Sunteți pe pagina 1din 162

."

.

, '"" ':: Curs de Drept electoral E. S. TAN.A SESCUI S. DEACONU l~;i UN

,

'""

'::

Curs de Drept electoral

E. S. TAN.A

SESCUI

S. DEACONU

l~;i UN I"V''E ])S Jcr" f, "I"E:A

'''.,'

,',.

~1l.1 D J N

~", ,/\

[) U CUR

"

[; $ T[

,

CUPRINS

D J N ~", ,/\ [) U CUR " [; $ T[ , CUPRINS Unitatea de

Unitatea de invatare nr. 1

Delimitarea dreptului electoral in cadrul dreptului constitutional

1.1. Dreptul electoral- parte a dreptului public

1.2. Definitia dreptului electoral, institutie juridica autonoma a

dreptului constitutional

1.3. Componentele dreptului electoral

1.4. Controverse doctrinare cu plivire la conceptele definitorii ale

dreptului electoral

1.4.1.1. Alegeri sau tragere la sorti

1.4.1.2. Definitia corpului electoral

1.4.1.3. Modalitatile votului

1.5. Multitudinea sistemelor electorale utilizate de Romania de-a

lungul tirnpului

1.6. Tema de reflectie la Unitatea de invatare nr. 1

1.7. Bibliografie pentru Unitatea de invatare nr. 1

Unitatea de invatare nr. 2

Drepturile electorale I

2.1. Drepturile electorale

2.2. Dreptul de vot

2.2.1. Scurt istoric

2.2.2. Situatia actuala

2.2.3. Regimul juridic al dreptului de vot. Trasaturile votului

2.3. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 2

2

Curs de Drept el~ctoral UNIVERSITAFEA [j'IN' Pi iJ C tifu: ~ T [ " "E:

Curs de Drept el~ctoral

Curs de Drept el~ctoral UNIVERSITAFEA [j'IN' Pi iJ C tifu: ~ T [ " "E: S.

UNIVERSITAFEA

[j'IN'

Pi iJ C tifu: ~ T [

" "E: S. TANASESCU/S.DEACONU'···

2.4. Bibliografie pentru unitatea de lnva1are nr. 2

Unitatea de invatare 3

Drepturile electorale II

3.1. Dreptul de a fi ales

3.1.1. Scurt istoric

3.1.2. Beneficiarii dreptului de a fi ales. Regim juridic

3.2. Tema de reflec1ie pentru unitatea de lnvalare nr. 3

3.3. Bibliografie pentru unitatea de inva1are nr. 3

Unitatea de invatare 4

Drepturile electorale III

4.1. Dreptul de a fi ales In Parlamentul European

4.1.1. Condiliile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

4.1.2. Terminologie. Natura juridica a drepturilor electorale la nivelul Uniunii Europene

4.1.3. Dreptul de a alege membrii Parlamentului European

 

4.1.4. de

Dreptul

a

fi

ales

membru

al

Parlamentului

European

4.1.5. Incompatibilitati ale mandatului

de

parlamentar

european

4.2. Tema de reflec1ie pentru unitatea de lnva1are nr. 4

4.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 4

 

Unitatea de invatare nr. 5

 

Referendumul ca forma de exercitare a suveranitatii

 
 

7

5.1.

Referendumul

 
 

5.1.1. Notiune

5.1.2. Tipuri de referendum

 
 

3

Curs de Drept electoral . E': S. TANASESCU IS. DEACONU 5.1.3. Regimul juridic al referendumului

Curs de Drept electoral . E': S. TANASESCU IS. DEACONU

de Drept electoral . E': S. TANASESCU IS. DEACONU 5.1.3. Regimul juridic al referendumului In Romania

5.1.3. Regimul juridic al referendumului In Romania

5.1.4. Procedura organizarii referendumului In Romania

5.1.5. Natura juridica a decretului de stabilire a

referendumului In Romania

5.1.6. COl1secil1tele organizarii ul1ui referendum

5.2. Tema de refiectie pentru unitatea de Invatare nr. 5

5.3. Bibliografie pentru unitatea de Invatare nr. 5

Unitatea de invatare nr. 6

Sistemele de partide politice ~i influenta asupra sistemelor electorale

6.1. Sistemele de partide politice

electorale

~i influenta asupra sistemelor

6.1.1. Aparitia ~i evolutia

6.1.2. Scopul partidelor politice

6.1.3. Rolul partidelor politice

6.1.4. Pluralism politic ~i pluripartidism

partidelor politice

A. Pluralism politic

B. Pluripartidism

C. Bipartidism

D. Partid dominant

6.1.5. Partidele politice In Romania

A. Istoric

B. Actualitate

6.1.6. Partidele politice la nivelul Uniunii Europene

6.2. Tema de rel1ectie pentru unitatea de Invatare nr. 6

6.3. Bibliografie pentru Unitatea de Invatare nr. 6

4

Curs de Drept ~Iectoral ., "" E.S. TANAsESCU UNIVERSfTJ\TEA DJ I'fB U tI'R:f {T (

Curs de Drept ~Iectoral ., "" E.S. TANAsESCU

Curs de Drept ~Iectoral ., "" E.S. TANAsESCU UNIVERSfTJ\TEA DJ I'fB U tI'R:f {T ( I

UNIVERSfTJ\TEA

DJ I'fB U

tI'R:f {T (

IS:OEAOONU

Unitatea de invatare nr. 7

Finantarea partidelor ~;i a campaniilor electorale

7.1. Finantarea partidelor politice

7.1.1. Finantarea publica (guvernamentala)

7.1.2. Finantarea privata (neguvernamentala)

7.1.3. Controlul finantarii

7.2. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 7

7.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 7

Unitatea de invatare nr. 8

Sisteme electorale si

moduri de scrutin

8.1. Tipuri de sisteme electorale

8.1.1. Sistemul majoritar

8.1.2. Sistemul reprezentarii proportionale

8.1.3. Sisteme mixte

8.2. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 8

8.3. Bibliografie pentru Unitatea de lnvatare nr. 8

Unitatea de invatare 9

Stabilitatea ~i predictibilitatea legislatiei electorale, conditii necesare

pentru alegeri corecte

9.1. Stabilitatea ~i predictibilitatea legislatiei reprezinta

componente ale securitatii juridice a normelor de drept

9.2. Securitatea juridica a normelor de drept reprezinta principiu

constitutional dedus pe cale jurisprudentiala

9.3. Securitatea juridica a normelor electorale asigura

credibilitatea procesului electoral

9.4. Stabilitatea legislatiei, cerinta esentiala pentru alegeri

democratice in viziunea Comisiei de la Venetia

5

9.4. Stabilitatea legislatiei, cerinta esentiala pentru alegeri democratice in viziunea Comisiei de la Venetia 5
Curs de, Drept electoral ,E. 'S, TANAsESCU 1'8~DEACONU :t;;~l lJ NI .~~ D ]'N 9,5.

Curs de, Drept electoral ,E. 'S, TANAsESCU 1'8~DEACONU

:t;;~l

lJNI

.~~ D ]'N

TANAsESCU 1'8~DEACONU :t;;~l lJ NI .~~ D ]'N 9,5. Orice modificare a legislatiei electorale trebuie

9,5. Orice modificare a legislatiei electorale trebuie facuta cu

suficient timp inainte de alegeri pentru a putea fi aplicata

9.6. Experienta romaneasca a ultimilor 25 de ani

9.7. Ce-i de facut?

9.7.1. Stabilitate legislativa

9.7.2. Adoptarea unor norme de drept clare

9.7.3. Coerenta a legislatiei

9.7.4. Transparenta in adoptarea normelor de drept

9.8. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 9

9.9. Bibliografie pentru unitatea de lnvatare nr. 9

Unitatea de invatare 10

Organizarea ~i desfa~urarea alegerilor I

10.1. Organizarea !?i desfa!?urarea alegerilor In Romania

10.1 .1. Cadrul legal

10.1.2.

Stabilirea datei alegerilor

 

10.1.3.

Stabilirea

numarului,

delimitarea

!?i

numerotarea

circumscriptiilor!?i a colegiilor electorale

10.1.4.

intocmirea listelor electorale !?i a registrului electoral

10.1.5.

Constituirea birourilor !?i a oficiilor electorale

10.1.6.

Constituirea sectiilor de votare

 

10.2. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 10

10.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr.1 0

Unitatea de invatare 11

Organizarea ~i desfa~urarea alegerilor II

11. 1. Organizarea !?i desfa!?urarea alegerilor in Romania

11.1.1. Propunerea candidaturilor

11.1.2. intocmirea buletinelor !?i a !?tampilelor de vot

-

alegerilor in Romania 11.1.1. Propunerea candidaturilor 11.1.2. intocmirea buletinelor !?i a !?tampilelor de vot - -

-

~

6

Curs de Drept e!ec~or~1 ES. TANASESGUIS.DEACONU N IVE RS reAr ~.~ bIN· 'i3bc lfR f;

Curs de Drept e!ec~or~1

ES. TANASESGUIS.DEACONU

Curs de Drept e!ec~or~1 ES. TANASESGUIS.DEACONU N IVE RS reAr ~.~ bIN· 'i3bc lfR f; S

N IVE RS reAr

~.~ bIN· 'i3bc lfR f; S

11.1.3. Campania electorala

11.1.4. Desfa~urarea votarii

11.1.5. Stabilirea rezultatelor votarii

~i atribuirea mandatelor

11.2. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 11

11.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr.11

Unitatea de invatare nr. 12 Autoritatile administrative autonome implicate in alegeri

12.1. Biroul Electoral Central

12.2. Autoritatea Electorala Permanenta

12.2.1. Misiune

12.2.2. Structura

12.2.3. Atributii

12.2.4. Acte

,

12.3. Centrul "Expert Electoral"

12.4. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 12

12.5. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr.12

.~.

7

12.4. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 12 12.5. Bibliografie pentru unitatea de invatare
• Ji Delimitarea dreptului electoral In cadrul dreptului constitutional Unitatea de invatare nr. 1 Delimitarea

• Ji

• Ji Delimitarea dreptului electoral In cadrul dreptului constitutional Unitatea de invatare nr. 1 Delimitarea dreptului

Delimitarea dreptului electoral In cadrul dreptului constitutional

Unitatea de invatare nr. 1

Delimitarea dreptului electoral in cadrul dreptului constitutional

CUPRINS

Obiectivele unitatii de Invatare nr. 1

1.1. Dreptul electoral - parte a dreptului public

1.2. Definitia dreptului electoral, institutie juridica autonoma a

dreptului constitutional

1.3. Componentele dreptului electoral

1.4. Controverse doctrinare cu privire la conceptele definitorii

ale dreptului electoral

1.4.1.1. Alegeri sau tragere la sorti

1.4.1.2. Definitia corpului electoral

1.4.1.3. Modalitatile votului

1.5. Multitudinea sistemelor electorale utilizate de Romania

de-a lungul timpului

1.6. Tema de reflectie la Unitatea de invatare nr. 1

1.7. Bibliografie pentru Unitatea de invatare nr. 1

Obiectivele Unitatii de invatare nr.1

Dupa studiul acestei unitati de invatare Yeti reul?i:

; sa distingeti ramura dreptului constitutional de institutia juridica a dreptului electoral

; sa cunoal?teti definitia dreptului electoral

; sa cunoal?teti definitia dreptului electoral

; sa cunoal?teti principalele controverse doctrinare legate de conceptele definitorii ale dreptului electoral

; sa cunoal?teti principalele controverse doctrinare legate de conceptele definitorii ale dreptului electoral 8

8

1.1. Dreptul electoral - parte a dreptului public

Dreptul electoral este Dreptul electoral s-a impus in peisajul 9tiintific al

ultimelor decenii ca 0 ramura distincta a dreptului

public. public, desprinzandu-se din cadrul dreptului constitutional datorita particularitatilor pe care sistemele electorale Ie dezvolta in procesul de selectie a reprezentantilor cetatenilor in institu\iile publice reprezentative ale unui

parte a dreptului

stat.

incepand cu a doua jumatate a secolului al XX-lea au Inceput sa apara lucrari 9tiintifice care trateaza problematica electorala 9i a legilor care guvemeaza fenomentul electoral, subliniindu-se rolul important pe care II au sistemele electorale asupra modului de formare 9i de functionare a institu\iilor politice statale.

Autol; precum M. Duverger, G. La Chapelle, E. Lakerman, J. D. Lambert, A. Lijphart, G. Sartori sau P. Martin scot In eVidenta, prin lucrarile lor, importanta sistemelor electorale 9i a modurilor de scrutin utilizate de catre state cu ocazia alegerii reprezentantilor cetatenilor in institutiile reprezentative.

Fie ca vorbim de alegeri locale, parlamentare, preziden\iale sau europarlamentare, fiecare tip de alegere presupune utilizarea unui sistem electoral, diferit de la tara la tara, 9i care Inseamna un set de reguli juridice care trebuie respectate in procesul de selectie 9i desemnare a reprezentantilor cetaienilor In functiile publice elective. Acela9i lucru este valabil 9i in privinta regulilor ce se aplica in materie de referendum.

Dreptul electoral Insearnna un set de reguli juridice menit sa asigure dreptul cetatenilor de a participa la viata politica a statului, precum 9i corectitudinea 9i transparenta procesului de alegere a reprezentantilor cetatenilor in institutile statului 9i de participare directa a cetatenilor la procesul decizional statal.

Un stat de drept este de neconceput fara respectarea drepturilor ~i a libertatilor fundamentale ale omului, suprematia legii ~i fara un sistem democratic care sa asigure desfa~urarea alegerilor in conformitate cu standardele ~i principiile democratice.

*'-.~.•

9

Unele din drepturile §i libertatile fundamentale ale omului sunt dreptul de a alege §i dreptul de a fi ales care asigura oricarei persoane dreptul de a lua parte la guvernarea tarii sale.

Dreptul de a alege §i a fi ales, mecanismul juridic de organizare §i de desfa§urare a alegerilor, precum §i de aparare a drepturilor electorale ale cetatenilor sunt reglementate de Constitutie, de legile electorale, de legea partidelor politice 9i de cea privind finantarea partidelor politice, de legea privind organizarea 9i desfa9urarea referendumului, dar 9i de documente internationale adoptate la nivel globa, continental sau regional.

1.2.

Definitia

autonoma a dreptului constitutional

dreptului

electoral,

institutie

juridica

Dreptul constitutional este lndeob§te definit ca totalitatea normelor juridice care reglementeaza relatii sociate esentiate care vizeaza puterea de stat, at at Tn plivinta aspectelor care se refera la instaurarea, exercitarea §i mentinerea puterii de stat, cat §i In privinta celor care se refera la drepturile fundamentale ale cetatenilor. In cadrul dreptului constitutional se regasesc mai multe institutii juridice cu un pronuntat caracter autonom, adica grupuri de norme juridice care au un obiect comun de reglementare §i care se refera la aspecte de detaliu ce privesc puterea de stat. Sunt astfel incluse Tn dreptul constitutional In sens larg dreptul electoral, dreptul parlamentar, jurisdictia constitutionala, drepturile fundamentale, etc.

Dreptul electoral este 0 institutie din cadrul dreptului constitutional care a dobandit 0 autonomie marcata §i datorita practicii tot mai raspandite a alegerilor §i consultarilor populare. in zilele noastre statele sunt considerate democratice, Intre altele, §i daca l§i desemneaza guvenantii prin procedee electorale §i nu recurg la numiri ori alte forme mai putin trans parente or; competitive de instituire a puterii. Astfel, dreptul electoral este alcatuit din normele juridice care reglementeaza relatiile sociale referitoare la alegerea prin vot a deputatilor, senatorilor, §efului de stat §i autoritatilor locale, precum §i cele care vizeaza consultarile populare (referendum), drepturile

.-

10

fundamentale In baza carora ceta1enii I!?i manifesta op1iunile In plan politic !?i organizarea §i desfa§urarea opera1iunilor electorale.

1.3. Componentele dreptului electoral

Chiar daca obiectul de reglementare al dreptului electoral prezinta o anumita autonomie In cadrul ramurii dreptului constitu1ional, la 0 privire mai atenta !?i In cadrul institu1iei drept electoral pot fi realizate gnJpari de norme juridice In func1ie de obiecte specifice de reglementare. La randul sau, dreptul electoral se poate declina In mai multe componente, fiecare din ele prezentand unele specificita1i. De exemplu, regulile referitoare la organizarea!?i desfa!?urarea alegerilor pot sa coincida cu cele referitoare la organizarea !?i defa!?urarea referendumului, dar exigen1ele juridice referitoare la validarea rezultatelor celor doua tipuri de consultari populare sunt, de regula !?i In aproape toate statele, diferite !?i specifice pentru fiecare opera1iune In parte. Uneori, chiar !?i validarea rezultatelor diferitelor tipuri de alegeri, precum !?i a diferitelor tipuri de referendumuri poate cunoa!?te exigen1e adaptate respectivului tip de consultare publica. Tot a!?a, regulile juridice care trebuie respectate de mijloacele mass-media In general se particularizeaza In cazul In care acestea intervin In cadrul unei campanii electorale, iar mijloacele media finan1ate din fonduri publice pot uneori sa fie confruntate cu reguli mai stricte decat media finan1ate exclusiv din fonduri private. Prin urmare, dreptul electoral este alcatuit din mai multe grupari de norme juridice, fiecare vizand anumite componente ale acestuia care se disting de celelalte prin particularita1ile pe care Ie prezinta.

Astfel, normele electorale stabilesc drepturile electorale, condi1iile ce trebuie Indeplinite de 0 persoana pentru a fi beneficiarul acestora, precum !?i garantiile ce fac efectiva exercitarea lor. De asemenea, normele electorale stabilesc competentele §i atributiile autoritatilor statului In legatura cu alegerile §i referendumurile, regulile de organizare !?i desfa!?urare a alegerilor !?i referendumurilor, precum !?i cele de stabilire, centralizare !?i comunicare a rezultatelor votarii. Nu In ultimul rand, normele electorale precizeaza regulile ce trebuie urmate pentru finantarea actorilor care participa la alegeri !?i a

11

,~""

campaniilor electorale desfa~urate de ace~tia, precum ~i regulile ce trebuie respectate in legatura cu diseminarea cat mai larga a

programelor politice ~i a mesajelor de campanie

normele electorale includ ~i regulile ce se aplica In cadrul controlului

realizat de jurisdictii specializate ori de instantele de drept comun

asupra tuturor actelor juridice ~i operaliunilor realizate in legatura cu pregatirea ~i derularea consultarilor populare.

electorala. in sta~it,

1.4. Controverse doctrinare cu privire la conceptele definitorii

Astazi, in lume, cea mai raspfmdita practica in legatura cu desemnarea guvemanlilor este cea prin care mai multi actori politici i~i prezinta intenliile in legatura cu exercitarea puterii - in cazul in care vor reu~i sa ajunga la guvemare - ~i persoanele considerate apte sa realizaze respectivele intenlii, iar cetalenii i~i exprima preferintele in

legatura cu intenliile ~i persoanele aflate in competilie, rezultatul final fiind stabilit prin agregarea numerica a preferintelor exprimate de cetaleni. in conceplia contemporana cea mai larg raspandita

democratia presupune competitie

pentru exercitarea puterii delinuta de popor prin mandat reprezentativ oblinut in urma alegerilor. Rezidual, puterea este exercitata in mod direct de cetaleni, prin referendum, dar ~i acesta presupune 0 campanie electorala ~i stabilirea rezultatelor in urma unui calcul numeric. Aceasta practica, astazi larg raspandita, este de data relativ

recenta ~i poate fi

electorala

intre

actori

politici

supusa unor critici din punct de vedere ~tiinlific.

1.4.1. A/egeri sau tragere /a sorti

Alegerile sunt considerate astazi 0 modalitate transparenta ,i obiectiva prin care se pot desemna guvemanlii, adica cei care primesc mandat de la cetaleni sa exercite puterea pe un termen limitat ~i sub permanenta supraveghere a alegatorilor care, la urmatoarele alegeri, pot sa nu Ii mai desemneze in respective Ie funclii.

Cu toate acestea, modelul antic de democralie nu concepea reprezentarea, ci presupunea cu necesitate exercitarea directa a puterii de catre cetaleni, iar atunci cand ace~tia trebuiau sa aleaga

dintre mai multe persoane una sau unele care sa indeplineasca anumite functii publice nu se recurgea la vot, considerat subiectiv, ci se proceda prin tragere la sorti, metoda apreciata ca obiectiva ~i mai respectuasa fata de egalitatea deplina intre toti cei potential apti sa ocupe functii publice. Diferenta dintre alegeri ~i tragere la sorti se releva cel mai bine in natura competitiei: in cazul alegerilor candidatii sunt obligati sa incerce sa atraga voturi, adica sa recurga la elemente de subiectivitate prin care sa atraga alegatorii, in vreme ce in cazul tragerii la sorti potentialii candidali sunt pasivi, ei fiind supu~i unei proceduri ce tine de hazard. Desigur, se poate discuta in ce masura este mai avantajos pentru 0 comunitate sa se increada in soarta decat in prefelintele ~i ratiunea membrilor sai, dar incepand cu Aristotel ~i pana la Montesquieu filozofii au considerat ca "sufragiul prin tragere la sorti este de natura democratica; sufragiul prin alegeri este de natura aristocratica". (A ristotel , Politica)

1.4.2. Defini/ia corpului electoral

Definitia corpului electoral, adica a celor care detin puterea in stat ~i participa la exercitarea ei, este ~i ea controversata din punct de vedere ~tiintific. Astfel, teoretic, puterea apartine poporului, adica tuturor cetatenilor unui stat; ace~tia ar trebui cu totii sa poata sa ia parte la procesul electoral. In practica se observa ca din cadrul

corpului electoral fac parte doar anumite categorii de cetateni, cei

care indeplinesc conditiile impuse pentru exercitarea dreptului de vot. Se na~te astfelintrebarea de a ~ti de ce, de exemplu, sugarii ori tinerii ce nu au implinit 18 ani nu i~i pot manifesta preferinlele politice de~i ei sunt luati in considerare atat in unele programe politice ~i electorale cat ~i in unele calcule ce se fac pentru pregatirea alegerilor. Raspunsul cel mai des formulat la 0 astfel de intrebare aminte~te criteriul care a condus, in timp, la impunerea alegerilor ca modalitate generala de desemnare a guvernantilor, anume ratiunea §i maturitatea necesare pentru a putea formula astfel de preferinte. Acela~i criteriu este cel care sta la baza eliminarii din corpul electoral a persoanelor lipsite de discernamant ori a celor care au fost condamnate la pedepse care presupun ~i lipsirea lor de drepturile electorale. lnsa acela~i a fost

care au fost condamnate la pedepse care presupun ~i lipsirea lor de drepturile electorale. lnsa acela~i

13

care au fost condamnate la pedepse care presupun ~i lipsirea lor de drepturile electorale. lnsa acela~i

multa vreme raspunsul §i in privinta eliminarii din corpul electoral a persoanelor de gen feminin, lucru astazi considerat nefiresc §i sanctionat sub denumirea de cens de sex. De altfel, censul stabilit In functie §i de alte criterii (cum ar fi censul de avere ori cel de intelect) sunt astazi practici uitate, de§i au fost utilizate pe scara larga secole Intregi. Caracterul inclusiv al corpului electoral a sporit In timp prin extinderea sufragiului universal masculin (prin eliminarea censului de avere, respectiv de intelect), scaderea varstei minime necesar a fi atinsa pentru a putea vota, includerea femeilor (prin eliminarea censului de sex).

Nu acela§i este motivul invocat pentru eliminarea din corpul electoral a strainilor, chiar daca ace§tia sunt integrati In comunitatea care I§i desemneaza guvemantii. Pentru excluderea strainilor din randul celor care pot exercita drepturile electorale in alt stat decat cel a carui cetatenie 0 detin justificarea consta in caracterul coerent al comunitatii care i3ji stabile3jte guvernantii, fictiune juridica astazi partial depa§ita acolo unde pluralismul social este sporit. in considerarea acestei noi realitati In cadrul Uniunii Europene cetatenii europeni care sunt stabiliti de mai bine de 3 ani pe teritoriul altui stat membru decat cel a carui cetatenie 0 detin pot participa la alegerile locale.

1.4.3. Modalifali1e vofului

Democratiile antice presupuneau reunirea cetatenilor in agora §i exprimarea deschisa a optiunilor acestora. Cu alte cuvinte, In democratia directa din antichitate votul era public, adica nu era secret. Ne-am obi§nuit astazi sa consideram caracterul secret al votului ca una din cele mai importante garantii de impartialitate cac; doar astfel se pot evita influente nedorite asupra corpului electoral, iar votul poate fi exprimat in deplina concordanta cu intentiile reale ale fiecarui alegator. Votul public poate presupune 0 doza de responsabilitate colectiva, in vreme ce votul secret potenteaza libertatea individuala. 0 atenta cumpanire intre interesele colective §i cele individuale, corelata §i cu rolul alegerilor intr-o societate democratica a condus la preferinta explicita §i marcata pentru votul

secret in cvasi-totalitatea societa'tilor democratice de astazi, insa este bine sa ne amintim ca secretul votului este doar 0 masura rezonabila, instituita pentru protectia alegatoruluL Daca acesta decide sa renunte la aceasta forma de protectie, cu pastrarea deplinei sale liberta!i de opinie, pu!ine sunt mijloacele juridice care sa l11mpiedice sa faca acest lucru. Problema apare mai ales In cazul votului la distanta ori prin corespondenta, cand garantiile materiale pentru secretul votului nu trebuie ~i nu pot fi confundate cu cele juridice. Din punct de vedere juridic secretul votului este asigurat prin uniformitatea materialelor utilizate pentru exercitarea In concret a votului ~i prin conditiile materiale asigurate pentru pastrarea confidentialitatii. Faptul ca alegatorii pot chiar ~i In astfel de conditi; sa l~i afirme public votul inainte sau dupa acordarea lui nu are cum sa fie sanctionat. Acela~j lucru este valabil ~i In cazul votului prin corespondenta.

o alta trasatura a votului cu care ne-am obi~nuit este caracteruI sau liber, insa acesta nu este atat de larg raspandit In lume precum ne-am a~tepta. Votul obligatoriu este practicat inclusiv in alegerile organizate la nivel national in tari precum Belgia, Grecia sau Maroc. Paradoxal este ca, de~i votul este considerat 0 datorie civica, In statele unde el este liber nerespectarea acestei indatoriri nu este sanctionata. Nici In statele unde votul este obligatoriu sanc!iunile nu sunt lnspaimantatoare, lnsa ele pot merge de la amenzi (contraventionale) pana la refuzul autoritatilor statului de a realiza anumite prestatii (eliberari de acte ori documente de stare civila) pentru alegatorii care nu pot face dovada participarii la ultimele scrutine.

Pe de alta parte, votul liber exprimat potenteaza caracterul democratic al unei societatii, de~i are inconvenientul deseori constatat ~i subliniat de a stimula ~i absenteismul ~i, astfel, reduce

reprezentativitatea

celor

ale~i,

implicit

~i

legitimitatea

lor

democratica In masura In care, In zilele noastre, democratia rezulta

din criterii cantitative ~i mai putin din unele calitative.

A~a cum democratia este forma cea mai putin rea de organizare a societatii, alegerile sunt modalitatea cea mal putin rea de desemnare a guvernantilor. Cu toate acestea, simpla participare la consultarile populare, fie ele alegeri ori referendumuri, nu este suficienta pentru a

acestea, simpla participare la consultarile populare, fie ele alegeri ori referendumuri, nu este suficienta pentru a

15

acestea, simpla participare la consultarile populare, fie ele alegeri ori referendumuri, nu este suficienta pentru a

putea caracteriza 0 societate drept democratica. Neajunsurile democratiilor reprezentative sunt astazi partial corijate prin utilizarea din ce in ce mai frecventa a instrumentelor democratiei directe (initiativa legislativa cetateneasca ~i/sau referendum). Astfel de democratii sunt cunoscute sub denumirea de democratii semi­

directe. Cu toate acestea, chiar ~i intre diferitele forme de consultari populare cetatenii au inceput sa fie tot mai interesati sa participe la exercitarea puterii. Este motivul pentru care au fost inventate noi concepte care sa descrie noi realita~i ~i noi forme de manifestare a democratiei contemporane, precum democratia deliberativa, Tn cadrul careia cetatenii nu se mai multumesc doar sa sanctioneze ale~ii la unnatoarele alegeri, ci decid sa Ii monitorizeze permanent (inclusiv Tn timpul exercitarii mandatului reprezentativ ca~tigat), sa l~i exprime dezacordul cu unele decizii adoptate de reprezentanti (de exemplu prin intermediul veto-ului referendar) ~i chiar sa solicite participarea directa la deliberarile dinaintea adoptarii unei decizii la nivel institutional. Aceasta ultima varianta de democratie, care presupune inclusiv organizarea de ~edinte ale camerelor parlamentare cu participare cetateneasca ori chiar de adunari cetatene~ti cu atributii decizionale, a fost denumita in doctrina democratie deliberativa. Un exemplu concludent in aceasta directie il poate constitui modalitatea in care a fost pregatit textul ultimei legi de revizuire a Constitutiei Islandei (prin

crowdsourcing).

1.5. Multitudinea sistemelor electorale utilizate de Romania

de-a lungul timpului

Privind in istorie, yom constata ca, de-a lungul vremii, Romania a utilizat 0 serie de sisteme electorale in procesul de selec~ie a reprezentantilor natiunii in autoritatilor publice 9i 0 lunga perioada de limp dreptul de vot utilizat a fost unul cenzitar. Abia in anul 1946, Romania a instituit pe de pi in universalitatea votului acordand drept de vot 9i femeilor.

Prima lege electorala referitoare la alegerile parlamentare este cea din 1864 care prevedea un sistem electoral majoritar in doua tururi, in turul doi calificandu-se primii do; clasat; la nivelul fiecarei

circumscrip!ii electarale. Corpul electoral era alcatuit din electori primari care alegeau electori; directi, iar apoi electorii directi alegeau deputatii. Pentru a putea participa la alegeri, un elector trebuia sa fie de nationalitate romana, sa aiba mai mult de 30 de ani ~i sa detina 0 avere de minim 200 de monede de aur. Inspirata de textul Conventiei din 1858, aceasta lege avea 0 problema de reprezentativ;tate din cauza censului ridicat impus electorilor.

Legea electorala din 1866 pastreaza votul cenzitar l?i imparte corpul electoral in patru colegii diferentiate pe baza impozitului datorat statului. Electorii trebuiau sa se fi nascut sau naturalizat In Romania ~i sa aiba minim 21 de ani. Dreptul de vot nu era acordat femeilor, persoanelor nedemne ~i cer~etorilor.

Amendamentele aduse acestei legB electorale in 1884 vizau modificarea numarului de colegii de la patru la trei: un prim colegiu al marilor proprietari, al doilea pentru ora~enii cu educatie primara, iar al treilea pentru toti cei care platesc un impozit minim la stat. Reprezentarea era disproportionata, insa al treilea colegiu, format de tarani, care reprezentau circa 85% din populatie, alegea doar 38 dintre cei 295 de parlamentari. Legea prevedea 0 formula electorala similara celei din 1864, alegerea deputatilor ~i senatorilor facandu-se cu majoritatea absoluta a voturilor exprimate intr-un singur tur de scrutin.

in 1918 se introduce In 1918, cu ocazia reformei electorale promise de votul universal catre Regele Ferdinand I in timpul primului razboi obligatoriu pentru mondial, mai precis pe 4 aprilie 1917, la Racaciuni barbati in Romania. (astazi in judetul Bacau), se introduce votul universal obligatoriu pentru barbati l?i sistemul electoral proportional, care facilita 0 mai fidela reprezentare a diversita!li politice existenta In tara l?i la nivelul autorita!ii legiuitoare. Reprezentarea proportionala asigura reprezentarea partidelor istorice, dar ~i a partidelor mici ~i a celor care reprezentau minoritatile nationale.

Conform legii din 1918, alegatorul trebuia sa ~tearga sau sa taie cu creionul listele sau numele candidatilor pe care nu voia sa-i aleaga ~i sa lase vizibil doar lista aleasa sau numele candidatului preferat. Numarul de candidati ne~ter~i de pe buletin nu putea sa depa~easca numarul de mandate din respectiva circumscriptie, insa, alegatorul

putea sa voteze pentru mai putini candidati. Nu se putea adauga nimic altceva pe buletin, orice semn fiind interpretat ca 0 frauda.

Acest sistem va fi ul?or modificat in 1926, cand se introduce sistemul de prima electorala, adica acordarea unui procent prestabilit de mandate In plus peste cele care Ii revin oricum in baza reprezentarii proportionale competitorului electoral care reul?el?ete sa depal?easca un anumit prag de voturi exprimat printr-un procent din ansamblul corpului electoral, iar aceasta formula electorala va fi pastrata pana in 1938 l?i apoi reluata de Legea electorala din 1946. Prima electorala introdusa in 1926 a mai fost numita l?i "prima majoritara" deoarece presupunea ca partidul care obtinea 40% din voturile exprimate la nivelul intregii 1ari sa obtina jumatate din numarul total de mandate din Parlament, cealalta jumatate impartindu-se intre toate forma1iunile politice care treceau de pragul electoral de 2%, aici fiind inclus l?i partidul majoritar. In acest mod, partidul majoritar ob1inea aproape sigur mai bine de jumatate din mandatele parlamentare, ceea ce ar fi trebuit sa garanteze l?i stabilitatea guvernarii. In cazul in care doua partide obtineau cel pu1in 40% din voturile exprimate la nivelul intregii tari ambele erau declarate majoritare l?i, in fapt, ar fi putut alcatui singure Parlamentul, situatie care, Insa, nu s-a produs niciodata in practica.

Din 1938, Regele Carol al II-lea introduce starea de urgenta §Ii reintroduce un sistem de vot cenzitar.

Femeile capita drept Abia in 1946 se revine la votul universal, care, de de vot in Romania in data aceasta, include l?i femeile. Legea electorala

1946. din 1946 nu aduce schimb~ki sistemului proportional de vot utilizat insa, elimina prima electorala.

Perioada electorala cuprinsa intre 1948-1989 a fost dominata de un sistem de alegeri palramentare uninominale, de cele mai multe or! cu un singur candidat. Alegerile erau de fapt 0 confirmare a candidatilor propu§li de catre partidul unic §Ii doar in anii '80 se fac in cerca ri de se a propune doi sau trei candidati ai partidului sau ai organizatiilor satelite precum Frontul Democratiei §Ii Unitatii Socialiste (FDUS). Toti candidatii erau insa validati de partidul unic, fie ca erau sau nu membrii de partido

Dupa 1990, se revine la sistemul de vot proportional pe liste

blocate,

mandatelor in doua etape: la nivel de circumscriptie ~i la nivel national.

care

se

desfa§oara In

42

de circumscriptii,

cu

alocarea

care se desfa§oara In 42 de circumscriptii, cu alocarea 1.6. Tema de reflectie Comentati In maxim

1.6. Tema de reflectie

Comentati In maxim 300 de cuvinte locul dreptului electoral In cadrul dreptului constitutional.

Folositi spatiu de mai jos pentru scrierea raspunsului:

locul dreptului electoral In cadrul dreptului constitutional. Folositi spatiu de mai jos pentru scrierea raspunsului:

1.7. Bibliografie pentru Unitatea de inva1are nr. 1

1. I. Muraru, E.S. Tanasescu - Drept constitutional §i institutii politice, vol. II, Ed. CH Beck, Bucure§ti, 2017

2. S. Deaconu - Institutii politice, Ed. CH Beck, Bucure§ti, 2017

3. T. Draganu - Drept constitutional §i institutii politice, vol II, Ed.

Lumina Lex, Bucure§ti, 2000

4. M. Nica - Drept electoral, Ed. Universul Juridic, Bucure§ti, 2017

5. P. Martin - Sistemele electorale §i modurile de scrutin, Ed. Monitorul Oficial, Bucure§ti, 1999

6. E.S. Tanasescu - Legile electorale-comentarii §i explicatii, Ed. All Beck, Bucure§ti, 2004

7. Revista "Expert Electoral"

- Legile electorale-comentarii §i explicatii, Ed. All Beck, Bucure§ti, 2004 7. Revista "Expert Electoral" 19
- Legile electorale-comentarii §i explicatii, Ed. All Beck, Bucure§ti, 2004 7. Revista "Expert Electoral" 19

19

- Legile electorale-comentarii §i explicatii, Ed. All Beck, Bucure§ti, 2004 7. Revista "Expert Electoral" 19

Drepturile electorale 1

Unitatea de invatare nr. 2

Drepturile electorale I

CUPRINS

Obiectivele unitatii de lnvatare nr. 2

2.1. Drepturile electorale

2.2. Dreptul de vot

2.2.1. Scurt istoric

2.2.2. Situatia actuala

2.2.3. Regimul juridic al dreptului de vot. Trasaturile votului

2.3. Tema de reflectie pentru unitatea de lnvatare nr. 2

2.4. Bibliografie pentru unitatea de lnvatare nr. 2

Obiectivele unitatii de invatare 2

Dupa studiul acestei unitati de invatare yeti reu~i sa:

v"cunoa~teti care sunt drepturile electorale; v"cunoa~teti continutul dreptului de vot; v"aflati istoricul dreptului de vot in Romania; v"aflati trasaturile votuluL

continutul dreptului de vot; v" aflati istoricul dreptului de vot in Romania; v" aflati trasaturile votuluL

20

continutul dreptului de vot; v" aflati istoricul dreptului de vot in Romania; v" aflati trasaturile votuluL

2.1. Drepturile electorale

Drepturile electorale Drepturile electorale sunt prin excelenta sunt: dreptul de vot 'ji drepturi exclusiv politice. Aceasta se moti­ dreptul de a fi ales. veaza prin aceea ca, prin continutul lor, aceste drepturi pot fi exercitate de catre persoane numai pentru participarea la guvemare. Tntr-un stat de drept, democratic ~i social, poporul trebuie sa aiba ultimul cuvant de spus. Acest lucru devine realitate prin exercitarea drepturilor electorale de catre cetateni. Faptul ca aceste drepturi sunt exclusiv politice determina 0 serie de consecinte juridice la nivel national. Pe de 0 parte, aceste drepturi sunt utilizate numai pentru participarea la guvernare, iar pe de alta, apartin, de obicei, doar cetatenllor, nu ~i altor categolii de persoane. Rezulta, deci, ca strainii ~i apatrizii nu au acces la aceste drepturi.

Drepturile electorale reglementate in legislatia romana sunt dreptul de vot ~i dreptul de a fi ales. Acestea sunt consfintite ca drepturi electorale fundamentale in art. 36 ~i art. 37 din Constitutie ~i detaliate prin legile electorale adoptate de Parlament. Aceste drepturi apartin numai cetatenilor romani care au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor, inclusiv, cu exceptia debililor sau alienatilor mintal, a celor pu~i sub interdictie ~i a celor care au suferit 0 condamnare la pierderea drepturilor electorale. Se observa ca insu~i constituantul a precizat ca drepturile electorale In Romania apartin exclusiv cetatenilor, nu ~i altor categorii de persoane.

Dupa revizuirea Constitutiei din 2003 s-a

Dreptul de a alege 'ji

de a fi ales in Parlamentul Eurooean.

ca, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea

prevedere da posibilitatea

introdus un nou articol ce reglementeaza dreptul de a alege ~i de a fi ales in Parlamentul

European. Aceasta

Europeana, cetatenii romani sa aleaga ~i sa fie ale~i in Panamentul European. Prin analogie ~i in conformitate cu Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal 'ji direct (JO

Decizia Consiliului

2002f172/CE, Euratom (JO L 283 din 21 octombrie 2002), Legea romana privind organizarea ~i desfa~urarea alegerilor pentru Parlamentul European a extins dreptul de a alege ~i a fi ales in Parlamentul European ~i la cetatenii europeni cu domiciliul sau re~edinta pe teritoriul Romaniei, daca ace~tia indeplinesc conditiile legale. Dreptul de a alege reprezentantii cetatenilor romani in

L 278 din 8 octombrie 1976),

modificat

prin

Parlamentul European nu se confunda cu dreptul de vot, intrucat prin dreptul de a alege manifestat la nivel european nu se exercita ~i nu se realizeaza nicio putere de stat, ci cetatenii europeni (cetatenii romani sau ai altor state membre ale Uniunii Europene), i~i exprima preferintele pentru unii sau altii dintre candidatii europeni prezenti in competitia pentru ocuparea unui loc in cadrul Panamentului European.

Aceasta situatie reflecta calitatea Romaniei de stat membru al Uniunii Europene. Nu este un drept electoral nou, ci 0 subcategorie a celor doua drepturi electorale din perspectiva calitatii Romaniei de membra a Uniunii Europene.

2.2. Dreptul de vot

Art. 36 din Constitutia Romaniei - Dreptul de vot

(1) Cetatenii au drept de vot de /a varsta de 18 ani, Impliniti pana In ziua a/egen/or inc/usiv.

(2) Nu au drept de vot debitii sau alienatii minta/, pu§i sub interdictie, §i nici persoanele condamnate, pnn hotarare judecatoreasca definitiva, /a pierderea drepturilor electorale.

2.2.1. Scurt istoric

Istoricul dreptului de in categoria dreptului de vot intra atat dreptul

de a alege, cat §i dreptul de a fi consultat in

cadrul referendumului. Exista 0 distinctie intre alegere §i votare. in timp ce a alege lnseamna a desemna 0 autoritate publica, a vota inseamna a te pronunta pentru sau impotriva unei reguli sau hotarari. Astfel, exista 0 sinonimie intre votare ~i referendum.

in Romania caracterul universal al votului a fost introdus prin Constitutia de la 1923. De~i in aceasta Constitutie se prevedea universalitatea votului (art. 64 ~i art. 68 din Constitutia din 1923), textul constitutional prevedea eXistenta unor incapacitati de a participa la vot ce vor fi reglementate prin Legea electorala din 1925. Astfel ca prin aceasta lege electorala erau exclu~i de la vot femeile ~i militarii, precum ~i persoanele care nu aveau cetatenia romana. Constitutia

vot in Romania.

22

de la vot femeile ~i militarii, precum ~i persoanele care nu aveau cetatenia romana. Constitutia vot

romana de la 1938 face un pas ina poi in ceea ce privel?te exercitiul vietii democratice l?i introduce votul pe colegii electorale, deci este inlaturat caracterul universal al votului. Prin Legea electorala din 9 mai 1939 se prevedea ca au drept de vot doar cetatenii romani, atat femei, cat l?i barbati, care aveau varsta de cel putin 30 de ani impliniti, erau l?tiutori de carte l?i practicau una din indeletnicirile prevazute expres de lege.

Constitutia Romaniei din 1948 consfinte!?te pe deplin votul uni­

versal prin art. 3 l?i 18. Se prevedea eEl au drept de vot toti cetatenii romani care au varsta de cel putin 18 ani. Nici de aceasta data nu se prevedea drept de vot pentru cetatenii straini sau apatrizi. in ceea ce privel?te cetatenii cu dubla cetatenie (romana l?i 0 alta cetatenie) nu se prevede nimic deoarece legislatia din acea perioada interzicea dubla cetatenie in Romania. Caracterul universal al votului se pastreaza l?i in celelalte Constitutii ale Romaniei din 1952 l?i 1965, precum l?i in Constitutia actuala a statului din 1991.

2.2.2. Situatia actuala

Dreptul de vot este un Dreptul de vot ne indica cine l?i in ce conditii drept exclusiv politic. poate alege autoritatile publice reprezentative l?i poate fi consultat in cadrul referendumului asupra unei probleme de interes local sau

national.

Dreptul de vot este reglementat de art. 36 din Constitutie l?i de legile electorale ale Romaniei. Aceste reglementari prevad ca au drept de vot doar cetatenii romani care au implinit varsta de 18 ani, inclusiv in ziua alegerilor. Sunt exclul?i, al?adar, de la vot cetatenii straini l?i apatrizii. Nu doar strainii l?i apatrizii sunt lipsiti de exercitiul drepturilor electorale, ci l?i refugiatii l?i azilantii in Romania. Avand in vedere eEl legea romana privind cetatenia (Legea nr. 21/1991) da posibilitatea dublei cetatenii, interpretarea juridica a textului constitutional referitoare la dreptul de vot este in sensul ca l?i persoanele cu dubla cetatenie pot vota atat in alegerile locale, cat l?i in alegerile pentru Parlament sau Prel?edintele Romaniei. Dreptul de vot (inclusiv dreptul de consultare prin referendum) apartine nu doar cetatenilor romani cu domiciliul in tara, ci l?i cetatenilor romani cu domiciliul in strainatate.

Dreptul de vot este un drept exclusiv politic. Dreptul de vot este unul dintre drepturile electorale fundamentale, iar drepturile electorale sunt prin excelenta drepturi exclusiv politice. Fiind un drept fundamental, dreptul de vot trebuie sa fie, conform art. 20 din Constitutie, interpretat !?i aplicat In concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele !?i cu celelalte tratate la care Romania este parte. Din punctul de vedere al compatibilitatii cu actele juridice internationale se poate observa ca Declaratia Universala

a Drepturilor Omului prevede In art. 21 alin. (3) ca "Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat. Aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal !?i exprimat prin vot secret sau urmand 0 procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului"; Pactul international cu privire la drepturile civile !?i politice prevede in art. 25 ca "Orice cetatean are dreptul !?i posibilitatea fara niciuna din

discriminarile la care se refera art. 2 !?i fara restrictii nerezonabile: (

b) de a alege !?i de a fi ales In cadrul unor alegeri periodice, oneste, cu sufragiu universal !?i egal !?i cu scrutin secret, asigurand exprimarea libera a vointei alegatorilor", iar Conventia europeana pentru apararea drepturilor §i a libertatilor fundamentale stipuleaza la art. 3 din Protocolul nr. 1 ca jnaltele parti contractante se angajeaza sa orga­ nizeze la intervale rezonabile alegeri libere cu vot secret, In conditii care asigura libera exprimare a opiniei poporului cu privire la alegerea corpului legislativ". A!?adar, Constitutia Romfmiei este in acord cu pactele !?i tratatele internationale, oferind In plus !?i 0 serie de garantii constitutionale realizarii dreptului de vot.

Drept de vot sau drept Din punct de vedere terminologic, textul de a alege? constitutional se refera la dreptul de vot !?i nu la dreptul de a alege. Sensurile celor doua notiuni sunt diferite. Astfel, dreptul de vot se refera la posibilitatea cetatenilor de a participa la viata politica a statului, fie prin desemnarea reprezentantilor lor in autoritatile publice, fie direct, prin pronuntarea in cadrul unui referendum. Dreptul de a alege desemneaza posibilitatea unei persoane de a opta intre mai multe variante, de obicei, intre persoane sau partide care se confrunta intr-o competitie electorala. Stricto sensu, dreptul de vot semnifica pronun­ tarea pentru sau impotriva unei decizii, a unei persoane etc. Lato sensu, dreptul de vot desemneaza atat 0 optiune, cat !?i 0 pronuntare a alegatorului, acest drept putand imbraca chiar !?i forma extrema a protestului sau a votului nul sau alb. In acest articol constituantul a utilizat notiunea de drept de vot in sens larg, aceasta !?i pentru ca

)

terminologia constitutionala trebuie sa fie pe Intelesul tuturor ~i receptata corect de catre toti cetatenii.

Dreptul de vot reprezinta materializarea exprimarii suveranitatii de catre popor, suveranitate care, conform art. 2 alin. (1) din Constitutie, este exercitata fie prin organe reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice ~i corecte, fie prin referendum.

In categoria dreptului de vot intra atat dreptul de a alege

reprezentantii In autoritatile statului, cat ~i dreptul de a fi consultat in cadrul referendumului. A~a cum exista 0 distinctie Intre dreptul de vot

~i cel de a alege, exista ~i 0 distinctie Intre alegere

"a alege" inseamna manifestarea preferintei pentru una din mai multe optiuni posibile, "a vota" inseamna participarea la exercitarea puterii statale, prin pronuntarea pentru sau impotriva unei reguli, hotarari sau persoane. Uneori, po ate exista 0 sinonimie Intre votare ~i referendum.

In continuarea discutiei legata de distinctia dintre dreptul de a alege ~i dreptul de vot trebuie' facuta inca 0 preci~are. In Romania, dreptul de revocare a celor ale~i in autoritatile reprezentative ale statului nu face parte din drepturile electorale fundamentale. Pe de 0 parte, mandatul reprezentativ instituit de art.69 din Constitutie, care interzice expres arice mandat imperativ, face imposibila revocarea parlamentarilor care sunt ale~i "in serviciul poporului". Pe de alta parte, chiar ~i in cazul mandatului Pre~edintelui Romaniei, care poate fi demis in urma unui referendum, initiativa referendumului nu apartine celor care I-au ales, ci parlamentarilor.

~i votare. in timp ce

Sistemul electoral.

Strans legat de dreptul de vot este sistemul

electoral, utilizat pentru repartizarea mandatelor obtinute de fiecare formatiune politica sau candidat In urma votului exercitat de catre cetateni, caci dreptul de vot nu se exercita in sine ~i pentru sine, ci pentru constituirea unor autoritati publice in concordanta cu preferintele electorale. Sistemul electoral reprezinta un instrument esential pentru alegeri §i pentru 0 guvernare democratica §i reprezentativa. Sistemele electorale trebuie sa ofere oportunitati egale pentru toti cetatenii de a influenta politica ~i practicile guvemamantului.

Daca sistemul electoral al reprezentarii proportionale bazat pe un scrutin de lista a fost cel care a condus la desemnarea membrilor Adunarii Constituante ce a votat Constitutia din 1991,

dupa 1995 au aparut tot mai des opinii in sensul ca sistemul de vot

-"

25

practicat in Romania nu mai corespunde realitatilor. Astfel, in anul 2008 a fost schimbata legea electorala utilizandu-se pentru alegerile parlamentare din anul 2008 ~i din anul 2012 un sistem majoritar, pentru ca la alegerile parlamentare din 2016 sa se revina la sistemul reprezentarii proportionale.

o asemenea decizie, de modificare a sistemului electoral, are importante consecinte in plan politic ~i juridic ~i ea trebuie tratata cu mult timp inainte de alegeri (cu cel putin un an inainte, a~a cum prevede Codul bunelor practici In materie electorala, adoptat in cadrul celei de-a 52-a Reuniuni Plenare la Venetia in 18-19 octombrie 2002).

Cand se dore~te sC~lirnbarea unui sistem electoral trebuie avute in vedere cateva premise. In pril11ul rand, trebuie cunoscut faptul ca niciun sistem nu este perfect. Ba, mai mult, fiecare sistem are atat avantaje, cat ~i dezavantaje. Apoi, un sistem electoral nu este simplu de aplicat ~i de jnteles. Fiecare are complexitatea lui matematica ~i, din acesl punct de vedere, niciodata elecloratul nu va fi suficient de pregatit pentru a asimila ~i descifra un mod nou de a vota. Intelegerea vine pe parcurs, dupa caleva experiente practice. Desigur, nu este recomandabila nici "fortarea" electoratului prin trecerea de la 0 extrema la cealalta, pe scala sistemelor de vot. Reorientari de acest gen sunt posibile doar prin modificari succesive, graduale ale sistemelor de vol, pentru a se obtine rezultatul dorit. Spunem "rezultatul dorit" pentru ca, in definitiv, aceasta este esenta schimbarii sistemului de vot. in loata lumea, modificarea sistemului electoral este 0 decizie eminamente politica. Orice sislem de vot favorizeaza 0 anumita tendinta politica. Daca in Romania se dore~te ajungerea la un sistem politic bipartid, alegerea sistemului de vot trebuie facuta din familia sistemelor majoritare, care creeaza injustitii electorale recuperate lnsa prin eficienta forulu; legislativ. Daca, dimpotriva, se dore~te 0 reprezentare larga a tuturor partidelor ~i curentelor politice, atunci sistemul electoral utilizat trebuie sa fie din familia sistemelor proportionale. Daca, in sfa~it, se dore~te 0 imbinare a factorilor de mai sus, exista sisteme mixte ce pot conduce la acest rezultat.

Totu~i, sistemele politice creeaza sistemele electorale ~i nu

invers. Sistemele electorale pot doar sprijini unele tendinte de schimbare a sistemelor politice, dar, de obicei, ele sunt alese pentru a consolida 0 anume stare de fapt. Dezbaterea nu este lnsa chiar simpla, caci analiza sistemelor de vot poate conduce ~i la alte intrebari: este necesar un Parlament bicameral? Cu acela~i statut pentru ambele Camere? Sau este necesar un Parlament

este necesar un Parlament bicameral? Cu acela~i statut pentru ambele Camere? Sau este necesar un Parlament

26

monocameral? Caz in care reVIZUlrea Constituliei devine necesara. lata, deci, cat de complicate pot fi dezbaterile referitoare la schimbarea sistemului de vot in Romania.

Dreptul de vot se exercita in vederea desemnarii

Titularii dreptului de

autoritatilor publice reprezentative sau pentru vot. exprimarea poziliei in cadrul unui referendum. Toti cei care beneficiaza de dreptul de vot formeaza electoratul sau corpul electoral. Titularii dreptului de vot in Romania sunt cetatenii romani, inclusiv cei cu dubla cetatenie, care indeplinesc conditiile limitativ precizate in textul constitutional.

In acelal?i timp, dreptul de vot are, in principiu, vocatia universalitatii. Teoretic, universalitatea votului presupune ca el sa poata fi exercitat de orice membru al corpului electoral. Cu toate acestea, in majoritatea statelor, universalitatea votului nu este interpretata in sens strict. La exercitarea directa a puterii de stat nu pot participa cei care nu au sau nu mai poseda maturitatea politica necesara pentru a lua decizii ce afecteaza viata intregii comunitati. Incapacitatile electorale variaza in limp l?i spatiu, dar ele sunt 0 constanta a dreptului de vot. in acelal?i timp, universalitatea votului a insotit lungul drum istoric al recunoal?terii l?i respectarii democratiei, initial ca un simplu deziderat l?i mai apoi ca 0 realitate obiectiva, ce beneficiaza astazi de garan1ia mai bineclJnoscuta sub denumirea cliquet arrh!re retour, adica imposibilitatea revenirii de la un stadiu mai favorabil al garan1iilor acordate unui drept fundamental la unul precedent, considerat inadecvat.

in delicatul echilibru care trebuie mentinut in cadrul oricarui stat de drept intre democratie l?i limitarea abuzurilor prin norme juridice, evolu1ia istorica a universalita1ii votului a cunoscut ca punct de pornire universalitatea votului masculin, a continuat cu scaderea varstei minime necesara pentru exercitarea dreptului la vot l?i s-a finalizat cu includerea in randul beneficiarilor acestui drept fundamental a femeilor.

in zilele noastre, la nivelul majorita1ii statelor lumii in care puterea se exercita prin mecanisme democratice, se constata 0 tendinla generala catre asigurarea unei cat mai largi universalita1ii votului l?i uniformizarea varstei minime necesara pentru exercitarea sa (18 ani).

2.2.3. Regimul juridic al dreptului de vot. Trasaturile votului

Trasaturile votului. DreptlJl de vot este reglementat de art. 36 din Constitutie §i de legile electorale. Aceste

reglementari prevad ca au drept de vot doar cetatenii romani care au implinit varsta de 18 ani, inclusiv in ziua alegerilor. $i persoanele cu dubla cetatenie beneficiaza de dreptul de vot. De asemenea, dreptul de vot apartine atat cetatenilor romani cu domiciliul in tara, cat ~i cetatenilor romani cu domiciliul In strainatate. Acest lucru reiese din dispozitiile art. 23 din Legea nr. 208/2015 care prevede ca pe lang a misiunile diplomatice ~i oficiile consulare ale Romaniei se organizeaza una sau mai multe sectii de votare pentru alegatorii care au domiciliul in strainatate. Tn afara sectiilor de votare pot fi organizate, cu acordul guvemului din tara respectiva, sectii de votare ~i in alte localitati decat cele in care i~i au sediul misiunile diplomatice sau oficiile consulare. Alegatorii care au domiciliul sau re~edinta intr-un alt stat decat Romania i~i exercita dreptul de vot la una din sectiile de votare din

acea tara

strainatate se dovede~te cu orice document eliberat de autoritatile straine. Aceste prevederi se aplica ~i in cazul organizarii referendumului, a~a cum reiese din dispozitiile Legii nr. 3/2000 privind organizarea ~i desfa~urarea referendumului. Oferind drept de vot tuturor cetatenilor sai, indiferent de locul in care se afla, legea romana prevede ~i exercitarea votului prin corespondenta.

Pentru 0 mai buna intelegere a regimuluj juridic al dreptului de vot, art. 36 trebuie interpretat sistematic cu preved~rile art. 62 ~i art. 81 din Constitutie, referitoare la alegerea Camerelor Paliamentului ~i a Pre~e­ dintelui Romaniei, care prevad ca senatorii, deputatii ~i Pre~edintele Romaniei sunt ale~i prin "vot universal, egal, direct, secret ~i liber

exprimat". Prin urmare, trasaturile votului in Romania sunt:

in care i~i au domiciliul sau re~edinta. Re~edinta in

a) Universalitatea votului, ce nu trebuie inteleasa in mod absolut. A~a cum am vazut, constituantul restrange dreptul de a participa la vot persoanelor care nu au varsta majoratului sau se afla, din diverse motive, sub anumite interdictii. Astfel, apatrizii, strainii, minorii, incapabilii ~i nedemnii sunt exclu~i din cadrul corpului electoral. Incapacitatile electorale sunt limitativ enumerate de lege. Ele nu pot fi extinse ~i la alte situatii, nici chiar prin modificarea Legii fundamentale, deoarece prin art. 152, Constitutia interzice orice

revizuire care ar avea ca efect suprimarea unor drepturi sau garantii ale unor drepturi fundamentale. Strainii ~i apatrizii nu beneficiaza de dreptul de vot deoarece acesta este un drept exclusiv politic, adica prive§te §i afecteaza In exclusivitate comunitatea umana constituita In stat. Minorii sunt exclu~i de la exercitiul dreptului de vot pentru ca participarea la viala politica a statului impune, cu necesitate, un anumit grad de maturitate §i de responsabilitate, inclusiv politica. De aceea, unele state, mai conservatoare, considera uneori ca, pentru a participa la guvernarea larii, este nevoie de 0 maturitate mai mare decat cea necesara pentru gestionarea propriilor bunuri §i afaceri, astfel ca instituie prin lege 0 varsta minima pentru exercitarea dreptului de vot, mai mare decat varsta majoratului civil. Incapabilii, cea de-a treia categorie de persoane excluse din categoria celor cu drept de vot, sunt alienatii ~i debilii mintal care, neavand posibilitatea unui discerna­ mant al actiunilor lor, nu pot vota. Ultima categorie de persoane care nu beneficiaza de dreptul de vot sunt cei care au suferit anumite condamnari judecatore~ti, inclusiv la pedeapsa complementara a pierderii drepturilor electorale;

b) Egalitatea votului reprezinta exprimarea principiului egalitalii In drepturi a cetalenilor, reglementat cu titlu general de art. 4 §i art. 16 din Constitulie. Egalitatea votului este reflectata atat in numarul de voturi de care dispune un cetatean, cat ~i in ponderea fiecarui vot in desemnarea reprezentantilor natiunii. Astfel, conform leg ii, fiecare cetatean are dreptul la un singur vot, iar acest vot are aceea§i pondere cu a tuturor celorlalte voturi In desemnarea unei autoritali a statului, indiferent de persoana celui care a exercitat dreptul de vot. Daca in privinta desemnarii deputalilor §i senatorilor legea electorala prevede §i 0 norma de reprezentare (respectiv, alegerea unui deputat la 73.000 de locuitori §i a unui senator la 168.000 de locuitori), pentru Pre§edintele Romaniei lege a electorala I1U prevede nicio norma de reprezentare deoarece alegerea sa se face in fUllclie de l1umarul total al voturilor valabil exprimate raportat la numarul total al alegatorilor inscri§i in listele electorale atat permanente, cat §i speciale.

Cu toate aceste masuri legale menite sa asigure egalitatea votului, trebuie observat ca, de-a lungul timpului, au existat situalii de il1egalitate a votului, cum este exemplul votului plural §i al votului multiplu. Votul plural reprezinta posibilitatea unui alegator de a putea dispune de mai multe voturi In aceea§i circumscriplie electorala, iar votul multiplu reprezinta posibilitatea unui alegator de a putea dispune de mai multe voturi in circumscriplii electorale diferite.

.a.:,

29

­

c) Caracterul direct al votului consta in faptul ca cetatenii aleg direct ~i personal, fara niciun intermediar sau delegat, reprezentanlii lor in Parlament ~i pe ~eful statului. Caracterul direct al votului este de esenta reprezentativitatii democratice moderne, in care cetatenii i~i exprima in mod direct opliunea pentru un anumit candidat propus in alegeri. Caracterul direct al votului face ca la alegeri sa poata participa, virtual, intreg corpul electoral. In cazul unui vat indirect, la alegerea efectiva a reprezentantilor participa un numar mai mic de alegatori in functie de modul de alegere prevazut de lege (Spre exemplu, art. 57 alin. (3) din Legea nr. 21512001 privind administralia publica locala, prevede ca "viceprimarul este ales cu votul majoritatH consilierilor locali

in funclie, din randul membrilor acestuia"];

d) Votul secret este una dintre cele mai putemice garantii ale corec­ titudinii votului pentru desemnarea reprezentantilor naliunii. Secretul votului garanteaza posibilitatea cetatenilor de a-~i manifesta liber ~i neingradit voinla cu privire la desemnarea unei persoane sau a alteia in

funcliile

vatu lui, legea electorala prevede a serie de garantii precum: tiparirea buletinului de vat in a~a fel incat sa nu se poata observa ~tampila pusa de alegator decat in momentul in care se deschide votul; utilizarea unor cabine de vat in care sa poata intra a singura persoana; cabinele de vat sa 'fle separate pentru ca alegatorii sa nu poata vedea ceea ce voteaza unul ~i celalalt; uniformitatea buletinelor de vat; introducerea personala a buletinului de vat in urna de vat etc. Opus votului secret este votul public, folosit in trecut ~i criticat pentru ca a fast utilizat pentru a influenta alegatorii, prin diverse mijloace, sa voteze pentru anumili

candidali;

e) Votulliber exprimat vizeaza, pe de a parte, faptul ca exprimarea vointei cetatenilor in alegeri nu trebuie viciata in niciun fel, iar pe de alta parte, faptul ca votul nu este obligatoriu. in Romania, participarea la vat nu este obligatorie pentru niciun fel de alegeri, cetalenii avand optiunea libera de a participa sau nu la scrutin. Unele state, precum Brazilia, Grecia sau Belgia, folosesc votul obllgatoriu, insa problema cea mai dificila este stabilirea sanctiunilor in caz de

neexercitare a votului. in astfel de state vatu I devine nu doar un drept,

ci ~i a obligatie pentru care este greu de aplicat a sanctiune corpului

electoral ce se arata din ce in ce mai putin interesat de procesul electoral. 0 problema diferita a reprezinta influentarea cetatenilor in cadrul campaniilor electorale prin intermediul mijloacelor de informare,

a afi~elor electorale, a emisiunilor electorale etc. Aceste promisiuni electorale nu sunt de natura a influenta caracterul liber exprimat al

~i demnitalile

publice eligibile.

Pentru realizarea secretului

30

~

votului din ziua alegerilor, fiind necesare ~i utile campaniile de informare pentru educarea electorala a cetatenilor.

de informare pentru educarea electorala a cetatenilor. Comentati in maxim 300 de cuvinte trasaturile dreptului de

Comentati in maxim 300 de cuvinte trasaturile dreptului de vot.

Folositi spatiu de mai jos pentru scrierea raspunsului:

Comentati in maxim 300 de cuvinte trasaturile dreptului de vot. Folositi spatiu de mai jos pentru
in maxim 300 de cuvinte trasaturile dreptului de vot. Folositi spatiu de mai jos pentru scrierea

31

,

2.4. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 2

1. M. Constantinescu, I. Deleanu, A. lorgovan, I. Muraru, F. Vasilescu, I. Vida, Constitutia Romaniei, comentata :;;i

adnotata, Ed. RA. "Monitorul Oficial", Bucure:;;ti, 1992, p. 87­

90

2.

M. Constantinescu, I. Deleanu, A. lorgovan, I. Vida, Alegerile

parlamentare :;;i prezidentiale. Texte legale comentate, Ed.

RA. "Monitorul Oficial", Bucure:;;ti, 1992

3.

o.G. Dani§or, Drept constitutional :;;i institutii politice, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucure:;;ti, 2007, p. 334-352

4.

S. Deaconu, Institutii politice, Ed. CH Beck, Editia 3, Bucure:;;ti, 2017, p. 89-97

5.

I. Deleanu, Institutii :;;i proceduri constitutionale in dreptul roman :;;i in dreptul comparat, Ed. C. H. Beck, Bucure:;;ti, 2006, p. 561-583

6.

V. Duculescu, C. Calinoiu, G. Duculescu, Constitutia Romaniei comentata :;;i adnotata, Ed. Lumina Lex, Bucure:;;ti, 1997, p. 129-133

7.

P. Martin, Sistemele electorale :;;i modurile de scrutin, Ed. RA. "Monitorul Oficial", Bucure:;;ti, 1999

8.

I. Muraru, ES. Tanasescu, Drept constitutional :;;i institutii politice, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure:;;ti, 2017, p. 91-144

9.

I. Muraru, ES. Tanasescu (coord.), Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure:;;ti, 2008, p.

329-357

10.1. Muraru, E.S. Tanasescu, A. Muraru, K. Benke, M. Eremia, Gh. lancu, C.-L. Popescu, $. Deaconu, Alegerile :;;i corpul electoral, Ed. All Beck, Bucure:;;ti, 2005 11. E S. Tanasescu, Legile electorale - comentarii :;;i explicatii, Ed. All Beck, Bucure:;;ti, 2004

12. *** Sisteme electorale contemporane, Ed. RAMO, Bucure:;;ti,

1996

13. Legea nr. 3/2000 privind organizarea :;;i desfa:;;urarea referendumului (M. Of. nr. 84 din 24 februarie 2000)

14. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Pre:;;edintelui Romi!miei, republicata (M. Of. nr. 650 din 12 septembrie 2011)

15. Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, precum :;;i pentru

publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, precum :;;i pentru 32

32

publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, precum :;;i pentru 32

modificarea ~i completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale~ilor locali (M.Of. nr. 349 din 20 mai 2015) 16. Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (M.Of. nr. 465 din 1 iunie

2005)

17. Legea nr. 334/2006 privind finanlarea activitatii partidelor politice ~i a campaniilor electorale, republicata (M. Of. nr. 446 din 23 iunie 2015) 18. Legea nr. 33/2007 privind organizarea ~i desfa~urarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicata (M.Of. nr. 627 din 31 august 2012) 19. Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului ~i a Camerei Deputali1or, precum ~i pentru organizarea ~i funclionarea Autoritalii Electorale Permanente (M.Of. nr. 553 din 24 iulie

2015)

20. Legea nr. 13/2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana ~i a Tratatului de instituirea a Comunitalii Europene, semnat la Lisabona la 13 decembrie 2007 (M.Of. nr. 107 din 12 februarie

2008)

Drepturile electorale 11

Unitatea de invatare 3

Drepturile electorale II

CUPRINS

Obiectivele unitatii de Invatare nr. 3

3.1. Dreptul de a fi ales

3.1.1. Scurt istoric

3.1.2. Beneficiarii dreptului de a fi ales. Regim juridic

3.2. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 3

3.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 3

Obiectivele unitatii de invatare nr. 3

Dupa studiul acestei unitali de Tnvatare Yeti reu~i:

'/sa cunoa~teti continutul dreptului de a fi ales; ,/sa cunoa~teti care sunt beneficiarii dreptului de a fi ales.

cunoa~teti continutul dreptului de a fi ales; ,/sa cunoa~teti care sunt beneficiarii dreptului de a fi

34

cunoa~teti continutul dreptului de a fi ales; ,/sa cunoa~teti care sunt beneficiarii dreptului de a fi

3.1. Dreptul de a fi ales

Art. 37 din Constitutia Romaniei - Dreptul de a fi ales

(1) Au dreptul de a fi a/e§i cetatenN cu drept de vot care indeplinesc conditiile prevazute in art. 16 a/in. (3), daca nu Ie este interzisa asocierea in partide po/itice, potrivit art. 40 alin. (3).

(2) CandidatN trebuie sa fi implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta de eel putin 23 de ani pentru a fi ale§i in Camera Deputatilor sau in organele administratiei publice locale, varsta de eel putin 33 de ani pentru a fi ale§i in Senat §i varsta de eel putin 35 de ani pentru a fi ale§i in functia de Pre§edinte a/ Romaniei.

Dreptul de a fi ales Ca !ji dreptul de vot, dreptul de a fi ales este este un drept politic. tot un drept electoral fundamental !ji un drept

exclusiv politic. EI desemneaza posibilitatea unei persoane de a fi aleasa In organele reprezentative ale statului, deci, de a putea indeplini 0 demnitate electiva in stat. Dreptul de a fi ales se afla in stransa legatura cu dreptul de vot, astfel ca 0 prima conditie In ceea ce prive~te dreptul de a fi ales este ca persoana care dore~te sa fie aleasa sa aiba drept de vot. Cum dreptul de vot este un drept ce apartine exclusiv cetatenilor, ~i dreptul de a fi ales apartine In exclusivitate cetatenilor.

Dreptul de a fi ales al cetatenilor romani trebuie corelat cu cel pre­ vazut de art. 38 din Constitutie care da posibilitatea ca, in conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani sa aleaga ~i sa fie ale~i In Parlamentul European. Ca ~i In cazul dreptului de vot, simpla asemanare terminologica nu inseamna ~i identitate de natura juridica. Dreptul de a fi ales din Romania in Parlamentul European a fost extins de legiuitor ~i la cetatenii europeni (cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene) care indeplinesc conditiile legale, deoarece candidatii astfel selectati nu exercita nicio putere de stat, ci reprezinta statui ai carui resortisanti sunt in cadrul Parlamentului European.

Fiind un drept fundamental,

dreptul

de

a

fi

ales trebuie sa fie,

conform art. 20 din Constitutie, interpretat ~i aplicat in concordanta cu

Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele ~i cu celelalte tratate la care Romania este parte. Reglementarea constitutionala este in acord cu dispozitiile Pactului international cu privire la drepturile

civile ~i politice care, in art. 25, prevede ca "Orice cetatean are dreptul ~i posibilitatea fara niciuna din discriminarile la care se refera art. 2 ~i fara restrictii nerezonabile: a) de a lua parte la conducerea treburilor publice, fie direct, fie prin intermediul unor reprezentanti liber ale~i; b) de a alege ~i de a fi ales in cadrul unor alegeri period ice, oneste, cu sufragiu universal ~i egal ~i cu scrutin secret, asigurand exprimarea libera a vointei alegatorilor; c) de a avea acces, in conditiile genera Ie de egalitate, la functiile publice din tara sa".

3.1.1. Scurt istoric

Istoricul dreptului de

in istoria moderna a statului roman, dreptul de a

a fi ales in Romania. fi ales a apartinut doar cetatenilor. Constitutia din 1866 prevedea ca pentru a fi ales in Adunarea deputatilor era nevoie ca 0 persoana

sa aiba cetatenia romana, obtinuta fie prin na~tere, fie prin impamantenire, sa se bucure de toate drepturile civile ~i politice, sa

domicilieze in Romania ~i sa aiba varsta de cel putin 25 de ani impliniti

persoana sa

intruneasca cumulativ urmatoarele conditii: sa aiba cetatenia romana obtinuta prin na~tere sau naturalizare, sa se bucure de drepturile civile ~i po litice , sa aiba domiciliul in Romania, varsta de cel putin 40 de ani ~i un venit anual de cel putin 9.400 de lei. Restrictiile cu privire la posibilitatea exercitarii dreptului de a fi ales de catre straini sau apatrizi se pastreaza ~i in reglementarile constitutionale ulterioare din perioada regalitatii (Constitutia din 1923 ~i cea din 1938). Art. 7 din Constitutia din 1923 prevedea ca "Numai naturalizarea aseamana pe strain cu romanul, pentru exercitarea drepturilor politice", iar art. 8 reglementa faptul ca numai cetatenii romani pot Indeplini functii ~i demnitati publice, civile ~i militare. Totodata, se prevedea ca pentru a fi ales intr­ o functie publica era nevoie de a avea domiciliul in Romania (art. 4 ~i

(art. 65).

Pentru

a

fi

ales in

Senat era

nevoie ca 0

art. 10 din Legea electorala din 9 mai 1939). A~adar, erau exclu~i de la dreptul de a putea candida la functii publice elective cetatenii romani cu domiciliul in strainatate.

in perioada 1947-1989, Constitutiile au prevazut exercitarea dreptului de a fi ales doar in beneficiul persoanelor care aveau numai cetatenia romana, dubla cetatenie nefiind acceptata de catre legislatia de la acea vreme. Astfel, Legea electorala nr. 9 din 27 septembrie 1952 prevedea in art. 3 ~i art. 4 ca poate fi ales in functia de membru

al Marii Adunari Nalionale (Parlamentul larii) ,,arice om al muncii, cetalean al Republicii Populare Romane, cu drept de vot, care a implinit varsta de 23 de ani".

A~adar, exercitarea dreptului de a fi ales a apartinut doar cetalenilor romani ~i numai dobandirea cetaleniei romane a perrnis strainilor sau apatrizilor accesul la exercitarea acestui drept. Cu toate acestea, trebuie precizat ~i faptul ca reglementarile in materie nu au prevazut niciodata vreo obligalie in ceea ce prive~te necesitatea trecerii unei perioade de timp de la dobandirea cetaleniei de catre straini sau apatrizi pentru a putea candida la funclii elective in stat, ci au permis exercitarea dreptului de a fi ales chiar ~i imediat dupa dobandirea cetaleniei romane.

In versiunea din 1991, Constitulia romana impunea 0 varsta minima de 35 de ani pentru a putea candida la Senatul Romaniei. Revizuirea leg11 fundamentale din 2003 a redus acest prag la 33 de ani.

3.1.2. Beneficiarii dreptului de a fi ales. Regim juridic

Conditille dreptului de a fi ales.

Dreptul de a fi ales este reglementat prin art. 37 din Constitutie §i prin legile electorale in

vigoare. Din analiza dispoziliilor constitulionale rezulta ca 0 persoana poate fi aleasa daca are drept de vot ~i daca intrune~te condiliile prevazute la art. 16 alin. (3) ~i art. 40 alin. (3) din Constitutie privitoare la ocuparea functiilor ~i demni­ talilor publice ~i la asocierea in partide politice. Adaugarea unor

condilii suplimentare la exigentele specifice dreptului de vot pentru ca o persoana sa poata ocupa functii ~i demnitati publice elective a fost motivata de importanta acestora, de rolul organelor reprezentative in exercitarea puterii suverane a poporului ~i de ideea unei reprezentari responsabile ~i eficiente, care impune un grad sporit de maturitate politica ~i civica.

a) 0 prima conditie pentru a beneficia de dreptul de a fi ales este cetatenia romana. Strainii ~i apatrizii nu beneficiaza de acest drept, el fiind considerati a nu avea legatura permanenta ~i stabila cu statui ~i a nu face parte din comunitatea sociala ce sta la baza uniunii politice statale. Anterior revizuirii din 2003 a Constitutiei, art. 16 prevedea ca "functiile ~i demnitalile publice, civile sau militare, pot fi ocupate de persoanele care au numai cetatenia rom'ana ~i domiciliulin tara". Astfel, erau in imposibilitatea de a candida la functii publice

cetalenii romani cu dubla sau multipla cetalenie. Jurisprudenla Curtii Constitutionale de pana la acea data confirmase aceasta interpretare, stabilind ca "aceste conditii, ce privesc cetatenia romana exclusiva !?i domiciliul in tara, sunt conditii de eligibilitate a unei persoane lntr-o anumita functie sau demnitate publica, jar nu conditii de compatibilitate. Tn cadrul procedurii electorale verificarea respectarii acestor conditii se face la momentul depunerii candidaturilor.

Declaratia de acceptare a candidaturii reprezinta manifestarea de voinla a persoanei de a-!?i exercita dreptul de a 'fi ales !?i, de aceea, la acest moment trebuie verificata Indeplinirea acestor conditii. De asemenea, este necesara 0 perioada pana la data alegerilor !?i pentru

a da posibilitatea instantelor de a se pronunta asupra contestatiilor privind candidatii care se considera ca nu Indeplinesc conditille constitutionale !?i legale pentru a fi ale!?i. De altfel, cand legiuitorul constituant a dorit sa stabileasca 0 alta data la care sa fie indeplinite anumite conditii, a prevazut ca data alegerilor sa fie momentul cand trebuie indeplinita conditia de varsta din partea unei persoane pentru a

). Rezulta de aici ca, pe de 0 parte, fiecare cetatean

are dreptul de a fi ales in organele de conducere ale tarii sale, iar, pe de alta parte, acest drept poate fi supus anumitor restrictii rezonabile" (Decizia Curtii Constitulionale nr. 70/2002). Ulterior, avand in vedere !?i aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, conditia exclusivitalii cetaleniei romane pentru ocuparea unor functii !?i demnitati publice a fost eliminata din textul constitutional, interpretarea generala fiind aceea ca atat cetalenii romani cu 0 singura cetatenie, cat !?i cei cu dubla sau multipla cetatenie pot beneficia de dreptul de a fi ale!?i;

b) 0 a doua conditie pentru a putea fi ales este domicilierea in

Romania. Conditia domiciliului pe teritoriul larii unde candideaza 0 persoana se practica in majoritatea sistemelor constitutionale, ea reprezentand, alaturi de cetalenie, 0 garanlie a ata!?amentului persoanei fala de tara la guvernarea careia participa ca demnitar sau

funclionar public. De altfel, ar fi !?i dificil de imaginat exercitarea efectiva !?i In condilii de eficienla a unei functii sau demnitali publice de catre 0 persoana care, datorita domiciliului sau, in majoritatea timpului,

se afla In afara teritoriului national;

c) A treia conditie este ca persoanele ce doresc sa candideze

pentru 0 functie electiva sa aiba drept de vot. Persoanele care nu au drept de vot nu beneficiaza nici de dreptul de a fi alese, fiindca cele doua drepturi electorale sunt in stransa corelatie, avand unele simetrii

de reglementare;

putea fi aleasa (

d) A patra conditie consta in posibilitatea exercitarii dreptului

de asociere in partide politice. Conform art. 40 din Constitutie, nu pot face parte din partide politice judecatorii Curtii Constitutionale, avocatii poporului, magistratii, membrii activi ai armatei, politi~tii ~i alte categorii de functionari publici stabilite prin lege organica. Ineligibilitatea vizeaza categoriile de persoane enumerate limitativ doar pe perioada cat indeplinesc respectivele functii;

e) Ultima conditie privind dreptul de a fi ales este data de varsta

minima necesara pentru a candida. Aceasta difera in functie de tipul demnitatii pentru care se depune candidatura, astfel ca pentru a putea fi ales in Camera Deputatilor, varsta minima este de 23 de ani impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv; pentru a putea fi ales in Senat, varsta minima este de 33 de ani Ympliniti pana in ziua alegerilor inclusiv; iar pentru a fi ales Pre~edinte al Romaniei varsta minima este de 35 de ani impliniti pima In ziua alegerilor inclusiv. Explicatia acestor limite se regase~te in importanta obligatiilor pe care ~i Ie asuma 0 persoana in fiecare astfel de demnitate publica, in maturitatea de care trebuie sa dea dovada in gestionarea problemelor statului ~i in credibilitatea ~i experienta pe care candidatii trebuie sa 0 arate alegatorilor pentru ca ace~tia sa investeasca incredere ~i sperante in viitorii lor reprezentantL Regimul in examinarea tuturor acestor conditii este incompatibilitatilor. necesar sa se faca distinctia intre conditii de eligibilitate ~i incompatibilitatL Conditiile de eligibilitate se cer a fi indeplinite pana in ziua alegerilor. Incompatibilitatile nu sunt conditii de eligibilitate ~i inlaturarea lor depinde de vOinta celui ales, care poate opta, chiar ~i dupa alegeri, pentru una din cele doua calitati incompatibile. De exemplu, ineligibilitatea legata de detinerea anumitor functii sau demnitati publice este legata mai mult de ideea de incompatibilitate, deoarece nu poti Indeplini 0 functie publica de inalta responsabilitate fiind, in acela~i timp, ~i angrenat politic pentru 0 functie de reprezentare. Cumularea celor doua calitati, de functionar al statu lui ~i de candidat intr-o functie electiva ar putea duce la utilizarea primei functii pentru obtinerea celei de-a doua. in acest sens este ~i jurisprudenta Curtii Constitutionale care, analizand interdictia depunerii candidaturii pentru prefecti, subprefecti ~i conducatorii serviciilor publice ale ministerelor ~i celorlalte autoritati guvemamentale descentralizate, exclusiv in unitatile administrativ-teritoriale in care i~i exercita sau ~i-au exercitat functiile in ultimele 6 luni anterioare datei alegerilor, a stabilit ca "Limitarea dreptului de a candida pentru aceste persoane este conforma cu prevederile art. 53 din Constitutie, intrucat ar fi contrar mora lei publice, in general, ~i deontologiei electorale, in special, ca 0

anumita categorie de persoane - ce in virtutea functiei publice pe care

o exercita ar putea avea 0 insemnata influenta asupra optiunilor

electorale - sa candideze in alegeri chiar in unitatile administrativ­ teritoriale in care i~i desfa~oara activitatea. in aceste conditii, egali­ tatea de ~anse a candidatilor pentru alegerea de deputati ~i senatori ar fi serios compromisa. Mai mult, unele din functiile pentru care se insti­ tuie aceasta limitare presupun implicarea, directa a celor care Ie ocupa

in procesul organizarii ~i desfa~urarii alegerilor cum ar ft, spre pi Ida,

cea de prefect. Este de remarcat, de asemenea, ca aceasta limitare prive~te exclusiv exercitiul dreptului de a depune candidaturi in circum­ scriptia electorala in care persoanele respective se bucura de ascendentul functiei. A~adar, ele pot candida in orice alta circumscriptie din tara, ceea ce corespunde pe deplin cu prevederile art. 53 alin. (2) din Constitutie, potrivit cu care restrimgerea exercitarii

unui drept trebuie sa fie proportional a cu situatia care a determinat-o ~i nu poate atinge insa~i existenta dreptului vizat" (Decizia Curtii Constitutionale nr. 2/1992).

Din analiza coroborata a dispozitiilor Legilor electorale nr. 115/2015, nr. 370/2004, nr. 3312007 ~i nr. 208/2015 ~i a exigentelor enumerate mai sus, rezulta 0 posibila clasificare a conditiilor ce trebuie indeplinite de candidati pentru a putea fi ale§i in: a) conditii de fond §i b) conditii de forma.

a) Conditiile de fond sunt enumerate in art. 16, art. 37 ~i art. 40 din

Constitutie, precum ~i in legile electorale. Astfel, au dreptul de a fi ale~i

in functii publice cetatenii romani cu drept de vot care au domiciliul in

tara ~i care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 1) sa nu fi pierdut drepturile electorale ca urmare a unei condamnari judecatore~ti definitive; 2) sa nu fie debili sau alienati mintal ori pu~i sub interdictie; 3) sa aiba varsta minima de 35 de ani pentru a fi ales Pre~edinte al Romaniei, 33 de ani pentru a fi ales senator ~i 23 de ani pentru celelalte functii elective; 4) sa nu aiba interdictia de a se asocia in partide politice. in jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit ca "Una dintre conditiile prevazute de art. 37 alin. (1) din Constitutie, republicata, pentru dreptul fundamental de a fi ales este corelata cu dreptul de asociere. Din coroborarea dispozitiilor art. 37 alin. (1) ~i ale art. 40 alin. (3) din Constitutie, republicata, rezulta in mod clar ca dreptul de a fi ales este interzis judecatorilor Curtii Con­ stitutionale, avocatilor poporului, mag istrati lor, membrilor activi ai armatei, politi~tilor ~i altor categorii de functionari publici stabilite prin

lege organica, care nu pot face parte din partide politice" (Decizia Curtii Constitutionale nr. 339/2004).

b) in privinta exigentelor de forma, legile electorale precizeaza

conditiile In care 0 persoana poate candida, din partea unui partid politic sau alianta politica sau in calitate de independent. Astfel, candidaturile sunt acceptate numai daca exista declaratia de acceptare din partea persoanei propuse ~i daca exista 0 declaratie pe proprie raspundere ca persoana care candideaza nu a fost colaborator al securitatii.

Comentati in maxim 300 de cuvinte care sunt conditiile instituite de lege pentru a fi

Comentati in maxim 300 de cuvinte care sunt conditiile instituite de

lege pentru a fi ales in Romania.

Folositi spatiu de mai jOs pentru scrierea raspunsului:

conditiile instituite de lege pentru a fi ales in Romania. Folositi spatiu de mai jOs pentru
conditiile instituite de lege pentru a fi ales in Romania. Folositi spatiu de mai jOs pentru

42

3.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 3

1.

M. Constantinescu, I. Deleanu, A.

lorgovan,

I.

Muraru,

Vasilescu, I. Vida, Constitutia Romaniei, comentata §i adnotata, Ed. R.A. "Monitorul Oficial", Bucure§ti, 1992, p. 87­

90

2.

D.C. Dani§or, Drept constitutional §i institutii politice, vol. I, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 2007, p. 334-352

3.

S. Deaconu, Institutii pOlitice, Ed. CH Beck, Editia 3, Bucure§ti, 2017, p. 97-101

4.

I. Deleanu, Institutii §i proceduri constitutionale in dreptul roman §i in dreptul comparat, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 2006, p. 561-583

5.

V.

Duculescu,

C.

Calinoiu,

G.

Duculescu,

Constitutia

Romaniei comentata §i adnotata, Ed. Lumina Lex, Bucure§ti, 1997, p. 129-133

6.

I. Muraru, ES. Tanasescu, Drept constitutional §i institutii politice, vol. II, Ed. C.H. Beck, BuclJre§ti, 2017, p. 91-144

7.

L Muraru, ES. Tanasescu (coord.), Constitutia Romaniei. Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure§ti, 2008, p.

329-357

 

8.

S. Tanasescu, Legile electorale - comentarii §i explicatii, Ed. All Beck, Bucure§ti, 2004

9.

Legea nr. 3/2000 privind organizarea §i desfa§urarea referendumului (M.Of. nr. 84 din 24 februarie 2000)

referendumului (M.Of. nr. 84 din 24 februarie 2000) 10. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Pre§edintelui

10. Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Pre§edintelui Romaniei, republicata (M.Ot. nr. 650 din 12 septembrie 2011)

alegerea autolitatilor

administratiei publice locale, pentru modificarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001, precum §i pentru modificarea §i completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul ale§ilor locali (M.Of. nr. 349 din 20 mai 2015) 12. Legea nr. 334/2006 prtvind finantarea activitatii partidelor politice §i a campaniilor electorale, republicata (M.Of. nr. 446

din 23 iunie 2015) 13. Legea nr. 33/2007 prtvind organizarea §i desfa§urarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicata (M.Ot. nr. 627 din 31 august 2012) 14. Legea nr. 208/2015 prtvind alegerea Senatului §i a Camerei Deputatilor, precum §i pentru organizarea §i functionarea

Autorita1ii Electorale Permanente (M.Of. nr. 553 din 24 iulie

11. Legea

nr.

115/2015

pentru

2015)

43

§i functionarea Autorita1ii Electorale Permanente (M.Of. nr. 553 din 24 iulie 11. Legea nr. 115/2015 pentru

Orepturile electorale III

Unitatea de invatare 4

Drepturile electorale III

CUPRINS

Obiectivele unitatii de Invatare nr. 4

4.1. Dreptul de a fi ales in Parlamentul European

4.1.1. Conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

4.1.2. Terminologie. Natura juridica a drepturilor electorale la nivelul Uniunii Europene

4.1.3. Dreptul de a alege membrii Parlamentului European

4.1.4. Dreptul de a fi ales membru al Parlamentului European

4.1.5. Incompatibilitati ale mandatului de parlamentar european

4.2. Tema de reflectie pentru unitatea de invatare nr. 4

4.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 4

Obiectivele unitatii de invatare nr. 4

Dupa studiul acestei unitati de Invatare Yeti reu~i:

./sa

cunoa~teti continutul

Parlamentului European;

dreptului

de

a

alege

membrii

./sa cunoa~teti continutul dreptului de a fi ales in Parlamentul European;

al

./ sa

aflati

incompatibilitatile

dintre

mandatul

de

membru

Parlamentului European ~i orice alta functie publica.

incompatibilitatile dintre mandatul de membru Parlamentului European ~i orice alta functie publica. ~.-, 44

~.-,

44

4.1. Dreptul de a fi ales in Parlamentul European

Art. 38 din Constitutia Romaniei Parlamentul European

Dreptul

de

a

fi

ales in

Tn conditiile aderarii Romaniei la

a

Uniunea European a, cetatenii

fi ale§i Tn Pariamentul

romani au dreptul de European.

alege §i de

a

4.1.1. Conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana

Art. 38 a fost introdus la revizuirea constitutionala din anul 2003, in perspectiva aderarii Romaniei la

europarlamentarilor Uniunea Europeana. Potrivit art. 24 din Tratatul de

romani. aderare (Actul privind conditiile de aderare a Republicii Bulgaria ~i a Romaniei la Uniunea Europeana), prin derogare de la numarul maxim de membri ai Parlamentului European, prevazut de art. 189 alin. (2) din Tratatul CE ~i in art. 107 alin. (2) din Tratatul CEEA, pentru a tine seama de aderarea Romaniei, numarul de membri ai Parlamentului European s-a majorat cu 35 de membri, corespunzator perioadei dintre data aderarii ~i lnceputul legislaturii 2009-2014 a Parlamentului European. Astfel, Romaniei i-a revenit un numar de 35 de locuri in Parlamentul European pentru perioada 2007 -2009. Acela~i art. 24 prevedea ca Romania trebuie sa organizeze alegeri pentru Parlamentul European lnainte de 31 decembrie 2007, pentru cele 35 de mandate parlamentare ce i-au fost atribuite, in conformitate cu dispozitiile Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European.

Alegerea

Romania nu a organizat alegeri pentnJ Parlamentul European

lnainte de data aderarii la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007) ~i a aplicat 0 derogare prevazuta in Tratatul de aderare. Aceasta dispunea

ca,

alin. (1) din Tratatul CE ~i ale art. 108 alin. (1) din Tratatul CEEA, In

cazul In care alegerile sunt organizate dupa data aderarii, mernbrii Parlamentului European care reprezinta Romania pot fi desemnati de Parlamentul Romaniei in conformitate cu 0 procedura interna proprie pentru un mandat care· cuprinde perioada dintre data aderarii ~i data alegerilor. A~adar, pana la organizarea primelor alegeri europarla­ mentare, reprezentantii romani In Parlamentul European nu au fost ale~i de cetateni, ci au fost numiti de Parlamentul Romaniei. Astfel, parlamentarii observatori care ~i-au inceput activitatea la 26 sep­

190

prin

derogare

de

la

dispozitiile

art.

tembrie 2005 au avut, dupa 1 ianuarie 2007, statut de membru al Parlamentului European (cu toate drepturile aferente, inclusiv cel de vot), pana In noiernbrie 2007, cand primii romani ale~i in Parlamentul European au fost desemnati prin votul direct al cetatenilor.

Tn legislatura 2009-2014 a Parlamentului European, Romania a avut un numar de 33 de europarlamentari, iar in legislatura 2014-2019 are 31 de europarlamentari. Modalitatea de desemnare a acestora este prin vot universal, egal, direct, secret ~i liber exprimat, in baza unui scrutin de lista, conform Actului privind alegerea membrilor Parlamen­ tului European.

4.1.2. Terminologie. Natura juridica a drepturilor electorale la nivelul Uniunii Europene

UnilJnea Europeana.

Dreptul

Parlamentul

interpretate juridic in corelatie cu Titlul VI din

ales In

de

a alege

~i dreptul

de

trebuie

a

fi

European

analizate

~i

Constitutia revizuita, referitor la integrarea

precizeaza In

art. 148 din Constitutie, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana se realizeaza in scopul transferarii unor atributii catre institutiile comuni­ tare, precum ~i al exercitarii In comun cu eelelalte state membre a

competentelor prevazute in tratatele constitutive ale Uniunii Europene. Acest transfer la nivel supranational al unor atributii, pana acum proprii doar suveranitatii Romaniei, nu este posibil In absenta unui control exercitat de statui roman, numai ca nu singur, ci impreuna cu toti ceilalti membri ai Uniunii Europene. La nivelul Uniunii Europene nu exista decat un singur instrument de control democratic, in cadrul caruia se manifesta pe picior de egali1ate reprezentanti ai tuturor sla1elor membre, iar acesta este Parlamentul European.

Organizalia suprastatala cu personalitate juridica, care este astazi Uniunea Europeana, a dispus inca de la inceput de 0 institutie numita Parlament, desemnata lntr-un mod asemanator cu eel in care sunt

desemnate adunarile reprezentative de la nivelul statelor, dar care nu

a avut ~i acelea~i tipuri de competente

rol consultativ, in urma unei lente evolutii, afla1a inca in pHn proces de

desfa~urare, Parlamentul European a reu~i1 sa se impuna in ansamblul insti1utiilor europene ~i sa dobandeasca tot mai multe competente decizionale, pana la a deveni un autentic co-legislator, cel

euroatlantica.

cum

se

A~a

Dotat la inceput numai cu un

mai adesea impreuna cu Consiliul European. Prin pozitia pe care 0 detine in ansamblul institutiilor Uniunii Europene, Parlamentul poate contribui la exercitarea in comun a unor competente, alta data specifice suveranitatii statelor membre. Prin urmare, desemnarea reprezentantilor cetatenilor romani in acest for reprezentativ ar putea avea l?i semnificatia unei forme de exercitare a puterii de stat, in masura in care prin intermediul Parlamentului European sunt afectate l?i atributiile statu lui roman transferate institutiilor comunitare. Numai ca trebuie precizat l?i faptul ca Parlamentul European nu este singura l?i nici pe departe cea mai importanta institutie cu competente decizionale in cadrul Uniunii Europene. Astfel de institutii sunt, prin excelenta, Consiliul European l?i Comisia, iar desemnarea lor nu implica niciun mecanism democratic. Prin urmare, dreptul de a alege l?i dreptul de a fi ales in Parlamentul European, al?a cum sunt ele reglementate in art. 38 din Constitutia revizuita, nu pot avea semnificatia unei reale participari a cetatenilor romani la exercitarea puterii de stat, nici chiar in ceea ce P1ivel?te atlibutiile transferate catre institutiile comunitare sau competentele decizionale exercitate in comun cu celelalte state membre l?i aceasta pentru ca Parlamentul European nu beneficiaza decat de un caracter democratic in privinta desemnarii membrilor sai, fara a avea l?i rolul de autentic legiuitor. Astfel, noile drepturi electorale fundamentale ale cetatenilor romani Ie confera acestora posibilitatea de a-l?i exprima preferintele l?i a participa la reprezentarea statu lui lor in cadrul unei organizatii supranationale, fara a Ie conferi l?i posibilitatea de a exercita direct vreo putere de stat. Ele nu sunt drepturi exclusiv politice, in sensu I primar l?i traditional al termenului, caci nu semnifica participarea la un proces decizional care sa afecteze comunitatea umana constituita in uniunea politica reprezentata de statui modem, ci permit participarea la un proces electoral menit sa desemneze un organ reprezentativ la nivel european, care, eventual, in viitor l?i in mod limitat, ar putea influenta exercitarea puterii de stat in Romania.

Dupa cum se poate constata, din punct de vedere terminologic, con­ stituantul roman a tinut seama de denumirea utilizata in dreptul Uniunii Europene pentru a desemna aceste drepturi electorale (dreptul de a alege l?i dreptul de a fi ales) l?i nu de cea uzitata in textulin vigoare al Constitutiei (dreptul de vot l?i dreptul de a fi ales). Diferenta terminologica se explica, desigur, l?i prin diferenta de natura juridica dintre dreptul de vot pentru autoritatile reprezentative nationale l?i cel de a alege membrii unei adunari reprezentative la nivel supranational.

4.1.3. Dreptul de a alege membrii Parlamentului European

Proeedura alegerii europarlamentarilor.

Conform Actului privind alegerea membrilor

33/2007

Parlamentului European §i Legii

§i desfa§urarea alegerilor

privind organizarea

nr.

pentru Parlamentul European, membrii Parla­ mentului European din Romania se aleg pe baza de serutin de lism, potrivit prineipiului reprezentarii pro­ portionale, ~i pe baza de eandidaturi independente. Pentru alege­ rea membrilor din Romania in Parlamentul European, teritoriul Romaniei se constituie intr-o singura circumscriptie electorala.

Oepa§ind prevederile constitutionale §i dezvoltand direct dispozitiile Actului privind alegerea membrilor Parlamentului European, legea interna cu privire la alegerile pentru Parlamentul European prevede ca "cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene, in sensuI art. 17 alin. (1) din Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, care au re§edinta sau domiciliul pe teritoriul Romaniei, au dreptul de a alege §i de a fi ale§i ca membri din Romania in Parlamentul European in acelea§i conditii ca §i cetatenii romani, sub rezerva indeplinirii cerintelor legale". Pe cale de interpretare, eonditiile neeesare pentru exereitarea dreptului de vot in Romania se apliea, prin analogie ~i eu privire la dreptul de a alege in Parlamentul European, atat in privinta eetatenilor romani, cat ~i a eetatenilor europeni eu domieiliul sau re~edinta in Romania. Astfel, cetatenii romani care au varsta de 18 ani, impliniti pana in ziua alegerilor inclusiv, au dreptul de a alege membri din Romania in Parlamentul European, iar cetatenii europeni care au domiciliul sau re§edinta in Romania §i au implinit varsta de 18 ani pana in ziua alegerilor inclusiv pot alege membri din Romania in Parlamentul European daca indeplinesc conditiite legii. Nu au drept de vot debilii §i alienatii mintal pu§i sub interdictie §i persoanele care, pana in ziua alegerilor, inclusiv, sunt condamnate prin hotarare judecatoreasca definitiva la pierderea drepturilor electorale.

Pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul Euro­ pean alegatorii nationali ~i europeni au dreptul la un singur vot. Se asigura astfel egalitatea votului in cadrul alegerilor europene organizate in Romania, dar principiul egalitatii votului prive§te alegerile pentru Parlamentul European in ansamblul lor §i impune obligatia, pentru fiecare cetatean european, indiferent de statui mernbru al Uniunii Europene unde i§i are domiciliul sau re§edinta, de a participa 0

singura data la procesul electoral european pentru desemnarea aceleia§i institutii. Prin urmare, in cazul in care Autoritatea Electorala Permanenta este informata de faptul ca un cetatean roman, care are re§edinta sau domiciliul in alt stat membru al Uniunii Europene, este inscris pe listele electorale in vederea exercitarii dreptului de vot in acel stat, va proceda la verificarile necesare §i va in§tiinta primarul localitatii de domiciliu sau de re§edinta, dupa caz, ori autoritatea cornpetenta din acel stat, pentru ca cetateanul respectiv sa i§i exercite dreptul de vot 0 singura data in cadrul alegerilor europene. Simetric, Autoritatea Electorala Permanenta are obligatia de a informa institutiile cu responsabilitati similare din statui membru al Uniunii Europene al carui cetatean a fost inscris in listele electorale din Romania cu privire la posibilitatea acestuia de a exercita dreptul de a alege membri in Parlamentul European in Romania.

Alegatorii sunt inscn§1 in Iiste electorale permanente, suplimentare ~i speciale. Astfel, alegatorii nationali sunt inscri§i in listele electorale permanente; alegatorii europeni care indeplinesc conditiile legii sunt inscri§i, la cerere, in lista electorala speciala de catre primarul unitatii administrativ-teritoriale in care au re§edinta sau domiciliul; alegatorii nationali care, in ziua votarii, la sectia de votare unde ar trebui sa fi~ arondati conform dorniciliului, constata ca sunt omi§i de pe copia listei electorale permanente vor fi inscri§i in lista electorala suplimentara de catre pre§edintele biroului electoral al sectiei de votare, in baza documentului de identitate, iar alegatorii nationali sau europeni care i§i exercita dreptul de vot la alte sectii de votare decat cea in care sunt arondati conform domiciliului se inscriu in lista electorala suplimentara de catre pre§edintele biroului electoral al sectiei de votare, in baza documentului de identitate, daca in ziua votarii se afia in alta localitate decat cea de domiciliu sau daca i§i exercita atributiile la sectia de votare respectiva.

Alegatorii europeni i~i pot exercita dreptul de vot in baza unei dovezi eliberate de Autoritatea Electorala Permanenta ~i a unui document de identitate. In vederea obtinerii acestei dovezi, alegatorul european va depune cu cel putin 60 de zile inaintea zilei votarii 0 cerere la primarul unitatii adrninistrativ-teritoriale in care i§i are domiciliullre§edinta, insotita de 0 copie a unui document de identitate. Cererea se transmite de catre primar Autoritatii Electorale Permanente, iar in cazul in care alegatorul comunitar indepline§te conditiile prevazute de lege, Autoritatea Electorala Permanenta comunica primarului unitatii administrativ-teritoriale 0 dovada pe baza

careia solicitantul i~i poate exercita dreptul de a alege membrii din Romania in Parlamentul European. In baza dovezii ~i a unui document de identitate, alegatorul european l~i va putea exercita dreptul de vot ~i la alta sectie de votare decat cea de domiciliu/re~edinta, urmand a fi lnscris In lista electorala suplimentara de pre~edintele biroului electoral al sectiei de votare.

4.1.4. Dreptul de a fi ales membru al Parlamentului European

Conditiile alegerii ca Cetatenii romani care au drept de vot §i au

implinit, pana in ziua alegerilor inclusiv, varsta

in

europarlamentar.

de 23 de ani, au dreptul

de

a

fi

ale§i

Parlamentul European. Urmare fireasca a caracterului supranational al Parlamentului European, au dreptul de a candida ~i cetatenii romani care au domicililll sau re~edinta in strainatate ~i beneficiaza de dreptul de vot. Prin asimilare Cll conditiile de eligibiJitate din dreptul intern, cetatenii romani care fac parte din urmatoarele categorii: judecatori ai Curtii Constitutionale, avocati ai poporului, magistrati, membri activi ai armatei, politi~ti ~i alte categorii de functionari publici, inclusiv cei cu statut special, stabilite prin lege organica, nu pot fi ale~i ca membri din Romania in Parlamentul European. Persoanele care fac parte din categorii similare celor

prevazute mai sus in statele ai caror cetateni sunt, nu pot fi alese ca mernbri din Romania in Parlamentul European.

Eligibilitatea candidatilor cetateni romani este supusa §i conditiei suplimentare a unicitatii candidaturii pentru acela§i proces electoral. Tn cazul In care Autoritatea Electorala Permanenta este informata de faptul ca un cetatean roman, care are re~edinta sau domiciliul in alt stat membru al Uniunii Europene, ~i-a inregistrat candidatura pentru obtinerea unui mandat de parlamentar european In acel stat, aceasta face verificarile necesare ~i in~tiinteaza Biroul Electoral Central pentru ca cetateanul respectiv sa nu i~i inregistreze propunerea de candidatura decat 0 singura data in cadrul acelora~i alegeri.

Pentru a-~i exercita dreptul de a fi aleasa ca membru din Romania in Panamentul European pe listele unui partid politic, ale unei organizatii a cetatenilor apartinand rninoritatilor nationale, unei aliante pol itice, aliante electorale ori ca independent, 0 persoana eligibila

comunitar este obligata ca, pe langa actele necesare candidatilor care sunt cetateni romani, sa prezinte Biroului Electoral Central

documente care sa ateste identitatea, precum ~i 0 declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele precizari: a)

numele ~i prenumele,

data na~terii, cetatenia ~i domiciliullre~edinta de

--,

pe teritoriul Romaniei; b) localitatea sau circumscriptia electorala, dupa caz, In statui membru de origine, pe ale carei liste electorale este

lnscris; c) mentiunea ca nu candideaza pentru obtinerea unui mandat de parlamentar european In alt stat membru al Uniunii Europene.

Persoanele eligibile comunitar care candideaza In cadrul alegerii membrilor din Romania In Parlamentul European trebuie sa prezinte, odata cu propunerea de candidatura, un certificat In traducere oficiala, eliberat de autoritatea competenta din statui al carui cetatean este, care sa ateste ca nu a fost lipsit de dreptul de a fi ales in acel stat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva. in caz contrar, Biroul Electoral Central respinge prin hotarare, in 24 de ore de la depunere, propunerile de candidaturi care nu sunt 1ns01ite de certificatul respectiv.

Listele de candidati pentru alegerea membrilor din Romania in Parlamentul European trebuie intocmite astfel incat sa asigure reprezentarea ambelor sexe. Numarul de candida1i de pe fiecare lista poate fi cu maximum 10 mai mare decat numarul mandatelor repartizate Romaniei In Parlamentul European.

Pentru a fi Inregistrate la Biroul Electoral Central, listele de candida1i propuse de partidele politice, organiza1iile ceta1enilor apartinand mino­ rita1i1or na1ionale, alian1ele politice sau alian1ele electorale trebuie Ins01ite de 0 lista cuprinzand cel pu1in 200.000 de alegatori care sus1in candidatura partidului politic, organiza1iei ceta1enilor apartinand minorita1i1or na1ionale, alian1elor politice sau aliantei electorale respective pentru alegerea membrilor din Romania In Parlamentul European. Sustinatorii unei astfel de liste pot fi nu doar cetateni

romani, ci

carora nu Ie sunt interzise drepturile electorale. Un alegator poate semna pe 0 singura lista de sustinatori.

Fiecare partid politic, organizatie a cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, alianta politica sau alianta electorala care participa la alegerile pentru Parlamentul European poate depune numai 0 singura lista de candidati, la nivel national.

~i cetateni ai unui alt stat membru al Uniunii Europene

51

Candidatul independent poate participa la alegeri individual daca este sus1inut de cel putin 100.000 de alegatori. Tn mod similar, suslinatorii candidatului independent pot fi atat cetateni romani, cat ~i cetateni ai unui alt stat membru al Uniunii Europene.

Nu se pot depune liste de candidati independen1i ~i nici nu se admit candidaturi independente pe listele de candida1i depuse de partidele pOlitice, aliantele politice sau alian1ele electorale. Candidaturile depuse pe mai multe liste de candida1i sunt nule de drept, iar nUlitatea se constata prin hotarare a Biroului Electoral Central.

in ceea ce prive~te finantarea campaniei electorale pentru alegerea membrilor in Panamentul European, regulile privind finan1area campa­ niei electorale pentru parlamentul na1ional, stabilite conform Legii nr. 334/2006 privind finan1area activita1ii partidelor politice ~i a campaniilor electorale, se aplica in mod corespunzator ~i campaniei pentru ale­ gerile europarlamentare.

4.1.5. Incompatibilitati ale mandatului de parlamentar european

Incompatibilitatile mandatului de europarlamentar.

de

mandatului

in urma

Actului privind alegerea membrilor Parlamen­ tului European prin vot universal direct, este

din anul 2002 ale

unor modificari

interzis, cu incepere din anul 2004, cumulul

parlamentar

european

cu

eel

de

parlamentar

national. Astfel, calitatea de membru al Parlamentului European este incompatibila cu calitatea de deputat sau senator in Parlamentul Romaniei, de membru al Guvernului Romaniei ~i cu orice alta functie publica de autoritate sau cu functii echivalente din statele membre ale Uniunii Europene. Prin functii publice de autoritate, incompatibile cu calitatea de europarlamentar, se inteleg functiile din administralia publica asimilate celor de ministru, func1iile de secretar de stat, subsecretar de stat ~i func1iile asimilate celor de secretar de stat ~i subsecretar de stat din cadrul organelor de specialitate din subordinea Guvernului sau a ministerelor, funcliile din Administralia Prezidenliala, din aparatul de lucru al Parlamentului ~i al Guvernului, funcliile de con­ ducere specifice ministerelor, celorlalte autoritali ~i institulii publice, funqiile de consilieri locali ~i consilieri judeteni, de prefecti ~i subprefecti ~i celelalte funclii de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funclii1e de primar, viceprimar ~i secretar ai unitalilor

de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funclii1e de primar, viceprimar ~i secretar ai unitalilor 52
de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funclii1e de primar, viceprimar ~i secretar ai unitalilor 52

52

de conducere din aparatul propriu al prefecturilor, funclii1e de primar, viceprimar ~i secretar ai unitalilor 52

administrativ-teritoriale, functiile de conducere §i executie din serviciile publice descentralizate ale ministerelor §i celorlalte organe din unitatile administrativ-teritoriale §i din aparatul propriu §i serviciile pub lice ale

consiliilor judetene §i consilii lor locale,

leg ii, nu permit persoanelor care Ie detin sa candideze in alegeri.

precum §i functiile care, potrivit

Calitatea de parlamentar european este, de asemenea, incompatibila cu: a) functia de pre§edinte, vicepre§edinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administratie sau cenzor la societatile comerciale, inclusiv banci sau alte institutii de credit, societati de asigurare §i cele financiare, precum §i la institutii publice; b) functia de pre§edinte sau de secretar al adunarilor generale ale actionarilor sau asociatilor la societatile comerciale prevazute mai sus; c) functia de reprezentant al statu lui in adunarile generale ale societatilor comerciale prevazute anterior; d) functia de manager sau membru al consiliilor de administratie ale regiilor autonome, companiilor §i societatilor nationale; e) calitatea de comerciant persoana fizica; f) calitatea de membru al unui grup de interes economic; g) 0 functie publica incredintata de un stat strain, cu exceptia acelor functii prevazute in acordurile §i conventiile la care Romania este parte.

in termen de 30 de zile de la data validarii rezultatului alegerilor pentru Parlamentul European, persoanele aflate in situatia de incom­ patibilitate trebuie sa opteze intre mandatul de parlamentar european §i functia care genereaza incompatibilitatea, demisionand din una dintre aceste functii. Dupa expirarea termenului de 30 de zile, daca starea de incompatibilitate continua sa existe, persoanele aflate in situatia de incompatibilitate sunt considerate demisionate din functia de parlamentar european.

in cazul Romaniei, s-a facut 0 derogare de la legislatia Uniunii Europene astfel ca, in intervalul de la data aderarii la Uniunea Europeana (1 ianuarie 2007) §i data limita pentru organizarea alegerilor pentru Parlamentul European (31 decembrie 2007), repre­ zentantii Romaniei in Parlamentul European au fost persoane ce au detinut §i mandatul de parlamentar in Parlamentul Romaniei.

.4.2.Tema de reflectie Comentati In maxim 300 de cuvinte de ce sunt instituite incompatibilitati pentru

.4.2.Tema de reflectie

Comentati In maxim 300 de cuvinte de ce sunt instituite

incompatibilitati pentru mandatul de parlamentar european.

Folositi spatiu de mai jos pentru scrierea raspunsului:

incompatibilitati pentru mandatul de parlamentar european. Folositi spatiu de mai jos pentru scrierea raspunsului:

4.3.

Bibliografie pentru unitatea de invcltare nr. 4

1. G. Burdeau, F. Hamon, M. Troper, Oroit constitutionnel,

26 e

edition, Ed. LGOJ, Paris, 1999, p. 148-158, p. 471-479

2. O. Chagnollaud, Oroit constitutionnel contemporain, 5 e edition, Oalloz, Paris, 2007, p. 200-205, p. 212-238

3. S. Oeaconu, Institutii politice, Ed. CH Beck, Editia 3, Bucure~ti, 2017, p. 102-108

4. L. Favoreu, P. Gara, R. Ghevontian, J.-L. Mestre, 0. Pfersmann,

e edition, Oalloz,

A. Roux, G. Scoffoni, Oroit constitutionnel,

2007, p. 542-556

10

5. O. Manolache, Tratat de drept comunitar, ed. a 5-a, Ed. C. H. Beck, Bucure~ti, 2006, p. 98-102

6.

I. Muraru, ES. Tanasescu, Orept constitutional ~i institutii

7.

politice, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2017, p. 91-144

I. Muraru, ES. Tanasescu (coord.), Constitutia Romaniei.

Comentariu pe articole, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2008, p. 329­

357

8. I. Muraru, ES. Tanasescu, A. Muraru, K. Benke, M. Eremia, Gh. lancu, C.-L. Popescu, $. Oeaconu, Alegerile ~i corpul electoral, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2005

9. P. Pactet, F. Melin Soucramanien, Oroit constitutionnel, 2r edition, Ed. Oalloz, Paris, 2008, p. 95-105

10. Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana (M.Ot. nr. 465 din 1 iunie

2005)

11. Legea nr. 33/2007 privind organizarea ~i desta~urarea alegerilor pentru Parlamentul European, republicata (M.Ot. nr. 627 din 31 august 2012)

12. Legea nr. 13/2008 pentru ratificarea Tratatului de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeana ~i a Tratatului de instituirea a Comunitatii Europene, sel11nat la Lisabona la 13 decembrie 2007 (M.Ot. nr. 107 din 12 tebruarie 2008)

13. Actul privind alegerea membrilor Parlamentului European prin vot universal ~i direct, publicat In Jurnalul Oticial al UE L 278 din 8 octombrie 1976, moditicat prin Oecizia Consiliului 20021772/CE, Euratom (JO UE L 283 din 21 octombrie 2002

Referendumul ca forma de exercitare a suveranitatii

,

Unitatea de invatare nr. 5

Referendumul ca forma de exercitare a suveranitatii

,

CUPRINS

Obiectivele unitatii de invatare nr. 5

5.1. Referendumul

5.1.1. Notiune

5.1.2. Tipuri de referendum

5.1.3. Regimul juridic al referendLimului in Romania

5.1.4. Procedura organizarii referendumului In Romania

5.1.5. Natura juridica a decretului de stabilire a referendumului in Romania

5.1.6. Consecintele organizarii unui referendum

5.2. Tema de reflectie pentru unitatea de Invatare nr. 5

5.3. Bibliografie pentru unitatea de invatare nr. 5

Obiectivele unitatii de invatare 5

Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reu!?i:

» sa intelegeti ce reprezinta referendumul;

» sa cunoa!?teti tipurile de referendum;

» sa cunoa!?teti regimul juridic al referendumului;

» sa cunoa!?teti procedura de desfa!?urare a referendumului;

» sa cunoa!?teti cine poate initia un referendum in Romania;

» sa cunoa!?teti pentru ce se poate initia un referendum;

» sa aflati care sunt efectele organizarii unui referendum.

56

pentru ce se poate initia un referendum; » sa aflati care sunt efectele organizarii unui referendum.

5.1. Referendumul

5.1.1. Notiune

Referendumul este 0 Referendumul este 0 forma de exercitare a suve­ modalitate de ranitatii poporului. Potrivit art. 2 din Constitutia Romaniei, suveranitatea apartine poporului care

cOl1sultare

a DODorului.

o exercita prin organele sale reprezentative ~i

prin referendum. Acest articol nu face insa decat sa enumere, limitativ, instrumentele de realizare a puterii poporului ca putere de stat. Articolul constitutional nu face 0 ierarhie intre cele doua instrumente de realizare a puterii de stat: organele reprezentative ~i referendumul. A~adar, referendumul este 0 modalitate de consultare a intregului popor cu privire la diverse probleme ale

tarii, de interes general ~i de exercitare de catre popor a suveranitatii statale. Aceasta cale de consultare a poporului este, in fapt, 0 reminis­ centa a democratiei directe in care cetatenii au posibilitatea de a se exprima direct ~i de a contribui la luarea deciziilor majore ale statuluL Poporul, la randul sau, se exprima prin vot cu privire la problema sau problemele de interes general asupra carora este chemat sa se pronunte. Poporul se poate exprima In cadrul democratiei atat pe cale directa, prin intermediul alegerilor ~i a referendumului, cat ~i pe cale indirecta, prin intermediul organelor reprezentative ale statului:

Parlament, $ef de stat, ale~i locali.

Terminologic,

cuvantul

"referendum"

i~i are

originea

In

dreptul

roman, acolo unde referendumul desemna 0 procedura de consultare directa a intregului corp electoral (doar ceta1enii cu drept de vot, nu ~i plebea) cu privire la 0 anumita problema. In acest fel era legitimata decizia adoptata in problema supusa consultarii.

Termenul de "referendum" nu se confunda cu cel de "plebiscit", deoarece "plebiscitul" este, din punctul de vedere al formei, un referendum care nu se refera la un document sau la 0 problema de larg interes public, ci la un individ (G. lonescu). Potrivit dreptului roman, prin plebiscit se intelegea ceea ce plebea decidea ~i hotara (Plebiscitum est quod plebs iubet atque constituit sau Plebiscitum est quod plebs plebeio magistratu in terrogante, veluti tribuno, constituebat).

Astazi, termenul "referendum" este intalnit in ramurile dreptului public (dreptul constitutional, dreptul administrativ sau dreptul international public). in dreptul international public, termenul utilizat

este ad referendum, care inseamna supunerea spre aprobare unei autorita1i publice dintr-un stat a deciziei pe care reprezentatul acelei autorita1i a luat-o la nivelul unui for intemational sub rezerva ratificarii ulterioare a deciziei de catre autoritatea In cauza.

5.1.2. Tipuri de referendum

Referendumul In afara referendumului consultativ prevazut de

consultativ '}i

art. 90 din Constitu1ia Romtmiei, referendum ce

referendumul

"are toate trasaturile unui plebiscit" (I. Muraru,

obligatoriu. ES. Tanasescu) 9i care este facultativ, Constitutia prevede §i referendumul obligatoriu reglementat la art. 95 §i art. 151 din Constitutie. Daca in cazul referendumului reglementat la art. 90 avem de-a face cu 0 consultare populara cu un caracter pur facultativ (adica, daca Pregedintele Romaniei dore9te sa 11 convoace 0 poate face, dar daca nu, nimeni nu 11 poate obliga sa 0 faca), In cazul referendumului reg/ementat /a art. 95 §i art. 151, avem de-a face cu un referendum decizional obligatoriu, prin care fie este demis sau pastrat In functie §eful statului, fie este adoptata sau respinsa /egea de modificare a Constitutiei. Clasificarea In cele doua tipuri de referendum (referendum facultativ/consultativ §i referendum obligatoriu) se face in funqie de ob/igativitatea organizarii lui 9i a efectelor juridice produse prin lnsu9i rezultatul sau. Daca in cazul referendumului decizional ob/igatoriu, acesta este obligatoriu de organizat 9i produce efecte juridice directe prin validarea rezultatului sau, In cazu/ referendumu/ui facu/tativ/consultativ, acesta nu este ob/igatoriu sa fie convocat 9i nu produce efecte juridice directe prin va/idarea rezultatului sau.

Din examinarea textului constitutional al art. 90 rezulta ca acesta reglementeaza doar referendumul consultativ organizat la nivel national in probleme de interes national, dar nu define§te, pe de 0 parte, nici "problemele de interes national", iar, pe de alta parte, nu prevede nici ca aceste probleme vor fi stabilite ulterior prin lege.

De asemenea, Constitutia nu prevede nicio restrictie cu privire la organizarea unui referendum in acela§i timp cu desfa§urarea oricarui alt tip de alegeri. "Referendumul se poate desfa§ura oricand in cursul anului, daca Parlamentul a fost consultat sau a aprobat propunerea de suspendare din functie a Pre§edintelui Romaniei. A§adar, potrivit Constitutiei, nu exista nicio alta conditie care sa interzica organizarea §i desfa§urarea referendumului simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau cele pentru Parlamentul European, ori intr-un

simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau cele pentru Parlamentul European, ori intr-un 58

58

simultan cu alegerile prezidentiale, parlamentare, locale sau cele pentru Parlamentul European, ori intr-un 58

anumit interval de timp anterior sau posterior alegerilor mentionate. Ca atare, acolo unde legea nu distinge, nici interpretul nu poate sa 0 faca - Ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus" (Decizia Curtii Constitutionale nr. 355/2007).

Legea lasa aceasta modalitate de consultare a cetatenilor ca pe 0 posibilitate pe care 0 are Pre~edintele, insa cu anumite limitari. A vand in vedere ca In Romania doar Parlamentul este lnvestit cu atributii legislative, textul constitutional impune ca pentru organizarea unui referendum national Pre~edintele sa consultemailntaiParlamentul.ca exponent al cetatenilor. $i de aceasta data, legea prevede ca Pre~edintele trebuie doar sa consulte Parlamentul, fara a fi obligat sa tina cont de parerea acestuia.

1n ceea ce prive~te cauzele care pot duce la initiativa organizarii unui referendum, textul nu face 0 referire clara. EI prevede ca se poate orga­ niza un referendum cu privire la probleme de interes national, fara sa defineasca sintagma de "interes national". Se lasa la aprecierea Pre~edintelui daca situatiile pentru care cere organizarea unui referen­ dum sunt de interes national sau nu. Pe de alta parte, ar fi ~i foarte dificil sa poata fi identificate ~i inscrise in textul constitutional toate acele situatii care sunt de interes national ~i care necesita organizarea unui referendum la cererea Pre~edintelui.

La 0 prima citire a textului, s-ar putea interpreta ca Pre~edintele, prin aceasta modalitate pe care 0 are la indemana, ar putea interveni in domeniul legislativ ~i ar putea influenta activitatea Pariamentului. Analizand in profunzime textul, vom constata ca, prin aceste prevederi constitutionale, se da dreptul ~efului statului de a fi in permanenta legatura cu cetatenii, cu cei care I-au ales. Este una dintre modalitatile directe de a afla daca mai are sau nu sprijinul electoratului. Din punct de vedere practic, ar fi utila ~i deosebit de necesara organizarea de referendumuri In care cetatenii sa-~i poata exprima opinia cu privire la diverse decizii care se iau pe seama lor. De altfel, In jurisprudenta sa, Curtea Constitutionala a stabilit in mod clar ca "Dreptul constitutional al Pre~edintelui de a recurge la referendum nu ii poate conferi insa acestuia posibilitatea legiferarii, Intrucat, In conformitate cu vointa constituantului roman, Pre~edintele nu poate initia un referendum legislativ, ci numai unul consultativ" (Decizia CurtH Constitution ale nr.

70/1999).

In cadrul referendumului organizat in conditiile art. 90 din Constitutie, Pregedintele Romaniei are posibilitatea consultarii poporului pe una sau mai multe probleme de interes national, poporul exprimandu-se cu DA sau NU asupra problemei sau a problemelor pentru care este consultat.

Clasificarea tipurilor Daca legislatia romana instituie doar cele doua

de referendum.

tipuri

de

referendum:

a)

referendumul

facultativ/consultativ

9i

b)

referendumul

obligatoriu, in alte state intalnim 9i alte tipuri de referendum, clasificate

dupa diverse criterii:

a) in functie de actul juridic asupra caruia se organizeaza un refe­

rendum, avem: a) referendumuri constitutionale; b) referendumuri legale 9i c) referendumuri conventionale. Referendumul constitutional se organizeaza pentru aprobarea unei Constitutii 91 este, de regula, obli­ gatoriu de organizat pentru a putea fi aprobata Constitutia. Astazi, majoritatea statelor i9i aproba legile fundamentale in urma organizarii

unui referendum popular (ex. Franta, Italla, Spania, Portugalia, Romania etc.). Referendumullegal este eel care se organizeaza avand ca obiect

o lege

este,

intalnim, cu unele elemente specifice, in state precum Italia sau Elvetia. Referendumul conventional este cel organizat pentru ratificarea unul acord international ori pentru exprimarea pozitiei unui stat cu privire la 0

anume problema de drept international (ex. referendumurile organizate

in statele membre UE pentru ratificarea Tratatului instituind 0 Constitutie

pentru Europa);

(ex. fie adoptarea, fie abrogarea ei). Acest tip de referendum mai de graba, un drept de veto popular acordat cetatenilor. II

b) in functie de tipul de decizie care se adopta in urma