegator. Votul public poate presupune 0 doza de
responsabilitate colectiva, in vreme ce votul secret potenteaza
libertatea individuala. 0 atenta cumpanire intre interesele colective §i
cele individuale, corelata §i cu rolul alegerilor intr-o societate
democratica a condus la preferinta explicita §i marcata pentru votul
14
secret in cvasi-totalitatea societa'tilor democratice de astazi, insa este
bine sa ne amintim ca secretul votului este doar 0 masura rezonabila,
instituita pentru protectia alegatoruluL Daca acesta decide sa renunte
la aceasta forma de protectie, cu pastrarea deplinei sale liberta!i de
opinie, pu!ine sunt mijloacele juridice care sa l11mpiedice sa faca acest
lucru. Problema apare mai ales In cazul votului la distanta ori prin
corespondenta, cand garantiile materiale pentru secretul votului nu
trebuie ~i nu pot fi confundate cu cele juridice. Din punct de vedere
juridic secretul votului este asigurat prin uniformitatea materialelor
utilizate pentru exercitarea In concret a votului ~i prin conditiile
materiale asigurate pentru pastrarea confidentialitatii. Faptul ca
alegatorii pot chiar ~i In astfel de conditi; sa l~i afirme public votul
inainte sau dupa acordarea lui nu are cum sa fie sanctionat. Acela~j
lucru este valabil ~i In cazul votului prin corespondenta.
o alta trasatura a votului cu care ne-am obi~nuit este caracteruI
sau liber, insa acesta nu este atat de larg raspandit In lume precum
ne-am a~tepta. Votul obligatoriu este practicat inclusiv in alegerile
organizate la nivel national in tari precum Belgia, Grecia sau Maroc.
Paradoxal este ca, de~i votul este considerat 0 datorie civica, In statele
unde el este liber nerespectarea acestei indatoriri nu este sanctionata.
Nici In statele unde votul este obligatoriu sanc!iunile nu sunt
lnspaimantatoare, lnsa ele pot merge de la amenzi (contraventionale)
pana la refuzul autoritatilor statului de a realiza anumite prestatii
(eliberari de acte ori documente de stare civila) pentru alegatorii care
nu pot face dovada participarii la ultimele scrutine.
Pe de alta parte, votul liber exprimat potenteaza caracterul
democratic al unei societatii, de~i are inconvenientul deseori constatat
~i subliniat de a stimula ~i absenteismul ~i, astfel, reduce
reprezentativitatea celor ale~i, implicit ~i legitimitatea lor
democratica In masura In care, In zilele noastre, democratia rezulta
din criterii cantitative ~i mai putin din unele calitative.
A~a cum democratia este forma cea mai putin rea de organizare
a societatii, alegerile sunt modalitatea cea mal putin rea de desemnare
a guvernantilor. Cu toate acestea, simpla participare la consultarile
populare, fie ele alegeri ori referendumuri, nu este suficienta pentru a
15
putea caracteriza 0 societate drept democratica. Neajunsurile
democratiilor reprezentative sunt astazi partial corijate prin utilizarea
din ce in ce mai frecventa a instrumentelor democratiei directe
(initiativa legislativa cetateneasca ~i/sau referendum). Astfel de
democratii sunt cunoscute sub denumirea de democratii semi
directe. Cu toate acestea, chiar ~i intre diferitele forme de consultari
populare cetatenii au inceput sa fie tot mai interesati sa participe la
exercitarea puterii. Este motivul pentru care au fost inventate noi
concepte care sa descrie noi realita~i ~i noi forme de manifestare a
democratiei contemporane, precum democratia deliberativa, Tn cadrul
careia cetatenii nu se mai multumesc doar sa sanctioneze ale~ii la
unnatoarele alegeri, ci decid sa Ii monitorizeze permanent (inclusiv Tn
timpul exercitarii mandatului reprezentativ ca~tigat), sa l~i exprime
dezacordul cu unele decizii adoptate de reprezentanti (de exemplu prin
intermediul veto-ului referendar) ~i chiar sa solicite participarea directa
la deliberarile dinaintea adoptarii unei decizii la nivel institutional.
Aceasta ultima varianta de democratie, care presupune inclusiv
organizarea de ~edinte ale camerelor parlamentare cu participare
cetateneasca ori chiar de adunari cetatene~ti cu atributii decizionale, a
fost denumita in doctrina democratie deliberativa. Un exemplu
concludent in aceasta directie il poate constitui modalitatea in care a
fost pregatit textul ultimei legi de revizuire a Constitutiei Islandei (prin
crowdsourcing).
1.5. Multitudinea sistemelor electorale utilizate de Romania

de-a lungul timpului
Privind in istorie, yom constata ca, de-a lungul vremii, Romania a
utilizat 0 serie de sisteme electorale in procesul de selec~ie a
reprezentantilor natiunii in autoritatilor publice 9i 0 lunga perioada de
limp dreptul de vot utilizat a fost unul cenzitar. Abia in anul 1946,
Romania a instituit pe de piin universalitatea votului acordand drept de
vot 9i femeilor.
Prima lege electorala referitoare la alegerile parlamentare este
cea din 1864 care prevedea un sistem electoral majoritar in doua
tururi, in turul doi calificandu-se primii do; clasat; la nivelul fiecarei
16
circumscrip!ii electarale. Corpul electoral era alcatuit din electori
primari care alegeau electori; directi, iar apoi electorii directi alegeau
deputatii. Pentru a putea participa la alegeri, un elector trebuia sa fie
de nationalitate romana, sa aiba mai mult de 30 de ani ~i sa detina 0
avere de minim 200 de monede de aur. Inspirata de textul Conventiei
din 1858, aceasta lege avea 0 problema de reprezentativ;tate din
cauza censului ridicat impus electorilor.
Legea electorala din 1866 pastreaza votul cenzitar l?i imparte
corpul electoral in patru colegii diferentiate pe baza impozitului datorat
statului. Electorii trebuiau sa se fi nascut sau naturalizat In Romania ~i
sa aiba minim 21 de ani. Dreptul de vot nu era acordat femeilor,
persoanelor nedemne ~i cer~etorilor.
Amendamentele aduse acestei legB electorale in 1884 vizau
modificarea numarului de colegii de la patru la trei: un prim colegiu al
marilor proprietari, al doilea pentru ora~enii cu educatie primara, iar al
treilea pentru toti cei care platesc un impozit minim la stat.
Reprezentarea era disproportionata, insa al treilea colegiu, format de
tarani, care reprezentau circa 85% din populatie, alegea doar 38 dintre
cei 295 de parlamentari. Legea prevedea 0 formula electorala similara
celei din 1864, alegerea deputatilor ~i senatorilor facandu-se cu
majoritatea absoluta a voturilor exprimate intr-un singur tur de scrutin.
in 1918 se introduce In 1918, cu ocazia reformei electorale promise de
votul universal catre Regele Ferdinand I in timpul primului razboi
obligatoriu pentru mondial, mai precis pe 4 aprilie 1917, la Racaciuni
barbati in Romania. (astazi in judetul Bacau), se introduce votul
universal obligatoriu pentru barbati l?i sistemul electoral proportional,
care facilita 0 mai fidela reprezentare a diversita!li politice existenta In
tara l?i la nivelul autorita!ii legiuitoare. Reprezentarea proportionala
asigura reprezentarea partidelor istorice, dar ~i a partidelor mici ~i a
celor care reprezentau minoritatile nationale.
Conform legii din 1918, alegatorul trebuia sa ~tearga sau sa taie
cu creionul listele sau numele candidatilor pe care nu voia sa-i aleaga
~i sa lase vizibil doar lista aleasa sau numele candidatului preferat.
Numarul de candidati ne~ter~i de pe buletin nu putea sa depa~easca
numarul de mandate din respectiva circumscriptie, insa, alegatorul
17
putea sa voteze pentru mai putini candidati. Nu se putea adauga nimic
altceva pe buletin, orice semn fiind interpretat ca 0 frauda.
Acest sistem va fi ul?or modificat in 1926, cand se introduce
sistemul de prima electorala, adica acordarea unui procent prestabilit
de mandate In plus peste cele care Ii revin oricum in baza reprezentarii
proportionale competitorului electoral care reul?el?ete sa depal?easca
un anumit prag de voturi exprimat printr-un procent din ansamblul
corpului electoral, iar aceasta formula electorala va fi pastrata pana in
1938 l?i apoi reluata de Legea electorala din 1946. Prima electorala
introdusa in 1926 a mai fost numita l?i "prima majoritara" deoarece
presupunea ca partidul care obtinea 40% din voturile exprimate la
nivelul intregii 1ari sa obtina jumatate din numarul total de mandate din
Parlament, cealalta jumatate impartindu-se intre toate forma1iunile
politice care treceau de pragul electoral de 2%, aici fiind inclus l?i
partidul majoritar. In acest mod, partidul majoritar ob1inea aproape
sigur mai bine de jumatate din mandatele parlamentare, ceea ce ar fi
trebuit sa garanteze l?i stabilitatea guvernarii. In cazul in care doua
partide obtineau cel pu1in 40% din voturile exprimate la nivelul intregii
tari ambele erau declarate majoritare l?i, in fapt, ar fi putut alcatui
singure Parlamentul, situatie care, Insa, nu s-a produs niciodata in
practica.
Din 1938, Regele Carol al II-lea introduce starea de urgenta §Ii
reintroduce un sistem de vot cenzitar.
Femeile capita drept Abia in 1946 se revine la votul universal, care, de
de vot in Romania in data aceasta, include l?i femeile. Legea electorala
1946. din 1946 nu aduce schimb~ki sistemului
proportional de vot utilizat insa, elimina prima electorala.
Perioada electorala cuprinsa intre 1948-1989 a fost dominata de
un sistem de alegeri palramentare uninominale, de cele mai multe or!
cu un singur candidat. Alegerile erau de fapt 0 confirmare a
candidatilor propu§li de catre partidul unic §Ii doar in anii '80 se fac
in cerca ri de se a propune doi sau trei candidati ai partidului sau ai
organizatiilor sate lite precum Frontul Democratiei §Ii Unitatii Socialiste
(FDUS). Toti candidatii erau insa validati de partidul unic, fie ca erau
sau nu membrii de partido
18
Dupa 1990, se revine la sistemul de vot proportional pe liste
blocate, care se desfa§oara In 42 de circumscriptii, cu alocarea
mandatelor in doua etape: la nivel de circumscriptie ~i la nivel national.
...........1.6. Tema de reflectie
Comentati In maxim 300 de cuvinte locul dreptului electoral In cadrul

dreptului constitutional.
Folositi spatiu de mai jos pentru scrierea raspunsului:
1.7. Bibliografie pentru Unitatea de inva1are nr. 1

1. I. Muraru, E.S. Tanasescu - Drept constitutional §i institutii
politice, vol. II, Ed. CH Beck, Bucure§ti, 2017
2. S. Deaconu - Institutii politice, Ed. CH Beck, Bucure§ti, 2017
3. T. Draganu - Drept constitutional §i institutii politice, vol II, Ed.
Lumina Lex, Bucure§ti, 2000
4. M. Nica - Drept electoral, Ed. Universul Juridic, Bucure§ti, 2017
5. P. Martin - Sistemele electorale §i modurile de scrutin, Ed.
Monitorul Oficial, Bucure§ti, 1999
6. E.S. Tanasescu - Legile electorale-comentarii §i explicatii, Ed.
All Beck, Bucure§ti, 2004
7. Revista "Expert Electoral"
19
Drepturile electorale 1
Drepturile electorale I
CUPRINS
Obiectivele unitatii de lnvatare nr. 2
2.2. Dreptul de vot
2.3. Tema de reflectie pentru unitatea de lnvatare nr. 2
2.4. Bibliografie pentru unitatea de lnvatare nr. 2
Obiectivele unitatii de invatare 2
Dupa studiul acestei unitati de invatare yeti reu~i sa:
v" cunoa~teti care sunt drepturile electorale;

v" cunoa~teti continutul dreptului de vot;
v" aflati istoricul dreptului de vot in Romania;
v"aflati trasaturile votuluL
20
Drepturile electorale Drepturile electorale sunt prin excelenta

sunt: dreptul de vot 'ji drepturi exclusiv politice. Aceasta se moti
dreptul de a fi ales. veaza prin aceea ca, prin continutul lor, aceste
drepturi pot fi exercitate de catre persoane
numai pentru participarea la guvemare. Tntr-un stat de drept,
democratic ~i social, poporul trebuie sa aiba ultimul cuvant de spus.
Acest lucru devine realitate prin exercitarea drepturilor electorale de
catre cetateni. Faptul ca aceste drepturi sunt exclusiv politice
determina 0 serie de consecinte juridice la nivel national. Pe de 0
parte, aceste drepturi sunt utilizate numai pentru participarea la
guvernare, iar pe de alta, apartin, de obicei, doar cetatenllor, nu ~i
altor categolii de persoane. Rezulta, deci, ca strainii ~i apatrizii nu au
acces la aceste drepturi.
Drepturile electorale reglementate in legislatia romana sunt
dreptul de vot ~i dreptul de a fi ales. Acestea sunt consfintite ca
drepturi electorale fundamentale in art. 36 ~i art. 37 din Constitutie ~i
detaliate prin legile electorale adoptate de Parlament. Aceste drepturi
apartin numai cetatenilor romani care au implinit varsta de 18 ani pana
in ziua alegerilor, inclusiv, cu exceptia debililor sau alienatilor mintal, a
celor pu~i sub interdictie ~i a celor care au suferit 0 condamnare la
pierderea drepturilor electorale. Se observa ca insu~i constituantul a
precizat ca drepturile electorale In Romania apartin exclusiv
cetatenilor, nu ~i altor categorii de persoane.
Dreptul de a alege 'ji Dupa revizuirea Constitutiei din 2003 s-a

de a fi ales in introdus un nou articol ce reglementeaza dreptul
Parlamentul de a alege ~i de a fi ales in Parlamentul
Eurooean. European. Aceasta prevedere da posibilitatea
ca, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea
Europeana, cetatenii romani sa aleaga ~i sa fie ale~i in Panamentul
European. Prin analogie ~i in conformitate cu Actul privind alegerea
membrilor Parlamentului European prin vot universal 'ji direct (JO
L 278 din 8 octombrie 1976), modificat prin Decizia Consiliului
2002f172/CE, Euratom (JO L 283 din 21 octombrie 2002), Legea
romana privind organizarea ~i desfa~urarea alegerilor pentru
Parlamentul European a extins dreptul de a alege ~i a fi ales in
Parlamentul European ~i la cetatenii europeni cu domiciliul sau
re~edinta pe teritoriul Romaniei, daca ace~tia indeplinesc conditiile
legale. Dreptul de a alege reprezentantii cetatenilor romani in
21
Parlamentul European nu se confunda cu dreptul de vot, intrucat prin
dreptul de a alege manifestat la nivel european nu se exercita ~i nu se
realizeaza nicio putere de stat, ci cetatenii europeni (cetatenii romani
sau ai altor state membre ale Uniunii Europene), i~i exprima preferintele
pentru unii sau altii dintre candidatii europeni prezenti in competitia
pentru ocuparea unui loc in cadrul Panamentului European.
Aceasta situatie reflecta calitatea Romaniei de stat membru al
Uniunii Europene. Nu este un drept electoral nou, ci 0 subcategorie a
celor doua drepturi electorale din perspectiva calitatii Romaniei de
membra a Uniunii Europene.
2.2. Dreptul de vot
Art. 36 din Constitutia Romaniei - Dreptul de vot

(1) Cetatenii au drept de vot de /a varsta de 18 ani, Impliniti
pana In ziua a/egen/or inc/usiv.
(2) Nu au drept de vot debitii sau alienatii minta/, pu§i sub
interdictie, §i nici persoanele condamnate, pnn hotarare
judecatoreasca definitiva, /a pierderea drepturilor electorale.

Istoricul dreptului de in categoria dreptului de vot intra atat dreptul
vot in Romania. de a alege, cat §i dreptul de a fi consultat in
cadrul referendumului. Exista 0 distinctie
intre alegere §i votare. in timp ce a alege
lnseamna a desemna 0 autoritate publica, a vota inseamna a te
pronunta pentru sau impotriva unei reguli sau hotarari. Astfel, exista 0
sinonimie intre votare ~i referendum.
in Romania caracterul universal al votului a fost introdus prin
Constitutia de la 1923. De~i in aceasta Constitutie se prevedea
universalitatea votului (art. 64 ~i art. 68 din Constitutia din 1923), textul
constitutional prevedea eXistenta unor incapacitati de a participa la vot
ce vor fi reglementate prin Legea electorala din 1925. Astfel ca prin
aceasta lege electorala erau exclu~i de la vot femeile ~i militarii,
precum ~i persoanele care nu aveau cetatenia romana. Constitutia
22
romana de la 1938 face un pas ina poi in ceea ce privel?te exercitiul
vietii democratice l?i introduce votul pe colegii electorale, deci este
inlaturat caracterul universal al votului. Prin Legea electorala din 9 mai
1939 se prevedea ca au drept de vot doar cetatenii romani, atat femei,
cat l?i barbati, care aveau varsta de cel putin 30 de ani impliniti, erau
l?tiutori de carte l?i practicau una din indeletnicirile prevazute expres de
lege.
Constitutia Romaniei din 1948 consfinte!?te pe deplin votul uni
versal prin art. 3 l?i 18. Se prevedea eEl au drept de vot toti cetatenii
romani care au varsta de cel putin 18 ani. Nici de aceasta data nu se
prevedea drept de vot pentru cetatenii straini sau apatrizi. in ceea ce
privel?te cetatenii cu dubla cetatenie (romana l?i 0 alta cetatenie) nu se
prevede nimic deoarece legislatia din acea perioada interzicea dubla
cetatenie in Romania. Caracterul universal al votului se pastreaza l?i in
celelalte Constitutii ale Romaniei din 1952 l?i 1965, precum l?i in
Constitutia actuala a statului din 1991.
Dreptul de vot este un Dreptul de vot ne indica cine l?i in ce conditii

drept exclusiv politic. poate alege autoritatile publice reprezentative l?i
poate fi consultat in cadrul referendumului
asupra unei probleme de interes local sau
national.
Dreptul de vot este reglementat de art. 36 din Constitutie l?i de legile
electorale ale Romaniei. Aceste reglementari prevad ca au drept de vot
doar cetatenii romani care au implinit varsta de 18 ani, inclusiv in ziua
alegerilor. Sunt exclul?i, al?adar, de la vot cetatenii straini l?i apatrizii. Nu
doar strainii l?i apatrizii sunt lipsiti de exercitiul drepturilor electorale, ci l?i
refugiatii l?i azilantii in Romania. Avand in vedere eEl legea romana
privind cetatenia (Legea nr. 21/1991) da posibilitatea dublei cetatenii,
interpretarea juridica a textului constitutional referitoare la dreptul de vot
este in sensul ca l?i persoanele cu dubla cetatenie pot vota atat in
alegerile locale, cat l?i in alegerile pentru Parlament sau Prel?edintele
Romaniei. Dreptul de vot (inclusiv dreptul de consultare prin
referendum) apartine nu doar cetatenilor romani cu domiciliul in tara, ci
l?i cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate.
23
Dreptul de vot este un drept exclusiv politic. Dreptul de vot este
unul dintre drepturile electorale fundamentale, iar drepturile electorale
sunt prin excelenta drepturi exclusiv politice. Fiind un drept
fundamental, dreptul de vot trebuie sa fie, conform art. 20 din
Constitutie, interpretat !?i aplicat In concordanta cu Declaratia
Universala a Drepturilor Omului, cu pactele !?i cu celelalte tratate la
care Romania este parte. Din punctul de vedere al compatibilitatii cu
actele juridice internationale se poate observa ca Declaratia Universala
a Drepturilor Omului prevede In art. 21 alin. (3) ca "Vointa poporului
trebuie sa constituie baza puterii de stat. Aceasta vointa trebuie sa fie
exprimata prin alegeri nefalsificate care sa aiba loc in mod periodic
prin sufragiu universal, egal !?i exprimat prin vot secret sau urmand 0
procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului"; Pactul
international cu privire la drepturile civile !?i politice prevede in art. 25
ca "Orice cetatean are dreptul !?i posibilitatea fara niciuna din
discriminarile la care se refera art. 2 !?i fara restrictii nerezonabile: (... )
b) de a alege !?i de a fi ales In cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu
sufragiu universal !?i egal !?i cu scrutin secret, asigurand exprimarea
libera a vointei alegatorilor", iar Conventia europeana pentru apararea
drepturilor §i a libertatilor fundamentale stipuleaza la art. 3 din
Protocolul nr. 1 ca jnaltele parti contractante se angajeaza sa orga
nizeze la intervale rezonabile alegeri libere cu vot secret, In conditii
care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea
corpului legislativ". A!?adar, Constitutia Romfmiei este in acord cu
pactele !?i tratatele internationale, oferind In plus !?i 0 serie de garantii
constitutionale realizarii dreptului de vot.
Drept de vot sau drept Din punct de vedere terminologic, textul
de a alege? constitutional se refera la dreptul de vot !?i nu la
dreptul de a alege. Sensurile celor doua notiuni
sunt diferite. Astfel, dreptul de vot se refera la
posibilitatea cetatenilor de a participa la viata politica a statului, fie prin
desemnarea reprezentantilor lor in autoritatile publice, fie direct, prin
pronuntarea in cadrul unui referendum. Dreptul de a alege
desemneaza posibilitatea unei persoane de a opta intre mai multe
variante, de obicei, intre persoane sau partide care se confrunta intr-o
competitie electorala. Stricto sensu, dreptul de vot semnifica pronun
tarea pentru sau impotriva unei decizii, a unei persoane etc. Lato
sensu, dreptul de vot desemneaza atat 0 optiune, cat !?i 0 pronuntare a
alegatorului, acest drept putand imbraca chiar !?i forma extrema a
protestului sau a votului nul sau alb. In acest articol constituantul a
utilizat notiunea de drept de vot in sens larg, aceasta !?i pentru ca
24
terminologia constitutionala trebuie sa fie pe Intelesul tuturor ~i receptata
corect de catre toti cetatenii.
Dreptul de vot reprezinta materializarea exprimarii suveranitatii de
catre popor, suveranitate care, conform art. 2 alin. (1) din Constitutie,
este exercitata fie prin organe reprezentative, constituite prin alegeri
libere, periodice ~i corecte, fie prin referendum.
In categoria dreptului de vot intra atat dreptul de a alege
reprezentantii In autoritatile statului, cat ~i dreptul de a fi consultat in
cadrul referendumului. A~a cum exista 0 distinctie Intre dreptul de vot
~i cel de a alege, exista ~i 0 distinctie Intre alegere ~i votare. in timp ce
"a alege" inseamna manifestarea preferintei pentru una din mai multe
optiuni posibile, "a vota" inseamna participarea la exercitarea puterii
statale, prin pronuntarea pentru sau impotriva unei reguli, hotarari sau
persoane. Uneori, poate exista 0 sinonimie Intre votare ~i referendum.
In continuarea discutiei legata de distinctia dintre dreptul de a alege
~i dreptul de vot trebuie' facuta inca 0 preci~are. In Romania, dreptul de
revocare a celor ale~i in autoritatile reprezentative ale statului nu face
parte din drepturile electorale fundamentale. Pe de 0 parte, mandatul
reprezentativ instituit de art.69 din Constitutie, care interzice expres
arice mandat imperativ, face imposibila revocarea parlamentarilor care
sunt ale~i "in serviciul poporului". Pe de alta parte, chiar ~i in cazul
mandatului Pre~edintelui Romaniei, care poate fi demis in urma unui
referendum, initiativa referendumului nu apartine celor care I-au ales,
ci parlamentarilor.
Sistemul electoral. Strans legat de dreptul de vot este sistemul
electoral, utilizat pentru repartizarea mandatelor
obtinute de fiecare formatiune politica sau
candidat In urma votului exercitat de catre
cetateni, caci dreptul de vot nu se exercita in sine
~i pentru sine, ci pentru constituirea unor autoritati publice in
concordanta cu preferintele electorale. Sistemul electoral reprezinta
un instrument esential pentru alegeri §i pentru 0 guvernare
democratica §i reprezentativa. Sistemele electorale trebuie sa ofere
oportunitati egale pentru toti cetatenii de a influenta politica ~i practicile
guvemamantului.
Daca sistemul electoral al reprezentarii proportionale bazat pe
un scrutin de lista a fost cel care a condus la desemnarea
membrilor Adunarii Constituante ce a votat Constitutia din 1991,
dupa 1995 au aparut tot mai des opinii in sensul ca sistemul de vot
25
practicat in Romania nu mai corespunde realitatilor. Astfel, in anul
2008 a fost schimbata legea electorala utilizandu-se pentru alegerile
parlamentare din anul 2008 ~i din anul 2012 un sistem majoritar,
pentru ca la alegerile parlamentare din 2016 sa se revina la sistemul
reprezentarii proportionale.
o asemenea decizie, de modificare a sistemului electoral, are
importante consecinte in plan politic ~i juridic ~i ea trebuie tratata cu
mult timp inainte de alegeri (cu cel putin un an inainte, a~a cum
prevede Codul bunelor practici In materie electorala, adoptat in cadrul
celei de-a 52-a Reuniuni Plenare la Venetia in 18-19 octombrie 2002).
Cand se dore~te sC~lirnbarea unui sistem electoral trebuie avute in
vedere cateva premise. In pril11ul rand, trebuie cunoscut faptul ca
niciun sistem nu este perfect. Ba, mai mult, fiecare sistem are atat
avantaje, cat ~i dezavantaje. Apoi, un sistem electoral nu este simplu
de aplicat ~i de jnteles. Fiecare are complexitatea lui matematica ~i,
din acesl punct de vedere, niciodata elecloratul nu va fi suficient de
pregatit pentru a asimila ~i descifra un mod nou de a vota. Intelegerea
vine pe parcurs, dupa caleva experiente practice. Desigur, nu este
recomandabila nici "fortarea" electoratului prin trecerea de la 0 extrema
la cealalta, pe scala sistemelor de vot. Reorientari de acest gen sunt
posibile doar prin modificari succesive, graduale ale sistemelor de vol,
pentru a se obtine rezultatul dorit. Spunem "rezultatul dorit" pentru ca,
in definitiv, aceasta este esenta schimbarii sistemului de vot. in loata
lumea, modificarea sistemului electoral este 0 decizie eminamente
politica. Orice sislem de vot favorizeaza 0 anumita tendinta politica.
Daca in Romania se dore~te ajungerea la un sistem politic bipartid,
alegerea sistemului de vot trebuie facuta din familia sistemelor
majoritare, care creeaza injustitii electorale recuperate lnsa prin
eficienta forulu; legislativ. Daca, dimpotriva, se dore~te 0 reprezentare
larga a tuturor partidelor ~i curentelor politice, atunci sistemul electoral
utilizat trebuie sa fie din familia sistemelor proportionale. Daca, in
sfa~it, se dore~te 0 imbinare a factorilor de mai sus, exista sisteme
mixte ce pot conduce la acest rezultat.
Totu~i, sistemele politice creeaza sistemele electorale ~i nu
invers. Sistemele electorale pot doar sprijini unele tendinte de
schimbare a sistemelor politice, dar, de obicei, ele sunt alese pentru a
consolida 0 anume stare de fapt. Dezbaterea nu este lnsa chiar
simpla, caci analiza sistemelor de vot poate conduce ~i la alte
intrebari: este necesar un Parlament bicameral? Cu acela~i statut
pentru ambele Camere? Sau este necesar un Parlament
26
monocameral? Caz in care reVIZUlrea Constituliei devine necesara.
lata, deci, cat de complicate pot fi dezbaterile referitoare la schimbarea
sistemului de vot in Romania.
Dreptul de vot se exercita in vederea desemnarii
Titularii dreptului de
autoritatilor publice reprezentative sau pentru
vot. exprimarea poziliei in cadrul unui referendum.
Toti cei care beneficiaza de dreptul de vot
formeaza electoratul sau corpul electoral. Titularii
dreptului de vot in Romania sunt cetatenii romani, inclusiv cei cu
dubla cetatenie, care indeplinesc conditiile limitativ precizate in textul
constitutional.
In acelal?i timp, dreptul de vot are, in principiu, vocatia universalitatii.
Teoretic, universalitatea votului presupune ca el sa poata fi exercitat
de orice membru al corpului electoral. Cu toate acestea, in
majoritatea statelor, universalitatea votului nu este interpretata in sens
strict. La exercitarea directa a puterii de stat nu pot participa cei care
nu au sau nu mai poseda maturitatea politica necesara pentru a lua
decizii ce afecteaza viata intregii comunitati. Incapacitatile electorale
variaza in limp l?i spatiu, dar ele sunt 0 constanta a dreptului de vot. in
acelal?i timp, universalitatea votului a insotit lungul drum istoric al
recunoal?terii l?i respectarii democratiei, initial ca un simplu deziderat l?i
mai apoi ca 0 realitate obiectiva, ce beneficiaza astazi de garan1ia mai
bineclJnoscuta sub denumirea cliquet arrh!re retour, adica
imposibilitatea revenirii de la un stadiu mai favorabil al garan1iilor
acordate unui drept fundamental la unul precedent, considerat
inadecvat.
in delicatul echilibru care trebuie mentinut in cadrul oricarui stat de
drept intre democratie l?i limitarea abuzurilor prin norme juridice,
evolu1ia istorica a universalita1ii votului a cunoscut ca punct de pornire
universalitatea votului masculin, a continuat cu scaderea varstei
minime necesara pentru exercitarea dreptului la vot l?i s-a finalizat cu
includerea in randul beneficiarilor acestui drept fundamental a femeilor.
in zilele noastre, la nivelul majorita1ii statelor lumii in care puterea se
exercita prin mecanisme democratice, se constata 0 tendinla generala
catre asigurarea unei cat mai largi universalita1ii votului l?i
uniformizarea varstei minime necesara pentru exercitarea sa (18 ani).
27
Trasaturile votului. DreptlJl de vot este reglementat de art. 36

din Constitutie §i de legile electorale. Aceste
reglementari prevad ca au drept de vot doar
cetatenii romani care au implinit varsta de 18
ani, inclusiv in ziua alegerilor. $i persoanele cu
dubla cetatenie beneficiaza de dreptul de vot. De asemenea, dreptul
de vot apartine atat cetatenilor romani cu domiciliul in tara, cat ~i
cetatenilor romani cu domiciliul In strainatate. Acest lucru reiese din
dispozitiile art. 23 din Legea nr. 208/2015 care prevede ca pe langa
misiunile diplomatice ~i oficiile consulare ale Romaniei se organizeaza
una sau mai multe sectii de votare pentru alegatorii care au domiciliul
in strainatate. Tn afara sectiilor de votare pot fi organizate, cu acordul
guvemului din tara respectiva, sectii de votare ~i in alte localitati decat
cele in care i~i au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
Alegatorii care au domiciliul sau re~edinta intr-un alt stat decat
Romania i~i exercita dreptul de vot la una din sectiile de votare din
acea tara in care i~i au domiciliul sau re~edinta. Re~edinta in
strainatate se dovede~te cu orice document eliberat de autoritatile
straine. Aceste prevederi se aplica ~i in cazul organizarii
referendumului, a~a cum reiese din dispozitiile Legii nr. 3/2000 privind
organizarea ~i desfa~urarea referendumului. Oferind drept de vot
tuturor cetatenilor sai, indiferent de locul in care se afla, legea romana
prevede ~i exercitarea votului prin corespondenta.
Pentru 0 mai buna intelegere a regimuluj juridic al dreptului de vot,
art. 36 trebuie interpretat sistematic cu preved~rile art. 62 ~i art. 81 din
Constitutie, referitoare la alegerea Camerelor Paliamentului ~i a Pre~e
dintelui Romaniei, care prevad ca senatorii, deputatii ~i Pre~edintele
Romaniei sunt ale~i prin "vot universal, egal, direct, secret ~i liber
exprimat". Prin urmare, trasaturile votului in Romania sunt:
a) Universalitatea votului, ce nu trebuie inteleasa in mod absolut.
A~a cum am vazut, constituantul restrange dreptul de a participa la vot
persoanelor care nu au varsta majoratului sau se afla, din diverse
motive, sub anumite interdictii. Astfel, apatrizii, strainii, minorii,
incapabilii ~i nedemnii sunt exclu~i din cadrul corpului electoral.
Incapacitatile electorale sunt limitativ enumerate de lege. Ele nu pot
fi extinse ~i la alte situatii, nici chiar prin modificarea Legii
fundamentale, deoarece prin art. 152, Constitutia interzice orice
28
revizuire care ar avea ca efect suprimarea unor drepturi sau garantii
ale unor drepturi fundamentale. Strainii ~i apatrizii nu beneficiaza de
dreptul de vot deoarece acesta este un drept exclusiv politic, adica
prive§te §i afecteaza In exclusivitate comunitatea umana constituita In
stat. Minorii sunt exclu~i de la exercitiul dreptului de vot pentru ca
participarea la viala politica a statului impune, cu necesitate, un anumit
grad de maturitate §i de responsabilitate, inclusiv politica. De aceea,
unele state, mai conservatoare, considera uneori ca, pentru a participa
la guvernarea larii, este nevoie de 0 maturitate mai mare decat cea
necesara pentru gestionarea propriilor bunuri §i afaceri, astfel ca
instituie prin lege 0 varsta minima pentru exercitarea dreptului de vot,
mai mare decat varsta majoratului civil. Incapabilii, cea de-a treia
categorie de persoane excluse din categoria celor cu drept de vot, sunt
alienatii ~i debilii mintal care, neavand posibilitatea unui discerna
mant al actiunilor lor, nu pot vota. Ultima categorie de persoane
care nu beneficiaza de dreptul de vot sunt cei care au suferit
anumite condamnari judecatore~ti, inclusiv la pedeapsa
complementara a pierderii drepturilor electorale;
b) Egalitatea votului reprezinta exprimarea principiului egalitalii In
drepturi a cetalenilor, reglementat cu titlu general de art. 4 §i art. 16 din
Constitulie. Egalitatea votului este reflectata atat in numarul de
voturi de care dispune un cetatean, cat ~i in ponderea fiecarui vot
in desemnarea reprezentantilor natiunii. Astfel, conform leg ii,
fiecare cetatean are dreptul la un singur vot, iar acest vot are aceea§i
pondere cu a tuturor celorlalte voturi In desemnarea unei autoritali a
statului, indiferent de persoana celui care a exercitat dreptul de vot.
Daca in privinta desemnarii deputalilor §i senatorilor legea electorala
prevede §i 0 norma de reprezentare (respectiv, alegerea unui deputat
la 73.000 de locuitori §i a unui senator la 168.000 de locuitori), pentru
Pre§edintele Romaniei legea electorala I1U prevede nicio norma de
reprezentare deoarece alegerea sa se face in fUllclie de l1umarul total
al voturilor valabil exprimate raportat la numarul total al alegatorilor
inscri§i in listele electorale atat permanente, cat §i speciale.
Cu toate aceste masuri legale menite sa asigure egalitatea votului,
trebuie observat ca, de-a lungul timpului, au existat situalii de
il1egalitate a votului, cum este exemplul votului plural §i al votului
multiplu. Votul plural reprezinta posibilitatea unui alegator de a putea
dispune de mai multe voturi In aceea§i circumscriplie electorala, iar
votul multiplu reprezinta posibilitatea unui alegator de a putea dispune
de mai multe voturi in circumscriplii electorale diferite.
29
.a.:,..
c) Caracterul direct al votului consta in faptul ca cetatenii aleg
direct ~i personal, fara niciun intermediar sau delegat, reprezentanlii lor
in Parlament ~i pe ~eful statului. Caracterul direct al votului este de
esenta reprezentativitatii democratice moderne, in care cetatenii i~i
exprima in mod direct opliunea pentru un anumit candidat propus in
alegeri. Caracterul direct al votului face ca la alegeri sa poata participa,
virtual, intreg corpul electoral. In cazul unui vat indirect, la alegerea
efectiva a reprezentantilor participa un numar mai mic de alegatori in
functie de modul de alegere prevazut de lege (Spre exemplu, art. 57
alin. (3) din Legea nr. 21512001 privind administralia publica locala,
prevede ca "viceprimarul este ales cu votul majoritatH consilierilor locali
in funclie, din randul membrilor acestuia"];
d) Votul secret este una dintre cele mai putemice garantii ale corec
titudinii votului pentru desemnarea reprezentantilor naliunii. Secretul
votului garanteaza posibilitatea cetatenilor de a-~i manifesta liber ~i
neingradit voinla cu privire la desemnarea unei persoane sau a alteia in
funcliile ~i demnitalile publice eligibile. Pentru realizarea secretului
vatului, legea electorala prevede a serie de garantii precum: tiparirea
buletinului de vat in a~a fel incat sa nu se poata observa ~tampila pusa
de alegator decat in momentul in care se deschide votul; utilizarea unor
cabine de vat in care sa poata intra a singura persoana; cabinele de vat
sa 'fle separate pentru ca alegatorii sa nu poata vedea ceea ce voteaza
unul ~i celalalt; uniformitatea buletinelor de vat; introducerea personala a
buletinului de vat in urna de vat etc. Opus votului secret este votul
public, folosit in trecut ~i criticat pentru ca a fast utilizat pentru a
influenta alegatorii, prin diverse mijloace, sa voteze pentru anumili
candidali;
e) Votulliber exprimat vizeaza, pe de a parte, faptul ca exprimarea
vointei cetatenilor in alegeri nu trebuie viciata in niciun fel, iar pe de
alta parte, faptul ca votul nu este obligatoriu. in Romania,
participarea la vat nu este obligatorie pentru niciun fel de alegeri,
cetalenii avand optiunea libera de a participa sau nu la scrutin. Unele
state, precum Brazilia, Grecia sau Belgia, folosesc votul obllgatoriu,
insa problema cea mai dificila este stabilirea sanctiunilor in caz de
neexercitare a votului. in astfel de state vatu I devine nu doar un drept,
ci ~i a obligatie pentru care este greu de aplicat a sanctiune corpului
electoral ce se arata din ce in ce mai putin interesat de procesul
electoral. 0 problema diferita a reprezinta influentarea cetatenilor in
cadrul campaniilor electorale prin intermediul mijloacelor de informare,
a afi~elor electorale, a emisiunilor electorale etc. Aceste promisiuni
electorale nu sunt de natura a influenta caracterul liber exprimat al
30
.......... .....~...
votului din ziua alegerilor, fiind necesare ~i utile campaniile de
informare pentru educarea electorala a cetatenilor.
Comentati in maxim 300 de cuvinte trasaturile dreptului de vot.
31
.........
,
1. M. Constantinescu, I. Deleanu, A. lorgovan, I. Muraru, F.

Vasilescu, I. Vida, Constitutia Romaniei, comentata :;;i
adnotata, Ed. RA. "Monitorul Oficial", Bucure:;;ti, 1992, p. 87
90
2. M. Constantinescu, I. Deleanu, A. lorgovan, I. Vida, Alegerile
parlamentare :;;i prezidentiale. Texte legale comentate, Ed.
RA. "Monitorul Oficial", Bucure:;;ti, 1992
3. o.G. Dani§or, Drept constitutional :;;i institutii politice, vol. I,
Ed. C.H. Beck, Bucure:;;ti, 2007, p. 334-352
4. S. Deaconu, Institutii politice, Ed. CH Beck, Editia 3,
Bucure:;;ti, 2017, p. 89-97
5. I. Deleanu, Institutii :;;i proceduri constitutionale in dreptul
roman :;;i in dreptul comparat, Ed. C. H. Beck, Bucure:;;ti,
2006, p. 561-583
6. V. Duculescu, C. Calinoiu, G. Duculescu, Constitutia
Romaniei comentata :;;i adnotata, Ed. Lumina Lex, Bucure:;;ti,
1997, p. 129-133
7. P. Martin, Sistemele electorale :;;i modurile de scrutin, Ed.
RA. "Monitorul Oficial", Bucure:;;ti, 1999
8. I. Muraru, ES. Tanasescu, Drept constitutional :;;i institutii
politice, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure:;;ti, 2017, p. 91-144
9. I. Muraru, ES. Tanasescu (coord.), Constitutia Romaniei.
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure:;;ti, 2008, p.
329-357
10.1. Muraru, E.S. Tanasescu, A. Muraru, K. Benke, M. Eremia,
Gh. lancu, C.-L. Popescu, $. Deaconu, Alegerile :;;i corpul
electoral, Ed. All Beck, Bucure:;;ti, 2005
11. E S. Tanasescu, Legile electorale - comentarii :;;i explicatii,
Ed. All Beck, Bucure:;;ti, 2004
12. *** Sisteme electorale contemporane, Ed. RAMO, Bucure:;;ti,
1996
13. Legea nr. 3/2000 privind organizarea :;;i desfa:;;urarea
referendumului (M. Of. nr. 84 din 24 februarie 2000)
14. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Pre:;;edintelui Romi!miei,
republicata (M. Of. nr. 650 din 12 septembrie 2011)
15. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor
administratiei publice locale, pentru modificarea Legii
administratiei pub lice locale nr. 215/2001, precum :;;i pentru
32
modificarea ~i completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul
ale~ilor locali (M.Of. nr. 349 din 20 mai 2015)
16. Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a
Romaniei la Uniunea Europeana (M.Of. nr. 465 din 1 iunie
2005)
17. Legea nr. 334/2006 privind finanlarea activitatii partidelor
politice ~i a campaniilor electorale, republicata (M. Of. nr. 446
din 23 iunie 2015)
18. Legea nr. 33/2007 privind organizarea ~i desfa~urarea
alegerilor pentru Parlamentul European, republicata (M.Of.
nr. 627 din 31 august 2012)
19. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului ~i a Camerei
Deputali1or, precum ~i pentru organizarea ~i funclionarea
Autoritalii Electorale Permanente (M.Of. nr. 553 din 24 iulie
2015)
20. Legea nr. 13/2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona
de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana ~i a
Tratatului de instituirea a Comunitalii Europene, semnat la
Lisabona la 13 decembrie 2007 (M.Of. nr. 107 din 12 februarie
2008)
33
Drepturile electorale 11
Drepturile electorale II
CUPRINS
Obiectivele unitatii de invatare nr. 3
Dupa studiul acestei unitali de Tnvatare Yeti reu~i:
'/sa cunoa~teti continutul dreptului de a fi ales;

,/sa cunoa~teti care sunt beneficiarii dreptului de a fi ales.
34
Art. 37 din Constitutia Romaniei - Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi a/e§i cetatenN cu drept de vot care
indeplinesc conditiile prevazute in art. 16 a/in. (3), daca nu Ie este
interzisa asocierea in partide po/itice, potrivit art. 40 alin. (3).
(2) CandidatN trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor
inclusiv, varsta de eel putin 23 de ani pentru a fi ale§i in Camera
Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta
de eel putin 33 de ani pentru a fi ale§i in Senat §i varsta de eel
putin 35 de ani pentru a fi ale§i in functia de Pre§edinte a/
Romaniei.
Dreptul de a fi ales Ca !ji dreptul de vot, dreptul de a fi ales este

este un drept politic. tot un drept electoral fundamental !ji un drept
exclusiv politic. EI desemneaza posibilitatea
unei persoane de a fi aleasa In organele
reprezentative ale statului, deci, de a putea indeplini 0 demnitate
electiva in stat. Dreptul de a fi ales se afla in stransa legatura cu
dreptul de vot, astfel ca 0 prima conditie In ceea ce prive~te dreptul de
a fi ales este ca persoana care dore~te sa fie aleasa sa aiba drept de
vot. Cum dreptul de vot este un drept ce apartine exclusiv cetatenilor,
~i dreptul de a fi ales apartine In exclusivitate cetatenilor.
Dreptul de a fi ales al cetatenilor romani trebuie corelat cu cel pre

vazut de art. 38 din Constitutie care da posibilitatea ca, in conditiile
aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani sa aleaga ~i
sa fie ale~i In Parlamentul European. Ca ~i In cazul dreptului de vot,
simpla asemanare terminologica nu inseamna ~i identitate de natura
juridica. Dreptul de a fi ales din Romania in Parlamentul European a
fost extins de legiuitor ~i la cetatenii europeni (cetatenii statelor
membre ale Uniunii Europene) care indeplinesc conditiile legale,
deoarece candidatii astfel selectati nu exercita nicio putere de stat, ci
reprezinta statui ai carui resortisanti sunt in cadrul Parlamentului
European.
Fiind un drept fundamental, dreptul de a fi ales trebuie sa fie,
conform art. 20 din Constitutie, interpretat ~i aplicat in concordanta cu
Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele ~i cu celelalte
tratate la care Romania este parte. Reglementarea constitutionala este
in acord cu dispozitiile Pactului international cu privire la drepturile
35
civile ~i politice care, in art. 25, prevede ca "Orice cetatean are dreptul
~i posibilitatea fara niciuna din discriminarile la care se refera art. 2 ~i
fara restrictii nerezonabile: a) de a lua parte la conducerea treburilor
publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanti liber ale~i; b)
de a alege ~i de a fi ales in cadrul unor alegeri period ice, oneste, cu
sufragiu universal ~i egal ~i cu scrutin secret, asigurand exprimarea
libera a vointei alegatorilor; c) de a avea acces, in conditiile genera Ie
de egalitate, la functiile publice din tara sa".
Istoricul dreptului de in istoria moderna a statului roman, dreptul de a

a fi ales in Romania. fi ales a apartinut doar cetatenilor. Constitutia
din 1866 prevedea ca pentru a fi ales in
Adunarea deputatilor era nevoie ca 0 persoana
sa aiba cetatenia romana, obtinuta fie prin na~tere, fie prin
impamantenire, sa se bucure de toate drepturile civile ~i politice, sa
domicilieze in Romania ~i sa aiba varsta de cel putin 25 de ani impliniti
(art. 65). Pentru a fi ales in Senat era nevoie ca 0 persoana sa
intruneasca cumulativ urmatoarele conditii: sa aiba cetatenia romana
obtinuta prin na~tere sau naturalizare, sa se bucure de drepturile civile
~i politice , sa aiba domiciliul in Romania, varsta de cel putin 40 de ani
~i un venit anual de cel putin 9.400 de lei. Restrictiile cu privire la
posibilitatea exercitarii dreptului de a fi ales de catre straini sau apatrizi
se pastreaza ~i in reglementarile constitutionale ulterioare din perioada
regalitatii (Constitutia din 1923 ~i cea din 1938). Art. 7 din Constitutia
din 1923 prevedea ca "Numai naturalizarea aseamana pe strain cu
romanul, pentru exercitarea drepturilor politice", iar art. 8 reglementa
faptul ca numai cetatenii romani pot Indeplini functii ~i demnitati
publice, civile ~i militare. Totodata, se prevedea ca pentru a fi ales intr
o functie publica era nevoie de a avea domiciliul in Romania (art. 4 ~i
art. 10 din Legea electorala din 9 mai 1939). A~adar, erau exclu~i de la
dreptul de a putea candida la functii publice elective cetatenii romani
cu domiciliul in strainatate.
in perioada 1947-1989, Constitutiile au prevazut exercitarea
dreptului de a fi ales doar in beneficiul persoanelor care aveau numai
cetatenia romana, dubla cetatenie nefiind acceptata de catre legislatia
de la acea vreme. Astfel, Legea electorala nr. 9 din 27 septembrie
1952 prevedea in art. 3 ~i art. 4 ca poate fi ales in functia de membru
36
al Marii Adunari Nalionale (Parlamentul larii) ,,arice om al muncii,
cetalean al Republicii Populare Romane, cu drept de vot, care a
implinit varsta de 23 de ani".
A~adar, exercitarea dreptului de a fi ales a apartinut doar cetalenilor
romani ~i numai dobandirea cetaleniei romane a perrnis strainilor sau
apatrizilor accesul la exercitarea acestui drept. Cu toate acestea,
trebuie precizat ~i faptul ca reglementarile in materie nu au prevazut
niciodata vreo obligalie in ceea ce prive~te necesitatea trecerii unei
perioade de timp de la dobandirea cetaleniei de catre straini sau
apatrizi pentru a putea candida la funclii elective in stat, ci au permis
exercitarea dreptului de a fi ales chiar ~i imediat dupa dobandirea
cetaleniei romane.
In versiunea din 1991, Constitulia romana impunea 0 varsta minima
de 35 de ani pentru a putea candida la Senatul Romaniei. Revizuirea
leg11 fundamentale din 2003 a redus acest prag la 33 de ani.
Conditille dreptului de Dreptul de a fi ales este reglementat prin art.

a fi ales. 37 din Constitutie §i prin legile electorale in
vigoare. Din analiza dispoziliilor constitulionale
rezulta ca 0 persoana poate fi aleasa daca are
drept de vot ~i daca intrune~te condiliile prevazute la art. 16 alin. (3) ~i
art. 40 alin. (3) din Constitutie privitoare la ocuparea functiilor ~i demni
talilor publice ~i la asocierea in partide politice. Adaugarea unor
condilii suplimentare la exigentele specifice dreptului de vot pentru ca
o persoana sa poata ocupa functii ~i demnitati publice elective a fost
motivata de importanta acestora, de rolul organelor reprezentative in
exercitarea puterii suverane a poporului ~i de ideea unei reprezentari
responsabile ~i eficiente, care impune un grad sporit de maturitate
politica ~i civica.
a) 0 prima conditie pentru a beneficia de dreptul de a fi ales
este cetatenia romana. Strainii ~i apatrizii nu beneficiaza de acest
drept, el fiind considerati a nu avea legatura permanenta ~i stabila cu
statui ~i a nu face parte din comunitatea sociala ce sta la baza uniunii
politice statale. Anterior revizuirii din 2003 a Constitutiei, art. 16
prevedea ca "functiile ~i demnitalile publice, civile sau militare, pot fi
ocupate de persoanele care au numai cetatenia rom'ana ~i domiciliulin
tara". Astfel, erau in imposibilitatea de a candida la functii publice
37
cetalenii romani cu dubla sau multipla cetalenie. Jurisprudenla Curtii
Constitutionale de pana la acea data confirmase aceasta interpretare,
stabilind ca "aceste conditii, ce privesc cetatenia romana exclusiva !?i
domiciliul in tara, sunt conditii de eligibilitate a unei persoane lntr-o
anumita functie sau demnitate publica, jar nu conditii de
compatibilitate. Tn cadrul procedurii electorale verificarea respectarii
acestor conditii se face la momentul depunerii candidaturilor.
Declaratia de acceptare a candidaturii reprezinta manifestarea de
voinla a persoanei de a-!?i exercita dreptul de a 'fi ales !?i, de aceea, la
acest moment trebuie verificata Indeplinirea acestor conditii. De
asemenea, este necesara 0 perioada pana la data alegerilor !?i pentru
a da posibilitatea instantelor de a se pronunta asupra contestatiilor
privind candidatii care se considera ca nu Indeplinesc conditille
constitutionale !?i legale pentru a fi ale!?i. De altfel, cand legiuitorul
constituant a dorit sa stabileasca 0 alta data la care sa fie indeplinite
anumite conditii, a prevazut ca data alegerilor sa fie momentul cand
trebuie indeplinita conditia de varsta din partea unei persoane pentru a
putea fi aleasa (... ). Rezulta de aici ca, pe de 0 parte, fiecare cetatean
are dreptul de a fi ales in organele de conducere ale tarii sale, iar, pe
de alta parte, acest drept poate fi supus anumitor restrictii rezonabile"
(Decizia Curtii Constitulionale nr. 70/2002). Ulterior, avand in vedere !?i
aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, conditia exclusivitalii
cetaleniei romane pentru ocuparea unor functii !?i demnitati publice a
fost eliminata din textul constitutional, interpretarea generala fiind
aceea ca atat cetalenii romani cu 0 singura cetatenie, cat !?i cei cu
dubla sau multipla cetatenie pot beneficia de dreptul de a fi ale!?i;
b) 0 a doua conditie pentru a putea fi ales este domicilierea in
Romania. Conditia domiciliului pe teritoriul larii unde candideaza 0
persoana se practica in majoritatea sistemelor constitutionale, ea
reprezentand, alaturi de cetalenie, 0 garanlie a ata!?amentului
persoanei fala de tara la guvernarea careia participa ca demnitar sau
funclionar public. De altfel, ar fi !?i dificil de imaginat exercitarea
efectiva !?i In condilii de eficienla a unei functii sau demnitali publice de
catre 0 persoana care, datorita domiciliului sau, in majoritatea timpului,
se afla In afara teritoriului national;
c) A treia conditie este ca persoanele ce doresc sa candideze
pentru 0 functie electiva sa aiba drept de vot. Persoanele care nu
au drept de vot nu beneficiaza nici de dreptul de a fi alese, fiindca cele
doua drepturi electorale sunt in stransa corelatie, avand unele simetrii
de reglementare;
38
d) A patra conditie consta in posibilitatea exercitarii dreptului
de asociere in partide politice. Conform art. 40 din Constitutie, nu
pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale,
avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politi~tii ~i alte
categorii de functionari publici stabilite prin lege organica.
Ineligibilitatea vizeaza categoriile de persoane enumerate limitativ doar
pe perioada cat indeplinesc respectivele functii;
e) Ultima conditie privind dreptul de a fi ales este data de varsta
minima necesara pentru a candida. Aceasta difera in functie de tipul
demnitatii pentru care se depune candidatura, astfel ca pentru a putea
fi ales in Camera Deputatilor, varsta minima este de 23 de ani impliniti
pana in ziua alegerilor inclusiv; pentru a putea fi ales in Senat, varsta
minima este de 33 de ani Ympliniti pana in ziua alegerilor inclusiv; iar
pentru a fi ales Pre~edinte al Romaniei varsta minima este de 35 de
ani impliniti pima In ziua alegerilor inclusiv. Explicatia acestor limite se
regase~te in importanta obligatiilor pe care ~i Ie asuma 0 persoana in
fiecare astfel de demnitate publica, in maturitatea de care trebuie sa
dea dovada in gestionarea problemelor statului ~i in credibilitatea ~i
experienta pe care candidatii trebuie sa 0 arate alegatorilor pentru ca
ace~tia sa investeasca incredere ~i sperante in viitorii lor reprezentantL
Regimul in examinarea tuturor acestor conditii este
incompatibilitatilor. necesar sa se faca distinctia intre conditii de
eligibilitate ~i incompatibilitatL Conditiile de
eligibilitate se cer a fi indeplinite pana in ziua alegerilor.
Incompatibilitatile nu sunt conditii de eligibilitate ~i inlaturarea lor
depinde de vOinta celui ales, care poate opta, chiar ~i dupa alegeri,
pentru una din cele doua calitati incompatibile. De exemplu,
ineligibilitatea legata de detinerea anumitor functii sau demnitati
publice este legata mai mult de ideea de incompatibilitate, deoarece nu
poti Indeplini 0 functie publica de inalta responsabilitate fiind, in acela~i
timp, ~i angrenat politic pentru 0 functie de reprezentare. Cumularea
celor doua calitati, de functionar al statu lui ~i de candidat intr-o functie
electiva ar putea duce la utilizarea primei functii pentru obtinerea celei
de-a doua. in acest sens este ~i jurisprudenta Curtii Constitutionale
care, analizand interdictia depunerii candidaturii pentru prefecti,
subprefecti ~i conducatorii serviciilor publice ale ministerelor ~i
celorlalte autoritati guvemamentale descentralizate, exclusiv in
unitatile administrativ-teritoriale in care i~i exercita sau ~i-au exercitat
functiile in ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, a stabilit ca
"Limitarea dreptului de a candida pentru aceste persoane este
conforma cu prevederile art. 53 din Constitutie, intrucat ar fi contrar
mora lei publice, in general, ~i deontologiei electorale, in special, ca 0
39
anumita categorie de persoane - ce in virtutea functiei publice pe care
o exercita ar putea avea 0 insemnata influenta asupra optiunilor
electorale - sa candideze in alegeri chiar in unitatile administrativ
teritoriale in care i~i desfa~oara activitatea. in aceste conditii, egali
tatea de ~anse a candidatilor pentru alegerea de deputati ~i senatori ar
fi serios compromisa. Mai mult, unele din functiile pentru care se insti
tuie aceasta limitare presupun implicarea, directa a celor care Ie ocupa
in procesul organizarii ~i desfa~urarii alegerilor cum ar ft, spre piIda,
cea de prefect. Este de remarcat, de asemenea, ca aceasta limitare
prive~te exclusiv exercitiul dreptului de a depune candidaturi in circum
scriptia electorala in care persoanele respective se bucura de
ascendentul functiei. A~adar, ele pot candida in orice alta
circumscriptie din tara, ceea ce corespunde pe deplin cu prevederile
art. 53 alin. (2) din Constitutie, potrivit cu care restrimgerea exercitarii
unui drept trebuie sa fie proportional a cu situatia care a determinat-o ~i
nu poate atinge insa~i existenta dreptului vizat" (Decizia Curtii
Constitutionale nr. 2/1992).
Din analiza coroborata a dispozitiilor Legilor electorale nr. 115/2015,
nr. 370/2004, nr. 3312007 ~i nr. 208/2015 ~i a exigentelor enumerate
mai sus, rezulta 0 posibila clasificare a conditiilor ce trebuie
indeplinite de candidati pentru a putea fi ale§i in: a) conditii de
fond §i b) conditii de forma.
a) Conditiile de fond sunt enumerate in art. 16, art. 37 ~i art. 40 din
Constitutie, precum ~i in legile electorale. Astfel, au dreptul de a fi ale~i
in functii publice cetatenii romani cu drept de vot care au domiciliul in
tara ~i care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1) sa nu fi
pierdut drepturile electorale ca urmare a unei condamnari judecatore~ti
definitive; 2) sa nu fie debili sau alienati mintal ori pu~i sub interdictie;
3) sa aiba varsta minima de 35 de ani pentru a fi ales Pre~edinte al
Romaniei, 33 de ani pentru a fi ales senator ~i 23 de ani pentru
celelalte functii elective; 4) sa nu aiba interdictia de a se asocia in
partide politice. in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit ca
"Una dintre conditiile prevazute de art. 37
alin. (1) din Constitutie, republicata, pentru dreptul fundamental de a fi
ales este corelata cu dreptul de asociere. Din coroborarea dispozitiilor
art. 37 alin. (1) ~i ale art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicata, rezulta
in mod clar ca dreptul de a fi ales este interzis judecatorilor Curtii Con
stitutionale, avocatilor poporului, magistratilor, membrilor activi ai
armatei, politi~tilor ~i altor categorii de functionari publici stabilite prin
40
lege organica, care nu pot face parte din partide politice" (Decizia Curtii
Constitutionale nr. 339/2004).
b) in privinta exigentelor de forma, legile electorale precizeaza
conditiile In care 0 persoana poate candida, din partea unui partid
politic sau alianta politica sau in calitate de independent. Astfel,
candidaturile sunt acceptate numai daca exista declaratia de acceptare
din partea persoanei propuse ~i daca exista 0 declaratie pe proprie
raspundere ca persoana care candideaza nu a fost colaborator al
securitatii.
41
Comentati in maxim 300 de cuvinte care sunt conditiile instituite de
lege pentru a fi ales in Romania.
Folositi spatiu de mai jOs pentru scrierea raspunsului:
42
1. M. Constantinescu, I. Deleanu, A. lorgovan, I. Muraru,
Vasilescu, I. Vida, Constitutia Romaniei, comentata §i
adnotata, Ed. R.A. "Monitorul Oficial", Bucure§ti, 1992, p. 87
90
2. D.C. Dani§or, Drept constitutional §i institutii politice, vol. I,
Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 2007, p. 334-352
3. S. Deaconu, Institutii pOlitice, Ed. CH Beck, Editia 3,
Bucure§ti, 2017, p. 97-101
4. I. Deleanu, Institutii §i proceduri constitutionale in dreptul
roman §i in dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti,
2006, p. 561-583
5. V. Duculescu, C. Calinoiu, G. Duculescu, Constitutia
Romaniei comentata §i adnotata, Ed. Lumina Lex, Bucure§ti,
1997, p. 129-133
6. I. Muraru, ES. Tanasescu, Drept constitutional §i institutii
politice, vol. II, Ed. C.H. Beck, BuclJre§ti, 2017, p. 91-144
7. L Muraru, ES. Tanasescu (coord.), Constitutia Romaniei.
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 2008, p.
329-357
8. S. Tanasescu, Legile electorale - comentarii §i explicatii,
Ed. All Beck, Bucure§ti, 2004
9. Legea nr. 3/2000 privind organizarea §i desfa§urarea
referendumului (M.Of. nr. 84 din 24 februarie 2000)
10. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Pre§edintelui Romaniei,
republicata (M.Ot. nr. 650 din 12 septembrie 2011)
11. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autolitatilor
administratiei publice locale, pentru modificarea Legii
administratiei publice locale nr. 215/2001, precum §i pentru
modificarea §i completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul
ale§ilor locali (M.Of. nr. 349 din 20 mai 2015)
12. Legea nr. 334/2006 prtvind finantarea activitatii partidelor
politice §i a campaniilor electorale, republicata (M.Of. nr. 446
din 23 iunie 2015)
13. Legea nr. 33/2007 prtvind organizarea §i desfa§urarea
alegerilor pentru Parlamentul European, republicata (M.Ot.
nr. 627 din 31 august 2012)
14. Legea nr. 208/2015 prtvind alegerea Senatului §i a Camerei
Deputatilor, precum §i pentru organizarea §i functionarea
Autorita1ii Electorale Permanente (M.Of. nr. 553 din 24 iulie
2015)
43
Orepturile electorale III
Drepturile electorale III
CUPRINS
4.1. Dreptul de a fi ales in Parlamentul European

4.1.1. Conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
4.1.2. Terminologie. Natura juridica a drepturilor electorale
la nivelul Uniunii Europene
4.1.4. Dreptul de a fi ales membru al Parlamentului European
4.1.5. Incompatibilitati ale mandatului de parlamentar european
Dupa studiul acestei unitati de Invatare Yeti reu~i:
./sa cunoa~teti continutul dreptului de a alege membrii

Parlamentului European;
./sa cunoa~teti continutul dreptului de a fi ales in Parlamentul
European;
./sa aflati incompatibilitatile dintre mandatul de membru al
Parlamentului European ~i orice alta functie publica.
44
......... ~.-,
4.1. Dreptul de a fi ales in Parlamentul European
Art. 38 din Constitutia Romaniei Dreptul de a fi ales in

Parlamentul European
Tn conditiile aderarii Romaniei la Uniunea European a, cetatenii
romani au dreptul de a alege §i de a fi ale§i Tn Pariamentul
European.
4.1.1. Conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana
Art. 38 a fost introdus la revizuirea constitutionala

Alegerea din anul 2003, in perspectiva aderarii Romaniei la
europarlamentarilor Uniunea Europeana. Potrivit art. 24 din Tratatul de
romani. aderare (Actul privind conditiile de aderare a
Republicii Bulgaria ~i a Romaniei la Uniunea
Europeana), prin derogare de la numarul maxim de membri ai
Parlamentului European, prevazut de art. 189 alin. (2) din Tratatul CE
~i in art. 107 alin. (2) din Tratatul CEEA, pentru a tine seama de
aderarea Romaniei, numarul de membri ai Parlamentului European s-a
majorat cu 35 de membri, corespunzator perioadei dintre data aderarii
~i lnceputul legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European. Astfel,
Romaniei i-a revenit un numar de 35 de locuri in Parlamentul
European pentru perioada 2007 -2009. Acela~i art. 24 prevedea ca
Romania trebuie sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European
lnainte de 31 decembrie 2007, pentru cele 35 de mandate
parlamentare ce i-au fost atribuite, in conformitate cu dispozitiile
Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European.
Romania nu a organizat alegeri pentnJ Parlamentul European
lnainte de data aderarii la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007) ~i a
aplicat 0 derogare prevazuta in Tratatul de aderare. Aceasta dispunea
ca, prin derogare de la dispozitiile art. 190
alin. (1) din Tratatul CE ~i ale art. 108 alin. (1) din Tratatul CEEA, In
cazul In care alegerile sunt organizate dupa data aderarii, mernbrii
Parlamentului European care reprezinta Romania pot fi desemnati de
Parlamentul Romaniei in conformitate cu 0 procedura interna proprie
pentru un mandat care· cuprinde perioada dintre data aderarii ~i data
alegerilor. A~adar, pana la organizarea primelor alegeri europarla
mentare, reprezentantii romani In Parlamentul European nu au fost
ale~i de cetateni, ci au fost numiti de Parlamentul Romaniei. Astfel,
parlamentarii observatori care ~i-au inceput activitatea la 26 sep
45
tembrie 2005 au avut, dupa 1 ianuarie 2007, statut de membru al
Parlamentului European (cu toate drepturile aferente, inclusiv cel de
vot), pana In noiernbrie 2007, cand primii romani ale~i in Parlamentul
European au fost desemnati prin votul direct al cetatenilor.
Tn legislatura 2009-2014 a Parlamentului European, Romania a avut
un numar de 33 de europarlamentari, iar in legislatura 2014-2019 are
31 de europarlamentari. Modalitatea de desemnare a acestora este
prin vot universal, egal, direct, secret ~i liber exprimat, in baza unui
scrutin de lista, conform Actului privind alegerea membrilor Parlamen
tului European.
4.1.2. Terminologie. Natura juridica a drepturilor electorale la

nivelul Uniunii Europene
UnilJnea Europeana. Dreptul de a alege ~i dreptul de a fi ales In

Parlamentul European trebuie analizate ~i
interpretate juridic in corelatie cu Titlul VI din
Constitutia revizuita, referitor la integrarea
euroatlantica. A~a cum se precizeaza In
art. 148 din Constitutie, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana se
realizeaza in scopul transferarii unor atributii catre institutiile comuni
tare, precum ~i al exercitarii In comun cu eelelalte state membre a
competentelor prevazute in tratatele constitutive ale Uniunii Europene.
Acest transfer la nivel supranational al unor atributii, pana acum proprii
doar suveranitatii Romaniei, nu este posibil In absenta unui control
exercitat de statui roman, numai ca nu singur, ci impreuna cu toti
ceilalti membri ai Uniunii Europene. La nivelul Uniunii Europene nu
exista decat un singur instrument de control democratic, in cadrul
caruia se manifesta pe picior de egali1ate reprezentanti ai tuturor
sla1elor membre, iar acesta este Parlamentul European.
Organizalia suprastatala cu personalitate juridica, care este astazi
Uniunea Europeana, a dispus inca de la inceput de 0 institutie numita
Parlament, desemnata lntr-un mod asemanator cu eel in care sunt
desemnate adunarile reprezentative de la nivelul statelor, dar care nu
a avut ~i acelea~i tipuri de competente .. Dotat la inceput numai cu un
rol consultativ, in urma unei lente evolutii, afla1a inca in pHn proces de
desfa~urare, Parlamentul European a reu~i1 sa se impuna in
ansamblul insti1utiilor europene ~i sa dobandeasca tot mai multe
competente decizionale, pana la a deveni un autentic co-legislator, cel
46
mai adesea impreuna cu Consiliul European. Prin pozitia pe care 0
detine in ansamblul institutiilor Uniunii Europene, Parlamentul poate
contribui la exercitarea in comun a unor competente, alta data
specifice suveranitatii statelor membre. Prin urmare, desemnarea
reprezentantilor cetatenilor romani in acest for reprezentativ ar putea
avea l?i semnificatia unei forme de exercitare a puterii de stat, in
masura in care prin intermediul Parlamentului European sunt afectate
l?i atributiile statu lui roman transferate institutiilor comunitare. Numai ca
trebuie precizat l?i faptul ca Parlamentul European nu este singura l?i
nici pe departe cea mai importanta institutie cu competente decizionale
in cadrul Uniunii Europene. Astfel de institutii sunt, prin excelenta,
Consiliul European l?i Comisia, iar desemnarea lor nu implica niciun
mecanism democratic. Prin urmare, dreptul de a alege l?i dreptul de a fi
ales in Parlamentul European, al?a cum sunt ele reglementate in art.
38 din Constitutia revizuita, nu pot avea semnificatia unei reale
participari a cetatenilor romani la exercitarea puterii de stat, nici chiar
in ceea ce P1ivel?te atlibutiile transferate catre institutiile comunitare
sau competentele decizionale exercitate in comun cu celelalte state
membre l?i aceasta pentru ca Parlamentul European nu beneficiaza
decat de un caracter democratic in privinta desemnarii membrilor sai,
fara a avea l?i rolul de autentic legiuitor. Astfel, noile drepturi electorale
fundamentale ale cetatenilor romani Ie confera acestora posibilitatea
de a-l?i exprima preferintele l?i a participa la reprezentarea statu lui lor
in cadrul unei organizatii supranationale, fara a Ie conferi l?i
posibilitatea de a exercita direct vreo putere de stat. Ele nu sunt
drepturi exclusiv politice, in sensu I primar l?i traditional al termenului,
caci nu semnifica participarea la un proces decizional care sa afecteze
comunitatea umana constituita in uniunea politica reprezentata de
statui modem, ci permit participarea la un proces electoral menit sa
desemneze un organ reprezentativ la nivel european, care, eventual,
in viitor l?i in mod limitat, ar putea influenta exercitarea puterii de stat in
Romania.
Dupa cum se poate constata, din punct de vedere terminologic, con
stituantul roman a tinut seama de denumirea utilizata in dreptul Uniunii
Europene pentru a desemna aceste drepturi electorale (dreptul de a
alege l?i dreptul de a fi ales) l?i nu de cea uzitata in textulin vigoare al
Constitutiei (dreptul de vot l?i dreptul de a fi ales). Diferenta
terminologica se explica, desigur, l?i prin diferenta de natura juridica
dintre dreptul de vot pentru autoritatile reprezentative nationale l?i cel
de a alege membrii unei adunari reprezentative la nivel supranational.
47
Proeedura alegerii Conform Actului privind alegerea membrilor

europarlamentarilor. Parlamentului European §i Legii nr. 33/2007
privind organizarea §i desfa§urarea alegerilor
pentru Parlamentul European, membrii Parla
mentului European din Romania se aleg pe
baza de serutin de lism, potrivit prineipiului reprezentarii pro
portionale, ~i pe baza de eandidaturi independente. Pentru alege
rea membrilor din Romania in Parlamentul European, teritoriul
Romaniei se constituie intr-o singura circumscriptie electorala.
Oepa§ind prevederile constitutionale §i dezvoltand direct dispozitiile
Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European, legea
interna cu privire la alegerile pentru Parlamentul European prevede ca
"cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, in sensu I art. 17 alin.
(1) din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, care au re§edinta
sau domiciliul pe teritoriul Romaniei, au dreptul de a alege §i de a fi
ale§i ca membri din Romania in Parlamentul European in acelea§i
conditii ca §i cetatenii romani, sub rezerva indeplinirii cerintelor legale".
Pe cale de interpretare, eonditiile neeesare pentru exereitarea
dreptului de vot in Romania se apliea, prin analogie ~i eu privire la
dreptul de a alege in Parlamentul European, atat in privinta
eetatenilor romani, cat ~i a eetatenilor europeni eu domieiliul sau
re~edinta in Romania. Astfel, cetatenii romani care au varsta de 18
ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv, au dreptul de a alege
membri din Romania in Parlamentul European, iar cetatenii europeni
care au domiciliul sau re§edinta in Romania §i au implinit varsta de 18
ani pana in ziua alegerilor inclusiv pot alege membri din Romania in
Parlamentul European daca indeplinesc conditiite legii. Nu au drept de
vot debilii §i alienatii mintal pu§i sub interdictie §i persoanele care,
pana in ziua alegerilor, inclusiv, sunt condamnate prin hotarare
judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale.
Pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul Euro
pean alegatorii nationali ~i europeni au dreptul la un singur vot.
Se asigura astfel egalitatea votului in cadrul alegerilor europene
organizate in Romania, dar principiul egalitatii votului prive§te alegerile
pentru Parlamentul European in ansamblul lor §i impune obligatia,
pentru fiecare cetatean european, indiferent de statui mernbru al
Uniunii Europene unde i§i are domiciliul sau re§edinta, de a participa 0
48
singura data la procesul electoral european pentru desemnarea
aceleia§i institutii. Prin urmare, in cazul in care Autoritatea Electorala
Permanenta este informata de faptul ca un cetatean roman, care are
re§edinta sau domiciliul in alt stat membru al Uniunii Europene, este
inscris pe listele electorale in vederea exercitarii dreptului de vot in
acel stat, va proceda la verificarile necesare §i va in§tiinta primarul
localitatii de domiciliu sau de re§edinta, dupa caz, ori autoritatea
cornpetenta din acel stat, pentru ca cetateanul respectiv sa i§i exercite
dreptul de vot 0 singura data in cadrul alegerilor europene. Simetric,
Autoritatea Electorala Permanenta are obligatia de a informa institutiile
cu responsabilitati similare din statui membru al Uniunii Europene al
carui cetatean a fost inscris in listele electorale din Romania cu privire
la posibilitatea acestuia de a exercita dreptul de a alege membri in
Parlamentul European in Romania.
Alegatorii sunt inscn§1 in Iiste electorale permanente,
suplimentare ~i speciale. Astfel, alegatorii nationali sunt inscri§i in
listele electorale permanente; alegatorii europeni care indeplinesc
conditiile legii sunt inscri§i, la cerere, in lista electorala speciala de
catre primarul unitatii administrativ-teritoriale in care au re§edinta sau
domiciliul; alegatorii nationali care, in ziua votarii, la sectia de votare
unde ar trebui sa fi~ arondati conform dorniciliului, constata ca sunt
omi§i de pe copia listei electorale permanente vor fi inscri§i in lista
electorala suplimentara de catre pre§edintele biroului electoral al
sectiei de votare, in baza documentului de identitate, iar alegatorii
nationali sau europeni care i§i exercita dreptul de vot la alte sectii de
votare decat cea in care sunt arondati conform domiciliului se inscriu
in lista electorala suplimentara de catre pre§edintele biroului electoral
al sectiei de votare, in baza documentului de identitate, daca in ziua
votarii se afia in alta localitate decat cea de domiciliu sau daca i§i
exercita atributiile la sectia de votare respectiva.
Alegatorii europeni i~i pot exercita dreptul de vot in baza unei
dovezi eliberate de Autoritatea Electorala Permanenta ~i a unui
document de identitate. In vederea obtinerii acestei dovezi,
alegatorul european va depune cu cel putin 60 de zile inaintea zilei
votarii 0 cerere la primarul unitatii adrninistrativ-teritoriale in care i§i are
domiciliullre§edinta, insotita de 0 copie a unui document de identitate.
Cererea se transmite de catre primar Autoritatii Electorale
Permanente, iar in cazul in care alegatorul comunitar indepline§te
conditiile prevazute de lege, Autoritatea Electorala Permanenta
comunica primarului unitatii administrativ-teritoriale 0 dovada pe baza
49
careia solicitantul i~i poate exercita dreptul de a alege membrii din
Romania in Parlamentul European. In baza dovezii ~i a unui document
de identitate, alegatorul european l~i va putea exercita dreptul de vot ~i
la alta sectie de votare decat cea de domiciliu/re~edinta, urmand a fi
lnscris In lista electorala suplimentara de pre~edintele biroului electoral
al sectiei de votare.
4.1.4. Dreptul de a fi ales membru al Parlamentului European
Conditiile alegerii ca Cetatenii romani care au drept de vot §i au

europarlamentar. implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta
de 23 de ani, au dreptul de a fi ale§i in
Parlamentul European. Urmare fireasca a
caracterului supranational al Parlamentului European, au dreptul de a
candida ~i cetatenii romani care au domicililll sau re~edinta in
strainatate ~i beneficiaza de dreptul de vot. Prin asimilare Cll conditiile
de eligibiJitate din dreptul intern, cetatenii romani care fac parte din
urmatoarele categorii: judecatori ai Curtii Constitutionale, avocati ai
poporului, magistrati, membri activi ai armatei, politi~ti ~i alte categorii
de functionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege
organica, nu pot fi ale~i ca membri din Romania in Parlamentul
European. Persoanele care fac parte din categorii similare celor
prevazute mai sus in statele ai caror cetateni sunt, nu pot fi alese ca
mernbri din Romania in Parlamentul European.
Eligibilitatea candidatilor cetateni romani este supusa §i
conditiei suplimentare a unicitatii candidaturii pentru acela§i
proces electoral. Tn cazul In care Autoritatea Electorala Permanenta
este informata de faptul ca un cetatean roman, care are re~edinta sau
domiciliul in alt stat membru al Uniunii Europene, ~i-a inregistrat
candidatura pentru obtinerea unui mandat de parlamentar european In
acel stat, aceasta face verificarile necesare ~i in~tiinteaza Biroul
Electoral Central pentru ca cetateanul respectiv sa nu i~i inregistreze
propunerea de candidatura decat 0 singura data in cadrul acelora~i
alegeri.
Pentru a-~i exercita dreptul de a fi aleasa ca membru din Romania
in Panamentul European pe listele unui partid politic, ale unei
organizatii a cetatenilor apartinand rninoritatilor nationale, unei aliante
politice , aliante electorale ori ca independent, 0 persoana eligibila
50
comunitar este obligata ca, pe langa actele necesare candidatilor
care sunt cetateni romani, sa prezinte Biroului Electoral Central
documente care sa ateste identitatea, precum ~i 0 declaratie pe
propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a)
numele ~i prenumele, data na~terii, cetatenia ~i domiciliullre~edinta de
pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa
caz, In statui membru de origine, pe ale carei liste electorale este
lnscris; c) mentiunea ca nu candideaza pentru obtinerea unui mandat
de parlamentar european In alt stat membru al Uniunii Europene.
Persoanele eligibile comunitar care candideaza In cadrul alegerii
membrilor din Romania In Parlamentul European trebuie sa prezinte,
odata cu propunerea de candidatura, un certificat In traducere oficiala,
eliberat de autoritatea competenta din statui al carui cetatean este,
care sa ateste ca nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales in acel stat
printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. in caz contrar, Biroul
Electoral Central respinge prin hotarare, in 24 de ore de la depunere,
propunerile de candidaturi care nu sunt 1ns01ite de certificatul
respectiv.
Listele de candidati pentru alegerea membrilor din Romania in
Parlamentul European trebuie intocmite astfel incat sa asigure
reprezentarea ambelor sexe. Numarul de candida1i de pe fiecare lista
poate fi cu maximum 10 mai mare decat numarul mandatelor
repartizate Romaniei In Parlamentul European.
Pentru a fi Inregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candida1i
propuse de partidele politice, organiza1iile ceta1enilor apartinand mino
rita1i1or na1ionale, alian1ele politice sau alian1ele electorale trebuie
Ins01ite de 0 lista cuprinzand cel pu1in 200.000 de alegatori care sus1in
candidatura partidului politic, organiza1iei ceta1enilor apartinand
minorita1i1or na1ionale, alian1elor politice sau aliantei electorale
respective pentru alegerea membrilor din Romania In Parlamentul
European. Sustinatorii unei astfel de liste pot fi nu doar cetateni
romani, ci ~i cetateni ai unui alt stat membru al Uniunii Europene
carora nu Ie sunt interzise drepturile electorale. Un alegator poate
semna pe 0 singura lista de sustinatori.
Fiecare partid politic, organizatie a cetatenilor apartinand
minoritatilor nationale, alianta politica sau alianta electorala care
participa la alegerile pentru Parlamentul European poate depune
numai 0 singura lista de candidati, la nivel national.
51
--,
Candidatul independent poate participa la alegeri individual daca

este sus1inut de cel putin 100.000 de alegatori. Tn mod similar,
suslinatorii candidatului independent pot fi atat cetateni romani, cat ~i
cetateni ai unui alt stat membru al Uniunii Europene.
Nu se pot depune liste de candidati independen1i ~i nici nu se admit
candidaturi independente pe listele de candida1i depuse de partidele
pOlitice, aliantele politice sau alian1ele electorale. Candidaturile depuse
pe mai multe liste de candida1i sunt nule de drept, iar nUlitatea se
constata prin hotarare a Biroului Electoral Central.
in ceea ce prive~te finantarea campaniei electorale pentru alegerea
membrilor in Panamentul European, regulile privind finan1area campa
niei electorale pentru parlamentul na1ional, stabilite conform Legii nr.
334/2006 privind finan1area activita1ii partidelor politice ~i a campaniilor
electorale, se aplica in mod corespunzator ~i campaniei pentru ale
gerile europarlamentare.
4.1.5. Incompatibilitati ale mandatului de parlamentar european
Incompatibilitatile in urma unor modificari din anul 2002 ale

mandatului de Actului privind alegerea membrilor Parlamen
europarlamentar. tului European prin vot universal direct, este
interzis, cu incepere din anul 2004, cumulul
mandatului de parlamentar european cu eel de parlamentar
national. Astfel, calitatea de membru al Parlamentului European este
incompatibila cu calitatea de deputat sau senator in Parlamentul
Romaniei, de membru al Guvernului Romaniei ~i cu orice alta functie
publica de autoritate sau cu functii echivalente din statele membre ale
Uniunii Europene. Prin functii publice de autoritate, incompatibile cu
calitatea de europarlamentar, se inteleg functiile din administralia
publica asimilate celor de ministru, func1iile de secretar de stat,
subsecretar de stat ~i func1iile asimilate celor de secretar de stat ~i
subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea
Guvernului sau a ministerelor, funcliile din Administralia Prezidenliala,
din aparatul de lucru al Parlamentului ~i al Guvernului, funcliile de con
ducere specifice ministerelor, celorlalte autoritali ~i institulii publice,
funqiile de consilieri locali ~i consilieri judeteni, de prefecti ~i
subprefecti ~i celelalte funclii de conducere din aparatul propriu al
prefecturilor, funclii1e de primar, viceprimar ~i secretar ai unitalilor
52
administrativ-teritoriale, functiile de conducere §i executie din serviciile
publice descentralizate ale ministerelor §i celorlalte organe din unitatile
administrativ-teritoriale §i din aparatul propriu §i serviciile pub lice ale
consiliilor judetene §i consilii lor locale, precum §i functiile care, potrivit
leg ii, nu permit persoanelor care Ie detin sa candideze in alegeri.
Calitatea de parlamentar european este, de asemenea,
incompatibila cu: a) functia de pre§edinte, vicepre§edinte, director
general, director, administrator, membru al consiliului de administratie
sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de
credit, societati de asigurare §i cele financiare, precum §i la institutii
publice; b) functia de pre§edinte sau de secretar al adunarilor generale
ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute mai
sus; c) functia de reprezentant al statu lui in adunarile generale ale
societatilor comerciale prevazute anterior;
d) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale
regiilor autonome, companiilor §i societatilor nationale; e) calitatea de
comerciant persoana fizica; f) calitatea de membru al unui grup de
interes economic; g) 0 functie publica incredintata de un stat strain, cu
exceptia acelor functii prevazute in acordurile §i conventiile la care
Romania este parte.
in termen de 30 de zile de la data validarii rezultatului alegerilor
pentru Parlamentul European, persoanele aflate in situatia de incom
patibilitate trebuie sa opteze intre mandatul de parlamentar european
§i functia care genereaza incompatibilitatea, demisionand din una
dintre aceste functii. Dupa expirarea termenului de 30 de zile, daca
starea de incompatibilitate continua sa existe, persoanele aflate in
situatia de incompatibilitate sunt considerate demisionate din functia de
parlamentar european.
in cazul Romaniei, s-a facut 0 derogare de la legislatia Uniunii
Europene astfel ca, in intervalul de la data aderarii la Uniunea
Europeana (1 ianuarie 2007) §i data limita pentru organizarea
alegerilor pentru Parlamentul European (31 decembrie 2007), repre
zentantii Romaniei in Parlamentul European au fost persoane ce au
detinut §i mandatul de parlamentar in Parlamentul Romaniei.
53
.4.2.Tema de reflectie
Comentati In maxim 300 de cuvinte de ce sunt instituite
incompatibilitati pentru mandatul de parlamentar european.
54
4.3. Bibliografie pentru unitatea de invcltare nr. 4
e
1. G. Burdeau, F. Hamon, M. Troper, Oroit constitutionnel,
26
edition, Ed. LGOJ, Paris, 1999, p. 148-158, p. 471-479
2. O. Chagnollaud, Oroit constitutionnel contemporain, 5 e edition,

Oalloz, Paris, 2007, p. 200-205, p. 212-238
3. S. Oeaconu, Institutii politice, Ed. CH Beck, Editia 3, Bucure~ti,
2017, p. 102-108
4. L. Favoreu, P. Gara, R. Ghevontian, J.-L. Mestre, 0. Pfersmann,
A. Roux, G. Scoffoni, Oroit constitutionnel, 10e edition, Oalloz,
2007, p. 542-556
5. O. Manolache, Tratat de drept comunitar, ed. a 5-a, Ed. C. H.
Beck, Bucure~ti, 2006, p. 98-102
6. I. Muraru, ES. Tanasescu, Orept constitutional ~i institutii
politice, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2017, p. 91-144
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p. 329
357
8. I. Muraru, ES. Tanasescu, A. Muraru, K. Benke, M. Eremia, Gh.
lancu, C.-L. Popescu, $. Oeaconu, Alegerile ~i corpul electoral,
Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005
9. P. Pactet, F. Melin Soucramanien, Oroit constitutionnel, 2r
edition, Ed. Oalloz, Paris, 2008, p. 95-105
Romaniei la Uniunea Europeana (M.Ot. nr. 465 din 1 iunie
2005)
11. Legea nr. 33/2007 privind organizarea ~i desta~urarea alegerilor
pentru Parlamentul European, republicata (M.Ot. nr. 627 din 31
august 2012)
12. Legea nr. 13/2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de
modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana ~i a Tratatului
de instituirea a Comunitatii Europene, sel11nat la Lisabona la 13
decembrie 2007 (M.Ot. nr. 107 din 12 tebruarie 2008)
13. Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin
vot universal ~i direct, publicat In Jurnalul Oticial al UE L 278 din
8 octombrie 1976, moditicat prin Oecizia Consiliului
20021772/CE, Euratom (JO UE L 283 din 21 octombrie 2002
55
,

,
CUPRINS
5.1. Referendumul
5.1.1. Notiune
5.1.3. Regimul juridic al referendLimului in Romania
5.1.4. Procedura organizarii referendumului In Romania
5.1.5. Natura juridica a decretului de stabilire a referendumului in
Romania
5.1.6. Consecintele organizarii unui referendum
5.2. Tema de reflectie pentru unitatea de Invatare nr. 5

Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reu!?i:
» sa intelegeti ce reprezinta referendumul;
» sa cunoa!?teti tipurile de referendum;
» sa cunoa!?teti regimul juridic al referendumului;
» sa cunoa!?teti procedura de desfa!?urare a referendumului;
» sa cunoa!?teti cine poate initia un referendum in Romania;
» sa cunoa!?teti pentru ce se poate initia un referendum;
» sa aflati care sunt efectele organizarii unui referendum.
56
5.1. Referendumul
5.1.1. Notiune
Referendumul este 0 Referendumul este 0 forma de exercitare a suve

modalitate de ranitatii poporului. Potrivit art. 2 din Constitutia
Romaniei, suveranitatea apartine poporului care
cOl1sultare
o exercita prin organele sale reprezentative ~i
a DODorului.
prin referendum. Acest articol nu face insa decat
sa enumere, limitativ, instrumentele de realizare a puterii poporului ca
putere de stat. Articolul constitutional nu face 0 ierarhie intre cele doua
instrumente de realizare a puterii de stat: organele reprezentative ~i
referendumul. A~adar, referendumul este 0 modalitate de
consultare a intregului popor cu privire la diverse probleme ale
tarii, de interes general ~i de exercitare de catre popor a suveranitatii
statale. Aceasta cale de consultare a poporului este, in fapt, 0 reminis
centa a democratiei directe in care cetatenii au posibilitatea de a se
exprima direct ~i de a contribui la luarea deciziilor majore ale statuluL
Poporul, la randul sau, se exprima prin vot cu privire la problema sau
problemele de interes general asupra carora este chemat sa se
pronunte. Poporul se poate exprima In cadrul democratiei atat pe cale
directa, prin intermediul alegerilor ~i a referendumului, cat ~i pe cale
indirecta, prin intermediul organelor reprezentative ale statului:
Parlament, $ef de stat, ale~i locali.
Terminologic, cuvantul "referendum" i~i are originea In dreptul
roman, acolo unde referendumul desemna 0 procedura de consultare
directa a intregului corp electoral (doar ceta1enii cu drept de vot, nu ~i
plebea) cu privire la 0 anumita problema. In acest fel era legitimata
decizia adoptata in problema supusa consultarii.
Termenul de "referendum" nu se confunda cu cel de "plebiscit",
deoarece "plebiscitul" este, din punctul de vedere al formei, un
referendum care nu se refera la un document sau la 0 problema de
larg interes public, ci la un individ (G. lonescu). Potrivit dreptului
roman, prin plebiscit se intelegea ceea ce plebea decidea ~i hotara
(Plebiscitum est quod plebs iubet atque constituit sau Plebiscitum est
quod plebs plebeio magistratu interrogante, veluti tribuno,
constituebat).
Astazi, termenul "referendum" este intalnit in ramurile dreptului
public (dreptul constitutional, dreptul administrativ sau dreptul
international public). in dreptul international public, termenul utilizat
57
este ad referendum, care inseamna supunerea spre aprobare unei
autorita1i publice dintr-un stat a deciziei pe care reprezentatul acelei
autorita1i a luat-o la nivelul unui for intemational sub rezerva ratificarii
ulterioare a deciziei de catre autoritatea In cauza.
Referendumul In afara referendumului consultativ prevazut de

consultativ '}i art. 90 din Constitu1ia Romtmiei, referendum ce
referendumul "are toate trasaturile unui plebiscit" (I. Muraru,
obligatoriu. ES. Tanasescu) 9i care este facultativ,
Constitutia prevede §i referendumul obligatoriu reglementat la art. 95 §i
art. 151 din Constitutie. Daca in cazul referendumului reglementat la art.
90 avem de-a face cu 0 consultare populara cu un caracter pur facultativ
(adica, daca Pregedintele Romaniei dore9te sa 11 convoace 0 poate
face, dar daca nu, nimeni nu 11 poate obliga sa 0 faca), In cazul
referendumului reg/ementat /a art. 95 §i art. 151, avem de-a face cu un
referendum decizional obligatoriu, prin care fie este demis sau
pastrat In functie §eful statului, fie este adoptata sau respinsa /egea de
modificare a Constitutiei. Clasificarea In cele doua tipuri de referendum
(referendum facultativ/consultativ §i referendum obligatoriu) se
face in funqie de ob/igativitatea organizarii lui 9i a efectelor juridice
produse prin lnsu9i rezultatul sau. Daca in cazul referendumului
decizional ob/igatoriu, acesta este obligatoriu de organizat 9i produce
efecte juridice directe prin validarea rezultatului sau, In cazu/
referendumu/ui facu/tativ/consultativ, acesta nu este ob/igatoriu sa fie
convocat 9i nu produce efecte juridice directe prin va/idarea rezultatului
sau.
Din examinarea textului constitutional al art. 90 rezulta ca acesta
reglementeaza doar referendumul consultativ organizat la nivel
national in probleme de interes national, dar nu define§te, pe de 0
parte, nici "problemele de interes national", iar, pe de alta parte, nu
prevede nici ca aceste probleme vor fi stabilite ulterior prin lege.
De asemenea, Constitutia nu prevede nicio restrictie cu privire la
organizarea unui referendum in acela§i timp cu desfa§urarea oricarui
alt tip de alegeri. "Referendumul se poate desfa§ura oricand in cursul
anului, daca Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de
suspendare din functie a Pre§edintelui Romaniei. A§adar, potrivit
Constitutiei, nu exista nicio alta conditie care sa interzica organizarea
§i desfa§urarea referendumului simultan cu alegerile prezidentiale,
parlamentare, locale sau cele pentru Parlamentul European, ori intr-un
58
anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor mentionate. Ca
atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate sa 0 faca
- Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" (Decizia Curtii
Constitution ale nr. 355/2007).
Legea lasa aceasta modalitate de consultare a cetatenilor ca pe 0
posibilitate pe care 0 are Pre~edintele, insa cu anumite limitari. A vand
in vedere ca In Romania doar Parlamentul este lnvestit cu atributii
legislative, textul constitutional impune ca pentru organizarea unui
referendum national Pre~edintele sa consultemailntaiParlamentul.ca
exponent al cetatenilor. $i de aceasta data, legea prevede ca
Pre~edintele trebuie doar sa consulte Parlamentul, fara a fi obligat sa
tina cont de parerea acestuia.
1n ceea ce prive~te cauzele care pot duce la initiativa organizarii unui
referendum, textul nu face 0 referire clara. EI prevede ca se poate orga
niza un referendum cu privire la probleme de interes national, fara sa
defineasca sintagma de "interes national". Se lasa la aprecierea
Pre~edintelui daca situatiile pentru care cere organizarea unui referen
dum sunt de interes national sau nu. Pe de alta parte, ar fi ~i foarte dificil
sa poata fi identificate ~i inscrise in textul constitutional toate acele
situatii care sunt de interes national ~i care necesita organizarea unui
referendum la cererea Pre~edintelui.
La 0 prima citire a textului, s-ar putea interpreta ca Pre~edintele,
prin aceasta modalitate pe care 0 are la indemana, ar putea interveni
in domeniul legislativ ~i ar putea influenta activitatea Pariamentului.
Analizand in profunzime textul, vom constata ca, prin aceste prevederi
constitutionale, se da dreptul ~efului statului de a fi in permanenta
legatura cu cetatenii, cu cei care I-au ales. Este una dintre modalitatile
directe de a afla daca mai are sau nu sprijinul electoratului. Din punct
de vedere practic, ar fi utila ~i deosebit de necesara organizarea de
referendumuri In care cetatenii sa-~i poata exprima opinia cu privire la
diverse decizii care se iau pe seama lor. De altfel, In jurisprudenta sa,
Curtea Constitutionala a stabilit in mod clar ca "Dreptul constitutional al
Pre~edintelui de a recurge la referendum nu ii poate conferi insa
acestuia posibilitatea legiferarii, Intrucat, In conformitate cu vointa
constituantului roman, Pre~edintele nu poate initia un referendum
legislativ, ci numai unul consultativ" (Decizia CurtH Constitution ale nr.
70/1999).
59
In cadrul referendumului organizat in conditiile art. 90 din
Constitutie, Pregedintele Romaniei are posibilitatea consultarii
poporului pe una sau mai multe probleme de interes national, poporul
exprimandu-se cu DA sau NU asupra problemei sau a problemelor
pentru care este consultat.
Clasificarea tipurilor Daca legislatia romana instituie doar cele doua
de referendum. tipuri de referendum: a) referendumul
facultativ/consultativ 9i b) referendumul
obligatoriu, in alte state intalnim 9i alte tipuri de referendum, clasificate
dupa diverse criterii:
a) in functie de actul juridic asupra caruia se organizeaza un refe
rendum, avem: a) referendumuri constitutionale; b) referendumuri
legale 9i c) referendumuri conventionale. Referendumul constitutional
se organizeaza pentru aprobarea unei Constitutii 91 este, de regula, obli
gatoriu de organizat pentru a putea fi aprobata Constitutia. Astazi,
majoritatea statelor i9i aproba legile fundamentale in urma organizarii
unui referendum popular (ex. Franta, Italla, Spania, Portugalia, Romania
etc.). Referendumullegal este eel care se organizeaza avand ca obiect
o lege (ex. fie adoptarea, fie abrogarea ei). Acest tip de referendum
este, mai de graba, un drept de veto popular acordat cetatenilor. II
intalnim, cu unele elemente specifice, in state precum Italia sau Elvetia.
Referendumul conventional este cel organizat pentru ratificarea unul
acord international ori pentru exprimarea pozitiei unui stat cu privire la 0
anume problema de drept international (ex. referendumurile organizate
in statele membre UE pentru ratificarea Tratatului instituind 0 Constitutie
pentru Europa);
b) in functie de tipul de decizie care se adopta in urma
organizarii unui referendum, Intalnim: a) referend urnuri normative 9i
b) referendumuri abrogative. Referendumurile normative sunt eele
organizate pentru adoptarea unui act normativ. Acestea sunt mai rar
lntalnite in practica deoarece este dificil ca cetatenii sa poata adopta 0
lege prin referendum. Ca regula generala, referendumurile constitu
tionale sunt 9i referendumuri normative. Referendumurile abrogative
sunt cele care se organizeaza in vederea abrogarii unui text normatlv
(ex. se folose9te in Italla);
c) in functie de obiectul cu privire la care este consultat poporul,
avem: a) referendumUli ce privesc acte normative in vigoare 9i b) refe
rendumuri ce privesc propuneri sau proiecte de acte normative. Primul
tip de referendum are In vedere exprimarea pozitiei de catre cetateni
60
asupra unui act normativ In vigoare In vederea pastrarii sau abrogarii lui
sau In vederea ratificarii lui ori nu (ex. referendumurile organizate pentru
aderarea unui stat la un act international). Cel de-al doilea tip de
referendum se organizeaza pentru ca autoritatile statu lui sa afle pozitia
cetatenilor vis-a-vis un anume proiect de lege sau de 0 problema
controversata in practica (ex. referendumurile consultative organizate in
state precum Romania, Grecia, Franta, Elvetia etc.).
5.1.3. Regimul juridic al referendumului in Romania
Constitutia nu reglementeaza in detaliu regimul

Referendumul este
juridic al referendumului. Legea nr. 3/2000
reglementat la nivel
privind organizarea l?i desfal?urarea
constitutional ~i legal.
referendumului, adoptata de Parlament in baza
art. 73 alin. (3) lit. d), stabilel?te in detaliu modul
de organizare l?i desfal?urare a tuturor formelor de referendum: a)
referendumul cu privire la probleme de interes national; b)
referendumul organizat la nivel local; c) referendumul pentru demiterea
Prel?edintelui Romaniei, organizat la nivel national l?i d) referendumul
pentru adoptarea legii de modi'ficare a Constitutiei, organizat la nivel
national.
Liniile directoare ale Fiind un instrument important de realizare a

Comisiei de la puterii statale, modalitatea de organizare l?i
Venetia. desfal?urare a referendumului a constituit l?i
obiect de interes pentru organismele interna
tionaIe cu atributii In materia asigurarii unui
regim democratic de realizare a puterii statale. Astfel, Comisia
Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) a
adoptat, cu prilejul celei de-a 18-a reuniuni din 12 octombrie 2006 de la
Venetia, Liniile directoare cu pnvlre la organizarea
referendumului. Acest document se refera la referendum ca
patrimoniu electoral european. Documentul reglementeaza regulile
referitoare la vot, intocmirea listelor electorale, modul de organizare a
votului, drepturile minoritatilor nationale in privinta votului, validarea l?i
consecintele referendumului.
Conform acestui document, se recomanda ca fiecare alegator sa
dispuna, in principiu, de un singur vot. Tn cazulin care sistemul de vot
Ie acorda insa alegatorilor mai mult de un singur vot (de exemplu, in
prezenta votului alternativ), fiecare alegator va dispune de acelal?i
numar de voturi. Trebuie asigurata egalitatea de l?anse intre partizanii
61
~i adversarii propunerii supuse la vot. Aceasta implica neutralitatea
autoritatilor administratiei publice, In special referitor la: a) campania
pentru referendum; b) acoperirea de catre mass-media, in special cele
publice; c) finantarea din fonduri publice a campaniei ~i a actorilor sai;
d) afi~ajul ~i publicitatea; e) dreptul la demonstratii pe caile publice.
In emisiunile radioului ~i televiziunii publice consacrate campaniei
pentru referendum se recomanda sa se asigure egalitatea intre
partizanii ~i adversarii propu-nerii. Trebuie de asemenea aSigurata
egalitatea In ceea ce prive~te subventiile publice ~i celelalte forme de
sprijin. Daca se asigura egalitatea intre partidele politice, aceasta
poate fi stricta sau proportionala. Daca este stricta, partidele politice
sunt tratate in mod egal, indiferent de ponderea lor in parlament sau
de sustinerea lor de catre electoral. Daca este proportionala, partidele
politice trebuie tratate in functie de rezultatele obtinute in alegeri.
In conformitate cu principiul libertatii de expresie, legea trebuie sa
prevada ca se asigura un minim de acces la mediile audiovizuale
private pentru participantii la referendum, in ceea ce prive~te campania
pentru referendum ~i publicitatea. De asemenea, finantarea partidelor
politice ~j a campaniei pentru referendum trebuie sa fie transparenta.
in ceea ce prive~te minoritatile nationale, de principiu, adoptarea
de reguli speciale pentnJ ele nu contravine principiului egalitatii.
Alegatorii nu trebuie insa obligati sa i~i indice apartenenta la 0
minoritate nationala.
Pe intreaga perioada a desfa~urarii referendumului, autoritatile
administratiei publice trebuie sa i~i respecte obligatia de neutralitate
care constituie un element de asigurare a liberei formari a vointei
alegatorilor. Problema supusa votului trebuie sa fie clara. Nu trebuie sa
induca in eroare, nu trebuie sa sugereze un raspuns, alegatorii trebuie
sa fie informati cu privire la efectele referendumului, participantii la
scrutin trebuie sa poata raspunde la intrebari doar prin "da" , "nu" sau
prin vot alb. Autoritatile trebuie sa furnizeze 0 informare objectiva.
Aceasta implica faptul ca textul supus referendumului, insotit de un
raport explicativ sau de un material echilibrat apartinand partizanilor ~i
adversarilor propunerii, trebuie sa fie pus la dispozitia alegatorilor cu
suficient timp inainte. Informatiile trebuie sa fie accesibile in toate
IimbUe oficiale ~i in limbUe minoritatilor nationale.
In cazul utilizarii votului prin corespondenta sau a votului elec
tronic, autoritatile trebuie sa se asigure mai intai ca serviciul de po~ta
este sigur ~i fiabil, iar votul electronic trebuie sa se exercite in
conformitate cu Recomandarea Rec. (2004)11 a Comitetului de Mini~tri
62
al Consiliului Europei cu pnvlre la normele juridice, operationale ~i
tehnice privind votul electronic, in mod special, el trebuie utilizat doar
daca este sigur, fiabil, eficace, solid din punct de vedere tehnic, deschis
fata de 0 verificare independenta ~i u~or acoesibil pentru alegatori.
Transparenta sistemului trebuie garantata.
Referendumurile democratice nu sunt posibile decat in conditiile
respectarii drepturilor omului, in special a libertatii de exprimare ~i a
libertatii presei, a liberei circulatii in interiorul tarn, precum ~i a libertatii
de intrunire ~i de asociere in scopuri politice, inclusiv prin infiintarea de
partide politice. Restrangerea acestor libertati trebuie sa aiba 0 baza
legala, sa fie in interesul public ~i sa respecte principiul
proportionalitatii.
Cu exceptia regulilor tehnice ~i de detaliu (care pot fi, la nivel de
reglementari, ale executivului), regulUe in materie referendara trebuie
sa aiba cel putin rang de lege. Aspectele fundamentale in materia
dreptului referendar nu trebuie sa poata fi modificate cel putin un an
inainte de referendum, sau trebuie reglementate de Constitutie ori la
un nivel superior legii ordinare.
in privinta misiunilor de observare a votului, atat observatorilor
nationali, cat ~i celor intemationali trebuie sa Ii se acorde 0 posibilitate
cat mai larga de a participa la observarea referendumului. Observarea
nu trebuie sa se limiteze la ziua votarii, ci trebuie sa includa campania
pentru referendum, precum ~i, dupa caz, perioada de inregistrare a
alegatorilor ~i perioada de strangere a semnaturilor. Ea trebuie sa
permita sa se constate daca s-au produs nereguli inainte de votare, in
cursul votarii ~i dupa aceea. in special, trebuie sa fie posibila in timpul
numararii voturilor. Observatorii trebuie sa se poata deplasa oriunde se
desfa~oara operatiuni in legatura cu referendumul (de exemplu, la
numararea ~i verificarea voturilor). Locurile in care observatorii nu au
drept de prezenta, precum ~i motivele acestei interdictii trebuie
prevazute in mod expres de lege. Observarea trebuie sa vizeze
respectarea obligatiei de neutralitate de catre autoritatile publice.
Problemele supuse referendumului, implicit cele care vizeaza
modificari legislative, trebuie sa respecte ansamblul legislatiei de rang
superior (principiul ierarhiei actelor normative). in principiu, ele nu
trebuie sa contravina dreptului international sau principii lor statutare
ale Consiliului Europei (democratia, drepturile omului ~i preeminenta
dreptului - statui de drept), de~i in practica sunt cunoscute ~i consultari
populare care nu au respectat aoeste coordonate (de ex. referendumul
validat in 2009 in Elvetia cu privire la interzicerea construc,iei de
63
minarete, care limiteaza libertatea con~tiintei persoanelor de religie
musulmana).
Documentul Comisiei de la Venetia cuprinde ~i reguli speciale
aplicabile In cazul unui referendum organizat la cererea unui segment
al electoratului ~i In baza initiativelor populare. Astfel, arice titular al
drepturilor politice are dreptul de a semna a initiativa populara sau a
cerere de referendum. Termenele pentru strangerea semnaturilor
(indeosebi ziua in care Incepe sa curga termenul ~i ziua in care se
impline~te termenul) trebuie prevazute In mod clar, la fel ca ~i numarul
de semnaturi care trebuie stranse. Orice persoana (indiferent daca
este sau nu este titular de drepturi politice) trebuie sa aiba dreptul de a
proceda la strangerea de semnaturi. in cazul in care strangerea de
semnaturi pentru a initiativa populara sau cerere de referendum
efectuata pe artere publice este supusa autorizarii, a asemenea
autorizatie poate fi refuzata numai in cazurile expres prevazute de lege,
pe baza unui interes public precumpanitor ~i in conformitate cu principiul
egalitatii. Remunerarea, din resurse private, a activitatii de strangere a
semnaturilor pentru initiative populare ~i cereri de referendum trebuie
interzisa, de principiu. Daca este totu~i admisa, atunci trebuie reglemen
tata atat in ceea ce prive~te suma totala alocata, cat 9i suma platita
fiecarei persoane. Toate semnaturile trebuie verificate. In scopul de a
facilita aceasta veri'ficare, listele de semnaturi vor cuprinde de preferinta
alegatorii inscri~i In aceea~i localitate.
Pentru a evita invalidarea totala a referendumului, trebuie ca a
autoritate, a carei competenta este stabilita prin lege, sa poata rectifica,
anterior votarii, erorile de redactare sau care decurg din continutul
intrebarii, ca de exemplu: a) caracteruI obscur, in~elator sau prea
sugestiv al intrebarii; b) incalcarea regulilor de validitate in sens formal
sau material. in acest caz, se poate declara invalidarea partiala a
intrebarii propuse pentru referendum daca restul textului este coerent.
Se poate avea In vedere, de asemenea, impartirea intrebarii In
subdiviziuni pentru a remedia /ipsa unitatii de continut. De altfel, a
conditie extrem de importanta legata de formularea lntrebalii pentru un
referendum este tocmai coerenta ~i unitatea logica a acesteia, ~tiut fiind
ca formularea mai multor Intrebari, fara legatura logica intre ele, poate fi
un risc atat pentru rezultatul consultarii populare, cat ~i pentru coeziunea
corpului electoral solicitat sa i~i exprime optiunea.
De asemenea, activitatile ~i procedurile din timpul desfa~urarii unui
referendum trebuie sa faca obiectul unei verificari si
, validari In ceea ce
prive~te corectitudinea lor ~i gradulln care ele s-au conformat legilar in
vigoare. 0 astfe I de monitorizare trebuie sa fie realizata tot de a
autoritate publica ce a fast investita cu aceasta competenta prin lege.
64
Adesea, astfel de atributii sunt date In sarcina instantelor judecatoreliiti
sau a jurisdictiilor constitutionale.
Nu in ultimul rand, In ciuda aparentei conform careia 0 decizie deja
adoptata de corpul electoral prin referendum nu mai poate fi controlata
caci ea reprezinta expresia directa liii nemijlocita a vointei detentorului
puterii de stat, In realitate unele curti constitutionale pot verifica inclusiv
continutul juridic al rezultatului unui referendum (de exernplu, masura in
care el respecta limitele revizuirii Constitutiei).
In cazulln care Parlamentul are obligatia de a transmite un punct de
vedere cu privire la organizarea unui referendum, documentul Comisiei
de la Venetia prevede ca atuhci cand se supune la vot un text la
cererea unui segment din electorat sau a unei autoritati publice, alta
decat Parlamentul, acesta (Parlamentul - n.n.) trebuie sa l~i poata da
avizul consultativ asupra textului In cauza. Trebuie sa fie fixat un
termen Inauntrul caruia Parlamentul sa l~i dea avizul consultativ; daca
acest termen nu este respectat, textul va fi supus la vot fara avizul
Parlamentului.
In privinta cvorumului de participare la referendum, Comisia de
la Venetia nu recomanda: a) un cvorum (prag, procentaj minimal) de
participare, Intrucat Ii asimileaza pe cei care se abtin cu partizanii
votului negativ; b) un cvorum de aprobare (acceptarea de catre un
procentaj minimal din numarul alegatorilor Inscri~i), Intrucat risca sa
creeze 0 situatie politica di"FIcila In cazul In care proiectul este adoptat
cu 0 majoritate simpla, inferioara Insa cvorumului (pragului) necesar.
Sunt state In care exista un astfel de cvorum de participare pentru
validarea referendumului (ex. Italia) ~i state care nu instituie un cvorum
de participare (ex. Elvetia).
In privinta situatiei din Romania, ar trebui sa existe 0 uniformitate de
reglementare privind instituirea unui cvorum de participare la vot
pentru validarea referendumului deoarece, pentru diferite tipuri de
referendum, exista diferite cvorumuri. De asemenea, cu privire la
efectele referendumului, acestea trebuie sa "fie precizate expres In
Constitutie sau prin lege, fie ca referendumul este decizional, fie ca
este facultativ/consultativ. Totodata, este preferabil ca un referendum
asupra chestiunilor de principiu sau altor propuneri formulate generic
sa aiba caracter consultativ. Daca are Insa caracter decizional, trebuie
sa existe norme care sa prevada In mod expres procedura ulterioara
pentru aducerea la Indeplinire a celor decise de corpul electoral
(Comisia de la Venetia, Linii directoare pentru organizarea referendu
mului, CDL-AD(2006)027rev, Studiu nr. 371/2006, Strasbourg, 8
noiembrie 2006).
65
Toate aceste recomandari facute de Comisia de la Venetia ne arata
ca recurgerea la mijloacele democratiei directe, cum este
referendumul, nu este lipsita de aparitia unor pericole privind
restrangerea unor drepturi ale cetatenilor, abuzul unor autoritati sau
denaturarea finalitatii referendumuluL Tocmai de aceea, utilizarea
referendumului trebuie atent chibzuita de autoritatile statului ~i atent
observat procesul de desfa~urare a lui de catre societatea civila in
ansarnblu.
5.1.4. Procedura organizarii referendumului in Romania
Etapele organizarii Din punct de vedere al modalitatii de realizare al

referendumului. referendumului, acesta poate fi organizat la nivel
national, pentru probleme de interes national, sau
la nivel local, pentru probleme de interes local. Tn
sec1iunea de fata nu ne vom referi decat la procedura organizarii
referendumului national. Articolul 90 din Constitutie se refera doar la
primul tip de referendum, cel national care se poate realiza la cererea
Pre~edintelui RomEmiei, dupa consultarea acestuia cu Parlamentul ~i in
probleme de interes national.
A~a cum rezulta din art. 90 din Constitutie, procedura referendu
mului initiat de Pre~edinte cu privire la "probleme de interes national"
presupune mai multe etape succesive:
a) anuntarea public de catre Pre!}edinte a intentiei de a organiza
un referendum national;
b) consultarea Parlamentului, de catre Pre~edinte cu privire la tema
sau temele referendumului ~i la data organizarii acestuia. Parlamentul
este doar consultat. Nu este obligatoriu sa se tina cont de punctul de
vedere al Parlamentului. Consultarea se poate face fie printr-o scrisoare
adresata Parlamentului, fie printr-un mesaj pe care sa 11 prezinte
Parlamentului cu privire la problema de interes na1ional pentru care
urmeaza sa consulte poporul prin referendum. Consultarea
Parlamentului este 0 condi1ie prealabila deciziei Pre~edintelui, realizarea
ei este obligatorie, In sensul ca Pre~edintele Romaniei nu poate initia
procesul referendumului fara aceasta consultare;
Camerele reunite ale Parlamentului adopta 0 hotarare cu votul
majorita1ii deputatilor ~i senatorilor prezenli prin care avizeaza
solicitarea Pre~edintelui de organizare a unui referendum. Legea de
organizare ~i desfa~urare a referendumului prevedea ca hotararea
Parlamentului, prin care acesta avizeaza solicitarea Pre~edintelui
66
Romaniei de organizare a unui referendum consultativ, se adopta cu
votul majoritatii deputatilor ~i senatorilor. Curtea Constitutionala a
stabilit, in jurisprudenta sa, ca acest lucru este neconstitutional
deoarece, "in activitatea parlamentara, potrivit art. 67 din Constitutie
referitor la «Actele juridice ~i cvorumul legal», Camera Deputaiilor ~i
Senatul adopta legi, hotarari ~i motiuni, In prezenta majoritatii
deputaiilor ~i senatorilor. Sub acest aspect, prevederile constitutionale
mentionate stabilesc categoriile de acte juridice pe care Ie adopta
Parlamentul, precum ~i cvorumullegal necesar adoptarii lor. in ceea ce
prive~te adoptarea hotararilor fiecarei Camere sau ale Camerelor reu
nite ale Parlamentului, legiuitorul face distinctie intre hotararile parla
mentare care se adopta cu majoritatea absoluta de voturi, sens In care
exemplificam cu prevederile art. 76 alin. (1) din Constitutie, referitoare
la adoptarea sau modificarea regulamentelor parlamentare, ~i
hotararile care se adopta cu majoritate simpla de voturi, de exemplu
hotararile, a~a cum dispune alin. (2) al aceluia~i articol constitutional.
Acestea, 7n conditiile in care numarul celor prezenii este de cel puiin
jumatate plus unu din numarul membrilor fiecarei Camere. A~adar,
Curtea constata ca, de regula, hotararile Parlamentului se adopta cu
majoritate simpla de voturi, daca Legea fundamentala nu prevede
altfel. Or, In afara dispoziiiilor art. 76 alin. (1), Constituiia prevede ca,
in unele domenii, hotararile pot fi adoptate doar cu votul majoritaiii
membrilor celor doua Camere. in acest sens sunt, de exemplu,
prevederile constitutionale ale art. 95 alin. (1 ), potrivit carora
Pre~edintele Romaniei poate fi suspendat din functie cu votul
majoritatii deputatilor ~j senatorilor, precum $i cele ale art. 103 alin. (3),
in temeiul carora Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul
majoritatii deputaiilor ~i senatorilor (... ). Or, a~a cum s-a aratat deja,
potrivit art. 76 alin. (2) din Constitutie, hotararile Parlamel1tului, se
adopta cu votul majoritaiii membrilor prezenti" (Decizia Curtii Constitu
tionale nr. 39212007).
c) emiterea de catre Parlament a unei Hotarari prin care sa-~i
transmita punctul de vedere cu privire la oportunitatea organizarii unui
referendum. Hotararea respectiva trebuie adoptata cu votul majoritaiii
membrilor Parlamentului prezenii la dezbatere. Punctul de vedere al
Parlamentului este consultativ pentru Pre~edintele Romaniei. in ceea ce
prive~te emiterea unui a stfe I de punct de vedere, textul constitutional nu
prevede un termen in care Parlamentul este obligat sa dea un raspuns
~efului statului. Legea de organizare ~i desfa~urare a referendumului, in
forma ei modificata prevede un termen in care Parlamentul este obligat
sa dea un raspuns ~efLilui statului. Astfel, punctul de vedere al
Parlamentului asupra referendumului initiat de Pre~edintele Romaniei
urmeaza sa fie exprimat, printr-o hotarare adoptata in ~edinia comuna a
celor doua Camere, cu votul majoritaiii deputaiilor ~i senatorilor prezenti,
67
in termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea
Pre~edintelui. Daca Parlamentul nu i~i transmite punctLiI de vedere in
termenul stabilit, Pre~edintele Romaniei emite decretul plivind
organizarea referendumului dupa expirarea acestui termen, procedura
constitutionala de consultare a Parlamentului considerandu-se
indeplinita.
inainte de modificarea adusa Legii privind organizarea ~i
desfa~urarea referendumului referitoare la instituirea unui termen in
care Parlamentul sa fie obligat sa-~i trimita avizul ~efului statului
profesorul T. Draganu atragea atentia asupra faptului ca "aceasta
lacuna a Constitutiei ar putea avea consecinte grave In cazul in care, pe
calea referendumului, Pre~edintele Republicii ar urmari sa supuna arbi
trajului corpului electoral un conflict nascut intre el ~i Parlament. in acest
caz, in lipsa unui termen in limitele caruia ar fi obligat sa se pronunte,
Parlamentul ar putea amana la infinit emiterea avizului sau consultativ,
ceea ce ar duce la paralizarea exercitarii de catre Pre~edintele
Republicii a unei atributii recunoscute lui de Constitutie";
d) stabilirea obiectului ,i a datei referendumului national prin
decret. Decretul va cuprinde atat obiectul, cat ~i data referendumului.
prevazand ~i intrebarea sau intrebarile la care populatia este chemata sa
raspunda. Data referendumului trebuie stabilita, de regula, intr-o singura
zi nelucratoare ~i ea trebuie sa poata fi identificata. Legislatia existenta nu
prevede nicio interdictie in legatura cu stabilirea datei referendumului in
aceea~i zi cu desfa~urarea unor alte alegeri nationale sau locale ~i nici
interdictia ca referendumul sa se desfa~oare in doua zile. De altfel,
Curtea Constitutionala a stabilit ca, "potrivit Constitutiei, nu exista nicio
alta conditie care sa intelZica organizarea ~i desfa~urarea referendumului
simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau alegerile
pentru Parlamentul European ori intr-un anumit interval de timp, anterior
sau posterior alegerilor mentionate" (Decizia Curtii Constitutionale nr.
147/2007).
Recomandabil ar fi insa ca referendumul sa nu se suprapuna cu
organizarea niciunui alt tip de alegeri, pentru a nu fi influentate
alegerile respective sau rezultatul referendumuluL Aceste recomandari
sunt facute ~i de Consiliul Europei prin Comisia pentru Democratie prin
Drept (Comisia de la Venetia), de~i, in practica, datorita unei rate
scazute a participarii cetatenilor la vot ~i pentru a scadea costurile
·organizarii a doua tipuri de alegeri la intervale mici de timp, stateIe
organizeaza mai multe tipuri de alegeri in aceea~i zi. Spre exemplu, in
luna iunie 2004, odata cu alegerile pentru Parlamentul European, mai
multe state, precum Anglia, Irlanda, Malta, Italia, Belgia, Germania au
organizat alegeri locale, iar in alte state, precum Luxemburg au fost
68
organizate alegeri parlamentare nationale odata cu alegerile euro
parla mentare.
e) publicarea decretului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I
~jaducerea la cuno~tjnta publica a obiectului ~i datei referendumului prin
presa, radio ~i televiziune;
f) organizarea referendumului de catre Guvern. Masurile tehnico
organizatorice privitoare la referendumul national se stabilesc de
Guvernul Romaniei in termen de 10 zile de la data la care a fost
anuntat referendumul;
g) consultarea poporului, care i~i exprima vointa cu privire la pro
blemele de interes national ce Ii sunt supuse de catre Pre~edinte. Art.
90 din Constitutie stabile~te competenta exclusiva a Pre~edintelui in
determinarea problemelor de interes national ce se supun referendu
mului, chiar daca consultarea Parlamentului este obligatorie. "Numai
Pre~edintele Romaniei are dreptul de a decide care sunt problemele de
interes national ~i, in cadrul acestora, de a stabili, prin decret, problema
concreta ce se supune referendumului ~i data desfa~urarii acestuia. In
raport cu aceasta reglementare, Pre~edintele este singurul Indreptatit sa
stabileasca «problemele de interes national» asupra carora poate cere
poporului sa l~i exprime vointa prin referendum" (Deciziile Curtii Consti
tutionale nr. 70/1999 ~i nr. 355/2007).
Orice enumerare printr-o lege adoptata de Parlament a situatiilor
considerate ca mnd de "interes national" se poate transforma ulterior
Intr-o ingradire, intr-o limitare care sa afecteze dreptul constitutional al
Pre~edintelui de a decide singur cu privire la problemele asupra carora
vrea sa consulte poporul. Acest drept exclusiv al Pre~edintelui i~i
gase~te suportul in dispozitiile constitutionale ale art. 80 referitor la
"Rolul Pre~edintelui", ale art. 2 alin. (1) potrivit caruia "suveranitatea
nationala apartine poporului roman, care 0 exercita prin organele sale
reprezentative (... ), precum ~i prin referendum", ale art. 81 alin. (1)
referitor la legitimitatea electorala egala a Pre~edintelui Romaniei cu
legitimarea Parlamentului ~i ale art. 1 alin. (4) care stabile~te ca "statui
se organizeaza potrivit principiului separatiei ~i echilibrului puterilor
legislativa, executiva ~i judecatoreasca - 7n cadrul democratiei
constitutionale". Stabilirea prin lege a problemelor de interes national ar
reprezenta un amestec al Parlamentului in exercitarea atributiilor
exclusive ce-i sunt conferite prin Constitutie Pre~edintelui ~i, ca atare, 0
nesocotire a principiului separatiei ~i echilibrului puterilor in cadrul
democratiei constitutionale. Astfel de limitari prin lege a problemelor
pentru care poporul poate fi consultat prin referendum nu pot fi sustinute
nici de dispozitiile art. 73 alin. (3) lit. d) din Constitutie, potrivit carora,
prin lege organica se reglementeaza "organizarea ~i desfa~urarea
69
referendumuluj", intrucat textul are in vedere stabilirea prin lege a unor
masuri tehnice, procedurale, necesare in procesul de consultare a
poporului pe calea referendumului (Decizia Curtii Constitution ale nr.
567/2006).
h) rezultatele referendumului sunt confirmate de Curtea Consti
tutionala. Curtea prezinta Parlamentului un raport cu privire la respec
tarea procedurii pentru organizarea §i desfa§urarea referendumului
national §i confirma rezultatele acestuia. Curtea Constitutionala publica
rezultatul referendumului in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1 §i in
prasa. Rafarandumul este considorat valid numai dad! 10 acesta
pF.lrticipa cel putin 30% din numarul persoanelor inscrise in listele
electorale permanente, decizia fiind luata cu cel putin 25% din voturile
celor inscri9i pe listele electorale permanente.
in ceea ce prive9te procedura referendumului pentru revizuirea
Constitutiei, aceasta este reglementata de Constitutie 9i de Legea nr.
3/2000. Astfel, conform art. 151 din Constitutie, dupa adoptarea
proiectului sau a propunerii de revizuire a Constitutiei de catre
Parlament, se organizeaza un referendum in cel mult 30 de zile de la
data adoptarii proiectului sau a propunerii de revizuire. Obiectul 9i data
referendumului se stabilesc de catre Parlament prin lege. Organizarea
acestuia cade in sarcina GuvernuluL Conform Legii nr. 3/2000,
organizarea §i desfa§urarea referendumului cu privire la revizuirea
Constitutiei, precum §i rezultatul acestuia sunt obligatorii astfel ca nu
mai este necesar ca 0 alta autoritate a statului sa intervina pentru a
pune in aplicare rezultatul referendumului.
Cetatenii care participa la referendum au dreptul sa se pronunte prin
"DA" sau "NU" la urmatoarea intrebare inscrisa pe buletinul de vot:
"Sunteti de acord cu legea de revizuire a Constitutiei Romaniei in
forma aprobata de Parlament?"
Confirmarea rezultetelor referendumului se face de catre Curtea
Constitu\ionala prin hotarare care se publica in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I.
Tn cazul referendumului pentru demiterea Pre§edintelui
Romaniei procedura este urmatoarea: dupa suspendarea de catre
Parlament a Pregedintelui Romaniei, in cel mult 30 de zile de la data
suspendarii se organizeaza un referendum pentru derniterea
Pregedintelui (art. 95 din Constitutie). Referendumul este obligatoriu §i
se stabile§te prin hotarare a Parlamentului. Confirmarea rezultatelor
acestui tip de referendum se face tot de catre Curtea Constitutionala
prin hotarare care se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Cetatenii care participa la referendum au dreptul sa se pronunte prin
!lOA" sau "NU" la urmatoarea intrebare inscrisa pe buletinul de vot:
70
"Sunteti de acord cu demiterea Pre~edintelui Romaniei?" (art. 9 din
Legea nr. 3/2000). Demiterea Pre!?edintelui este aprobata daca, in
urma desfa!?urarii referendumului, propunerea a lntrunit majoritatea
voturilor valabil exprimate.
Pana in momentul de fata in Romania au fost organizate 6
referendumuri nationale dintre care 4 obligatorii (pentru aprobarea
Constitutiei, a Legii de revizuire a Constitutiei ~i pentru demiterea
Pre~edintelui Romaniei) ~i 2 facultative/consultative. Dintre aceste 6
referendumuri, doar jumatate au fost validate, la restul neparticipand la
vot cel putin jumatate din corpul electoral, a~a cum prevedea legea la
momentul organizarii lor !?i cum se poate observa in tabelul urmator:
Nr. Obiectul referendumului Data Prezenta Rezultat

organizarii la vot valid/neva
lid
1. Aprobarea noii 8.12.1991 67,03% valid
Constitutii
2. Aprobarea Legii de 18 55,70% valid
revizuire a Constitutiei 19.10.2003
3. Demiterea 19.05.2007 44,45% nevalid
Pre~edintelui Romaniei
4. Consultare populara 25.11.2007 26,51% nevalid
privind introducerea
votului uninominal
pentru alegerea mem
brilor Parlamentului
Romaniei
5. Consultare populara 22.11.2009 50,94% valid
privind reducerea
numarului de
parlamentari ~i trecerea
la un Parlament
unicameral
6. Demiterea 29.07.2012 46,24% nevalid
Pre~edintelui Romaniei
71
---.--....::.
5.1.5. Natura juridica a decretului de stabilire a
referendumului in Romania
Decretul Pre§edintelui Stabi/irea datei ~i a obiectului referendumului se

este un act cu face prin decret al Pre§edintelui. Acest decret
caracter normativ. reprezinta 0 manifestare uni/atera/a de vointa
facuta cu scopul de a produce efecte juridice ~i
este emis in exercitarea unei atributii constitution ale pe care ~eful
statului 0 are. Efectele decretului sunt erga omnes. Decretul este emis
de 0 autoritate publica ~i vizeaza intreaga populatie ce are dreptu/ de a
se prezenta la vot, iar in cuprinsu/ sau sunt stabilite norme juridice
aplicabile unei /argi categorii de persoane. A~adar, din punct de vedere
al naturii juridice, consideram ca decretul Pre§edintelui de stabilire a
obiectului §i datei referendumului reprezinta un act juridic cu
caracter normativ.
in cazu/ in care insa procedura pentru organizarea ~i desfa~urarea
referendumu/ui nu a fost respectata, Curtea Constitutionala poate /ua
masura invalidarii referendumului.
5.1.6. Consecintele organizarii unui referendum
Urmare a organizarii referendumului, in conditiile art. 90 din

Constitutie, poporu/ 7~i exprima vOinta cu privire la probleme de interes
national, iar aceasta vointa este consultativa.
Rezultatul De~i textul constitutional nu folose~te notiunea
referendumului obliga de "consu/tare a poporului", doctrina este
moral Parlamentul. unanim de acord ca modalitatea de a cere
exprimarea vointei poporului prin referendum
este consultativa. in cadrul raporturilor Pre~edinte/ui Romaniei cu
Parlamentul sau Guvernul, textul constitutional utilizeaza notiunea de
"consulta" (a se vedea, spre exemp/u, art. 86, art. 89 sau art. 90 din
Constitutia Romaniei). in cadrul raporturilor Pre~edintelui cu poporul,
nu putea fi utilizata notiunea de "consulta", avand in vedere ca poporul
este titularul suveranitatii ~i el se exprima, nu doar i~i da cu parerea,
ca in cadrul consultarii.
Avand in vedere aceste lucruri, se pune problema consecinte/or
unui referendum. Rezu/tatul referendumului constituie pentru
autoritati!e statului 0 obligatie de rezultat? fntr-o prima opinie, se
considera ca "rezultatul referendumului intereseaza deopotriva
Parlamentul ~i Pre~edintele Romaniei sub aspectu/ conduitei lor
72
viitoare In legatura cu problema care a facut obiectul referendumului,
tara a constitui vreun «blam» la adresa uneia dintre aceste autoritati"
(I. Oeleanu). Intr-o alta opinie, se considera ca "del?i Constitutia nu
mentioneaza expres, practic, un Prel?edinte care a chemat poporul la
referendum, trecand peste punctul de vedere al Parlamentului, iar
rezultatul referendumului este negativ, nu mai are nicio credibilitate,
urmand, Intr-o logica fireasca, sa-l?i prezinte demisia. Invers, daca
poporul, contrar vointei Parlamentului, a aprobat punctul de vedere al
Prel?edintelui, s-ar putea interpreta ca data referendumului are l?i sem
nificatia unei motiuni de cenzura fata de Parlament, a unui vot de
nelncredere. Altfel, textul din art. 2 al Constitutiei cu privire la
suveranitatea nationala este lipsit de relevanta practica" (A. lorgovan).
In ceea ce ne privel?te, consideram ca rezultatul referendumului
nu poate fi decat unul consultativ pentru autoritatile statului. In caz
contrar, ar Insemna sa atribuim poporului atributii expres delegate prin
Constitutie diverselor institutii ale statu lui. Astfel, prin organizarea unui
referendum privind dizolvarea Parlamentului, ar Insernna ca textul
constitutional al art. 89 sa nu se mai aplice; prin organizarea unui
referendum privind constituirea unei noi Adunari Constituante, ar
Insernna ca procedura constitutionala de revizuire constitutionala sa nu
se mai aplice; prin organizarea unui referendum prin care poporul sa
medieze un eventual conflict Intre diverse autoritati ale statului, ar
Insemna ca atributia Curtii Constitutionale de rezolvare a conflictelor
juridice de natura constitutionala, prevazuta In art. 146 din Constitutie,
sa nu mai aiba aplicabilitate etc.
Referendumul este consultativ, astfel ca rezultatul sau nu produce
efecte juridice directe l?i nu obliga autoritatile statului la adoptarea unor
decizii In concordanta cu vointa poporului rezultata In urma
referendumului. Acest lucru nu Inseamna Insa ca autoritatile statului
trebuie sa ramana pasive la dorintele poporului l?i sa nu duca la
Indeplinire dorinta acestuia de schimbare In domeniul In care a fost
consultat. In caz contrar, aceste autoritati s-ar Indeparta de vointa
guvematilor. 0 buna ilustrare a acestui fapt 0 constituie cele doua
referendumuri referitoare la ramanerea Marii Britanii In cadrul Uniunii
Europene. Astfel, este bine de l?tiut ca In Marea Britanie referendumul
nu este reglementat la nivel constitutional, iar doctrina britanica este
unanima In a Ii recunoal?te doar un rol consultativ l?i nu decizional. Cu
toate acestea, atunci cand In 1975, adica la doar doi ani de la
aderarea la CEE In 1973, un guvem proaspat instalat In functie a decis
sa organizeze un referendum pentru a l?ti daca populatia dorel?te
continuarea calitatii de stat mernbru a Marii Britanii, rezultatul - care a
confirmat dorinta britanicilor de a ramane In cadrul organizatiei
73
surpanationale - a fost pe deplin respectat si nu a fost luata nicio
initiativa'ia nivel institutional. in mod asemanator, atunci cand in 2016
• I
populatia Marii Britanii a fost din nou consultata cu privire la acela?i

subiect ?i ea a confirm at de aceasta data dOrinta de a parasi Uniunea
Europeana, Parlamentul Marii Britanii a adoptat 0 lege pentru a da
mandat Guvernului sa negocieze cu institutiile Uniunii Europene
termenii in care se va produce retragerea statului din organizatia
supranationala. Demn de remarcat este faptul ca de?i Guvernul in
functie la data organizarii referendumului ar fi dorit sa inceapa
negocierele de retragere imediat, Curtea Suprema a Marii Britanii s-a
opus ?i a stabilit ca executivul nu poate actiona decat in baza unui
mandat formal primit de la cetateni prin intermediul unei autoritati
reprezentative a statului ?i nu direct in baza unei consultari populare.
2.Tema de reflectie pentru unitatea de evaluare nr. 5
Comentati in maxim 300 de cuvinte rolul organizarii unui referendum
national.
,
74
1. A. Albi, J. Ziller, The European Constitution and National Constitu
tions: Ratification and Beyond, Ed. Kluwer, Netherlands, 2007, p.
261-272
2. S. Baciu, V. Tandareanu, Examen comparativ privind
reglementarea institutiei referendumului legislativ in Europa,
Buletin de informare legislativa nr. 3/2006,
p. 12-21
3. S. Oeaconu, Institutii politice, Ed. CH Beck, Editia 3, Bucure~ti,
2017, p. 132-145
4. J.-M. Oenquin, Referendum et plebiscite. Essai de theorie
generale, Ed. LGDJ, Paris, 1976
5. F. Hamon, Le referendum, etude comparative, Ed. LGDJ, Paris,
1995
6. F. Hamon, O. Passelecq (coord.), Le referendum en Europe, Ed.
L'Harmattan, Paris, 2001
7. I. Muraru, E.S. Tanasescu, Drept constitutional ~i institutii politice,
vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2017, p. 147-159
8. I. Muraru, E.S. Tanasescu (coord.), Constitutia Romaniei.
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p. 835-849
9. G. Vrabie, M. Balan, Organizarea politico-etatica a Romaniei, Ed.
Institutul European, la~i, 2004, p. 195-197
10. *** Constitutional Justice and Democracy by Referendum,
European Commission for Democracy through Law, Strasbourg,
23-24 June, 1995, p. 40-178
11. *** Les droits de I'hornme et la constitution: etudes en I'honneur du
Professeur Giorgio Malinverni, Ed. Schulthess, Geneve, 2007, p.
57-75
referendumului (M.Of. nr. 84 din 24 februarie 2000)
13. Opinion on the compatibility with Constitutional principles and the
Rule of Law of actions taken by the Government and the
Parliament of Romania in respect of other State institutions and on
the Government emergency ordinance on amendment to the Law
N° 47/1992 regarding the organisation and functioning of the
Constitutional Court and on the Government emergency ordinance
on amending and completing the Law N° 312000 regarding the
organisation of a referendum of Romania, Adopted by the Venice
Commission at its 93rd Plenary Session (Venice, 14-15 December
2012), CDL-AD(2012)026-e
14. Romanian Journal of Comparative Law, 2018, special issue on
Referendum.
75
Sistemele de partide politice ?i influenta asupra sistemelor electorale
Sistemele de partide politice ,i influenta asupra sistemelor electorale
CUPRINS
6.1. Sistemele de partide politice ?i influenta asupra sistemelor

electorale
6.1.1. Aparitia l?i evolutia partidelor politice
6.1.4. Pluralism politic l?i pluripartidism
B. Pluripartidism
C. Bipartidism
D. Partid dominant
6.1.5. Partidele politice in Romania
A. Istoric
B. Actualitate
6.2. Tema de reflectie pentru unitatea de 7nvatare nr. 6
6.3. Bibliografie pentru Unitatea de 7nvatare nr. 6
Obiectivele unitatii de lnvatare nr.6
Dupa studiul acestei unitati de lnvatare veli reul?i:

~ sa cunoal?teti scopul partidelor politice;
~ sa aflati care este rolul partidelor politice 7ntr-o societate;
~ sa cunoal?teti ceea ce presupune "pluralismul politic" l?i
"pluripartidismu I";
~ sa cunoal?teti evolutia istorica a partidelor politice in Romania;
~ sa cunoal?teti modul de dezvoltare a partidelor politice In interio
rul Uniunii Europene.
76
6.1. Sistemele de partide politice si influenta asupra sistemelor

electorale " .
6.1.1. Aparitia ~i evolutia partidelor politice
Evolu1ia partidelor politice poate fi considerata spectaculoasa,

deoarece In numai un secol ~i jumatate, partidele politice s-au trans
format din simple orientari ideologice intr-o institu1ie politico-juridica
indispensabila regimului democratic. Rolul socio-politico-juridic important
al partidelor politice a cOl1stituit cauza apari1iei lor. Pe 0 anumita treapta
a evolu1iei istorico-politice a umanita1ii a fost nevoie de partide, In meca
nismul complicat al organizarii ~i conducerii societa1ii.
intr-o formulare simpla, partidele politice deriva din parlamenta
rism (procesul de reprezentare In via1a publica), dar apari1ia lor pe
scena istoriei a fost un proces complex. Alegerea prin vot universal,
egal, direct, secret ~i liber exprimat a parlamentarilor ~i a ~efului de
stat, permite electoratului sa realizeze chiar un echilibru al op1iunilor
politice care se prelunge~te In echilibrul celor doua autorita1i publice.
Aceasta este 0 ~ansa constitu1ionala, valorificare ei depinzand de
influen1a partidelor politice In cadrul electoratului ~i de puterea ~i de
nivelul de percepere din partea electoratului a unei asemenea ~anse.
Partidele politice au aparut pe scena istoriei la jumatatea
secolului
al XIX-lea, odata cu intrarea reala a maselor populare in via1a politica.
Conturarea ca forte social-politice este consecin1a fireasca a
dezvoltarii democra1iei (extinderea prerogativelor parlamentare 7n
dauna celor ale monarhului ~i largirea posibilita1ii de a vota). Partidele
politice au devenit 0 prezen1a In constitutii ~i legi abia dupa 1850, in
momentul con~tientizarii rolului lor important intr-un regim democratic.
Prima Constitu1ie a Fran1ei de la 1791 nu continea nicio referire la
partidele politice, de~i aceste forte politice incepusera sa activeze, iar
ini1iatorii Constitu1iei Statelor Unite (1787, prima Constitu1ie scrisa a
lumii) nu au anticipat importan1a partidelor politice in sistemul de
guvemare, de~i competitia dintre cele doua partide politice traditionale
(Partidul Republican ~i Partidul Democrat) s-a conturat la pu1ina vreme
dupa adoptarea ei.
Anglia a fost prima tara in care partidele politice au fost legate
de ideea de democratie, avand automat statutul de subiecte de drept
public. Anglia cuno~tea inca din secolul al XVI-lea partide rivale intre
77
care existau disensiuni politico-religioase 9i care-9i disputau
intaietatea: puritanii (adversari ai bisericii anglicane) 9i partizanii
Parlamentului (Camera Comunelor) care doreau limitarea
absolutismului monarhic.
Precursoarele Partidele politice, in acceptiunea completa 91

partidelor politice. modema a termenului, apar abia In a doua
jumatate a secolului al XIX-lea. La 1850nicio
tara din lume (cu exceptia S.U.A.) nu cun09tea
notiunea modema de partid politic, ci existau
doar cluburi, oplnll, asociatii de ganditori, grupuri parlamentare, "nu
partide politice in adevaratul sens al cuvantului", cum spunea Maurice
Duverger. In decursul istoriei s-au manifestat germenii partidelor
politice. Ace9tia au fost: a) factiunile care-i divizau pe republicanii
antici;
b) clanurile (grupuri de familii inrudite) grupate In jurul condotierilor
(comandanti militari) in stateIe italiene in perioada renascentista
(secolele XIV-XVI); c) cluburile care-i reuneau pe deputatii adunarilor
revolutionare; d) comitetele electorale sau gruparile parlamentare
care pregateau alegerile cenzitare in monarhiile constitutionale, cum
au fost Comitetele Centrale ale Unirii (organe politice intiintate la la9i 9i
Bucure9ti in 1856 pentru coordonarea luptei pentru Unire); 9i e)
organizatiile poplJlare ob§te§ti care exprimau opinia publica In
democratiile modeme. .
Tipuri de partide. P.P. Negulescu caracteriza factiunile ca tiind acele

grupari de cetateni care nU-9i recun09teau
reciproc legitimitatea 9i ded nici dreptul la exis
tenta politica. Gruparile de acest fel tind sa-9i
dobandeasca 9i sa-9i pastreze puterea prin
oprimarea sau suprimarea adversarilor, de9i erau cetalenii aceluia9i
stat 9i imparteau acela9i ideal (intarirea 9i dezvoltarea patriei comune),
diferenta constand doar in caile 9i mijloacele utilizate. Partidele politice
intra in competitie democratica, 19i realizeaza scopul 9i obiectivele intr
o atmosfera pa9nica, de toleranta 9i respect reciproc. Adversarii politici
nu se vor privi ca dU9mani, ci trebuie sa conlucreze pentru binele 9i
prosperitatea societatii comune.
Partidele politice au la baza formarii lor doua situatii de origine: a)
originea electorala 9i parlamentara (partidele politice clasice); b) origini
exterioare parlamentarismului (partidele politice noi, neoclasice).
a) Partidele politice clasice sunt partidele nascute in mediul politic,
din comitetele electorale sau grupurile parlamentare care pregateau
78
alegerile cenzitare In monarhiile constitutionale. Acestea au rezultat
din Parlament, unde se formau diferite "tabere" care aveau opinii
contrare cu privire la problemele economice, sociale sau politice. Cu
timpul, opiniile s-au transformat 7n doctrine;
b) Partidele politice noi (neoclasice) au originile exterioare
mediului politic, ~i anume in: a) ziare; b) sindicate ~i grupuri
profesionale ale taranilor ~i muncitorilor;
c) cenacluri literare, grupuri studente~ti, grupuri intelectuale, societati
~tiintifice;
d) organizatii secrete (ex. francmasoneria, care a pus bazele Partidului
Radical din Franta); e) biserici ~i secte religioase; f) asociatii ale fo~tilor
combatanti, dupa terminarea Primului Razboi Mondial (ex. Partidul
Poporului 7nfiintat de un grup de intelectuali ~i oarneni politici in frunte
cu mare~alul A verescu).
Din punctul de vedere al structurii interne, domina partidele
polilice cu structura directa, adica partide politice ai caror membri nu
sunt organizati in alte forme/struc-turi asociative lnainte de a intra in
partido Din punctul de vedere al ideologiei, caracteristica este 0 mare
eterogenitate, coexistand, In toleranta ~i respect reciproc, partidele
clasice (conservatoare, liberale) cu cele cre~tin-democrate, social
democrate, socialiste, chiar comuniste, cu partidele agrare sau
ecologiste sau partidele extremiste (cele fasciste). "Singura ideologie"
comuna tuturor partidelor politice este cucerirea ~i exercitarea puterii.
Tn ceea ce prive~te tipologia membrilor de partid, trebuie
remarcate 0 serie de tendinte: a) cre~te numarul simpatizantilor 7n
detrimentul aderentilor sau militantilor; cetatenii se retrag din politica,
cunoscand ce 7nseamna a activa lntr-un partid ~i a-~i asuma
responsabilitati; b) are loc fenomenul dublarii partidului cu 0 serie de
organizatii statale, avand obiective speciale, care sa sprijine activitatea
partidului. Aceste asociatii politice sau nepolitice de femei, de tineret,
de ~tiinta, anexe partidelor au rolul de a-i atrage pe simpatizanti in
sfera politica.
79
Scopul partidelor este Conform doctrinei, scopul partidelor politice este

eminamente politic. promovarea interesului national prin eforturile
comune ale membrilor, pe baza unui principiu
asupra caruia sunt de acord (E. Burke, P. Avril).
De asemenea, scopul lor este sa procure ~efilor
puterea ~i militantilor ~anse de a urmari obiective ~i de a obtine
avantaje personale (M. Weber), sa realizeze un program politic (P.
NeguJescu, G. AJexianu) ~i sa realizeze 0 filozofie avand ca finalitate
cucerirea ~i exercitiul puterii (A. Haunou, J. GicqueJ).
De~i doctrina prezinta scopul partidelor politice sub formulari
diverse, totu~i, se poate remarca elementul esential comun, ~i anume
ca scopul partidelor este eminamente politic. EI exprima ideologii,
conceptii, interese, dar care se vor aplicate la scara nationala, deci
este nevoie de cucerirea puterii statale.
Partidele politice au doua scopuri: a) scopuri imediate (directe) ~i
b) scopuri mediate (indirecte). Scopul imediat este de a cuceri
puterea politica, adica pozitiile de conducere din organizarea statala.
Orice partid politic are vocatia §i aptitudinea guvemarii. VOinta de
a exercita puterea - bineinteles in numele poporului - este trasatura
esentiala a partidelor politice care Ie deosebe~te de alte tipuri de
organizatii ce au obiective politice (formatiunile, clientele Ie, cluburile,
grupurile de interese ~i cele de presiune) care nu participa la alegeri
sau la viata parlamentara, deoarece nu doresc sa-~i asume
raspunderea pentru conducerea tarii, dar cauta sa influenteze puterea
prin "presiuni" (uneori ilicite) asupra oamenilor politice, partidelor
politice sau chiar autoritatilor publice. Scopul este cucerirea puterii, dar
preocuparea trebuie sa fie formarea unei baze electorale, de a cauta
sa afle in numele cui se exprima ~i care sunt interesele celor pe care-i
reprezinta. Scopul de a cuceri puterea politica nu trebuie sa devina
preocuparea principala, astfel partidul politic nu ar mai sluji demo
cratiei, ci intereselor particulare, fundamentul oricarei democratii fUnd
masa alegatorilor ~i optiunile acestora. Scopul mediat (indirect) al
partidelor politice este de a-~i aplica doctrina la scara macro-sociala ~i
de a-~i realiza obiectivele incluse in programul politic pentru care au
ca~tigat suportul populatiei.
Scopul partidelor politice este fundamentat pe 0 baza teoretica

numita ideologie. Pierre Pactet spunea ca specificul partidelor este de
a face sa prinda forma 0 conceptie despre om ~i societate ~i de a lupta
80
pentru a cuceri puterea prin atragerea electorilor. Ideologia partidului
politic este expusa in programul sau politic de unde sunt selectate, 7n
perioada alegerilor, 0 serie de obiective ce vor alcatui platforma electo
rala. Aceste obiective exprima concepliile :;;i interesele 7n baza carora
s-a fondat partidul politic ~i pe baza lor se obtine adeziunea populaliei
tradusa in voturile primite in alegeri.
A realiza obiectivele din platforma electorala nu este un simplu
interes al partidului politic, ci 0 obligatie a acestuia fata de natiune.
Obiectivele incluse in programul politic pot fi diverse, dar intotdeauna
trebuie sa fie pragmatice, adica sa aiba forta de a se impune ca
politica nationala. Oaca obiectivele raman in sfera ideologiei fara a fi
institutionalizate, inseamna ca nu avem de-a face cu partide politice, ci
cu asociatii cu scopuri profesionale, sociale, :;;tiintifice, cultural-artistice
etc.
Toate partidele politice au acela:;;i scop: cucerirea puterii politice :;;i
aplicarea propriului program politic, scopul fiind elementul care diferen
tiaza partidele politice de celelalte tipuri de formatiuni create in baza
dreptului fundamental cetatenesc de asociere. Ceea ce diferentiaza
partidele politice intre ele sunt obiectivele, conceptiile, ideologia fieca
ruia, adica viziunea fiecaruia asupra modalitatii concrete de guvernare.
Obiectivele referitoare la multitudinea de probleme ale unui popor sunt
diverse :;;i diferite de la un partid la altul.
Tntr-un stat de drept singura cale de a ajunge in pozitiile de decizie
statala este votul cetatenilor. Astfel, alegerile libere :;;i democratice con
stituie metoda specifica partidelor politice de a-:;;i realiza scopul,
metoda care a inlocuit "barbarismul" disputelor politice din trecut.
Partidele politice incearca sa atraga cetatenii prin fundamentele lor
teoretice incluse in programul politic. Oaca voturile sunt suficiente
pentru a-I propulsa in structurile de guvemare, programul politic al
partidului respectiv devine, prin institulionalizare, politica nationala. Un
partid politic i:;;i poate Indeplini programul cu atat mai eficient, cu cat
este mai semnificativ reprezentat in compozitia organelor statale.
Moralitatea partidelor Scopul partidelor politice trebuie sa fie

pOlitice. moral? Obiectivul general al tuturor partidelor
politice este binele general (0 viata cat mai buna
pentru societate). Pentru realizarea acestui
deziderat poate fi urmata una dintre doua cai
situate pe pozitii filozofice diferite: a) totul este subordonat moralei :;;i
81
adevarului (I. Kant); b) intereseaza numai rezultatul fUnd justificate orice
fel de mijloace pentru atingerea scopului (N. Machiavelli).
Partidele politice au de ales intre cele doua metode. Tn doctrina
exista puncte de vedere conform carora partidele politice trebuie sa
aiba ca tactica abtinerea de la fapte pe care societatea le-ar condamna
ca reprobablle (imorale), gasirea ideilor celor mai adecvate momentului
§i problemei §i exprimarea clara §i sincera a acestora
(F. Miklo§). La intrebarea daca partidul politic are dreptul ca pentru
scopuri importante, vitale ale societatii, sa faca cu buna §tiinta, afirmatii
ireale §i mincinoase, morali§tii radicali (adepti fideli ai marelui filozof
Kant) nu admit nicio concesie, dar juri§tii au ca "portita" un vechi
postulat roman: ,,8ummus jus summa injuria" (adevarul impins la
extrema, duce la rezultate contrare celui urmarit).
Partidele politice trebuie sa respecte regullle moralei pentru a-§i
forma un electorat stabil - acel grup de cetateni ata§ati durabil §i fidel
ideologiei, care sa sprijine constant actiunile partidului. Este mal impor
tanta crearea unei baze electorale stabile, de§i este un proces care
necesita timp, decat specularea unor situatii §i momente pentru
atragerea unui numar cat mal mare de electori in vederea ca§tigarii
puterii politice.
Comportamentul instabil, lipsit de onestitate genereaza fenomenul
"devalorizarii" partidelor politice, cu consecinte grave pentru viata politi
co-statala: neparticiparea cetatenilor la vot datorita neincrederii lor in
partidele politice generata de confuzia §i dezorganizarea platformelor,
coruptia oamenilor politic;, demagogia etc.
Partidele politice trebuie sa aiba 0 strategie bine conturata pe
termen lung (nu sa actioneze aleatoriu, in functie de moment) §i 0
conduita prin care sa participe la educatia civica (calitatea electoratului
depinzand de comportamentul partidelor politice). Tot leg at de morala,
este §i raportul majoritate - minoritate inerent organizarii statale,
deoarece, pentru a guverna este nevoie de aplicarea regulii majoritatii.
Un filozof politic, Emilie de Laveleye afirma ca "majoritatea se simte
mereu invingatoare, In timp ce minoritatea se simle mereu invinsa",
intre cele doua nascandu-se conflicte. in politica majoritatea trebuie
sa respecte, sa sprijine, sa con suite minoritatea, fiindca §i de 0
parte §i de alta sunt tot destinele oamenilor. De conduita majoritatii
depinde stabilitatea §i lini§tea intr-o societate.
Partidele politice trebuie sa se com porte ca un bonus pater familias,
ele avand responsabilitate fata de intreaga societate. Este nevole
82
chiar in aceasta sfera a politicii - de mai mult decat de legi, este
nevoie macar de morala, daca nu chiar de religie, pentru ca civilizatia
~i progresul au la baza educatia, nu sancliunea (F Miklmj).
Partidele au un rol de Partidele politice sunt indispensabil legate de

mediator in societate. structurarea, institulionalizarea ~i exercitarea
puterii. Teoria suveranitalii explica originea,
trasaturile ~i mecanismul de funclionare a puterii
statale. Partidelor politice Ie revine importantul
rol de intermediere in transmiterea exercitiului puterii de la
detincUorul suveran (poporul) la structurile de guvernare care vor
aqiona in interes general. in schimbul acestei incredintari, tot prin inter
mediul partidelor politice, individullclasa sociala/poporul are dreptul de a
exercita un control asupra modulLii in care autoritalile publice aclioneaza
ca mandatari ai saL Astfel, individul are sentimentul, dar ~i posibilitatea
practica de a participa la viala politica (atat in procesul de constituire a
organelor statale, cat ~i in procesul de guvemare propriu-zisa) a tarii
sale. Simplul cetalean nu poate fi subiect al acestor raporturi politico
juridice, ci doar sub forma unor organizalii specializate precum partidele
politice.
Partidelor politice Ii se potrive~te sintagma de "rau necesar", deoa
rece ele pot genera disfunclionalitali institulionale, crize politice, antre
nand ~i tensiuni sociale. Dincolo de orice efect negativ, ramane ca
incontestabil faptul ca partidele politice au ca rol transpunerea
democratiei dintr-un concept teoretic §i abstract intr-un proces
practic-decizional.
Partidele politice au un rol de mediere, de echilibrare lntre stat ~i
societatea civila. Ele reprezinta liantul intre guvernanti ~i guvemali.
Exerciliul puterii nu trebuie rupt de sursa lui. Organismele puterii
politice trebuie sa fie receptive la problemele ~i punctele de vedere ale
societatii, iar aceasta din urma nu trebuie sa ramana pasiva fala de
procesele politico-juridice, ci trebuie sa-~i asume responsabilitatea.
Altfel, se ajunge la disfunclionalitate: societatea va cauta sa
influenleze statui in mod nelegal, iar acesta va interveni discriminatoriu
in activitatea sociala.
83
in functie de modul in care reglementeaza activitatea partidelor
politice, exista patru tipuri de Constitutii: a) Constitutii care nu cuprind
reglementari exprese cu privire la partidele politice (Olanda, Belgia,
SUA); b) ConstitutH care reglementeaza exclusiv rolul electoral al
partidelor politice (Franta, Austria, Norvegia, Suedia);
c) Constitutii care reglementeaza scopul general al partidelor politice
(Italia, Spania, Gennania, Ungaria); d) Constitutii care reglementeaza
rolul partidelor politice nu numai in procesul electoral, ci ~i in
organizarea Parlamentului sau In desemnarea Guvemului (Romania,
Portugalia, Turcia).
Fiecare Constitutie stipuleaza rolul partidelor politice in confonnitate
cu propria constructie statala. Astfel, partidele politice contribuie la
"exprimarea sufragiului" (Franta), la "determinarea politicii nationale"
(Italia), la "formarea vointei politice a poporului" (Germania), la "forma
rea ~i manifestarea vointei populare" (Spania), la "definirea ~i exprima
rea vointei politice a cetatenilor" (Romania). Constitutia consacra
numai ceea ce este esential intr-o materie. Detalierea trebuie facuta de
actele nonnative subsecvente ~i de doctrina. in doctrina, R.G.
Schwartzenberg considera ca partidele politice au trei functii principale:
a) functia de definire ~i exprimare a pozitiilor politice (fonnarea
opiniilor); b) functia electorala (selectarea candidatilor); c) functia de
control ~i de orientare a organelor politice (coordonarea ale~Hor).
Pierre Pactet spune, de asemenea, ca partidele politice sunt
"intermediari intre popor ~i putere" ~i au rolul de "a-~i asuma, atunci
cand sunt la putere, directionarea politicii nationale".
Analizand aceste functii ale partidelor rezulta ca partidele politice
exprima interesele grupurilor sociale, care fonneaza, selecteaza ~i
propun candidati la posturile de guvemare ~i ca cele care au ca~tigat
alegerile participa la formarea ~i functionarea organelor statale,
programullor ideologic devenind politica nationala.
6.1.4. Pluralism politic §i pluripartidism
Termenul generic de "pluralism" inseamna acceptarea, ca pe 0

realitate intrinseca a oricarei societati, a diversitatii de opinii ~i de
atitudini, nestigmatizarea sau opresiunea celor contrare, minoritare.
Pluralismul se manifesta in toate domeniile vietii: social, politic,
84
sindical, organic sau institutional. Pluralismul lnseamna, deci, spirit de
toleranta, respect reciproc 9i pacifism.
Notiunea de "pluralism" nu intra In contradictie cu unitatea statului.
Pluralismul este 0 "valoare" suprema, care dovede9te caracterul demo
cratic al unui stat, dar care nu poate aduce atingere altui atribut
esential al acestuia 9i anume structura unitara 9i indivizibila.
Pluralismul politic Pluralismul politic este dimensiunea cea mai

garanteaza libertatea importanta a pluralismului, deoarece stabile9te
de opinie. legaturi cu toate celelalte forme. Astfel,
pluralismul politic este generat de pluralismul
ideologic, ambele tragandu-9i seva din plura
lismul social, fiind, de asemenea, premisa
pluralismului organic (institutional).
Pluralismul politic consta in consacrarea ~i garantarea
libertatilor de opinie (Iibertatea de con9tiinta, de exprimare, de
intrunire, de asociere). Pluralismul politic reprezinta un sistem
concurential de partide politice, care asigura competitia electorala a
mai multor partide pentru cucerirea puterii politice, diversitatea
ideologica de reprezentare a intereselor poporului in organismele
statale 9i crearea unei opozitii serioase 9i valabile.
Pluralismul politic presupune 0 optiune fundamentala intre cele
doua tipuri de regimuri politice - cel democratic 9i cel totalitar. Un
regim democratic inseamna respectarea drepturilor 9i libertatilor
fundamentale ale cetatenilor, acceptarea 9i acordarea de 9anse egale
tuturor aspectelor diversitatii, competitia libera intre mai multe partide
politice. Un regim totalitar consta in monopolul unui singur partid
politic, monopol exercitat nu numai asupra procesului de guvernare, ci
9i asupra intregii dezvoltari sociale.
Pluralismul politic se poate manifesta prin existenta a trei
sisteme: a) multipartidismul; b) bipartidismul (dualismul); c)
partidul dominant. Aceste trei sisteme pluraliste se caracterizeaza prin
faptul ca sunt alcatuite din partide politice competitive, lntre care se
desfa90ara 0 veritabila concurenta politica exprimata prin alegeri libere,
pluralism ideologic 9i politic, egalitate de 9ansa intre actorii politici,
libertatea presei, a intrunirilor, a asocierii, dreptulla antena etc.
85
B. Pluriparlidism
Pluriparlidismul este Pluripartidismul inseamna existenta ~i func

expresia pluralismului tionarea libera a mai multor partide politice.
politic. Pluripartidismul este generat de libertatea de
asociere a eeta1enilor ~i se concretizeaza in
existen1a mai multor partide pe scena pOlitica a
unui stat. Pluripartidismul nu semnifica neaparat pluralism politic. Pot
exista situa1ii in care avem de-a face cu pluripartidism fara a avea un
pluralism nolific (AX AxistAntR mRi multor partide CLI aceea§i doctrine
cazul Poloniei din perioada comunista 1945-1989). Pluralismul politic nu
poate exista decat prin manifestarea mai multor partide pe scena
poHtica.
Pluripartidismul este un sistem adoptat de cea mai mare parte a
tarilor lumii, fUnd expresia eea mai elocventa a pluralismului politic.
Lupta politica se desfa~oara intre un numar lnsemnat de partide. Nu
se iau in calcul partidele cu 0 reprezentare nesemnificativa, ci numai
cele principale care ocupa circa 75% - 80% din mandatele parlamen
tare. De regula, pluripartidismul se concretizeaza In concurenta
efectiva a 3 pana la 7 partide politice importante. Sunt tari care cunosc
un numar mare de partide semnificative pe scena politica, precum
Brazilia ~i Belgia (peste 10), Spania (10), Finlanda ~i Norvegia (8), tari
care au un numar mediu de partide semnificative, caDanemarca.
Franta. Olanda, Austria. Suedia (4-5) ~i tari cu doar 2-3 partide politice
principale ca Anglia, Statele Unite ale Americii, Germania, Turcia,
Grecia, Portugalia, Romania.
Factorii principali care genereaza pluripartidismul sunt: a) particula
ritatile fiecarei tari constand in traditii, ideologii. mi~cari sociale; b) pro
cesul de bipolarizare ideologica a vietH politice in stanga ~i respectiv
dreapta; c) factorii institutionali, cel mai important, dar ~i eel mai con
traversat fiind sistemul electoral.
C. Biparlidism
Biparlidismul in Bipartidismul este sistemul In care confruntarea

democratiile politica in vederea cueeririi puterii statale are loc
consolidate. intre doua mari partide politiee. Viata politica
este "monotona", in sensul ca eele doua partide
politice principale sunt durabile pentnJ 0 perioada
mare de timp (deeenii - ca In Marea Britanie, sau chiar secole ca in
SUA). Nu exista bipartidism pur, adica un stat a carni viata politica libera
86
sa cunoasca existenta a numai doua partide politice, ci lupta pentru
putere se da numai intre doua partide, deoarece numai acestea sunt
intr-adevar reprezentative pentru popor, ele intrunind constant, in timp,
un procent mare de voturi care Ie propulseaza In Parlament pe pozitie
principala.
Acest sistem presupune acordul celor doua partide politice asupra
problemelor fundamentale ale societatii. Nu exista pericolul "dictaturH"
partidului majoritar aflat la putere, deoarece se impune ca obligatoriu
respectul fata de opozitie. Mai mult, se practica "oficializarea" opozitiei,
adica asocierea cu aceasta in luarea deciziilor majore pentru viata
natiunii. Exista 0 permanenta receptivitate la opiniile contrare.
Alternanta la guvernare este un fenomen politic pozitiv, constructiv,
bazat pe colaborare intre actorii politici. Regula "jocului" este simpla:
partidul de guvernamant are 0 anumita conduita fata de opozitie,
tocmai pentru a putea pretinde !?i beneficia de aceasta atunci cand
rolurile se schimba. Partidul politic ca!?tigator nu va profita in perioada
In care guverneaza de aceasta pozitie pentru a schimba directiile
esentiale ale politicii nationale. Partidele politice care se succed la
guvernare nu se subrnineaza reciproc, nu "darama" ceea ce a construit
precedentul, ele fiind de acord asupra datelor fundamentale ale vietii
politice. Divergentele dintre ele nu creeaza tensiuni, conflicte. Este un
comportament politic elevat, care denota nivelul ridicat de civilizatie al
popoarelor respective.
D. Partid dominant
Partidul dominant ~i Pe fondul luptei politice a mai multor partide,

guvernele de coalitie. unul dintre acestea se deta!?eaza, depa!?ind 40%
din optiunile electoratului. Gelelalte partide
politice sunt, fiecare, neinsemnate, dar ar putea,
unite, sa contracareze influenta partidului
dominant. Acest sistem s-a intalnit in unele tan ca Italia, Danemarca,
Norvegia.
Inconvenientele acestui sistem sunt ca Guvernul este intotdeauna 0
coalitie (fie partidul politic dominant asociat cu un partid politic putin
reprezentat, fie intre toate partidele politice marunte), iar rezultatele
. sunt nerealizarea unei legislatii coerente, imobilism in guvernare
datorat prezentei permanente a acelora~i forte politice, instabilitate
guvernamentala, mutarea luptei politice in afara Parlamentului.
87
6.1.5. Partidele politiee in Romania
A.lstorie
Aparitia partidelor Partidele politice i§i fac aparitia pe scena

politiee in Romania. politico-istorica a Romaniei inaintea Primului
Razboi . Mondial. In perioada interbelica, tara
noastra cunoa§te 0 viata politica efervescenta cu
o multitudine de part ide politice. De§i nu au lipsit
tensiunile socio-politice §i problemele economice, regimul politic
romanesc s-a mentinut in coordonatele unui autentic stat democratic
pana cand, sub influenta evenimentelor mondiale, regele Carol al II-lea
a adoptat Decretul-Iege din 31 martie 1938 pentru dizolvarea tuturor
asociatiilor, gruparilor sau partidelor politice. Mi§carile politice au
continuat In ilegalitate, dovedindu-§i contributia in savar§irea actului de
la 23 august 1944. Dupa armistitiul cu Natiunile Unite, prin Decretul nr.
1626 din 1944 a fost repusa in vigoare Constitutia din 1923, dar puterea
legislativa s-a reorganizat abia in 1946. Dupa ce la sfar§itul anului 1947
incercarile de refacere a partidelor politice au fost infrante brutal, se
prefigureaza desfiintarea pluralismului §i instaurarea regimului partidului
unic. Vreme de 0 jumatate de secol partidul muncitoresc, transformat
apoi in partid comunist, a detinut rolul conducator in societate.
Unul dintre primele acte normative elaborate in "focul" revolutiei din
decembrie 1989 a fost DecretuHege nr. 8 din 31 decembrie 1989
privind inregistrarea §i functionarea partidelor politice §i a organizatiilor
ob§te§ti In Romania, decret prin care s-a reinstaurat pluralismul politic.
B. Aetualitate
Partidele politiee din Astazi, toate marile curente doctrinare (libera-

Romania. lismul, cre§tin-democratia, social-democratia)
sunt fragmentate, fiecare fUnd reprezentat prin
mai multe partide politice similare. Este 0 dovada
a faptului ca dincolo de idei se afla oamenii cu
interesele §i comportamentul lor. Consecinta fireasca a acestei
faramitari, fara niciun criteriu la baza, este procesul de lnfiintare
desfiintare-reinfiintare de aliante §i pacte politice, ca principala strategie
de obtinere a cat mai multor voturi. Din punct de vedere ideologic este
acoperit lntreg spectrul politic, mai putin extremele (in Romania nu
exista partide politice extremiste, de§i unele manifesta 0 atitudine mai
intransigenta In raport cu anumite probleme). Datorita acestui
88
multipartidism accentuat, care permite 0 reprezentare fidela a optiunilor
politice ale poporului, este nevoie pentru formarea echipei guvemamen
tale de 0 coalitie. Dar coalitiile presupun compromisuri intre programele
politice, ceea ce atrage nemultumirea electoratului din partea fiecarui
partid politic implicat. Pentru a ca~tiga in alegeri toate partidele politice
propun masuri populare profitand de nivelul de trai, nevoile ~i suferintele
oamenilor, astfel Ineat platformele electorale sunt asemanatoare,
generand confuzie.
in Romania, pe baza Legii nr. 14/2003 a partidelor politice, functio
neaza un sistem multipartid, in momentul de fata fiind inregistrate la
Tribunalul Bucure~ti peste 100 de partide politice. Inregistrarea unui
numar mare de partide politice in ultimii ani se datoreaza !?i Deciziei
.
Curtii Constitutionale
, nr. 75/2015 de a declara neconstitutional, art. 19
alin. (3) din Legea nr.14/2003 In sensul reducerii numarului minim de
membri fondatori semnatari ai listelor de sustinere pentru inregistrarea
unui partid politic !?i a reconfigurarii conditiei dispersiei teritoriale.
in urma celor opt seturi de alegeri parlamentare libere de dupa
1990, viata politica romaneasca este inca in curs de cristalizare,
traversand In mod normal, perioada plina de dificultati a inceputului.
Un partid politic la nivel european este 0

Modalitati de finantare organizatie constituita pe baza unui program
a partidelor pOlitice. politic, ai carei membri sunt partide nationale ~i
persoane fizice ~i care este reprezentata in mai
multe state membre. Dupa cum se meniioneaza
In tratate, "partidele politice la nivel european sunt importante ca factor
de integrare In Uniune. Acestea contribuie la formarea unei con~tiinte
europene ~i la exprimarea vOintei politice a cetatenilor Uniunii."
Regulamentul CE nr. 2004/2003 al Parlamentului European ~i al

Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind statutul~i finantarea partidelor
politice la nivel european, stabile~te 0 serie de reguli referitoare la
functionarea partidelor ~i la modul de finantare a acestora.
Partid politic /a nive/ european inseamna un partid politic'sau 0
alianta de partide politice care are personalitate juridica in statui
89
membru 7n care il?i are sediul; care este reprezentat, In cel pu1in 0
patrime din state Ie membre, de membri ai Parlamentului European sau
7n parlamentele nationale ori 7n parlamentele regionale ori In adunarile
regionale sau a ob\inut, In cel pu\in 0 patrime din statele membre, cel
pu1il1 trei la suta din voturile exprimate in fiecare dintre statele membre
respective la ultimele alegeri pentru Parlamentul European; care
respecta prin programul sau l?i In cadrul activitalilor sale, principiile pe
care se lntemeiaza Uniunea Europeana, l?i anume: principiile Hberta\ii,
democra\iei, respectarii drepturilor omului l?i a liberta1ilor fundamentale,
precum l?i principiul statului de drept; care a participat la alegerile
pentru Parlamentul European ori l?i-a exprimat inten\ia In acest sens.
Grupuri politice in legislatura 2014-2019
Nr. Grupul politic Nr.

membri
Grupul Partidului Popular European (Cre§tin 217
Democrat)
Grupul Aliantei Progresiste a Sociali§tilor §i 189
Democratilor din Parlamentul European
Grupul Aliantei Liberalilor §i Democratilor 68
pentru Europa
Grupul Verzilor/Alianta Libera Europeana 51
Grupul Conservatorilor §i Reformi§tilor 74
52
Grupul Europa Libertatii §i Democratiei Directe 42

Europa Natiunilor !?i a Libertatii 40
Deputati neafilia!i 18
Din iulie 2004, partidele politice europene au posibilitatea de a primi

fonduri anuale din partea Parlamentului European. Finan\area se face
sub forma de subven\ie de func\ionare. Aceasta poate acoperi 85% din
cheltuielile partidului, in timp ce restul cheltuielilor trebuie sa fie acope
rite din resurse proprii, precum cotiza\iile membrilor §i dona\iile.
90
Comentati in maxim 300 de cuvinte rolul pe care II au partidele pOlitice
intr-o societate.
91
1. P. Avril, Essais sur les partis, Ed. LGDJ, Paris, 1986
2. I. Bulei, Sistemul politic al Romaniei Moderne, Ed. Politica,
Bucure~ti, 1987
Bucure~ti, 2017, p. 23-49
4. M. Duverger, Les partis politiques, Librairie Armand Colin,
Paris, 1976
5. D. Gusti, Partidul politic. Sociologia unui sistem al partidului
politic, Opere vol. IV Ed. Academiei, Bucure~ti, 1910
6. D. Gusti, Doctrinele partidelor politice, Ed. Cultura Nationala,
Bucure~ti, 1926
7. G. lonescu, I. de Madariaga, Opozitia, Trecutul ~i prezentul
unei institutii politice, Ed. Humanitas, Bucure~ti, 1992
8. I. Muraru, ES. Tanasescu, Drept constitutional ~i institutii
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p.
82-92
10.P'P' Negulescu, Partidele politice, Ed. Garamond, Bucure~ti,
1997
11. M. Petrescu, Partide, clase, natiuni, Ed. Politica, Bucure~ti,
1997
12. R.G. Schwartzenberg, Sociologie politique, Ed. Montchrestien,
Paris, 1975
13. D. Mc. Sweeney, J. Svespar, American Political Parties, Ed.
Routledge, New York, 1991
14. *** Partidele politice, Ed. R.A. "Monitorul Oficial", Bucure~ti,
1993
15. *** Decretul-Iege nr. 8/1989 privind Inregistrarea ~i
functionarea partidelor politice ~i a organizatiilor ob~te~ti In
Romania (M.Of. nr. 9 din 31 decembrie 1989)
16. *** DecretuHege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului
~i a Pre~edintelui Romaniei (M.Of. nr. 35 din 18 martie 1990)
17. *** Liniile directoare ale Comisiei Europene pentru
Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) privind
interzicerea ~i dizolvarea partidelor politice ~i masuri similare,
10-11 decembrie 1999
18. *** Legea nr. 14/2003 legea partidelor politice, republicata
(M. Of. nr. 408 din 10 iunie 2015)
92
Finantarea partidelor 9i a carnpaniilor electorale
Unitatea de invcltare nr. 7
Finantarea partidelor ~i a campaniilor electorale
CUPRINS
Obiectivele unitalii de invalare nr. 7
7.1. Finanlarea partidelor politice
7.1.1. Finanlarea publica (guvemamentala)
7.1.2. Finanlarea privata (neguvernamentala)
7.2. Tema de reflectie pentru unitatea de invalare nr. 7
Obiectivele unitalii de invatare nr. 7
Dupa studiul acestei unitali de invatare Yeti reu9i:

./ sa intelegeli tipurile de finantare a partidelor politice 9i controlul
finanlarii acestora;
93
7.1. Finantarea partidelor politice
Necesitatea finantarii partidelor politice poate fi inteleasa ~i acceptata

numai prin lntelegerea cu mare exactitate a relatiei dintre societatea
civila ~i democratie. Este controlul finantarij partidelor politice cea mai
mare problema In functionarea partidelor politice din Romania? $i daca
da, odata cu modificarea aspectelor legislative, se va obtine 0 mai buna
functionare a democratiei ~i un respect mai mare al alegatorilor fata de
clasa politica? Raspunsul la aceste intrebari poate fi formulat numai
printr-o analiza atenta a sistemelor utilizate de diverse tari, referitoare la
finantarea partidelor politice.
Astazi, majoritatea state lor europene au adoptat acte normative
referitoare la finantarea partidelor politice ~i a campaniilor electorale,
precum ~i la controlul abuzurilor survenite In urma finantarii publice a
campaniilor electorate. Aceste norme reglementeaza diferitele tipuri de
finan1are ce pot interveni ~i diferite alte aspecte legate de Iimitarea
cheltuielilor pentru campanie. Astfel, sunt avute in vedere:
a) subventiile publice (de la bugetul de stat); b) subventiile in natura
(alocarea gratuita a timpilor de antena, campania electorala prin po~ta
etc.); c) limitarea cheltuielilor (plafonarea cheltuielilor de campanie a
candida1ilor); d) limitarea contributiilor (restrictii asupra donatiilor
individuale); e) transparenta fondurilor (declaratia mandatarilor
referitoare la numele donatorilor ~i publicarea sumelor donate); f)
interzicerea anumitor tipuri de contributii (cele efectuate de catre
corporatii, sindicate, persoane sau organisme straine, institutii de stat);
g) interzicerea anumitor tipuri de cheltuieli ("premii" in bani ~i in natura
oferite alegatorilor); h) interzicerea anumitor tip uri de publicitate
electorala la televiziune; i) masuri pentru incurajarea donatiilor
(acordarea de facilitati fiscale: reduceri sau scutiri de impozite ~i taxe);
j) controlul diferitelor surse de finantare ale partidelor de catre
institutiile abilitate in acest sens;
k) inasprirea regimului sanctiunilor.
Din punctul de vedere al sursei de provenienta a banilor, finantarea
partidelor politice cunoa~te doua mari sisteme: a) finantarea publica
(guvernamentala); ~i b} finantarea privata (neguvernamentala).
94
Finantarea partidelor politice
Finantare publica (guvemamentala) Finantare privata
(neguvemamentala)
Finantare directa Finan1are indirecta
ex. acordarea de ex. acordarea gratuita ex. cotiza1iile,

subven1ii de la a tim pilor de antena dona1iile ~i alte
bugetul de stat. sau diverse facilita1i surse de venituri
acordate donatorilor
priva1i.
7.1.1. Finantarea publica (guvernamentala)
Finan1area publica cunoa~te mai multe modalita1i de realizare.

Astfel, partidele sau candida1ii pot beneficia de mai multe tipuri de
finan1are publica: a) subven1ii pentru cheltuielile electorale; b) subven1ii
anuale in vederea acoperirii cheltuielilor cu activita1ile curente ale
partidelor politice; c) facilita1i fiscale acordate donatorilor priva1i ~i
acordarea gratuita a timpilor de antena competitorilor in perioada
campaniei electorale. Avem, a~adar, 0 finantare publica directa prin
acordarea de subven1ii de la bugetul de stat pentru cheltuielile legate
de desfa~urarea campaniei electorale, dar ~i 0 finantare publica
indirecta prin acordarea gratuita a timpilor de antena sau a diverselor
facilita1i acordate donatorilor privati.
A. Finantarea publica directa
in decursul ultimilor ani, forma1iunile politice din majoritatea 1arilor

europene beneficiaza de 0 finantare directa de la bugetul de stat. Intro
ducerea 'finan1arii publice directe a avut drept obiectiv asigurarea
supravieluirii partidelor politice mici, care, in mod evident, sunt
confruntate cu dificultati legate de finan1area activita1ii lor. Asigurarea
mijloacelor de finantare a activitatii partidelor politice trebuie sa fie
expresia caracterului liber, egal ~i sincer al competitiei politice. Cum
partidele mici sunt de cele mai multe ori lipsite de sustinerea financiara
necesara, atunci finantarea publica vine sa rezolve aceasta problema.
Finantarea publica sprijina foarte mult pluralismul politic,
pluripartidismul ~i competitia de idei in plan politic. Ea da posibilitatea
95
exprimarii pe scena politica ~i actorilor mici, gruparilor politice nou
formate ~i a partidelor extraparlamentare.
Cele mai multe reglementari cu privire la finantarea partidelor
politice ~i a campaniilor electorale au fost adoptate incepand cu anii
'80 ai secolului trecut datorita diferitelor scandaluri legate de finantarile
ilegale ale partidelor ~i campaniilor electorale. Noile reglementari
adoptate au drept obiectiv limitarea ~i egalizarea nivelului cheltuielilor
electorale, controlarea surselor private de finantare ~i instaurarea unui
regim de control ~i de sanctiuni in domeniu.
in Franta, spre exemplu, 0 serie de acte normative precum Codul electoral,
Legea nr. 88-226 din 11 martie 1988 referitoare la transparenta financiara Tn viata
politica, Legea nr. 90-55 din 15 ianuarie 1990 privind limitarea cheltuielilor
electorale ~i clarificarea activitatilor de finantare politica, Legea nr. 90-383 din 10
mai 1990 privind finantarea campaniei prezidentiale ~i legislative, Legea nr. 93-122
din 29 ianuarie 1993 referitoare la prevenirea coruptiei ~i la transparenta vietii
economice ~i a procedurilor publice ~i Legea nr. 95-65 din 19 ianuarie 1995, regle
menteaza finantarea vietii politice. Aici, pentru alegerile legislative, cheltuielile elec
torale ale candidatilor sunt acoperite pe baza rambursarii forfetare din partea
statu lui in cuantum de 50% din plafonul cheltuielilor autorizate, iar Tn cazul
alegerilor prezidentiale, plafonul rambursarilor forfetare este de 20%.
in Germania, una dintre primele tari care au reglementat finantarea publica a
partidelor, actiunea demarand in 1967, pot beneficia de finantare publica conform
normelor in vigoare formatiunile care participa la campania electorala ~i care au
obtinut 0,5% din voturi la alegerile federale anterioare sau 1% din voturile
exprimate la alegerile de land. Oaca un partid nu posed a 0 lista de candidati intr-o
circumscriptie, el beneficiaza de 0 finantare partiala daca a obtinut 10% din voturile
exprimate in respectiva circumscriptie. Prin aceasta prevedere s-a avut in vedere
incurajarea participarii la alegeri a partidelor mici. Aici nu exista insa prevederi
speciale referitoare la finantarea candidatilor. Statui aloca partidelor politice
subventii de la buget pentru finantarea activitatilor lor generale, pe baza
urmatoarelor criterii: a) rezultatele obtinute la precedentele alegeri federale ~i de
land; b) suma totala a cotizatiilor ~i c) suma totala a donatiilor.
in alte tari precum ltalia, contributia directa a statului la cheltuielile de

desfa~urare a campaniei electorale este reprezentata de fondul electoral distribuit
in mod egal celor doua Camere ale Parlamentului. Criteriile de alocare a fondurilor
electorale catre partide sunt stabilite prin Regulamentul fiecarei Camere. Legea nr.
5150/1993 privind regulamentul de desfa~urare al campaniilor electorale pentru
alegerile in Camera Oeputatilor ~i Senat vizeaza stabilitatea ~i eficienta
guvemamentala, dar ~i integritatea procesului electoral, urmarindu-se egalizarea
accesului la mass-media, precum ~i reducerea costurilor mari ale campaniei politice
~i mai ales a costurilor de publicitate, instaurarea controlului asupra acestora.
Totodata, legea instituie limitele cheltuielilor electorale care pot fi efectuate de par
tide ~i de candidati in alegeri.
in Anglia, Legea electorala din 8 februarie 1983 privind finaniarea publica a parti
delor politice prevede sume mici, alocate exclusiv partidelor din opozitie , in vederea
contrabalansarii partidului de guvernamant. Subventia se acorda partidelor care au
cel putin doi membri in Parlament sau un membru ales ~i un minimum de 150000 de
voturi obtinute. Chestiunea finantarii bugetare a partidelor a provocat in aceasta tara
96
numeroase polemici datorita diferentelor de opinii pe aceasta tema dintre Partidul
Conservator lili Partldul Laburist. Conservatorii se opun in mod traditional finantarii
publice, deoarece finantarea electorala contravine notiunii de organizatie politica,
bazata pe voluntariatul membrilor lili, drept urmare, contribuabilii nu au niciun motlv
sa sprijine indirect cauze politice cu care nu sunt de acord, in timp ce laburililtii
sprijina ideea finantarii publice lili a asigurarii unei transparente depline a donatiilor
politice.
in cazul Spaniei statui subventioneaza cheltuielile partidelor din timpul

campaniei electorale in functie de numarul mandatelor obtinute in urma alegerilor
precedente. Legea nr. 5/1985 privind regimul electoral general (modificata prin leg;
organ ice adoptate ulterior: Legea nr. 3/1995, nr. 1/1997, nr. 3/1998 lili nr. 8/1999
etc.), prevede lili limitele cheltuielilor electorale. Conform legii, statui poate acorda
avansuri la subventiile acordate competitorilor politici, dar care nu trebuie sa
depalileasca 30% din subventia la care are dreptul partidul respectiv.
in ceea ce privelilte Romania, Legea nr. 33412006 stabilelilte subventiile alocate

anual partidelor politice. Astfel, toate partidele care participa la campania eiectorala
pot primi 0 subventie de la bugetul de stat
Suma alocata anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din
veniturile prevazute Tn bugetul de stat. Pentru partidele politice care promoveaza
femei pe listele electorale, pe locuri eligibile, suma alocata de la bugetul de stat va
fi majorata proportional cu numarul mandatelor obtinute in alegeri de candidatii
femei.
Subventia de la bugetul de stat se acorda in functie de urmatoarele criterii:
a) numarul de voturi primite in alegerile parlamentare; lili b) numarul de voturi
primite Tn alegerile locale.
75% din bugetul anual acordat partidelor politice va fi impartit partidelor politice,
proportional cu numarul de voturi primite la alegerile parlamentare, respectiv media
voturilor valabil exprimate pentru Camera Deputatilor lili Senat, daca au realizat
pragul electoral.
Un procent de 25% din bugetul anual acordat partidelor politice va fi impartit
partidelor politice, proportional cu numarul de voturi valabil exprimate, primite la
alegerile locale pentru alegerea consilierilor judeteni ~i consilierilor din cadrul
municipiului Bucurelilti, daca au obtinut cel putin 50 de mandate de consilier
judetean lili de consilier din cadrul municipiului Bucurelilti.
8. Finantarea publica indirecta
Finantarea publica indirecta poate imbraca mai multe forme, printre

care: a) alocarea timpilor de antena; b) corespondenta electorala sau
c) reduceri ori scutiri de taxe ~i impozite (TVA, taxe po~tale etc.).
in ceea ce prive~te timpii de antena, ace~tia pot fi fixati, limitat - gra
tuit (subventionat de stat) ~i alocati in mod echitabil, pe baza unor
criterii stabilite de fiecare tara conform politicii sale in domeniu sau
variabil, nelimitat - nesubventionat de stat. Probleme tehnice legate de
acordarea timpilor de antena apar in ceea ce prive~te caracteruI variat
al posturilor de radio-TV, unele publice altele particulare, deoarece
legea trebuie sa stabileasca foarte clar, care dintre aceste posturi au
obligatia acordarii timpilor de antena ~i in ce proportie.
97
Tn Franta, spre exemplu, este prevazuta finantarea publica indirecta a unor
cheltuieli de campanie. Sunt decontate costurile activitatilor electorale specifice
competitorilor electorali care au obtinut cel putin 5% din voturile exprimate. De
asemenea, se acorda Tn mod gratuit, timpi de antena radio-TV, cat ~i locuri special
amenajate Tn scopul publicitatii electorale, Tnsa legea franceza interzice orice forma
de reclama cu obiectiv electoral platita Tn media.
Tn Germania statui aloca Tn mod gratuit timpi de antena la posturile publice de

radio ~i televiziune, iar numarul ~i durata acestora este proportionala cu rezultatele
obtinute la alegerile anterioare. in acela~i timp, partidele T~i pot asigura publicitatea
electorala ~i contra cost, la posturile private de radio ~i televiziune. Pe durata cam
paniei electorale, competitorii beneficiaza gratuit de panouri pentru afi~ajul
electoral. Un ajutor financiar considerabil este alocat de catre statui german ~i
fundatiilor partidelor politice. Acestea pot organiza seminarii de educatie civica ~i
pot avea Tn subordine institute de cercetare. Fundatiile primesc de la buget sume
proportionale cu reprezentarea Tn Parlamentul Federal a partidelor la care sunt
afiliate. Totodata, anumite sume sunt alocate de la bugetul de stat ~i organizatiilor
de tineret ale partidelor.
Tn ltalia, acordarea Tn conditii de egalitate a timpilor de antena la posturile de

radio ~i televiziune publice ~i private tuturor competitorilor electorali este una dintre
cele mai importante inovatii ale legii electorale din 1993. Pentru a asigura accesul
egal al candidatilor electorali la media, conducerile televiziunilor, radiourilor ~i
presei sunt obligate sa-~i anunte public intentia de a emite sau publica materiale
de propaganda electorala cu 30 de zile Tnaintea datei alegerilor. De asemenea,
pentru tiparirea materialelor electorale, partidele beneficiaza de reduceri de TVA,
iar pentru trimiterea de materiale electorale Tn teritoriu Ii se acorda 0 reducere a
taxei po~tale.
in ceea ce prive~te exemplul Angliei, guvemul finanteaza indirect alegerile

prin acordarea unor facilitati precum: a) alocarea gratuita a timpilor de antena la
radio ~i televiziune (durata fiind conditionata atat de numarul de candidati ai
partidelor prezentati la alegeri, cat ~i de numarul reprezentantilor din Parlamentul
anterior); b) dreptul de folosire de catre candidati a incintelor institutiilor de
Tnvatamant pe durata campaniei electorale pentru organizarea de Tntruniri ~i
dezbateri publice cu alegatorii;
c) dreptul de a trimite cate 0 carte po~tala - scutita de taxele po~tale fiecarei per
soane de pe lista electorala (corespondenta electorala); d) dreptul de a trimite
gratuit prin po~ta materia Ie electorale sub forma adresei electorale ~i e) acordarea
de subventii privind publicitatea sistemului de votare prin po~ta. Sunt interzise Tn
acela~i timp reclamele politice platite.
Tn Spania, Tn timpul campaniei electorale, se aloca subventii de la buget

partidelor care au grupuri parlamentare Tntr-una din Camerele Parlamentului,
acestea primind 0 anumita suma de bani pentru fiecare alegator din circumscriptiile
Tn care partidul a prezentat candidati. Aceasta subventie indirecta nu se include Tn
limita cheltuielilor electorale prevc3zuta de lege. De asemenea, statui suporta
costurile legate de trimiterea Tn teritoriu a materialelor de propaganda electorala,
acorda timpi de antena la posturile publice radio-TV Tn mod gratuit ~i proportional
cu numarul de voturi obtinut la alegerile precedente. Pe de alta parte, partidele ~i
candidatii au dreptul de a-~i cumpara timpi de antena cu conditia ca aceste costuri
sa fie mai mici de 20% din plafonul cheltuielilor electorale.
Legea romana privind finantarea campaniei electorale prevede finantarea
publica indirecta pentru partide, formatiuni politice ~i candidati independenti prin
98
.~ --
acordarea gratuita a timpilor de antena la posturile publice ~i private de radio ~i TV.
De remarcat este faptul ca, de~i lege a nu prevede nimic in legatura cu gratuitatea
corespondentei electorale, persoanele care indeplinesc mandatul de parlamentar
beneficiaza de gratuitatea corespondentei po~tale cu alegatorii, iar in campaniile
electorale pot utiliza in mod gratuit acest mijloc fara a incalca legea.
7.1.2. Finantarea privata (neguvernamentala)
Finantarea privata prive~te regimul contributiilor ~i al donatiilor sau

legatelor provenite de la persoane fizice ~i juridice. Sunt vizate aici, in
mod special: a) instituirea plafonLilui legal al donatiilor; b) interzicerea
anumitor categorii de donatori, din interiorul ~i exteriorul tarilor respec
tive, precum ~i c) interzicerea unor anumite tipuri de cheltuieli.
Limitarea contributiilor se face cu scopul de a reduce posibilitatea de
influentare a unui candidat sau partid de catre un contribuabil.
In Llltimil ani a fost instituit un plafon pentru contributii intr-o serie de
tari precum Franta, Italia, Spania, Israel, Japonia, India, Mexic, Rusia
sau Turcia, in timp ce in alte tari precum Germania, Anglia, Suedia,
Olanda, Cehia, Grecia, Canada sau Australia, aceasta sursa de
finantare nu este limitata. Totodata, sunt tan care plafoneaza numai
anumite categorii: donatori individuali ~i costuri de campanie (in
Brazilia); cheltuieli de campanie (in India); donatori individuali (In
Israel); ONG-uri (in Mexic).
Tn Franta, spre exemplu, prevederile legale asupra finantarii neguver
namentale, in special pe timpul campaniei electorale, au drept obiectiv incurajarea
contributiilor private, cat ~i asigurarea transparentei resurselor financiare astfel
dobandite. Codul electoral francez prevede in art. L 52-8 ca .persoanele juridice,
cu excep1ia partidelor sau a grupurilor politice , nu pot participa la finan1area
campaniei electorale a unui candidat nici cu donatii, indiferent de forma lor, nici
prin furnizarea de bunuri, servicii sau alte avantaje directe sau indirecte sau prin
practicarea de preturi mai mici decat cele practicate in mod obi~nuit (... )". Pe de
alta parte, sunt interzise prin lege contributHle directe sau indirecte primite de
competitorii electorali din partea unui stat sau a unei persoane juridice straine.
in cazul Germaniei, partidele politice ~i candidatii individuali pot beneficia de
donatii din partea persoanelor fizice, a corporatiilor ~i a societatilor comerciale.
Persoanele fizice pot face donatii oricand ~i de orice valoare, aceste persoane
beneficiind de facilitati fiscale. Pentru donatiile facute de corporatii sau companii nu
se acorda facilitati fiscale. Mai mult, asociatiile ~i organizatiile care constituie
"cureaua de transmisie a fondurilor" dintre corporatii ~i partide constituie obiectul
unor restrictii speciale. Ele nu pot dona mai mult de 10% din buget, fiind obligate
sa plateasca un impozit de 50% din va loarea donatiei facute. Sunt permise,
totodata, donatiile tacute de partide politice straine, de cetateni germani cu
re~edinta in strainatate sau de Intreprinderi comerciale nerezidente, dar cu capital
99
majoritar apartinand unor cetateni germani, donatiile facute partidelor minoritatilor
nationale din tari vecine Germaniei in care traiesc respectivele grupuri etnice.
in ltalia nu se acorda scutiri de taxe sau credite celor care contribuie la
finantafea electorala a partidelor sau a candidatilor. Este permisa finantarea
privata de orice fel de catre persoane fizice ~i juridice nationale, precum ~i de catre
persoane fizice ~i juridice straine ~i organizatii straine.
in Anglia, fondurile financiare ale partidelor provin in principal din contributiile
membrUor ~i simpatizantilor lor, colectarea de fonduri fiind 0 componenta esentiala
pentru partidele britanice. Cheltuielile electorale ale candidatilor sunt limitate prin
lege ~i fixate periodic de Parlament, in functie de marimea circumscriptiei ~i de
tipul alegerii. Nu exista limite instituite asupra cheltuielilor electorale ale partidelor
~i nu sunt prevazute limite pentru donatiile, contributiile facute partidelor sau
candidatilor. Tn acela~i timp, nu se acorda facilitati fiscale pentru contributiile
individuale facute in contul partidelor politice.
Tn Spania, persoanele fizice sau juridice pot aduce contributii la fondurile finan
ciare ale unui partid/alianta/coalitie. Legea interzice finantarea electorala a
partidelor de catre organizatii din administratia publica, organisme statale, precum
~i de catre intreprinderi care presteaza servicii, aprovizioneaza sau executa lucrari
prin contract cu organismele mentionate. Tn acela~i timp este interzisa finantarea
de catre persoane fizice sau juridice straine.
Tn cazul Romaniei, legea prevede ca surse private de finantare cotizatiile,

donatiile ~i alte surse de venituri. Tn ceea ce prive~te cotizatiile, veniturile totale ce
pot proveni din cotizatii sunt neplafonate, dar suma acestora, pl,'Hite intr-un an de
un membru de partid, nu poate depa~i 48 de salarii de baza minime pe tara (Ia
valoarea salariului existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv).
Donatiile primite de un partid politic intr-un an fiscal nu pot depa§i 0,025% din
veniturile prevazute in bugetul de stat pe anul respectiv.
Donatiile primite de la 0 persoana fizica intr-un an pot fi de pana la 200 de
salarii de baza minime brute pe tara, la valoarea existenta la data de 1 ianuarie a
anului respectiv.
Donatiile primite de la 0 persoana juridica rntf-un an pot fi de pfma la 500 de
salarii de baza minime brute pe tara, la va loarea existenta la data de 1 ianuarie a
anului respectiv.
Din prezentarea efectuata se poate observa ca sursele traditionale

ale finantarii unui partid ce constau in perceperea de cotizatii de la
membrii sai, gestionarea patrimoniului propriu, surse bane~ti produse
din diferite activitati (publicatii, colecte), ca ~i sumele provenite de la
asociatii sau sindicate, legate de partid, nu sunt indeajuns, astfel ca
foarte multe state, a~a cum am observat, asigura 0 finantare directa ~i
publica partidelor politice ~i campaniilor lor electorale, estimand ca
acestea sunt expresia diversitatii opiniilor care fondeaza democratia.
100
In Franta, spre exemplu, articolul L 52-4 din Codul electoral prevede ca: "C .. )
un candidat nu poate primi fonduri pentru finantarea campaniei decat prin
intermediul unui mandatar, desemnat special de el, care poate fi 0 asociatie de
finantare electorala sau 0 persoana fizica numita mandatar financiar. Din momentul
numirii agentului financiar, candidatul nu j~i poate regia cheltuielile ocazionate de
campania sa electorala decat prin intermediul acestuia (... )". Agentul financiar are
obligatia de a deschide un cont bancar unic Tn care vor fi inregistrate toate
operatiunile financiare din campanie (colectare de fonduri, donatii, cheltuieli).
Contul agentului financiar este inclus Tn contul de campanie al respectivului
candidat electoral. Contul de campanie al candidatilor care participa la alegeri,
altele decat cele prezidentiale, trebuie depus in termen de 2 luni de la alegeri la
Prefectura, care Ie trimite Comisiei Nationale pentru conturile de campanie ~i de
finantare politica.
In Germania partidele politice au datoria de a prezenta rapoarte financiare
anuale pre~edjntelui Bundestagului, care dispune publicarea lor sub forma unui
document legislativ. Aceste rapoarte anuale fumizeaza informatii cu privire la
venituri, cheltuieli, active, debite, valoarea patrimoniala a partidului, atat la nivel
federal, cat ~i nivel de land ~i de district.
In ltalia fondurile pentru finantarea campaniei electorale sunt colectate ~i
administrate exclusiv prin intermediuf unui agent oficial financiar, denumit
mandatar electoral, desemnat Tn acest scop de catre candidati sau partide politice.
Un candidat nu poate avea decat un singur mandatar financiar, iar un mandatar nu
poate fi angajat de mai multi candidati.
Tn Anglia candidatul electoral are obligatia de a-~i desemna un agent financiar,
abilitat cu evidenta veniturilor ~i efectuarea cheltuielilor electorale. Tn termen de 35
de zile de la proclamarea rezultatelor alegerilor, agentul financiar are obligatia
trimiterii unui raport financiar privind costurile electorale catre un inalt functionar
guvemamental, numit returning officer. La dispozitiile acestuia, rapoartele
financiare sunt publicate Tn cel putin doua ziare nationale in termen de 10 zile de la
scadenta celor 35 de zile prevazute pentru transmiterea raportului financiar.
In Spania toti competitorii electorali au obligatia legala de a-~i desemna un
administrator electoral, care are drept atributii principale evidenta veniturilor ~i
cheltuielilor electorale, cat ~i prezentarea de documente justificative a operatiunilor
contabile efectuate in timpul campaniei.
Tn cazul Romaniei, primirea pentru campania electorala a subventiilor de la
bugetul de stat, a donatiilor sau a legatelor de la persoane fizice sau juridice se face
numai
printr-un mandatar financiar, desemnat in acest scop de catre conducerea partidului.
Mandatarul financiar este obligat sa tina evidenta contabila a operatiunilor financiare
pentru fiecare circumscriptie electorala. Acest mandatar raspunde solidar cu partidul
ce I-a desemnat de legalitatea operatiunilor financiare efectuate Tn perioada
campaniei electorale. Mandatarul financiar poate fi 0 persoana fizica sau 0 persoana
juridica, iar un partid poate avea mai multi mandatari financiari, la nivel central,
pentru filiale sau pentru candidati.
101
7.2. Tema de reflec\ie
Comentati In maxim 300 de cuvinte modul in care se realizeaza
finantarea partidelor ~i a campaniilor electorale.
102
1. J. Charlot, Les partis politiques, Ed. Armand Colin, Paris,

1971
Bucure§ti, 2017, p. 41-48
3. M. Duverger, Les partis politiques, Librairie Armand Colin,
Paris, 1976
4. Muraru E.S. Tanasescu, Drept constitutional §i institutii
J
politice, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 2017, p. 21-38

5. I. Muraru E.S. Tanasescu (coord.), Constitutia Romaniei.
J
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 2008, p.

82-92
6. *** Partidele politice, Ed. R.A. "Monitorul Oficial", Bucure§ti,
1993
7. *** Decretul-lege nr. 8/1989 privind inregistrarea §i
functionarea partidelor politice §i a organizatiilor ob§te§ti in
Romania (M.Ot. nr. 9 din 31 decembrie 1989)
8. *** Decretul-Iege nr. 92/1990 pentru alegerea Parlamentului
§i a Pre§edintelui Romaniei (M.Of. nr. 35 din 18 martie 1990)
9. *** Liniile directoare ale Comisiei Europene pentru
Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia) privind
interzicerea §i dizolvarea partidelor politice §i masuri similare,
10-11 decembrie 1999
10. *** Legea nr. 14/2003 legea partidelor politice, republicata
(M.Of. nr. 408 din 10 iunie 2015)
11 . *** Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor
politice §i a campaniilor electorale, republicata (M.Of. nr. 446
din 23 iunie 2015)
103
Sisteme electorale si
, moduri de scrutin
U nitatea de invatare nr. 8
.
Sisteme electorale si moduri de scrutin
CUPRINS
Obiectivele unitatii de lnvalare nr. 8
8.2. Tema de reflectie pentru unitatea de lnvalare nr. 8
8.3. Bibliografie pentru Unitatea de lnvatare nr. 8
Obiectivele unitalii de lnvatare nr. 8
Dupa studiul acestei unitali de lnvalare veli reu§i:

./ sa cunoa§teli tipurile de sisteme electorale;
./ sa lntelegeti avantajele l?i dezavantajele diferitelor tipuri de
sisteme electorale si
, moduri de scrutin.
104
.. -
-" I
Criterii de clasificare
Dupa modul de distribuire a Dupa modul de propunere a
mandatelor candidaturilor
sistem sistem al sisteme scrutin scrutin de lista
majoritar reprezentarii mixte uninominal
proportionale
cu un cu doua cu un cu
tur tururi tur doua
tururi
A. Scrutinul uninominal in unul sau doua tururi

Este aceI scrutin In care, pentru fiecare circum
Avantajele scrutinului
uninominal. scriplie, exista un singur mandat pus in joc ~i
fiecare alegator dispune de un singur vot. Este
declarat ales cel care lntrune~te cel mai mare
numar de voturi dintre candidati. Este un sistem
relativ simplu, deoarece lupta politica se da intre mai multi competitori,
individual, In circumscriptii electorale mid, avand ca~tig de cauza cel
care are 0 aderenta politica mai mare In circumscriptia electorala
respectiva ~i care obtine cele mai multe voturi. Acest sistem are atat
avantaje cat ~i dezavantaje. Printre avantajele acestui sistem se
numara:
a) asigura cea mai stransa legatura intre cel ales fji alegator.
Alegatorul este cel care, inainte de alegere, face 0 analiza a capacitatii
celui care candideaza, desemnandu-I sau nu ca reprezentant in cadrul
Parlamentului. Candidatul este mult mai bine cunoscut de catre
alegator, iar alegatorul are posibilitatea votarii unui candidat sau altul
in funclie de opliunea sa. Alegatorul nu este obligat sa aleaga un
reprezentant pe care nu ~i-I dore~te;
b) este un sistem simplu fji presupune 0 intelegere mai buna a
procesului electoral din partea cetalenilor. in cadrul acestui sistem 0
circumscriplie electorala desemneaza un singur reprezentant, toate
105

..
operatiunile de alegere se desfa~oara la nivelul circumscriptiei
electorale, rolul alegatorilor fiind mult mai mare In desemnarea
reprezentantilor sai;
c) la nivel national se asigura 0 majoritate parlamentara
stabila, deoarece acest tip de scrutin se utilizeaza in tarile care au un
sistem bipartid;
d) sunt evitate cazurile de coalitii ,i coalizari de mai multe
partide in vede-rea realizarii unei coalitii majoritare la guvernare ~i
totodata nu mai exista "Iupte" politice in cadrul coalitiilor de
guvemamant;
e) asigura 0 mai buna cunoa,tere de catre alegator a celui
ales;
f) eel ales i,i poate sustine mai u,or ideile ,i programul sau
lansat in campania electorala. EI nu mai are de luptat ~i cu ideile
celor din partid care, in cazul scrutinului de lista, I-au inclus pe lista
ale~ilor, impunandu-i 0 anumita linie;
g) este un sistem care avantajeaza partidele mario Acestea se

intampla doar in democratiile bipartide. in democratiile pluripartide,
avantajeaza partidele mici care la nivel local sunt bine reprezentate
prin lideri locali foarte puternici ~i bine cunoscuti de catre electoral.
Acest sistem ar putea avantaja candidatii independenti, dar ace~tia
ajun~i in Panament ar fi lipsiti de un sprijin putemic din partea colegilor
sai pentru programul propus ~i fiecare din candidati ar incerca sa-~i
impuna propriul program pentru a cre~te In ochii electoratulul care I-a
ales. Tn asemenea conditii ar scadea rolul partidelor politice in viata
politica a unui stat, locul lor fiind luat de independenti care ar face
politica unor grupuri restranse de cetateni ai circumscriptiei de unde
provine acel parlamentar;
h) este un mijloc de combatere a absenteismului electoral. La
nivellocal, prin depunerea unor candidaturi de persoane cunoscute de
catre alegatori, s-ar realiza 0 mai mare prezenla din partea cetatenilor
la umele de vot, deoarece ar fi interesati mai mult ca cel pe care il
doresc sa-i reprezinte. Tn majoritatea statelor lumii, prezenta
alegatorilor la urnele de vot este mai mare in cazul alegerilor locale ~i
mai scazuta in cazul alegerilor generale prezidentiale sau
parlamentare. Explicatia este aceea ca pe cetatean 11 intereseaza mai
mult alegerea celui de care depinde bunul mers al lucrurilor in
circumscriptia sa (municipiu, ora~, comuna) decat de alegerea celor de
la conducerea statului care, oricum, Ie sunt mai indepartati. Deci, se
106
pune accent mai mare pe legatura stransa care se realizeaza 7ntre
ales ~i alegatori.
DezavantajeIe Scrutinul uninominal are ~i dezavantaje. Ca
scrutinului dezavantaje putem enumera urmatoarele:
uninominal.
a) nu corespunde pluralismului politic. in cazul in care avem
mai multe partide, scrutinul uninominal ar putea duce la situatia in care
in Parlament sa ajunga membri ai mai multor partide ~i sa nu se poata
ajunge la 0 intelegere cu privire la programul de guvernare. Mai mult,
Parlamentul ar fi lipsit de 0 majoritate parlamentara care sa impuna un
program de guvernare;
b) se mic§oreaza caracterul politic al Parlamentului.
Parlamentul rezultat ca urmare a scrutinului uninominal devine mai
mult un corp de elite (locale sau regionale);
c) poate dezavantaja unele partide care, chiar daca sunt
puternice, voturile lor sunt concentrate in anurnite fiefuri. De aceea,
este mult mai bine sa ai un u~or avantaj in mai multe circumscriptii
decat un avantaj mare in doar cateva circumscriptii;
d) se pierd voturi ca urmare a aplicarii acestui sistem, deoarece
in urma alegerilor pe baza de scrutin uninominal iese invingator cel
care a obtinut cele rnai multe voturi. Ca~tigatorul va lua tot iar ceilalti,
indiferent de procentajul obtinut, nu vor obtine nimic;
e) conduce la multiplicarea numarului circumscriptiilor electo
rale in func1ie de numarul de locuri in disputa. Sporesc astfel
cheltuielile statului cu organizarea alegerilor ~i cu desfa~urarea
activitatii cabinetelor parlamentare in teritoriu;
f) implica cheltuieli mai mari din partea candidatilor pentru
sustinerea campaniei electorale. Acest lucru Ii favorizeaza pe cei ce
pot suporta astfel de cheltuieli;
g) sprijina tendinta de centralizare.
Scrutinul uninominal Scrutinul uninominal, ca modalitate a siste
mului majoritar, po ate fi cu un tur sau cu doua
cu un tur sau doua
tururi de scrutin. in cazul scrutinului cu un singur
tururi.
tur este desemnat ales cel care a obtinut cele mai
multe voturi (majoritate simpla), indiferent de
majoritatea obtinuta in alegeri. Acest tip de scrutin s-a practicat, in
special, la sfar~itul secolului al XIX-lea pentru desemnarea deputatilor
in tarile anglo-saxone, tarile Americii Latine, Suedia, Danemarca,
107
Spania, Portugalia, Grecia. Astazi, este prezent In Anglia, Statele Unite
ale Americii, Japonia sau Canada. Prin acest mod de scrutin
ca~tigatorul ia totul, iar ceilalti candidati nu primesc nimic. in acest caz
este amplificata victolia partidului lnvingator ~i, totodata, se inlatura
reprezentarea celorlalte partide In Parlament.
in cazul scrutinului cu doua tururi, alegerea se desfa~oara astfel: In
primul tur, conditia pentru ca un candidat sa fie ales este aceea de a
obtine majoritatea absoluta a voturilor, In al doilea tur, pentru a fi ales,
candidatul trebuie sa obtina majoritatea simpla. AI doilea tur se
desfa~oara doar daca In primul tur niciun candidat nu a obtinut
majoritatea absoluta a voturilor alegatorilor. Primul tur de scrutin este
puternic conflictuallntre programele ~i ideile fiecarui candidat in parte.
Cel de-al doilea tur presupune mai putini candidati (de regula primii doi
care au obtinut cele mai numeroase voturi In primul tur de scrutin fara
a obtine, insa, 0 majoritate absoluta), unii candidati coalizeaza cu altH
In vederea realizarii unor aliante "ad-hoc" sau unei coalitii ulterioare la
guvernare. Pentru realizarea acestor aliante, definitorii sunt inrudirile
sau asemanarile de programe politice ale celor ce realizeaza astfel de
aliante. Acest tip de scrutin s-a practicat, in special, la sfar~itul
secolului al XIX-lea pentru desemnarea deputatilor in Franta, Italia,
Austria, Germania, Olanda, Norvegia. Astazi, este folosit in Franta ca
urmare a adoptarii legii electorale franceze.
B. Scrutinul de lista in unul sau doua tururi
Avantajele scrutinului Este acel sistem in care alegatorii voteaza 0

de lisla. lista de candidati propu§i de fiecare partid
sau coalitie, ~i nu un anume candidat. Acest
scrutin este folosit astazi in Insula Mauritius
pentru alegerea Camerei legislative. Alegatorii voteaza in acest caz
partidul, programul sau, inclusiv lista cu cei propu~i de partid, ~i nu
omul pe care ~i-I doresc sa-i reprezinte. in acest sistem conteaza
foarte mult programul electoral al partidului. Acesta este cel care
propune lista, optiunea de intocmire a listei fiind una politica. $i acest
tip de scrutin prezinta avantaje ~i dezavantaje. Printre avantaje se
numara:
a) este un sistem simplu §i eficace. Presupune 0 mai buna
intelegere din partea cetatenilor a modalitatii de alegere a
parlamentarilor;
108
,),:}'''' ,q",,~-
b) conduce la realizarea unei majoritati parlamentare stabile ~i
omogene. Cal?tigarea alegerilor de catre un partid Ii da dreptul
acesteia de a-l?i impune programul sau politic l?i de a avea 0 majoritate
stabila In cadrul Parlamentului. Pe de alta parte, alegerea In Parlament
a unor persoane care au fost propuse pe listele electorale de catre
partid face ca majoritatea parlamentara obtinuta sa fie l?i omogena,
deoarece se presupune ca alegerea facuta de catre partid este una
buna l?i benefica realizarii programului sau politic, spre deosebire de
majoritatea care ar fi obtinuta In urma scrutinului uninominal In care
fiecare ales este 0 individualitate, iar rolul partidului In propulsarea sa
politica este mult mai mic;
c) conduce la 0 stabilitate guvernamentala. Posibilitatile de
schimbare a Guvemului, foarte des, sunt mai red use, deoarece acesta,
fiind numit de catre Parlament (care dispune de 0 majoritate stabila l?i
omogena) nu va fi supus jocului politic dintre diversele partide ca In
cazul existentei unor coalitii la guvemare.
Dezavantajele Ca dezavantaje, pot interveni urmatoarele:
scrutinului de lista.
a) reprezentarea fiecarei forte politice
in Parlament este puternic dependenta de
repartitia geografica a voturilor sale;
b) este specific, mai ales, sistemelor politice bipartide. Numai
astfel se poate realiza 0 reprezentare mai larga a cetatenilor In
Parlament. in democratiile cu sistem pluripartid nu ar fi benefica
aceasta modalitate de scrutin, deoarece s-ar diminua foarte mult
reprezentativitatea populara la nivelul Parlamentului;
c) determina realizarea unor aliante electorale precare. in cazul
In care se desfal?oara cel de-al doilea tur de scrutin, anumite partide vor
colabora l?i se vor alia In vederea obtinerii victoriei In alegeri. Aceste
aliante sunt de obicei temporare l?i destul de l?ubrede, astfel ca dupa
alegeri, de cele mai multe ori, ele se destrama. Partidele izolate sunt
putemic penalizate;
d) dezavantajeaza partidele mici care sunt nevoite sa se alieze,
In cel mai fericit caz, pentru a spera la obtinerea alegerilor.
Votul preferential ~i $i acest tip de scrutin se poate desfal?ura Intr

pana~ajul.
un tur de scrutin sau doua, daca In urma primului
tur nu s-a obtinut de catre niciun partid 0 majo
ritate absoluta a voturilor alegatorilor. Regula In
cadrul acestei modalitati de scrutin 0 constituie listele blocate,
109
alegatorul neputand face niciun fel de modificari in listele electorale
propuse de partidele ~i forma1iunile politice aflate in campanie. Acest
sistem a fost folosit In Turcia intre 1950-1957 ~i se mai folose~te ~i
astazi In SUA pentru desemnarea Pre~edintelui Republicii, deoarece
alegatorii nu voteaza direct candida1ii pentru pre~edin1ie, ci aleg
electori care desemneaza Pre~edintele.
Utilizarea listelor blocate cunoa~te ~i doua excep1ii ce dau dreptul
alegatorului sa modifice ordinea candidatilor de pe lista sau sa alca
tuiasca chiar el 0 lista luand nume de candida1i de pe mai multe liste.
Aceste exceptii sunt:
a) Votul preferential - permite alegatorului sa modifice lista can
didatilor propu~i de catre partide prin schimbarea ordinii numelor de pe
aceasta lista;
b) Pana~ajul- da posibilitatea alegatorului sa voteze 0 lista pe care
o concepe el singur prin inscrierea in acea !ista a unor nume luate de
pe mai multe liste cu candidati depuse de diverse formatiuni politice.
Este 0 modalitate mult mai greoaie ~i presupune 0 cultura electorala
mai bogata din partea alegatorilor. De asemenea, presupune ~i 0
procedura destul de greoaie de desemnare a ale~ilor. in schimb, are
avantajul de a desemna acele persoane dorite de catre alegator (ex.
pana~ajul a fost aplicat in Grecia intre 1864-1923 ~i In alegerile din
1928, 1933, 1935 ~i 1952).
Avantajele ~i Acest sistem permite reprezentarea in Parla

dezavantajele ment atat a majoritatii, cat ~i a minoritatii, poate
reprezentarii permite exprimarea nu numai a optiunilor
proportiona Ie. politice, ci ~i a celor religioase, lingvistice,
etnice, profesionale etc. Potrivit acestui sistem,
mandatele parlamentare se impart candidatilor proportional cu voturile
ob1inute in alegeri, astfelincat exista un raport direct proportionalintre
mandateIe parlamentare obtinute de fiecare partid politic in parte ~i
voturile pe care electoratul le-a dat acestor partide. Ideea aceasta, a
introducerii unui sistem proportional, ~i-a facut aparitia datorita nece
sitatii tuturor cetatenilor de a fi reprezentati in forurile legiuitoare,
indiferent de optiunea lor politica ~i de forta pe care 0 are partidul pe
110
care II simpatizeaza la nivel national sau In diverse zone ale tarii, prin
aceasta exprimandu-se teoria suveranitatii populare.
Reprezentarea proportionala implica folosirea listelor de candidati
lansate de catre fiecare partid In parte, astfel ca, prin aceasta
modalitate de vot se observa aderenta pe care 0 are fiecare partid In
randul alegatorilor ~i verificarea gradului In care platformele ~i
programele politice ale partidului sunt receptate de catre public. in
acest caz, alegatorii voteaza 0 lista, lista ce exprima ~i un program al
partidului ce a Intocmit lista respectiva. De aici, ~i 0 garantie partiala a
realizarii programului Iansat de partidulln cauza.
Problema cea mai importanta In realizarea acestui mod de scrutin
este cea a atribuirii mandatelor. in cadrul reprezentarii proportionale,
atribuirea mandatelor se face proportional cu numarul de voturi
obtinute de catre partidele care participa la alegeri. Acest sistem da 0
reprezentare, pe cat posibil, a opiniilor alegatorilor la un anumit
moment dat. Exista mai multe procedee de atribuire a mandatelor. 0
prima metoda ar fi aceea a coeficientului electoral, coeficient ce
exprima numarul de voturi necesar obtinerii unui mandat. Acest
coeficient electoral poate fi stabilit anterior alegerilor printr-o lege, dar
este 0 procedura riscanta, deoarece se pot ivi probleme la atribuirea
mandatelor, sau poate fi stabilit dupa numararea voturilor Intr-o
circumscriptie electorala. Coeficientul electoral este rezultatul Impartirii
numarului de voturi valabil exprimate intr-o circumscriptie la numarul
de mandate atribuit circumscriptiei respective. La acest coeficient se
imparte numarul de voturi exprimate pentru fiecare lista ~i de cate ori
se cuprinde coeficientul in acest numar, atatea mandate se atlibuie
listei. in cazul independentilor, ace~tia trebuie sa obtina un numar de
voturi cel putin egal cu coeficientul electoral, pentru a putea obtine un
mandat. Prin aceasta operatiune se atribuie doar 0 parte din mandate,
ramanand atat mandate neatribuite cat ~i voturi neutilizate. Atribuirea
restului de mandate ~i utilizarea restului de voturi (numite resturi
electorale) se realizeaza prin anumite metode precum: metoda celor
mai mari resturi (metoda Hamilton); metoda celor mai mari medii
(metoda Jefferson) sau metoda d'Hondt etc.
111
Tipuri de sisteme Sistemele mixte sunt 0 imbinare a sistemului

mixte. majoritar cu cel a/ reprezentarii proportionale,
incercand sa completeze lipsurile celor doua sis
teme. Este doar 0 incercare deoarece ~i aceste
sisteme au ~i ele avantajele ~i dezavantajele lor.
Dintre sistemele mixte care se folosesc astazi amintim: a) sistemul
inrudirilor; b) sistemul prin compensare; ~i c) cel german al buletinului
dublu. Toate sistemele de acest gen nu fac decat sa imbine diferitele
modalitati de desemnare a reprezentantilor natiunii In forurile legiuitoare.
A. Sistemul inrudirilor
Este 0 modificare a sistemului reprezentarii proportionale in sensul

ca mai multe liste cu candidati propu~i In alegerile dintr-o
circumscriptie, se declara inrudite (au acelea~i obiective sau
programe) ~i voturile lor obtinute in alegeri se aduna. Daca 0 /ista sau
o inrudire de liste obtine majoritatea absoluta a voturilor, aceasta
obtine toate locurile din circumscriptia respectiva, urmand ca
repartizarea locurilor intre listele inrudite sa se faca dupa metoda celei
mai mari medii. Acest sistem este 0 combinare intre sistemul majoritar
In care cel care obtine majoritatea voturilor ia totul, iar ceilalti nimic ~i
sistemul reprezentarii proportionale (ex. acest sistem a fost folosit in
Franta in alegerile din 1951 ~i 1956).
B. Sistemul prin compensare
Este un sistem mixt, care imbina scrutinul uninominal ~i scrutinul

proportional. Tn cadrul acestui sistem trei sfertLiri din parlamentari sunt
ale~i prin scrutin uninominal cu un singur tur, iar ceilalti sunt ale~i dupa
sistemul reprezentarii proportionale. Tn cadrul alegerilor pentru Senat,
In Italia, alegatorul are un singur vot, iar fiecare candidat uninominal se
regase~te ~i pe lista partidului sau care participa la vot In cadrul
scrutinului proportional. Daca acesta este ales, voturile sale sunl
scazule din totalul obtinul de /isla partldului. Astfel, daca 0 formatiune
polilica are mai multi ale~i prin scrutinul uninominal, nu va beneficia de
mulle locuri prin scrulinul proportional.
112
c. Sistemul german al buletinului dublu
Se nume~te a~a deoarece este folosit In Germania, iar actualmente

a fost preluat, cu unele modificari, ~i de alte state, fapt ce denota
interesul de care se bucura un astfel de sistem. Sistemul buletinului
dublu este acel tip de scrutin In care alegatorul are doua buletine. Cu
un buletin desemneaza, pe baza scrutinului uninominal mqjoritar, un
deputat In circumscriptia sa, iar cu celalalt buletin se pronunta,
conform scrutinului reprezentarii proportionale, pentru alegerea unui
partido Fiecare alegator voteaza pe baza unui buletin unic Impartit In
doua: prima parte cuprinde numele candidatilor din circumscriptia de
scrutin uninominal (sunt mentionati candidatii, cate unul, propus de
fiecare partid), iar a doua listele prezentate de fiecare partid la nivel
local (Ia nivelul landurilor). Cele doua voturi fac obiectul a doua
aprecieri distincte. Astfel ca, la sfar~itul scrutinului, evaluarea voturilor
se va face, pentru prima parte, dupa regulile scrutinului majoritar
unipersonal Intr-un singur tur, iar pentru cea de-a doua parte, dupa
regulile de reprezentare proportionala.
Acest tip de scrutin mixt se folose~te In Germania. Aici, jumatate din
mandatele stabilite pentru fiecare land se distribuie dupa regulile
scrutinului majoritar unipersonallntr-un singur tur, iar cealalta jumatate
se determina In raport cu procentul obtinut prin reprezentarea
proportionala decurgand din votarea listelor. Daca se Intampla ca
numarul mandatelor obtinute In circumscriptiile de scrutin majoritar sa
fie mai mare ca cel rezultat din aplicarea reprezentarii proportionale,
diferenta respectiva nu se anuleaza, ci cu valoarea ei se
suplimenteaza numarul deputatilor din Bundestag. Scrutinul mixt
german a fost preluat, cu unele modificari, ~i de alte state printre care
Rusia, Italia, Croatia, Albania, Lituania, Coreea de Sud.
113
Tema de reflectie
,
Comentati In maxim 300 de cuvinte avantajele sistemului reprezentarii
proportionale.
114
1. S. Deaconu, Institutii politice, Ed. CH Beck, Editia 3, Bucure~ti,
2017, p.109-115
2. P. Martin, Sistemele electorale ~i modurile de scrutin, Ed. R.A.
"Monitorul Oficial", Bucure~ti, 1999
3. I. Muraru, E. S. Tanasescu, Drept constitutional ~i institutii
4. /. Muraru, E.S. Tanasescu (coord.), Constitutia Romaniei.
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p. 329
357
5. P. Pactet, F. Melin Soucramanien, Droit constitutionnel, 2r
edition, Ed. Dalloz, Paris, 2008, p. 95-105
6. *** Sisteme electorale contemporane, Ed. RAMO, Bucure~ti,
1996
7. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Pre~edintelui Romaniei,
republicata (M.Of. nr. 650 din 12 septembrie 2011)
8. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei
publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice
locale nr. 215/2001, precum ~i pentru modificarea ~i
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale~ilor locali
(M.Ot. nr. 349 din 20 mai 2015)
Romaniei la Uniunea Europeana (M.Of. nr. 465 din 1 iunie
2005)
10. Legea nr. 334/2006 privind finantarea activitatii partidelor
politice ~i a campaniilor electorale, republicata (M.Of. nr. 446 din
23 iunie 2015)
11. Legea nr. 33/2007 plivind organizarea ~i desfa~urarea alegerilor
pentru Parlamentul European, republicata (M.Of. nr. 627 din 31
august 2012)
12. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului ~i a Came rei
Deputatilor, precum ~i pentru organizarea ~i functionarea
Autoritatii Electorale Permanente (M.Ot. nr. 553 din 24 iulie
2015)
115
........
"._ .
Stabilitatea !?i predictibilitatea legisla1iei electorale, conditii necesare pentru
Stabilitatea §i predictibilitatea legislatiei electorale, conditii necesare

pentru alegeri corecte
CUPRINS
Obiectivele unita1ii de invatare nr. 9
9.1. Stabilitatea !?i predictibilitatea legislatiei reprezinta componente ale

securita1ii juridice a normelor de drept
constitu1ional dedus pe cale jurispruden1iala
9.3. Securitatea juridica a normelor electorale asigura credibilitatea
procesului electoral
9.4. Stabilitatea legislatiei, cerinta esentiala pentru alegeri democratice
in viziunea Comisiei de la Venetia
9.5. Orice modificare a legislatiei electorale trebuie facuta cu suficient
timp inainte de alegeri pentru a putea fi aplicata
9.7. Ce-i de facut?
9.7.3. Coerenta a legislatiei
9.7.4. Transparenta in adoptarea normelor de drept
Obiectivele unitatii de invalare 9

Dupa studiul acestei unitali de invatare yeti reu!?i:
);> sa intelegeti nevoia de stabilitate a normelor electorale;
);> sa intelege1i de ce este nevoie de norme electorale clare.
116
9.1. Stabilitatea ~i predictibilitatea legislatiei reprezinta

componente ale securitatii juridice a normelor de drept
Stabilitatea l?i predictibilitatea legisla1iei, 7n general, reprezinta

componente ale securita1ii juridice a normelor de drept. in ultimii 25 de
ani, la nivel global, securitatea juridica reprezinta 0 preocupare majora
a tuturor juril?tilor deoarece multiplicare normelor de drept, pluralitatea
ordinilor juridice aplicabile 7ntr-un sistem normativ l?i globalizarea tot
mai accentuata determina ca activitatea juril?tilor sa fie din ce 7n ce mai
dificila. Aceasta dificultate deriva din numarul mare de norme juridice
pe care Ie are de analizat un jurist, din schimbarea l?i modificarea
frecventa a normelor de drept l?i din cantitatea mare de acte juridice pe
care juril?tii trebuie sa Ie analizeze 7n aplicarea practica a dreptului.
Atat stabilitatea normelor, cat l?i predictibilitatea lor contribuie la 0

mai buna 7n1elegere l?i aplicare a dreptului, la crearea in timp a unei
jurispruden1e unitare, dar l?i la crel?terea gradului de 7ncredere a
ceta1enilor 7n justi1ie. 0 fluctua1ie a normelor juridice, printr-o
schimbare frecventa a lor l?i adoptarea unor reguli juridice neclare,
lipsite de predictibilitate nu fac altceva decat sa produca confuzii l?i
neclarita1i 7n aplicarea practica a normelor de drept l?i, cu timpul, sa
creasca gradul ne7ncrederii ceta1enilor in sistemul de justi1ie.
Legile neclare, interpretabile, fara 0 predictibilitate sau lipsite de un

studiu aprofundat asupra consecintelor practice pe care Ie pot avea
sunt doar cat eva dintre cauzele care, 7n final, determina judecatorul sa
pronunte hotarari ce nemultumesc nu doar una din partile implicate 7n
proces, ci, de cele mai multe ori, ambele pa r1 i din proces 1.

constitutional dedus pe cale jurisprudentiala
La nivel na1ional, 7n Romania, securitatea juridica nu are 0

recunoal?tere legala expresa. Aceasta recunoal?tere poate fi dedusa
indirect prin intermediul jurispruden1ei Curtii Constitu1ionale ca urmare
a aplicarii practice a normelor de drept fundamentale. Al?a se face ca,
7n jurispruden1a sa, Curtea Constitu1ionala, 7n aplicarea practica a art.
1 alin. (5) din Constitu1ie care prevede ca In Romania, respectarea
1 S. Deaconu, Calitatea /egis/a[iei §i consecin[e/e asupra activitii[ii justifiei. Despre

neretroactivitate, http://www.juridice. 1"0/272991 /calitatea-Iegislatiei-si-consecinte le
asupra-activitatiHllstitiei..cJespre-n eretro activitate .html
117
.......
Constitutiei, a suprematiei sale §i a legilor este obligatorie" a

considerat ca "Tntr-un plan mai larg, stabilitatea norme/or de drept
constituie 0 expresie a principiului securitatii juridice, instituit, implicit,
de art. 1 alin. (5) din Constitutie, principiu care exprima Tn esenta faptul
ca cetatenii trebuie protejati contra unui pericol care vine chiar din
partea dreptului, contra unei insecuritati pe care a creat-o dreptul sau
pe care acesta risca s-o creeze, impunand ca lege a sa fie accesibila §i
previzibila,,2.
A~adar, pe cale jurisprudentiala, Curtea Constitutionala este cea

care a impus securitatea juridica drept principiu fundamental al
dreptului dedus din interpretarea prevederilor constitutionale ale art. 1
alin. (5) stabilind ca "este necesarca textul sa fie regandit Tn ansamblul
sau,,3 ori de cate ori 0 norma "instituie un regim mixt §i confuz, derutant
atat pentru persoana care se poate af/a Tn ipoteza normei, cat §i pentru
instanta chemata sa aprecieze cu privire la vinovatia acesteia [. . .]'4.
9.3. Securitatea juridica a normelor electorale asigura

credibilitatea procesului electoral
Curtea Constitutionala in aplicarea principiului securitatii juridice a

stabilit in numeroase decizii ale sale ca "stabilitatea dreptului este un
element important al credibilitatii procesului electoral, iar modificarea
frecventa a normelor §i caracterul lor complex pot dezorienta
alegatorul, astfel ca trebuie evitata modificarea frecventa sau cu putin
timp (mai putin de un an) Tnainte de referendum a legilor Tn materie. Tn
jurisprudenta sa constanta, Curtea Constilutionala a subliniat
necesitatea stabilitatii legilor In materia electorala §i In materia
referendumului, ca expresie a principiului securitatii juridice,l5.
2 Decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 referitoare la obiectia de

neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind organizarea ~i desfa~urarea alegerilor
pentru autoritatile administratiei publice locale ~i a alegerilor pentru Camera
Deputatilor ~i Senat din anul 2012, precum ~i pentru modificarea ~i completarea
titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor ~i a Senatului ~i
pentru modificarea ~i completarea Legii nr. 6712004 pentru alegerea autoritatilor
administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 21512001 ~i a
Legii nr. 39312004 privind Statutul ale~ilor locali, publicata in Monitorul Oficial nr. 90
din 3 februarie 2012.
3 Idem.
4/dem.
5 Decizia Curtii Constitution ale nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire la obiectia de
neconstitutionalitate a dispoz~iilor Legii pentru modificarea ~i completarea Legii nr.
118
Practic, dreptu! la a!egeri libere impune respectarea unor exigente,
Intre care ~i aceea a stabilitatii normelor juridice In domeniul electoral,
iar instabilitatea legislativa In materie electorala, determinata de
modificarea acestei legislatii, cu precadere, in anii electorali, s-a
relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridica, ci ~i 0 cauza a
deficientelor acestei legislatii, constatate cu prilejul aplicarii sale.
9.4. Stabilitatea legislatiei, cerinta esentiala pentru alegeri

democratice in viziunea Comisiei de la Venetia
La nivel european, Consiliul Europei prin intermediul Comisiei de la

Venetia a adoptat 0 serie de reguli de buna practica menite sa creeze
un cadru legal stabil ~i predictibil care sa asigure alegeri democratice
~i corecte pentru cetateni deoarece, drepturile omului, preemineta
dreptului si democratia constituie cei trei piloni ai patrimoniului
constitutional european ~i ai Consiliului Europei.
A~a se face ca lntr-unul dintre documentele Comisiei de !a Venetia

se specifica faptul ca "Democratia este de neconceput Tn /ipsa unor
alegeri desfa§urate Tn conformitate cu anumite principii care Ie confera
statutul de alegeri democratice. Aceste principii reprezinta un aspect
specific al patrimoniului european constitutional care, Tn mod legitim,
poat fi numit «patrimoniul european electoral». Acest patrimoniu
cuprinde doua aspecte. Primul aspect, este alcatuit din principiile
consitutionale care guvemeaza dreptul electoral: sufragiul universal,
egal, fiber, secret §i direct, iar cel de-al doilea aspect reprezinta
principiul conform caruia alegerile cu adevarat democratice pot fi
desfa§urate numai daca sunt satisfacute anumite conditii fundamentale
ale unui stat democratic bazat pe preminemta dreptului: drepturile
fundamentale, stabilitatea legis/atiei electorale §i garantii procedurale
efective,/d
312000 privind organizarea ~i desta~urarea referendumului, publicata In Monitorul

Oficial nr. 407 din 5 iulie 2013.
6 Comisia EUfopeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), Codul
bunelor practici In materie electorala, adoptat In cadrul celei de-a 52-a Reuniuni
Plenare la Venetia in 18-19 octombrie 2002.
119
9.5. Orice modificare a legislatiei electorale trebuie facuta cu
suficient timp inainte de alegeri pentru a putea fi aplicata
Tot in viziunea Comisiei de la Venetia, stabilitatea dreptului este un

element important al credibilitatii procesului electoral ~i este esentiala
pentru consolidarea democratiei. Prin urmare, "modificarea frecventa
a normelor sau caracterul lor complex pot dezorienta alegatorul.
Alegatorul poate conchide, Tn mod corect sau incorect, ca dreptul
electoral este doar un instrument cu care opereaza cei care sunt la
putere §i ca votul alegatorului nu mai este elementul esential care
decide rezultatu/ scrutinului"7.
Elementele fundamentale ale dreptului electoral, in special, sistemul

electoral propriu zis, componenta comisiilor electorale ~i constituirea
circumscriptiilor electorale "nu trebuie amendate decrt cel putin cu un
an Tnainte de alegeri pentru ca legea electorala trebuie sa se bucure
de 0 anumita stabilitate, care ar proteja-o de manipulare de catre
partidele politice,13.
Tocmai de aceea, "In practica, trebuie garantata nu atat stabilitatea

principii/or fundamendale cat stabilitatea un or reguli mai speciale ale
dreptulu; electoral, Tn special cele care reglementeaza sistemul
electoral propriu-zis: componenta comisiilor electorale §i constituirea
teritoriala a circumscriptiilor. Aceste elemente sunt frecvent
considerate a fi factori decisivi la determinarea rezultatelor
scrutinului,l3.
Acest lucru nu semnifica 1nsa 0 rigidizare a sistemului electoral, ci

mai degraba 0 masura menita sa asigure stabilitate ~i predictibilitate
regulilor electorale pe care orice persoane trebuie sa Ie cunoasca, cu
suficient timp inainte de alegeri pentru a putea considera alegerile
corecte pentru ca a schimba regulile imediat, Tnaintea sau Tn timpul
11
jocului nu este de natura sa favorizeze alegerile democratice,,10.
7 Idem.
8 Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia dela Venetia),
Declarafja interpretativ8 privind stabilitatea dreptului electoral, adoptata in cadrul
celei de-a 65-a Reuniuni Plenare la Venetia in 16-17 decembrie 2005.
9 Comisia de la Venetia, Codul bunelor practici fn materie electorata ...
10 Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de la Venetia), Raport
privind stadiile §i criteriile politice de evaluare a alegerilor, adoptat in cadrul celei de-a
84-a Reuniuni Plenare la Venetia in 15-16 octombrie 2010.
120
De-a lungul ultimilor 25 de ani de democra1ie constitu1ionala Tn

Romania putem constata 0 fluctuatie destul de mare a legisla1iei
electorale. Spre exemplu, pentru alegerea Pre~edintelui Romaniei au
fost adoptate 2 legi: una in anul 1992 modificata de cinci ori, in special
prin Ordonante de urgenta In anii electorali ~i alta in anul 2004,
modificata ~i ea de ~apte ori, tot prin Ordonante de urgenta cu
precadere ~i in ani electorali. (A se vedea Anexa nr. 1)
Anexa nr. 1= Legile privind alegerea Pre~edintelui Romaniei
Legea nr 69/1992 pentru alegerea Legea nr 370/2004 pentru alegerea

Pre~edintelui Romaniei, modificata Pre~edintelui Romaniei, modificata
prin: prin:
1. DUG nr 63126.05.2000 1. DUG nr77I7.10.2004
2. DUG nr 129130.06.2000 512.09.2009
3. OUG nr 140/14.09.2000 3. Legea nr 98/15.06.2011
4. DUG nr 154/10.10.2000 4. Legea nr 76/24.05.2012
5. Legea nr 43121 .01 .2003 5. Legea nr 187124.10.2012
6. DUG nr4/5.02.2014
7. DUG nr 45126.06.2014
In ceea ce pnve~te alegenle pentru Camera Deputatllor ~I pentru
Senat, s-au adoptat 4 legi in anii electorali, iar acestea au fost
modificate de fiecare data, tot in anii electorali, ~i cu precadere prin
Ordonante de urgenta. Uneori, aceste modificari prin Ordonante de
urgenta au avut loc la doar cateva runi dupa adoptarea legB electorare
de catre Parlament ceea ce demonstreaza faptul ca Parlamentul
adopta astfel de legi fara 0 atenta analiza din moment ce ale au nevoie
de corecturi facute prin Ordonante de urgenta. (A se vedea Anexa nr.
2)
Anexa nr. 2: Legile privind alegerea Camerei Deputatilor ~i a

Senatului
Legea nr 68/1992 Legea nr 373/2004 Legea nr 35/2008 Legea nr

privind alegerea privind a lege rea privind alegerea 208/2015 privind
Camerei Camerei Camerei alegerea Came rei
, Deputatilor ~i a Deputatilor ~i a De putatilo r ~i a Deputatilor ~i a
, Senatului, Senatului, Senatului, Senatului,
modificata prin: modificata prin: modificata prin: modificata prin:
1. Legea nr 1. DUG nr 1. DUG nr 1. Legea nr

115/16.10.1996 80/14.10.2004 66128.05.2008 288/19.11 .2015
2. DUG nr 2. Legea nr 2. DUG nr
63126.05.2000 334/17.07.200 97127.08.2008
6
121
3. aUG nr 3. aUG nr 3. Legea nr
129/30.06.2000 31/4.05.2007 323120.10.2009
·4. aUG nr 4. aUG nr 4. Legea nr
140/14.09.2000 35/9.05.2007 187124.10.2012
5. aUG nr I 5. aUG nr
154/10.10.2000 70120.11 .2012
6. aUG nr 6. aUG nr
165/13.10.2000 4/5.02.2014
7. aUG nr 7. aUG nr
212121.11.2000 12/19.03.2014
8. Legea nr
43121.01.2003
9. Legea nr
286127.06.2003
10. aUG nr
50/15.06.2004
Nici In privinta legislatiei privind alegerile locale lucrurile nu stau

diferit, tinand cont de faptul ca legislatia electorala In aceasta materie a
fost modificata destul de des l?i, 'in mod special, prin Ordonante de
urgenta, In ani electorali. (A se vedea Anexa nr. 3)
Anexa nr. 3: Legile privind alegerea autoritcltilor publice locale
Legea nr 70/1991 privind Legea nr 67/2004 privind Legea nr 115/2015

alegerile locale, a lege rea autorititilor privind alegerea
modificata prin: publice locale, modificata autoritatilor publice
prin: locale, modificata prin:
1. Legea nr 1. aUG nr 8124.02.2005
25/12.04.1996
2. Legea nr 2. aUG nr20/27.02.2008
164/30.07.1998
• 3. aUG nr28/12.04.2000 3. Legea nr

35/13.03.2008
4. aUG nr 63126.05.2000 4. aUG nr32119.03.2008
5. aUG nr72/17.05.2001 5. Legea nr
76/24.05.2012
6. Legea nr 6. Legea nr
158/10.04.2002 187124.10.2012
7. Legea nr 7. aUG nr4/5.02.2014
161110.04.2002
8. Legea nr 8. Legea nr
170/10.04.2002 338/10.12.2014
9. Legea nr
L -...
43121.01.2003
122
Toate aceste situa1ii au constituit un factor de incertitudine juridica §i
o cauza a deficien1elor acestei legisla1ii, constatate cu prilejul aplicarii
sale.
Curtea Constitu1ionala, chemata sa se pronun1e asupra

constitu1ionalita1ii normelor juridice electorale, a instituit 0 jurispruden1a
care, mai degraba a Incurajat aceasta practica a modificarii legilor prin
Ordonan1e de urgen1a, ea nesanc1ionand modificarea legisla1iei prin
astfel de proceduri de§i, tot ea considera ca un stat democratic
Inseamna legi stabile adoptate In Parlament. "Caracterul democratic al
unui stat nu poate fi conceput fara 0 legislatie electorala care sa
permita, Tn mod efectiv, exprimarea vointei reale a cetatenilor de a-§i
alege organele reprezentative, prin alegeri Iibere, periodice §i corecte.
Un sistem electoral democratic §i stabil, inspirat din aceasta vointa
reala a celor care, potrivit art.2 din Constitutie, sunt detinatorii
suveranitatii nationale, este de natura sa determine 0 perceptie §i 0
atitudine civica corespunzatoare a cetatenilor §i, totodata, poate
impune 0 conduita adecvata competitorilor electorali. Aceste
considerente recomanda ca reglementarile Tn materie electorala sa fie
dezbatute Tn Par/ament, iar nu adoptate pe calea unei proceduri cu
caracter de exceptie, prin care Par/amentul este ocolit, dar obligat la
un vot tacit asupra unui continut normativ af/at la aprecierea aproape
exclusiva a Guvernului"11 ,
Oe-a lungul timpului, instabilitatea legislativa In materie electorala,

deterrninata de modificarea acestei legisla1ii, cu precadere, In anii
electorali "s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridica, ci
§i 0 cauza a deficientelor acestei legislatii, constatate cu prilejul
aplicarii sale".12
Tot prin jurispruden1a sa, Curtea Constitu1ionala a Incurajat

modificarea legisla1iei electorale deficitare, imperfecte, Insa nu In anii
electorali. Un caz concret 1'1 reprezinta legisla1ia electorala adoptata In
anul 2008 asupra careia Curtea Constitu1ionala s-a pronun1at stabilind
ca "actuala reglementare a sistemului electoral romanesc prezinta 0
serie de imperfectiuni §i, ca atare, se impune 0 reconsiderare a
11 Decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 25 ianuarie 2012 supra citata.

12 Decizia Curtii Constitutionale nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiectiei de
neconstitutionalitate a Legii privind modificarea ~i completarea Legii nr. 35/2008
pentru alegerea Camerei Deputatilor ~i a Senatului ~i pentru modificarea ~i
completarea Legii nr. 6712004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice
locale, a Legii administra~ei pub lice locale nr. 215/2001 ~i a Legii nr. 393/2004
privind Statutul ale~ilor locali, publicata in Monitorul Oficial nr. 473 din 11 iulie 2012.
123
.... ..-... ,.
acesteia din perspectiva alegerilor parlamentare din anul 2012, care sa
asigure, sub toate aspectele, organizarea §i desfa§urarea unor alegeri
democratice Tn Romania. Tn aceasta privinta, trebuie sa se porneasca
de la realitatile economice, politice §i sociate ale tarii, de la rolul
partidelor polWce Tn procesul electoral, de la necesitatea rationalizarii
Pariamentului §i, in final, sa fie reglementat un tip de scrutin
corespunzator concluziilor desprinse §i care sa aiba corespondent in
tipurile de scrutin care se regasesc Tn majoritatea statelor
europene .. .Rezultatele alegerilor parlamentare din noiembrie 2008 au
aratat ca mecanismul utilizat pentru atribuirea mandatelor a avut drept
consecinta rezultate neconforme celor specifice unui tip de scrutin
majoritar uninominal, rezultate determinate de calculele matematice
reglementate de regulile procedurii electorale ale scrutinului
uninominal prevazut de Legea nr.35/2008. A§a se face ca desemnarea
unor parlamentari s-a realizat pe baza unor calcule, fara ca 0
asemenea desemnare sa rezulte din alegeri, in urma exprimarii prin
vot a optiunilor pOlitice. Tn cadrul preocuparilor de revizuire a legis/atiei
electorate, 0 atentie sporita trebuie acordata posibilitatii cetatenilor
romani cu drept de vot care domiciliaza Tn strain ata te, §i nu numai
acestora, de a-§i exercita dreptul de vot, Tn cadrul unei proceduri
speciale, inclusiv prin votul electronic, care sa se desfa§oare fn
corelare cu ore Ie oficiale ale Romaniei intre care se desfa§oara
procesul de votare,,13.
Din pacate, considerentele Curtii Constitution ale nu au fast luate In

seama de catre legiuitor, acesta pastrfmdu-§i obiceiul de a modifica
legile tot In anii electorali §i pe calea ordonantelor de urgenta. (A se
vedea Anexa nr. 4)
Anexa nr. 4: Moditicarile aduse legii privind organizarea ~i

desfa~urarea referendumului
L~gea nr 3/2000 privind organizarea ~i desfatiurarea referendumului, modificam i

pnn:
1. Legea nr 551/18.12.2003
2. OUG nr 92/9.1 0.2003
3. Legea nr 129/5.05.2007
13 Decizia Curtii Constitutionale nr. 61 din 14 ianuarie 2010 referitoare la exceptia de

neconstitutionalitate a prevederilor art. 48 alin. (17) din Legea nr. 3512008 pentru
alegerea Camerei Deputatilor ~i a Senatului ~i pentru modificarea ~i completarea
Legii nr. 6712004 pentru alegerea autoritatilor administra~ei publice locale, a Legii
administratiei publice locale nr. 215/2001 ~i a Legii nr. 39312004 privind Statutul
ale~ilor locali, publicata In Monitorul Oficial nr. 76 din 3 februarie 2010.
124
4. OUG nr27/25.04.2007
5. OUG nr 34/9.05.2007
6. OUG nr 103/30.09.2009
7. OUG nr41/5.07.2012
8. Legea nr 62/1 0.04.2012
9. Legea nr 76124.05.2012
10. Legea nr 131/17.07.2012
11. Legea nr 153124.07.2012
12. Legea nr 187124.10.2012
13. Legea nr 341/16.12.2013
14. OUG nr 15/11 .05.2016
9.7. Ce-i de facut?
o
legisla1ie electorala stabila ~i predictibila este in masura sa
asigure condi1iile propice pentru alegeri corecte. Tocmai de aceea,
consider ca este nevoie de:
Stabilitatea legislativa consolideaza alegerile democratice pentru ca

numai 0 legisla1ie stabila poate asigura alegatorului cunoa~terea din
timp a regulilor juridice dupa care i~i exprima op1iunea in cadrul
diferitelor tipuri de scrutin.
Orice act normativ trebuie sa indeplineasca anurnite condi1ii

calitative, printre acestea numarandu-se previzibilitatea, ceea ce
presupune ca acesta trebuie sa fie suficient de precis ~i clar' pentru a
putea fi aplicat1 4 . Prevederile legale trebuie sa stabileasca distinct,
precis, explicit ~i cu claritate obligatiile 9i drepturile partilor. Numai a~a,
legile clare ~i predictibile vor putea evita manipularea alegatorului.
9.7.3. Coerenta a legislaliei
14 A se vedea in acest sens considerentele din Decizia Curtii Constitutionale nr. 1 din
11 ianuarie 2012 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii
pentru modificarea l?i completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 15512001
privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan, astfel cum a fost
aprobata prin Legea nr. 227/2002, precum l?i, in special, ale art. I pct. 5 [referitor la
art. 4 alin. (1)]. pct. 6 [referitor la art. 5 alin. (1) l?i (2)], pct. 8, pet. 9 [referitor la art. 8
1 4
alin. (3) lit. a)-d)]. pct. 14 [referitor la art. 13 l?i 13 ], pct. 15 (referitor la art. 14 alin. (1)
lit. b)] din lege 112012, publicata in Monitoruf Oficial nr. 53 din 23 ianuarie 2012.
125
.........
olegislatie electorala coerenta creeaza la randul ef 0 jurfsprudenta

coerenta care disciplineaza partidele ~i fnstitutiile statului. Aceasta
coerenla este data ~f de 0 schimbare mai rara a diferitelor tipurf de
sisteme electorale. Trebuie evitate situaliile schimbarii de la un ciclu
electoral la altul a diferitelor sisteme electorale ~i a modurilor de
scrutin.
9.7.4. Transparenjii in adoptarea normeiorde drept
Evitarea modificarii legislaliei electorale prin Ordonanle de urgenla

~i adoptarea acestor modificari prin legi cu suficient de mult timp
inainte de alegeri reprezinta 0 necesitate. Legile dezbatute in
Parlament asigura un grad sporit de transparenla ~i ajuta la
consolidarea Parlamentului ~i a partidelor politice.
126
-.
Tema de refiectie1
Comentati in maxim 300 de cuvinte modul in care schimbarea
frecventa a legislatiei electorale poate influenta alegerile.
127
9.9.. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 9
1. Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept (Comisia de
la Venetia), Codul bune/or practici In materie electora/a, adoptat
in cadrul celei de-a 52-a Reuniuni Plenare la Venetia in 18-19
octombrie 2002.
la Venetia), Dec/aratia interpretativa privind stabilitatea dreptului
electoral, adoptata in cadrul celei de-a 65-a Reuniuni Plenare la
Venetia in 16-17 decembrie 2005.
la Venetia), Raport privind stadii/e §i criteriile politice de
eva/uare a alegeri/or, adoptat in cadrul celei de-a 84-a Reuniuni
Plenare la Venetia in 15-16 octombrie 2010.
4. S. Deaconu, Stabilitatea §i predictibilitatea legis/atiei electorale,
conditii necesare pentru a/egeri corecte, Revista Expert
Electoral, Editie speciala/2016
5. S. Deaconu, Calitatea legis/atiei §i consecintele asupra activitatii
justitiei. Despre neretroactivitate,
http://www.juridice.ro/272991/calitatea-legislatiei-si
consecintele-asupra-activitatii-justitiei-despre
neretroactivitate. html
6. Decizia Curtii Constitutionale nr. 51 din 25 ianuarie 2012

referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii
privind organizarea ~i desfa~urarea alegerilor pentru autoritatile
administratiei publice locale ~i a alegerilor pentru Camera
Deputatilor ~i Senat din anu12012, precum ~i pentru modificarea
~i completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea
Camerei Deputatilor ~i a Senatului ~i pentru modificarea ~i
completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor
administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale
nr. 215/2001 ~i a Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale~ilor
locali, publicata in Monitorul Oficial nr. 90 din 3 februarie 2012.
7. Decizia Curtii Constitutionale nr. 334 din 26 iunie 2013 cu privire
la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii pentru
modificarea ~i completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea
~i desfa~urarea referendumului, publicata in Monitorul Oficial nr.
407 din 5 iulie 2013.
128
. .
8. Decizia Curtii Constitutionale nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra
obiectiei de neconstitutionalitate a Legii privind modificarea ~i
completarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputatilor ~i a Senatului ~i pentru modificarea ~i completarea
Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei
publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001
~i a Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale~ilor locali, publicata in
Monitorul Oficial nr. 473 din 11 iulie 2012.
referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.
48 alin. (17) din Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei
Deputatilor ~i a Senatului ~i pentru modificarea ~i completarea
Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei
publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001
~i a Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale~ilor locali, publicata in
Monitorul Oficial nr. 76 din 3 februarie 2010.
referitoare la obiectia de neconstitulionalitate a dispozitiilor Legii
pentru modificarea ~i completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr. 155/2001 privind aprobarea programului de
gestionare a cainilor fara stapan, astfel cum a fost aprobata prin
Legea nr. 227/2002, precum ~i, in special, ale art. I pct. 5
[referitor la art. 4 alin. (1 )], pct. 6 [referitor la art. 5 alin. (1) ~i
(2)], pct. 8, pct. 9 [referitor la art. 8 alin. (3) lit. a)-d)], pct. 14
[referitor la art. 131 ~i 134 ], pct. 15 [referitor la art. 14 alin. (1) lit.
b)] din lege 1/2012, publicata in Monitorul Oficial nr. 53 din 23
ianuarie 2012.
129
Organizarea 9i desfa9urarea alegerilor I
Organizarea ~i desta.~urarea alegerilor I
CUPRINS
10.1. Organizarea §i desfa§urarea alegerilor in Romania
1. Cadrullegal
2. Stabilirea datei alegerilor
3. Stabilirea numarului, delimitarea §i numerotarea

circumscriptiilor §i a colegiilor electorale
4. lntocmirea listelor electorale §i a registrului electoral
5. Constituirea birourilor §i a oficiilor electorale
6. Constituirea sectiilor de votare
10.3. Bibliografie pentru unitatea de lnvatare nr.1 0

Dupa studiul acestei unitati de invatare ve'li reu§i:
? sa cunoa§teti care este procedura organizarii alegerilor in Romania;
? sa cunoa§teti care este procedura desfa§urarii alegerilor in
Romania;
. ? sa in1elege1i modul de constituire a birourilor electorale;
? sa intelegeti modul de intocrnire a listelor electorale.
I30
10.1.1. Cadrul legal
Conform art. 2 din Constitu1ia Romaniei, suveranitatea na1ionala

apartine poporului roman, care 0 exercita prin organele sale
reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice §i corecte.
Organele reprezentative sunt cele de la nivel na1ional (Parlamentul §i
Pre§edintele Romaniei), cele de la nivel local (Primarii, Consiliile
locale, Consiliile jude1ene §i Pre§edin1ii Consiliilor jude1ene) §i, mai
nou, cele de la nivel suprana1ional (Parlamentul European).
Cadrul legal privind organizarea §i desfa§urarea alegerilor 7n
Romania pentru toate autorita1ile men1ionate mai sus este alcatuit din
urmatoarele acte normative:
a) Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului §i a Camerei
Deputa1ilor, precum §i pentru organizarea §i func1ionarea Autorita1ii
Electorale Pemlanente (M.Of. nr. 553 din 24 iulie 2015);
b) Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Pre§edintelui Romaniei,
replJblicata, CIJ modificarile §i completarile IJlterioare (M.Of. nr. 650 din
12 septembrie 2011);
c) Legea nr. 33/2007 privind organizarea §i desfa§urarea alegerilor
pentru Parlamentul European, republicata, cu modificarile §i
completarile ulterioare (M.Of. nr. 627 din 31 august 2012);
d) Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorita1ilor administra1iei
publice locale, pentru modificarea Legii administra1iei publice locale nr.
215/2001, precum §i pentru modificarea §i completarea Legii nr.
393/2004 privind Statutul ale§ilor locali (M.Of. nr. 349 din 20 mai
2015);
e) Legea nr. 334/2006 privind finan1area activita1ii partidelor politice
§i a campaniilor electorale, republicata (M.Of. nr. 446 din 23 iunie
2015);
f) Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot
universal §i direct (JOUE L 278 din 8 octombrie 1976), modificat prin
Decizia Consiliului 2002/772/CE, Euratom (JOUE L 283 din 21
octornbrie 2002).
131
10.1.2. Stabilirea datei alegerilor
Data alegerilor se stabile~te de catre Guvern, prin hotarare care

se publica In Monitorul Oficial al RomElniei, Partea I. Aducerea la
cuno§tinta publica a datei alegerilor se face cu cel putin 90 de zile
inainte de ziua votarii. in cazul organizarii de alegeri partiale, data
desfa§urarii acestora se stabile§te cu cel put;n 45 de zile Inaintea zilei
votarii. Data efectiva in care au loc alegerile se stabile§te lntr-o zi
nelucratoare (de regula, duminica).
10.1.3. Stabilirea numarului, delimitarea ~i numerotarea circum

scriptiilor electorale
Circumscriptia electorala reprezinta cadrul organizatoric teritorial

In care se desfa§oara operatiunile de alegere. Judetele, ca unitati
administrativ-teritoriale, joaca rolul de circumscriptii electorale.
Municipiul Bucure§ti este §i el 0 circumscriptie electorala §i, de
asemenea, mai exista circumscriptii electorale pentru romanii cu
domiciliulln strainatate.
Stabilirea numarului, delimitarea ~i numerotarea circumscriptii
lor electorale se realizeaza, de regula, de catre Parlament, prin
lege. in mod exceptional, aceasta operatiune este atribuita Guvernului.
Operatiunea de delimitare se actualizeaza anual in cazulln care apar
modificari in structura, denumirea sau rangLiI unitatilor administrativ
teritoriale, precum §i dupa fiecare recensamant al populatiei, cu cel
putin 12 luni lnainte de alegerile la termen, prin emiterea unei hotarari
a Autoritatii Electorale Permanente, care se publica In Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I. Tn cadrul acestei operatiuni trebuie sa se tina
seama de norma de reprezentare. Norma de reprezentare pentru
alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 73.000 de locuitori,
iar pentru Senat, de un senator la 168.000 de locuitori. Numarul
locuitorilor care se ia In calcul este cel rezultat In urma ultimului
recensamant al populatiei, publicat de Institutu I National de Statistica,
repartizat pe localitati, corespunzator structurii teritorial-administrative
in vigoare.
132
10.1.4. intocmirea listelor electorale lji a registrului electoral
Listele electorale cuprind toti alegatorii care l~i exercita dreptul de

vot In cadrul unei sectii de votare. Listele electorale sunt: permanente
~i speciale (suplimentare). Listele electorale permanente cuprind toti
cetatenii cu drept de vot care domiciliaza In localitatea arondata unei
sectii de votare. Listele electorale speciale cuprind toti cetatenii care
l~i exercita dreptul de vot Intr-o alta sectie de vot decat cea In care
sunt Inscri~i In listele electorale permanente.
Listele electorale permanente se Intocmesc de catre autoritatile
locale (primari ~i politia locala) ~i se actualizeaza permanent Inaintea
fiecarei alegeri de catre acelea~i autoritati locale. Listele electorale
speciale se Intocmesc de catre biroul electoral al sectiei de vot, cu
ocazia fiecarei alegeri.
Registrul electoral reprezinta 0 baza de date centralizata In care
sunt Inscri~i toti cetatenii romani, inclusiv cei cu domiciliul sau
re~edinta in strainatate, care au implinit varsta de 18 ani, cu drept de
vot. inregistrarea cetatenilor cu domiciliul sau re~edinta In strainatate
se va face pe baza evidentei existente la Directia generala de
pa~apoarte utilizata la eliberarea pa~apoartelor cu mentiunea privind
stabilirea domiciliului In strainatate, precum ~i a datelor detinute de
Ministerul Afacerilor Externe. Autoritatea Electorala Permanenta
lntocme~te, pastreaza ~i actualizeaza in permanenta, pana la data de
31 martie a fiecarui an, Registrul electoral.
10.1.5. Constituirea birourilor lji a oficiilor electorale
Pentru organizarea procesului electoral functioneaza in mod perma

nent Autoritatea Electorala Permanenta, care emite hotarari, decizii ~i
instructiuni. In perioada organizarii alegerilor se formeaza: Biroul
Electoral Central, birouri electorale de circumscriptie la nivel
judetean ~i al municipiului Bucure~ti, oficii electorale de sector, In
cazul municipiulu; Bucure~ti, ~i un birou electoral de circumscriptie
pentru cetatenii romani cu domiciliul sau re~edinta in afara tarii,
precum ~i birouri electorale ale sectiilor de votare.
133
Biroul electoral este un organism care se constituie pentru buna
organizare ~i desfa~urare a alegerilor la nivel national, la nivel de
circumscriptie electorala ~i la nivel de sectie de votare. Birourile
electorale sunt alcatuite numai din cetateni cu drept de vot. Candidatii
in alegeri, sotull sotia, rudele ~i afinii acestora pana la gradul al doilea
inclusiv nu pot fi membri ai birou rilor electorale.
Oficiul electoral este organism electoral constituit la nivelul sectoa
relor municipiului Bucure~ti, fara a avea atributia de a constata
rezultatele alegerilor la ace I nivel, insa avand rolul de a contribui la
buna organizare ~i desfa~urare a alegerilor din Circumscriptia
Electorala Bucure~ti, inclusiv prin totalizarea rezultatului alegerilor la
nivel de sector.
Biroul Electoral Central se constituie la nivel national ~i este
format din 5 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie,
pre~edintele ~i vicepre~edintij Autoritatii Electorale Permanente ~i din
cel mult 12 reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice,
aliantelor electorale care participa la alegeri, conform legB, precum ~i
un reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minoritatilor
nationale din Camera Deputatilor. Desemnarea celor 5 judecatori se
face de pre~edintele Inaltei Curti de Casatie ~i Justitie, in ~edinta
publica, in cea de a treia zi de la stabiHrea datei alegerilor, prin tragere
la sorti dintre judecatorii in exercitiu ai Inaltei Curti de Casatie ~i
Justitie.
Biroul Electoral Central are 0 serie de atributii privind aplicarea uni
tara a dispozitiilor legale referitoare la alegeri ~i asigura interpretarea
unitara a prevederilor acestora. De asemenea, are 0 serie de atributii
privind stabilirea rezultatelor alegerilor la nivel national, posibilitatea
anularii alegerilor sau rezolvarea unor contestatii.
La nivelul fiecareia dintre cele 43 de circumscriptii electorale se con
stituie un birou electoral de circumscriptie, format din 3 judecatori,
un reprezentant al Autoritatii Electorale Permanente ~i din cel mult 9
reprezentanti ai partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor
electorale ~i ai organizatiilor cetatenilor apartinand minoritatilor
nationale care participa la alegeri, conform prezentului titlu, in
circumscriptia electorala respectiva. Biroul electoral de circumscriptie
pentru cetatenii cu domiciliul sau re~edinta in afara tarii are sediul in
municipiul Bucure~ti. Desemnarea celor 3 judecatori se face in ~edinta
publica, in termen de 21 de zile de la inceperea perioadei electorale,
de catre pre~edintele tribunalului, prin tragere la sorti dintre judecatorii
134
in exercitiu ai tribunalului judetean, respectiv ai Tribunalului Bucure~ti
pentru Circumscriptia electorala Bucure~ti ~i pentru circumscriptia
electorala pentru romanii cu domiciliul sau re~edinta in afara tarii.
Birourile electorale de circumscriptie au 0 serie de atributii privind
organizarea ~i desfa~urarea votarii la nivelul circumscrip!iei de vot ~i
stabilesc rezultatele votarii la nivelul circumscriptiei de vot.
Birourile electorale ale sectiilor de votare sunt alcatuite dintr-un
pre~edinte, un loctBtor al acestuia, care sunt, de regula, magistrati sau
juri~ti, precum ~i din 7 membri. Birourile electorale ale sectiilor de
votare nu pot funqiona cu mai putin de 5 membri.
Desemnarea pre~edintilor birourilor electorale ale sec!iilor de votare
~i a loc!iitorilor acestora se face cu 15 zile inainte de ziua votarii, de
catre pre~edintele tribunalului, In ~edinta publica anuntata cu 48 de ore
inainte, prin tragere la sorti, pe functii, dintre magistrati sau alti juri~ti
existen!i In judet sau in municipiul Bucure~ti. Listele magistratilor care
vor participa la tragerea la sorti se Intocmesc de catre pre~edintele
tribunalului, iar cele ale altor juri~ti, de catre prefect, impreuna cu
pre~edintele tribunaluluL
Birourile electorale ale sectiilor de votare din strainatate se

constituie dintr-un pre~edinte, desemnat de ~eful rnisiunii diplomatice,
~i cel mult 7 membri, stabiliti de pre~edintele biroului electoral de
circumscriptie pentru romanii cu domiciliul sau re~edin!a in afara !arii,
prin tragere la sorti, dintr-o /ista intocmita de Ministerul Afacerilor
Exteme, la propunerea partidelor politice parlamentare. In cazul In
care numarul persoanelor propuse de partidele politice parlamentare
este insuficient, lista este completata de catre Ministerul Afacerilor
Exteme cu alte persoane cu 0 buna reputatie ~i fara apartenen!a
politica.
Birourile electorale ale sec!iilor de votare au 0 serie de atribu!ii pri
vind organizarea ~i desfa~urarea votarii la nivelul sec!iei de vot ~i
Inainteaza birourilor electorale de circumscrip!ie sau oficiului electoral
de sector procesele-verbale cuprinzand rezultatele votarii de la nivelul
sec!iei de vot.
135
10.1.6. Constituirea sectiilor de votare
Pentru organizarea alegerilor func1ioneaza Registrul sec1iilor de

votare, administrat de catre Autoritatea Electorala Permanenta, cuprin
zand delimitarea ~i numerotarea sec1ii1or de votare de pe teritoriul
Romaniei. Sectiile de vot sunt delimitari teritoriale ale populatiei
organizate astfel incat toti alegatorii sa poata vota
intr-o singura zi.
Delimitarea sec1iilor de votare se stabile~te in termen de 30 de zile
de la stabilirea datei alegerilor de catre primarii comunelor, ora~elor,
municipiilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor
componente, lmpreuna cu prefec1ii ~i cu structurile teritoriale ale
Centrului Na1ional de Administrare a Bazelor de Date privind Eviden1a
Persoanelor.
Numerotarea sec1iilor de votare se actualizeaza de catre Autoritatea
Electorala Pennanenta la nivelul fiecarui judet, respectival municipiului
Bucure~ti, lncepand cu localitatea re~edin1a de jude1 ~i continuand cu
cele din municipii, ora~e ~i comune, In ordinea alfabetica a acestora. in
municipiile cu subdiviziuni administrativ-teritoriale numerotarea se face
cu respectarea ordinii acestor subdiviziuni, prevazuta de lege.
Numerotarea sec1iilor de votare din strainatate se stabile~te de catre
ministrul afacerilor exteme, prin ordin.
Sec1iile de votare raman fixe, cu excePtia modificarilor ce necesita
actualizarea. Modificarile de orice natura, inclusiv cele intervenite Tn
structura unita1ilor administrativ-teritoriale sau In planul urbanistic al
localitatilor, se comunica de prefecti, de Tndata, Autorita1ii Electorale
Permanente.
Sec1iile de votare se organizeaza astfel:
a) in localita1i1e cu 0 popula1ie de peste 1.500 de locuitori, cate 0
sec1ie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;
b) Tn localitatile cu 0 populatie sub 1.500 locuitori, 0 singura sectie
de votare;
c) se pot organiza sectii de votare ~i In sate Ie sau grupele de sate
cu 0 populatie de pana la 1.000 de locuitori, situate la 0 distan1a mai
136
mare de 3 km fata de sediul sectiei de votare din re~edinta comunei,
ora~ullJi sau municipiului.
Pe langa misiunile diplomatice ~i oficiile consulare ale Romaniei,

Ministerul Afacerilor Externe organizeaza una sau mai multe sectii de
votare pentru alegatorii care au domiciliul sau re~edinta in afara tarii. In
afara acestor sectii de votare pot fi organizate, cu acordul guvernului
din tara respectiva, sectii de votare ~i in alte localitati decat cele in
care i~i au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegatorii
care au domiciliul sau re~edinta intr-un alt stat decat Romania j~i
exercita dreptul de vot la una dintre sectiile de votare din acea tara in
care i~i au domiciliul sau re~edinta. Re~edinta in strainatate se
dovede~te cu orice document eliberat de autoritali1e straine.
Cetatenii romani cu domiciliul sau re~edinta Intr-un stat in care nu

exista misiuni diplomatice sau oficii consulare ale Romaniei ~i nu este
posibila organizarea unei sectii de votare i~j pot exprima dreptul la vot
in oricare dintre sectiile de votare organizate in statele care fac parte
din acela~i colegiu.
10.2. .
lema de reflectie
Comentati in maxim 300 de cuvinte care sunt regulile de intocmire a
listelor electorale.
137
10. 3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 10
1. M.. Constantinescu, I. Deleanu, A lorgovan I. Vida, Alegerile
parlamentare ~i prezidentiale. Texte legale comentate, Ed.
R.A. "Monitorul Oficial", Bucure~ti, 1992
2. D.C. Dani§or, Drept constitutional ~i institutii politice, vol. I, Ed.
C.H. Beck, Bucure~ti, 2007, p. 334-352
3. S. Deaconu, Institutii politice, Ed. CH Beck, Editia 3, Bucure~ti,
2017, p. 115-120
4. I. Deleanu, Institutii ~i proceduri constitution ale in dreptul roman
~i in dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2006, p. 561
583
5. T. Draganu, Drept constitutional ~i institutii politice. Tratat
elementar, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2000, p. 20-40
6. I. Muraru, E S. Tanasescu, Drept constitutional ~i institutii
7. I. Muraru, S. Tanasescu (coord.), Constitutia Romaniei.
Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p.
329-357
8. I. Muraru, I. Vida, A lorgovan, F. Vasilescu, Noua lege
electorala a Romaniei. Text ~i comentarii, Bucure~ti, 1990
9. I. Muraru, ES. Tanasescu, A Muraru, K. Benke, M. Eremia, Gh.
lancu, C.-L. Popescu, $. Deaconu, Alegerile ~i corpul electoral,
10. E S. Tanasescu, Legile electorale - comentarii ~i explicatii, Ed.
All Beck, Bucure~ti, 2004
republicata (M.Ot. nr. 650 din 12 septembrie 2011)
(M.Of. nr. 349 din 20 mai 2015)
alegerilor pentru Parlamentul European, republicata (M.Of. nr.
627 din 31 august 2012)
14. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatulu i ~i a Camerei
Autoritatii Electorale Permanente (M.Of. nr. 553 din 24 iulie
2015)
138
Organizarea 9i desfa9urarea alegerilor II
Organizarea ~i desfa~urarea alegerilor II
CUPRINS
11. 1. Organizarea ~i desfa~urarea alegerilor in Romania

11.1.2. Intocmirea buletinelor ~i a ~tampilelor de vot
11.1.5. Stabilirea rezultatelor votarii ~i atribuirea mandatelor
11.2. Tema de refiectie pentru unitatea de invatare nr. 11
Obiectivele unitatii de invatare nr.11
Dupa studiul acestei unitati de invatare yeti reu~i sa:

~ sa cunoa~teti care este procedura organizarii alegerilor in
Romania;
~ sa cunoa~teti care este procedura desfa~urarii alegerilor in
Romania;
~ sa intelegeti modul de desfa9urare a campaniei electorale;
~ sa 7ntelegeti modul de desfasurare a procesului de vot.
139
-.
Prin notiunea de candidat se 7ntelege orice persoana care participa

la alegeri 7n urma propunerilor 7naintate de competitori electorali sau 7n
nume propriu (candidat independent) pentru a obtine un mandat. Com
petitorii electorali sunt partidele politice, aliantele politice, aliantele
electorale ~i organizatiile legal constituite ale cetatenilor apartinand
unei rninoritati nationale reprezentate 7n Consiliul Minoritatilor
Nationale, care 7nainteaza propuneri de candidatura, precum ~i
candidatii independenti. Candidatii independenti sunt persoanele
care participa la alegeri pentru a obtine un mandat ~i care se
autopropun pentru aceasta, fiind sustinuti de un anumit numar de
alegatori.
Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral.
Propunerile de candidati se depun la birourile electorale (Biroul
Electoral Central sau Birourile electorale de circumscriptie 7n functie de
alegerea Pre~edintelui Romaniei sau a celorlalti ale~i) cel mai tarziu cu
30 sau 40 de zile 7nainte de data alegerilor (7n functie de autoritatea
publica aleasa - Parlament, Pre~edinte etc.).
Propunerile de candidati se fac in scris, 7n 4 exemplare, de catre
partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile
cetatenilor apartinand rninoritatilor nationale care participa la alegeri,
sub semnatura conducerii acestora sau a persoanelor desemnate
pentru a Ie semna, iar 7n cazul candidatilor independenti, pe baza listei
sustinatorilor. Tn cazul aliantelor politice ~i al aliantelor electorale,
propunerile de candidati vor fi semnate de conducerile fiecarui partid
din alianta.
Propunerile de candidati trebuie insotite de declaratiile de
acceptare a candidaturii, semnate ~i datate de candidati, precum ~i
de declaratia de avere ~i declaratia de interese ale fiecarui candidat.
Toti candidatii nascuti 7nainte de data de 1 ianuarie 1976 trebuie sa
dea 0 declaratie pe propria raspundere, potrivit legii penale, privind
apartenenta sau neapartenenta la securitate, ca politie politica.
Candidatii independenti trebuie sa fie sustinuti de un numar
minim de alegatori 7nscri~i 7n listele electorale permanente (acest
numar difera 7n raport de funqia pentru care se candideaza).
140
..... .• .~ ...
Candidatii pot renunta la candidatura pima la data ramanerii defi
nitive a candidaturilor. in cazul unei renuntari la candidatura dupa data
limita de depunere a candidaturilor, cOlTlpetitorii electorali nu vor avea
posibilitatea lnlocuirii candidatului. In cazul decesului unui candidat
dupa data-limita de depunere a candidaturilor, competitorii electorali nu
vor avea posibilitatea lnlocuirii acestuia.
11.1.2. Intocmirea buletinelor §i a §tampilelor de vot
Modelul, dimensiunile §i conditiile de tiparire ale buletinelor de

vot se stabilesc prin hotarare a Guvernului, In termen de 7 zile de
la stab iii rea datei alegerilor, la propunerea Autoritatii Electorale
Permanente ~i a Ministerului Administratiei ~i Intemelor.
Ordinea in care se tiparesc numele candidatilor pe buletinul de
vot se stabile~te de biroul electoral, prin trageri succesive la sorti.
Candidatii independenti se vor inscrie pe buletinul de vot, in partea
finala a acestuia, in ordinea inregistrarii candidaturilor. Tragerea la
sorti se face de catre pre~edintele biroului electoral, in termen de 3 zile
de la data ramanerii definitive a candidaturilor.
Pe paginile buletinului de vot se vor imprima patrulatere, In numar
suficient pentru a cuprinde toate candidaturile, in afara de ultima
pagina, pe care se aplica ~tampila de control. Paginile se
numeroteaza. in unghiul din partea stanga sus a patrulaterului se va
imprima denumirea integrala a partidului politic, aliantei politice,
aliantei electorale, a organizatiei cetatenilor apartinand minoritalii
nationale sau, dupa caz, sintagma "candidat independent", iar in
unghiul din partea dreapta sus se tipare~te, dupa caz, semnul
electoral. Numele candidatului va fi tiparit In mijlocul patrulaterului.
Buletinele de vot se capseaza.
Semnele electorale se stabilesc de catre fiecare partid politic,
alianta politica, alianta electorala sau organizatie a cetatenilor
apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri, cu cel putin
60 de zile inainte de ziua alegerilor. Semnele electorale trebuie
comunicate Biroului Electoral Central in vederea inregistrarii ~i trebuie
sa se deosebeasca clar de cele anterior rnregistrate, fiind interzisa
utilizarea acelora~i simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrica in
care sunt incadrate. Partidele ~i aliantele politice pot intrebuinta, ca
semn electoral, semnul permanent cu care s-au inscris la Tribunalul
141
Bucurel?ti. Semnele electorale nu pot reproduce sau combina
simbolurile na1ionale ale statului roman, ale altor state, ale
organismelor interna1ionale ori ale cultelor religioase. Fac excep1ie
partidele politice care sunt membre ale unor organiza1ii politice interna
1ionale, acestea putand utiliza sernnul organiza1iei respective ca atare
sau 7ntr-o combina1ie specifica. Candida1ii independen1i nu pot folosi
semne electorale.
Semnul electoral folosit de un partid politic, alian1a politica, alian1a
electorala, organiza1ie a ceta1enilor apartinand unei minorita1i
na1ionale, 7nregistrate legal 7ncepand din anul 1990, Ii apartine de
drept daca I-a folosit primul, respectiv prima, l?i nu poate fi 7nsul?it sau
utilizat de alt partid politic, alian1a politica, alian1a electorala sau
organiza1ie a ceta1enilor apartinand unei minorita1i na1ionale
Inregistrata ulterior, decat cu consim1amantul celor carora le-a
apartinut, respectiv al partidelor care au alcatuit alian1a politica sau
alian1a electorala ini1iala.
In cazul 7n care acelal?i semn electoral este solicitat de mai multe
partide politice, alian1e politice, alian1e electorale, organiza1ii ale
ceta1enilor apartinand minorita1ilor na1ionale care participa la alegeri,
atribuirea se va face 7n beneficiul partidului politic, alian1ei politice,
alian1ei electorale sau organiza1iei ceta1enilor apartinand minorita1ii
na1ionale care a 7nregistrat primul, respectiv prima, acel semn.
Imprimarea buletinelor de vot se asigura de birourile electorale de
circumscrip1ie, prin intermediul prefec1ilor. Pentru fiecare colegiu, bule
tinele de vot se vor imprima cu litere de aceeal?i marime l?i aceleal?i
caractere l?i cu aeeeal?i cerneala 7n atatea exemplare ca1i alegatori
sunt Inscril?i In listele electorale permanente, cu un supliment de 10%.
Imprimarea buletinelor de vot pentru sec1iile de votare din strainatate
se realizeaza prin intermediul prefectului municipiului Bucurel?ti.
Prefec1ii raspund ca toate buletinele de vot necesare sa fie imprimate
cu eel pu1in 10 zile Inainte de data alegerilor.
Buletinele de vot se predau prel?edintelui biroului electoral de
circumscrip1ie, care Ie va distribui, prin intermediul primarilor,
prel?edin1ilor birourilor electorale ale sec1iilor de votare, cu eel pu1in
doua zile Inainte de data alegerilor. Predarea l?i distribuirea buletinelor
se fac In pachete sigilate de cate 100 de buca1i sau multiplu de 100 de
buca1i, pe baza de proces-verbal.
Confectionarea !jtampilelor birourilor electorale se realizeaza
prin grija prefec1ilor, iar l?tampila Biroului Electoral Centrall?i l?tampilele
cu men1iunea «VOTAT» se confec1ioneaza de catre Ministerul
142
Administratiei §i Intemelor. ~tampilele cu mentiunea «VOTAT» se
distribuie birourilor electorale prin intermediul prefectilor, respectiv al
Ministerului Afacerilor Exteme pentru sectiile de votare din strainatate.
~tampilele cu mentiunea «VOTAT» se confectioneaza cu cel putin 10
zile inainte de data alegerilor.
Tn campania electorala, candidalii, partidele politice, aliantele

politice, aliantele electorale, organizatiile cetalenilor apartinand
minoritali1or nationale, cat §i cetatenii cu drept de vot au dreptul sa-§i
exprime opiniile In mod liber §i fara nicio discrimi-nare, prin mitinguri,
adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor
electronice §i a celorlalte mijloace de informare in masa.
Primarii sunt obligati ca dupa expirarea termenului de depunere a
candidaturilor, dar pana la Inceperea campaniei electorale, sa
stabileasca §i sa asigure prin dispozitie, locuri speciale pentru
afi§ajul electoral, linand seama de numarul competitorilor electorali
care participa la alegeri. Locurile speciale pentru afi§aj trebuie sa fie
stabilite in locuri publice frecventate de cetateni, astfel Incat
competitorii electorali sa Ie poata folosi fara stanjenirea circulatiei pe
drumurile publice §i a celorlalte activitali din localitatile respective. in
prealabil, primarii sunt obligali sa asigure lnlaturarea din spatiul public
a oricaror materiale de propaganda electorala ramase de la campaniile
electorale precedente.
Partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizaliile
cetatenilor apartinand minoritatilor nationale care participa la alegeri §i
candidalii independenti au acces gratuit la serviciile publice de
radio §i televiziune proportional cu numarul de candidaturi propuse §i
ramase definitive. Fiecare societate publica de radio §i televiziune va
lua In considerare numarul de candidaturi propuse de fiecare
competitor electoral in aria geografica acoperita de postul respectiv de
radio sau televiziune.
Legea instituie §i 0 serie de interdictii cu privire la campania elec
torala. Astfel, mijloacele folosite in campania electorala nu pot contra
veni ordinii de drept; este interzisa organizarea actiunilor de campanie
electorala in unitatile militare; este interzisa introducerea spoturilor
publicitare electorale In aile emisiuni decat cele electorale; cu 48 de
143
.A. ..""""""
ore lnainte de ziua votarii este interzisa prezentarea de sondaje de
opinie, televoturi sau anchete facute pe strada; In ziua votarii este
interzisa prezentarea sondajelor realizate la ie~irea de la urne, inainte
de inchiderea votarii; este interzisa utilizarea locurilor speciale pentru
afi~aj electoral astfel incat sa impiedice folosirea acestora de catre un
alt competitor electoral; sunt interzise afi~ele electorale care combina
culorile intr-o succesiune care reproduce drapelul Romaniei sau al altui
stat.
Birourile electorale de circumscriptie vegheaza la corecta
desfa~urare a campaniei electorale in circumscriptia electorala in
care functioneaza, solutionand plangerile ce Ie sunt adresate cu privire
la respectarea legii ~i a deontologiei electorale.
Votarea are loc in sectiile de votare. Fiecare sectie de votare

trebuie sa posede un numar suficient de ume, urna speciala, cabine,
~tampile cu mentiunea «VOTAT», avand in vedere numarul alegatorilor
Inscri~i In listele electorale permanente ~i respectarea duratei votarii
prevazute in lege.
Cabinele ~i urnele trebuie a~ezate in aceea~i incapere in care
se afla biroul pre~edintelui birolJlui electoral al sectiei de votare.
Cabinele, umele, ~tampilele ~i celelalte materiale necesare biroului
electoral al sectiei de votare se asigura de catre primarii comunelor,
ora~elor, municipiilor ~i ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale
municipiilor, lmpreuna cu prefectii.
Pre~edintele biroului electoral al sectiei de votare, impreuna cu
membrii acestuia, trebuie sa fie prezenti la sediul sectiei de votare, in
ajunul zilei alegerilor, la ora 18:00, fiind obligat sa dispuna masurile
necesare pentru asigurarea ordinii ~i corectitudinii operatiunilor de
votare. Pre~edintele va dispune fixarea posturHor de paza in jurul
localului de vot.
in ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al sectiei de
votare incepe la ora 6:00. Pre~edintele biroului electoral al sectiei de
votare, in prezenta celorlalti membri ~i, dupa caz, a persoanelor
acreditate, veri'fica urnele, listele electorale, buletinele de vot ~i
~tampilele, consemnand in procesul-verbal numarul persoanelor
144
inscrise In copiile listelor electorale permanente, numarul buletinelor
de vot, precum ~i numarul ~tampilelor cu mentiunea «VOTAT». Dupa
Incheierea acestei operatii inchide ~i sigileaza urnele, aplicand
~tampila de control a sectiei de votare.
Pe durata votarii se interzice membrilor birourilor electorale ~i

persoanelor acreditate sa poarte ecusoane, insigne sau alte Insemne
de propaganda electorala.
Votarea incepe la ora 7:00 §i are loc pana la ora 21 :00, cand
sectia de votare se lnchide. Pe u~a sectiei de votare se vor afi~a orele
lntre care se desfa~oara procesul de votare. Accesul alegatorilor In
sala de vot are loc Tn serii corespunzatoare numarului cabinelor.
Fiecare alegator prezinta cartea de alegator ~i actul de identitate
biroului electoral al sectiei de votare. Biroul electoral al sectiei de
votare verifica daca alegatorul este lnscris In copia de pe lista
electorala permanenta, dupa care alegatorul semneaza in lista la
pozitia destinata acestuia. in baza semnaturii In copia de pe lista
electorala permanenta, pre~edintele sau un membru al biroului
electoral al sectiei de votare Ii 7ncredinteaza alegatorului buletinul de
vot ~i ~tampila cu mentiunea «VOTAT» pe eare acesta 0 va apliea pe
buletinul de vot. Daca un alegator se prezinta cu duplicatul eartH de
alegator, biroul electoral al sectiei de votare face 0 mentiune privind
acest fapt in co pia de pe lista electorala permanenta.
Alegatorii vor vota separat in cabine inchise, aplicand ~tampila
care poarta mentiunea «VOTAT» inauntrul patrulaterului care cuprinde
numele ~i prenumele candidatului pe care II voteaza. Dupa ce au votat,
alegatorii vor indoi buletinele, astfel ca pagina netiparita eare poarta
~tampila de control sa ramana in afara, ~i Ie vor introduce in urna,
avand grija sa nu se deschida. $tampila incredintata pentru votare se
restituie pre~edintelui sau acelor membri ai biroului electoral al sectiei
de votare desemnati de acesta, dupa eare pre~edintele sau acel
membru 0 va aplica pe cartea de alegator in locul corespunzator
numarului de scrutin.
Prezenta oricarei persoane in cabinele de vot, in afara celei
care voteaza, este interzisa. Alegatorul care, din motive temeinice,
constatate de pre~edintele biroului electoral al sectiei de votare, nu
poate sa voteze singur are dreptul sa cheme in eabina de votare un
lnsotitor ales de el, pentru a-I ajuta. Acesta nu poate fi din randul
observatorilor sau membrilor biroului electoral al sectiei de votare.
145
Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau
invaliditate, pre~edintele biroului electoral al sectiei de votare poate
aproba, la cererea scrisa a acestora, Insotita de copii ale unor acte
medicale sau alte acte oficiale din care sa rezulte ca persoanele
respective sunt netransportabile, ca 0 echipa formata din cel putin 2
membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu 0 urna speciala ~i cu
materialul necesar votarii - ~tampila cu mentiunea «VOTAT» ~i
buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua
votarea. in raza unei sectii de votare se utilizeaza 0 singura urna
speciala.
Pre~edintele biroului electoral al sectiei de votare poate
suspenda votarea pentru motive temeinice. Durata totala a
suspendarilor nu poate depa~i 0 ora. Suspendarea este anuntata prin
afi~are la u~a localului sectiei de votare imediat ce s-a produs
evenimentul care a declan~at suspendarea. in timpul suspendarii,
umele de votare, ~tampilele, buletinele de vot ~i celelalte documente ~i
materiale ale biroului electoral al sectiei de votare vor ramane sub
paza permanenta. in timpul suspendarii nu pot parasi sala de votare
mai mult de jumatate din numarul membrilor biroului electoral al sectiei
de votare in acela~i timp. Candidatii ~i persoanele acreditate care
asista la votare nu pot fi obligate sa paraseasca sala de votare in acest
timp.
Pe intreaga perioada de desfa~urare a procesului de vot, la toate
operatiunile din sectiile de votare, cat ~i la toate operatiunile efectuate
de birourile electorale la toate nivelele pot asista observatori ai
alegerilor. Ace~tia pot fi: a) observatori interni acreditati; b)
reprezentanti acreditati ai unor organizatii straine; c) reprezentanti
acreditati ai presei scrise, radioului ~i televiziunii, romani ~i straini.
Observatorii intemi sunt reprezentantii organizatiilor neguver
namentale legal constituite, care au ca obiect principal de activitate
apararea democratiei ~i a drepturilor omului ~i care sunt acreditati
pentru a observa procesul electoral de catre autoritatea cornpetenta.
Observatorii nu pot fi membri ai unui partid politic. Observatorii
internationali sunt reprezentantii organizatiilor sau institutiilor straine
acreditati de catre Autoritatea Electorala Permanenta pentru a observa
procesul electoral. Acreditarea reprezentantilor presei scrise, radioului
~i televiziunilor din Romania se face de caIre Autoritatea Electorala
Permanenta. Acreditarea reprezentantilor presei, radioului ~i posturilor
de televiziune straine, precum ~i a reprezentantilor organizatiilor
internationale cu activitate in domeniul democratiei ~i al drepturilor
146
omului care solicita acest lucru se face de catre Autoritatea Electorala
Permanenta, la propunerea Ministerului Afacerilor Externe.
11.1.5. Stabilirea rezultatelor votarii §i atribuirea mandatelor
A. Stabilirea rezultatelor votarii

Tn fiecare circumscrip1ie electorala, biroul electoral de circumscrip1ie
aduce la cuno~tinta publica rezultatele preliminare ale alegerilor cel
putin 0 data la 24 de ore, lnainte de a obtine procesele-verbale ~i
rezultatele votarii de la toate birourile electorale care func1ioneaza la
nivele inferioare nivelului sau.
Stabilirea rezultatelor se face in mod diferit, In functie de tipul de
alegere. in cazul alegerilor pentru Pre~edintele Romaniei, stabilirea
rezultatelor este facuta de Biroul Electoral Central, pentru alegerile
parlamentare, rezultatele sunt stabilite de birourile electorale de
circumscriptie ~i de Biroul Electoral Central, iar pentru alegerile locale,
alegerile sunt stabilite la nivelul birourilor electorale de circumscriptie.
B. Atribuirea mandatelor
Atribuirea mandate lor se face in mod diferit in functie de autoritatea
aleasa. Pentru functia de Pre§edinte al Romaniei, este declarat ales
candidatul care a intrunit, in primul tur de scrutin, majoritatea de voturi
ale alegatorilor lnscri~i in listele electorale. in cazul in care nici unul
dintre candida1i nu a intrunit aceasta majoritate, se organizeaza un al
doilea tur de scrutin, intre primii doi candidati stabiliti in ordinea numa
rului de voturi obtinute in primul tur. in acest al doilea tur, va fi declarat
ales candidatul care a obtinut cel mai mare numar de voturi.
Tn cazul alegerilor parlamentare, deputatH ~i senatorii se aleg
potrivit principiului reprezentarii proportionale. Repartizarea ~i
atribuirea mandatelor de deputat ~i de senator se fac in doua etape: la
nivelul fiecarei circumscriptii electorale ~i la nivel national:
a) la nivelul circumscriptiei electorale, biroul electoral stabile~te,
separat pentru Senat ~i pentru Camera Deputatilor, coeficientul
electoral at circumscrip1iei, prin impartirea numarului total de voturi
valabil exprimate pentru toate !istele de candidati ale partidelor politice,
aliantelor pOlitice, aliantelor electorale ~i ale organizatiilor ceta1enilor
apartinand minorita1ilor nationale ce intrunesc un prag electoral de 5%
~i pentru candidatii independenti la numarul de deputati, respectiv de
147
senatori, ce urmeaza sa fie ale~i 7n acea circumscrip1ie; coeficientul
electoral este numarul 7ntreg, fara zecimale, nerotunjit, rezultat din
aceasta Impartire;
b) fiecarei liste i se repartizeaza atatea mandate de cate ori
coeficientul electoral al circumscrip1iei electorale se include 7n voturile
valabil exprimate pentru acea lista;
c) atribuirea mandatelor se face de biroul electoral de circumscrip1ie,
7n ordinea 7nscrierii candida1ilor pe lista;
d) pentru candida1ii independen1i se atribuie fiecaruia cate un
mandat, daca a ob1inut un numar de voturi valabil exprimate cel pu1in
egal cu coeficientul electoral pentru deputa1i sau pentru senatori, dupa
caz; candida1ii independen1i participa la repartizarea mandatelor numai
7n prima etapa, cea de la nivelul circumscrip1iei; un candidat
independent nu poate primi decat un singur mandat;
e) voturile ramase, adica cele neutilizate sau inferioare coeficientului
electoral, ob1inute de listele de candida1i ale partidelor politice,
alian1elor politice, alian1elor electorale ~i organiza1iilor ceta1enilor
apartinand minorita1ilor na1ionale ce Intrunesc pragul electoral, precum
~i mandatele ce nu au putut 'fi atribuite de biroul electoral de
circumscrip1ie se comunica de acesta Biroului Electoral Central, pentru
a fi repartizate centralizat.
Pentru alegerile locale, atribuirea mandatelor se face la nivelul
circumscrip1iei electorale. Primarii comunelor, ora~elor, municipiilor,
sectoarelor municipiului Bucure~ti ~i primarul general al municipiului
Bucure~ti se aleg pe circumscrip1ii electorale, prin scrutin uninominal.
Este declarat ales primar candidatul care a 7ntrunit, 7n primul tur de

scrutin, majoritatea de voturi ale alegatorilor 7nscri~i 7n listele electorale.
In cazul 7n care nici unul dintre candida1i nu a 7ntrunit aceasta majoritate,
se organizeaza un al doilea tur de scrutin, 7ntre primii doi candida1i sta
bili1i 7n ordinea numanJlui de voturi ob1inute 7n primul tur. In acest al
doilea tur, va fi declarat ales candidatul care a ob1inut cel mai mare
numar de voturi.
148
.11.2. Tema de reflectie
,
Comentatf In maxim 300 de cuvinte modul in care se stabilesc
rezultatele votului.
149
1, M Constantinescu, I, Deleanu, A. lorgovan, I. Vida, Alegerile
parlamentare ~i prezidentiale, Texte legale comentate, Ed.
R.A. "Monitorul Oficial", Bucure~ti, 1992
2, D.C. Dani§or, Drept constitutional ~i institutii politice, vol. I, Ed.
C.H. Beck, Bucure~ti, 2007, p. 334-352
3, S, Deaconu, Institutii politice, Ed. CH Beck, Editia 3, Bucure~ti,
2017, p. 120-126
4, I. Deleanu, Institutii ~i proceduri constitutionale in dreptul roman
~i in dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2006, p. 561
583
5. T. Draganu, Drept constitutional ~i institutii politice. Tratat
elementar, vol. II, Ed. Lumina Lex, Bucure~ti, 2000, p. 20-40
6. I. Muraru, ES. Tanasescu, Drept constitutional ~i institutii
Comentariu pe articole, Ed. C,H. Beck, Bucure~ti, 2008, p.
329-357
8. I. Muraru, ES. Tanasescu, A. Muraru, K. Benke, M. Eremia, Gh.
lancu, C.-L. Popescu, $. Deaconu, Alegerile ~i corpul electoral,
9. S. Tanasescu, Legile electorale - comentarii ~i explicatii, Ed.
All Beck, Bucure~ti, 2004
republicata (M. Of. nr. 650 din 12 septembrie 2011 )
(M.Of. nr. 349 din 20 mai 2015)
alegerilor pentru Parlamentul European, republicata (M.Of. nr.
627 din 31 august 2012)
13. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului ~j a Camerei
Autoritatii Electorale Permanente (M.Of. nr. 553 din 24 iulie
2015)
14. Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin
vot universal ~i direct, publicat in Jurnalul Oficial al UE L 278
din 8 octombrie 1976, modificat prin Decizia Consiliului
2002/772/CE, Euratom (JO UE L 283 din 21 octombrie 2002)
150
Autoritatile administrative autonome implicate In alegeri
Autoritatile administrative autonome implicate in alegeri
CUPRINS
12.1. Biroul Electoral Central

12.2. Autoritatea Electorala Permanenta
12.2.1. Misiune
12.2.2. Structura
12.2.3. Atributii
,
12.2.4. Acte
12.3. Centrul" Expert Electoral"
Obiectivele unitatii de invatare nr.12
Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reul?i sa:

../ intelegeti modul in care func~oneaza ~i atribu\iile Biroului
electoral Central.
../ intelegeti modul in care func\ioneaza ~i atribu\iile Autorita\ii
Electorale Permanente.
151
12.1. Biroul Electoral Central (BEC)
BEC este organismul care se formeaza in perioada organlzam

alegerilor 9i este format din 5 judecatori ai Inaltei Curti de Casatie l?i
Justitie, prel?edintele l?i viceprel?edintii AutoritatH Electorale
Permanente l?i din cel mult 12 reprezentanti ai partidelor politice,
aliantelor politice, aliantelor electorale, conform legii, precum l?i un
reprezentant desemnat de grupul parlamentar al minoritatilor nationale
din Camera Deputatilor.
Desemnarea celor 5 judecatori se face de prel?edintele Inaltei Curti

de Casatie l?i Justitie, in l?edinta publica, in cea de a treia zi de la
stabilirea datei alegerilor, prin tragere la sorti, dintre judecatoni in
exercitiu al Inaltei Curti de Casatie l?i Justitie. Data, ora l?i locull?edinlei
publice de tragere la sorti se anunta In scns partidelor politice
parlamentare de catre prel?edintele inaltei Curti de Casatie l?i Justitie,
cu 0 zi inainte de ziua desfal?urani, l?i se aduce la cunol?tinta publica
prin presa scrisa l?i audiovizuala. La organizarea l?i desfal?urarea
tragerii la sorti poate participa cate un reprezentant, desemnat ca
atare, al partidelor politice parlamentare. Rezultatul tragerii la sorti se
consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de prel?edintele l?i de
prim-magistratul-asistent al inaltei Curti de Casatie l?i Justitie.
Procesul-verbal constituie actul de investire.
In termen de 24 de ore de la investire, judecatorii desemnati aleg

din randul lor, prin vot secret, prel?edintele Biroului Electoral Central l?i
loctiitorul acestuia. in termen de 24 de ore de la alegerea prel?edintelui
Biroului Electoral Central, biroul se completeaza cu prel?edintele l?i
viceprel?edintii Autoritaiii Electorale Permanente, cu cate un
reprezentant al partidelor politice parlamentare l?i organizatiilor
cetalenilor apartinand minoritatilor nationale cu grup parlamentar
propriu in ambele Camere ale Parlamentului, precum l?i cu
reprezentantul desemnat de grupul parlamentar al minoritatilor
152
na1ionale din Camera Deputa1ilor, comunica1i in scris de catre acestea.
Stabilirea listei partidelor politice ~i a organiza1iilor ceta1enilor
apartinand minorita1ilor na1ionale cu grup parlamentar propriu in
arnbele Camere ale Parlamentului ~i a numarului de parlamentari ai
acestora se fac pe baza comunicarii secretarilor generali ai celor doua
Camere ale Panamentului catre pre~edintele Biroului Electoral Central.
Desemnarea reprezentan1ilor partidelor politice neparlamentare,

alian1elor politice ~i alian1elor electorale dintre acestea in Biroul
Electoral Central se face ill ordinea descrescatoare a numarului de
candidaturi ramase definitive din circumscrip1iile electorale.
BEC lucreaza in prezen1a majorita1ii membrilor sai ~i adopta decizii

~i hotarari cu votul majorita1ii membrilor prezen1i. In caz de egalitate de
voturi, votul pre~edintelui este hotarator.
12.2. Autoritatea Electoralcl Permanentcl (AEP)
12.2.1. Misiune
AEP este 0 institu1ie administrativa autonoma cu personalitate

juridica ~i cu competen1a generala In materie electorala, care are
misiunea de a asigura organizarea ~i desfa~urarea alegerilor ~i a
referendumurilor, precum ~i finan1area partidelor politice ~i a
campaniilor electorale.
Ea I~i desfa~oara activitatea conform principiilor independen1ei,

impartialita1ii, legalita1ii, transparen1ei, eficien1ei, profesionalismului,
responsabilita1ii, sustenabilita1ii, predictibilita1ii ~i legitimita1ii.
Anual, AEP prezinta Parlamentului un raport asupra activita1ii sale.
153
12.2.2. Structura
AEP este condusa de un pre§edinte, cu rang de ministru, ajutat de 2

vicepre§edinti cu rang de secretar de stat. Pre§edintele este numit de
catre Parlament cu votul majoritatii deputatilor §i senatorilor, la
propunerea grupurilor parlamentare, dintre personalitatile cu pregatire
§i experienta in domeniul juridic sau administrativ, iar cei 2
vicepre§edinti sunt nUlTli~i, unul numit de Pre§edintele Romaniei, iar
celalalt de prim-ministru. Mandatul pre§edintelui §i mandatele
vicepre§edintilor Autoritatii Electorale Permanente sunt de cate 8 ani §i
pot fi reinnoite 0 singura data. Pe durata exercitarii mandatului,
Pre§edintele §i vicepre§edintii nu pot fi membri ai unui partid politic.
12.2.3. Atributii
,
AEP are 0 serie de atribu~ii privind activitatea de asigurare a
organizarii §i desfa§urarii alegerilor §i a referendumurilor, precum §i
cea privind finantarea partidelor politice §i a campaniilor electorale.
Principalele sale atributil vizeaza:
a) elaborarea de propuneri privitoare la asigurarea logisticii

necesare desfa§urarii alegerilor;
b) urmarire a modului de delimitare a sectiilor de votare, de stabilire

a localurilor secliilor de vot §i a sediilor birourilor electorale;
c) urmarire a realizarii din timp a dotarilor specifice sectiilor de

votare: urne §i cabine tipizate, §tampile, tu§iere, recipiente pentru
transportul buletinelor de vot §i altele asemenea;
d) monitorizare a securitatii sectiilor de votare, a buletinelor de vot §i

a celorlalte documente §i materiale specifice perioadei electorale;
e) monitorizare a intocmirii §i tiparirii listelor electorale permanente;
f) administrare a Registrului electoral §i a Registrului sectiilor de

votare;
154
g) coordonarea sistemului informational electoral national;
h) asigurarea aplicarii legislatiei privind finantarea activitatii

partidelor politice ~i a campaniilor electorale.
Tn maximum 3 luni de la lncheierea alegerilor pentru Senat ~i

Camera Deputatilor, pentru Pre~edintele Romaniei, pentru Parlamentul
European ~i pentru autoritatile administratiei publice locale sau a unui
referendum national, AEP prezinta Panamentului un raport asupra
organizarii ~i desfa~urarii alegerilor, respectiv a referendumului,
cuprinzand referiri la participarea la scrutin, modul de desfa~urare a
acestuia, abaterile ~i neajunsurile, inclusiv de ordin legislativ,
constatate.
De asemenea, AEP, implementeaza programe de informare ~i

educare a alegatorilor asupra sistemului electoral romanesc ~i asupra
respectarii deontologiei electorale ~i asigura popularizarea acestora;
organizeaza programe specifice de instruire ~i formare profesionala in
materie electorala pentru personalul autoritatilor ~i institutiilor, cu
atributii in organizarea ~i desfa~urarea alegerilor, precum ~i pentru
persoanele care pot deveni membri ai birourilor electorale ~i operatori
de calculator in sectiile de votare;
12.2.4. Acte
Tn indeplinirea atributiilor sale, AEP adopta decizii, hotarari ~i

instructiuni, care se semneaza de pre~edinte ~i se contrasemneaza de
vicepre~edinti. Hotararile ~i instructiunile care au caracter normativ se
publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, iar cele care nu au
caracter normativ, precum ~i deciziile se comunica persoanelor
interesate ~i se aduc la cuno~tinta publica prin afi~are pe site-ul
.
institutiei.
155
12.3. Centrul "Expert electoral"
Centrul "Expert electoral", este 0 institutie cu personalitate juridica

ce functioneaza
, In subordinea AEP si , are urmatoarele obiective:
a) sprijinirea fundamentarii ~i a punerii In aplicare a strategiilor AEP;
b) cre~terea nivelului de cuno~tinte ~i abilitati ale persoanelor

implicate In pregatirea, organizarea ~i desfa~urarea proceselor
electorale;
c) imbunatatirea accesului la instrumentele juridice internationale ~i

regionale in domeniul electoral, la legislatia electorala nationala, la
jurisprudenta ~i doctrina din acest domeniu;
d) informarea ~i educarea alegatorilor ~i a competitorilor electorali In

spiritul principiilor ~i standardelor internationale in domeniul electoral;
e) dezvoltarea integritatii electorale.
Acest Centru este condus de un director, numit in functie de

pre~edintele Autoritatii ElectoraIe Permanente, iar finantarea
cheltuielilor de functionare se asigura din alocatii de la bugetul de stat
~i din venituri proprii.
156
2.5. Tema de reflectie
Comentati, in maximum 300 de cuvinte care este rolul Autoritatii

,
Electorale Permanente in organizarea 9i desfa9urarea alegerilor.
Folositi spatitJ de mai jos pentru scrierea raspunsului:
157
12.8. Bibliografie pentru Unitatea de Invatare nr. 12
1. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului l?i a Camerei
Deputatilor, precum l?i pentru organizarea l?i functionarea
Autorita1ii Electorale Permanente (M.Ot. nr. 553 din 24 iulie
2015)
2. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorita1ilor administratiei
locale nr. 215/2001, precum l?i pentru modificarea l?i
completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale§ilor locali
(M.Of. nr. 349 din 20 mai 2015)
3. Legea nr. 33/2007 privind organizarea l?i desfal?urarea alegerilor
pentru Parlamentul European, republicata (M.Of. nr. 627 din
31 august 2012)
4. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Prel?edintelui Romaniei,
republicata (M.Of. nr. 650 din 12 septembrie 2011)
5. http://www.roaep.rol
158
'it ""~.

Curs Drept Electoral 2018

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Drept Electoral 2018

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

." .

Curs de Drept electoral l~;i UN I"V''E ])S Jcr" "I"E:A

Unitatea de invatare nr. 1

Unitatea de invatare nr. 2

Curs de Drept el~ctoral

2.4. Bibliografie pentru unitatea de lnva1are nr. 2

3.1. Dreptul de a fi ales

3.3. Bibliografie pentru unitatea de inva1are nr. 3

Drepturile electorale III

4.1. Dreptul de a fi ales In Parlamentul European

4.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 4

Unitatea de invatare nr. 5

Referendumul ca forma de exercitare a suveranitatii

Curs de Drept electoral

5.1.3. Regimul juridic al referendumului In Romania

5.1.4. Procedura organizarii referendumului In Romania

5.1.5. Natura juridica a decretului de stabilire a

5.1.6. COl1secil1tele organizarii ul1ui referendum

5.2. Tema de refiectie pentru unitatea de Invatare nr. 5

5.3. Bibliografie pentru unitatea de Invatare nr. 5

Unitatea de invatare nr. 6

6.1.1. Aparitia ~i evolutia partidelor politice

6.1.2. Scopul partidelor politice

6.1.3. Rolul partidelor politice

6.1.4. Pluralism politic ~i pluripartidism

6.2. Tema de rel1ectie pentru unitatea de Invatare nr. 6

6.3. Bibliografie pentru Unitatea de Invatare nr. 6

Curs de Drept ~Iectoral . ,

Unitatea de invatare nr. 7

Unitatea de invatare nr. 8

Curs de, Drept electoral :t;;~l lJ NI

9,5. Orice modificare a legislatiei electorale trebuie facuta cu

11.1.3. Campania electorala

Unitatea de invatare nr. 12

Delimitarea dreptului electoral In cadrul dreptului constitutional

Delimitarea dreptului electoral in cadrul dreptului constitutional

Obiectivele Unitatii de invatare nr.1

1.1. Dreptul electoral - parte a dreptului public

Dreptul electoral este Dreptul electoral s-a impus in peisajul 9tiintific al

Unele din drepturile §i libertatile fundamentale ale omului sunt

1.2. Definitia dreptului electoral, institutie juridica

fundamentale In baza carora ceta1enii I!?i manifesta op1iunile In plan

1.3. Componentele dreptului electoral

1.4. Controverse doctrinare cu privire la conceptele

1.4.1. A/egeri sau tragere /a sorti

dintre mai multe persoane una sau unele care sa indeplineasca

1.4.2. Defini/ia corpului electoral

1.4.3. Modalifali1e vofului

1.5. Multitudinea sistemelor electorale utilizate de Romania

...........1.6. Tema de reflectie

Comentati In maxim 300 de cuvinte locul dreptului electoral In cadrul

Folositi spatiu de mai jos pentru scrierea raspunsului:

1.7. Bibliografie pentru Unitatea de inva1are nr. 1

Unitatea de invatare nr. 2

Obiectivele unitatii de lnvatare nr. 2

2.1. Drepturile electorale

2.2. Dreptul de vot

2.2.1. Scurt istoric

2.2.2. Situatia actuala

2.2.3. Regimul juridic al dreptului de vot. Trasaturile votului

2.3. Tema de reflectie pentru unitatea de lnvatare nr. 2

2.4. Bibliografie pentru unitatea de lnvatare nr. 2

Obiectivele unitatii de invatare 2

Dupa studiul acestei unitati de invatare yeti reu~i sa:

Dreptul de a fi ales al cetatenilor romani trebuie corelat cu cel pre

Referendumul este 0 Referendumul este 0 forma de exercitare a suve