Conf. univ. dr.

Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

Capitolul al XIV-lea.
Operaţiunea de leasing
în reglementarea O.G. nr. 51/1997

§ 1. Sediul materiei

553. Regimul juridic al operaţiunii de leasing1 este reglementat prin O.G. nr. 51/19972.

§ 2. Aspecte de drept tranzitoriu referitoare la operaţiunea de leasing

554. Întrucât O.G. nr. 51/1997 nu a mai fost modificată din anul 2009, ca principiu, problemele de
drept tranzitoriu nu au caracter actual.

§ 3. Calificarea unui contract drept operaţiune de leasing

3.1. Definiţia şi natura juridică a operaţiunii de leasing

555. Definiţia operaţiunii de leasing se regăseşte în art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 51/1997. Potrivit
acestuia, operaţiunile de leasing sunt acele operaţiuni prin care o parte, denumită locator/finanţator,
transmite pentru o perioadă determinată dreptul de folosinţă asupra unui bun, al cărui proprietar este,
celeilalte părţi, denumită locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plăţi periodice, denumită
rată de leasing, iar la sfârşitul perioadei de leasing locatorul/finanţatorul se obligă să respecte dreptul
de opţiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing fără a
schimba natura leasingului ori de a înceta raporturile contractuale.
556. Privind definiţia actuală prin comparaţie cu definiţiile anterioare, se observă faptul că nu se mai
face referire expresă la cumpărarea bunului de către locator/finanţator de la furnizor 3. Situaţia nu poate
fi interpretată în sensul excluderii din operaţiunea de leasing a cumpărării bunului de către
locator/finanţator de la furnizor4. Noua configuraţie a definiţiei poate fi explicată, mai curând, prin intenţia

1 Cu privire la operaţiunea şi contractul de leasing, a se vedea ST.D. CĂRPENARU, Tratat de drept comercial român,
ed. a 5-a actualizată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 592-613; GH. PIPEREA, Drept comercial, vol. II,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 111-119; V. NEMEŞ, Drept comercial, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2015,
p. 366-383; I. SCHIAU, Drept comercial, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 506-517; D.A.P. FLORESCU, M. ROTARU,
M. OLTEANU, G. SPĂTARU, A. DERSCANU, Contractul de leasing, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013; S. POPOVICI,
Contractul de leasing, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2010; E. TURCU, Contractul de leasing, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2008; G. TIŢA-NICOLESCU, Leasing, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2006; V. GODÎNCĂ-HERLEA, Contractele de
leasing conform Legii nr. 85/2014 – probleme teoretice şi practice, în R.R.D.A. nr. 7/2015, p. 79-94; V. PĂTULEA,
Garanţia pentru viciile lucrului în cadrul operaţiunii de leasing, în Dreptul nr. 10/2005, p. 28-45.

2O.G. nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată în M. Of. nr. 9 din 12 ianuarie
2000, cu ultima modificare adusă prin Legea nr. 383/2009 pentru modificarea art. 6 alin. (1) lit. c) din Ordonanţa
Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing (M. Of. nr. 870 din 14 decembrie 2009).

3 A se vedea, cu titlu de exemplu, definiţia din forma iniţială a actului normativ: „Art. 1. Prezenta ordonanţă se

aplică operaţiunilor de leasing în care o parte, denumită locator, se angajează la indicaţia unei alte părţi, denumită
utilizator, să cumpere de la un terţ şi să confere folosinţa şi posesia unui bun mobil sau imobil, în scopul exploatării
sale comerciale sau pentru consumul final.
Art. 3. În scopul finalizării unei operaţiuni de leasing, utilizatorul are dreptul de a-şi alege furnizorul, cu excepţia
cazului în care societatea de leasing are şi calitatea de furnizor, precum şi societatea care va asigura bunul, cu
acordul societăţii de leasing”.
4 Trebuie observate, din această perspectivă, prevederile art. 22 din O.G. nr. 51/1997. Textul actului normativ

supune prevederilor sale o operaţiune incluzând o cumpărare a bunului ce face obiectul operaţiunii de leasing de
către locator/finanţator. Operaţiunea a fost denumită, la nivel doctrinar, operaţiune de lease-back. În acest sens, a
se vedea E. TURCU, Contractul de leasing, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 125-128; V. NEMEŞ, Drept comercial,
ed. a 2-a, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2015, p. 371.
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

de a include în categoria operaţiunilor de leasing şi a celor în care cumpărarea bunului de către

locator/finanţator de la furnizor lipseşte, locatorul/finanţatorul fiind deja proprietar al bunului la data la
care se demarează operaţiunea de leasing. Astfel, pot fi imaginate două situaţii:
a) ipoteza în care locatorul/finanţatorul este proprietar al bunului la momentul la care se formulează
cererea fermă pentru efectuarea unei operaţiuni de leasing, caz în care operaţiunea de leasing nu va
include şi un contract (de vânzare) încheiat între furnizor şi locator/finanţator;
b) ipoteza în care locatorul/finanţatorul nu este proprietar al bunului la momentul la care se
formulează cererea fermă pentru efectuarea unei operaţiuni de leasing, caz în care operaţiunea de
leasing va include şi un contract (de vânzare) încheiat între furnizor şi locator/finanţator.
557. În vederea stabilirii naturii juridice a operaţiunii de leasing, trebuie observate următoarele:
a) operaţiunea de leasing se caracterizează prin efecte juridice specifice. Capitolul III al
O.G. nr. 51/1997 este consacrat reglementării obligaţiilor părţilor operaţiunii de leasing, respectiv ale
locatorului/finanţatorului şi locatarului/utilizatorului;
b) operaţiunea de leasing presupune un acord de voinţă între locator/finanţator şi
locatar/utilizator. Potrivit art. 4 din O.G. nr. 51/1997, pentru efectuarea unei operaţiuni de leasing,
persoana care are interes să devină locatar/utilizator adresează o cerere scrisă societăţii de leasing,
precizând bunul care va constitui obiectul contractului de leasing şi dovedind situaţia sa financiară. Deşi
O.G. nr. 51/1997 nu precizează expres, pentru a se ajunge de la cererea locatarului/utilizatorului la
efectele juridice atribuite de lege operaţiunii de leasing este necesară şi exprimarea voinţei societăţii de
leasing (locatorul/finanţatorul) în sensul acceptării cererii de efectuare a unei operaţiuni de leasing.
Privind cele două observaţii prin prisma art. 1166 şi art. 1164 C. civ., se observă faptul că
operaţiunea de leasing îndeplineşte condiţiile pentru a fi calificată drept contract5, fiind un acord de
voinţe ce a intervenit cu scopul de a da naştere la efecte juridice. Un argument în plus este reprezentat
de art. 11 din O.G. nr. 51/1997. Potrivit acestuia, drepturile şi obligaţiile părţilor, în cadrul operaţiunii de
leasing, vor fi stipulate în contract.
Executarea obligaţiilor reglementate de O.G. nr. 51/1997 în sarcina locatorului/finanţator presupune
încheierea mai multor acte juridice, respectiv:
a) un contract (de vânzare), încheiat între locator/finanţator şi furnizor, acesta din urmă fiind
persoana ce va transmite locatorului/finanţatorului proprietatea asupra bunului ce face obiectul
operaţiunii de leasing (în ipoteza în care locatorul/finanţatorul este proprietarul bunului la data încheierii
operaţiunii de leasing, încheierea acestui contract nu mai constituie o obligaţie a
locatorului/finanţatorului);
b) un contract de leasing, încheiat între locator/finanţator şi locatar/utilizator;
c) un contract de asigurare, încheiat între locator/finanţator şi un asigurător.
Între contractele încheiate în executarea obligaţiilor reglementate de O.G. nr. 51/1997 în sarcina
locatorului/finanţatorului se creează o serie de legături. Cu titlu de exemplu, pot fi menţionate
următoarele:

Potrivit art. 22 din O.G. nr. 51/1997: „(1) Dispoziţiile prezentei ordonanţe se aplică şi în situaţia în care o
persoană fizică sau juridică vinde un bun unei societăţi de leasing, pentru a-l utiliza în sistem de leasing, cu dreptul
sau obligaţia de răscumpărare la sfârşitul contractului de leasing”.
5 Cu privire la definiţia contractului, a se vedea ST.D. CĂRPENARU, Tratat de drept comercial român, ed. a 5-a

actualizată, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2016, p. 596; V. NEMEŞ, Drept comercial, ed. a 2-a, Ed. Hamangiu,
Bucureşti, 2015, p. 366-367; E. TURCU, Contractul de leasing, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 91-92.
Pentru o definiţie a contractului de leasing dată de jurisprudenţă, a se vedea Curtea de Arbitraj Comercial
Internaţional de pe lângă C.C.I.R., sentinţa nr. 79 din 28 aprilie 2000, în C. CUCU, M. GAVRIŞ, Contracte
comerciale. Practică judiciară, Ed. Hamangiu, Bucureşti, p. 136, apud V. NEMEŞ, Drept comercial, ed. a 2-a,
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2015, p. 367: „(…) contractul de leasing constă în finanţarea unei investiţii productive,
garantată prin dreptul de proprietate al locatorului finanţator asupra bunului, utilizatorul având opţiunea de
cumpărare a bunului la preţul stabilit cu ocazia închirierii bunului, ţinându-se seama de sumele plătite cu titlu de
chirie (rată de leasing)”.
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

a) cumpărătorul din contractul (de vânzare) (locator/finanţator în operaţiunea de leasing) nu

beneficiază de libertate contractuală sub aspectul alegerii persoanei cocontractantului-vânzător
(furnizor în operaţiunea de leasing) sau sub aspectul clauzelor contractuale. Astfel, potrivit art. 9 lit. a)
şi b) din O.G. nr. 51/1997, locatorul/finanţatorul se obligă să contracteze bunul cu furnizorul desemnat
de locatar/utilizator, în condiţiile expres formulate de către acesta;
b) operaţiunea de leasing şi contractul de leasing au efecte juridice comune. Cu titlu de exemplu,
potrivit art. 9 lit. c) şi d) din O.G. nr. 51/1997, se remarcă obligaţia de a transmite locatarului/utilizatorului
drepturile ce derivă din contractul (de vânzare) încheiat, cu excepţia dreptului de dispoziţie, respectiv
obligaţia de a achita toate sumele datorate conform contractului de leasing;
c) locatarul/utilizatorul din operaţiunea de leasing are acţiune directă împotriva furnizorului, cu
exonerarea locatorului/finanţatorului, în cazul reclamaţiilor privind livrarea, calitatea şi asistenţa tehnică,
service-ul necesar în perioada de garanţie şi postgaranţie.
Ca urmare a legăturilor create între contractele încheiate în executarea obligaţiilor derivând
dintr-o operaţiune de leasing, la nivel doctrinar, acestea au fost calificate drept un grup de contracte6.

3.2. Obiectul operaţiunii de leasing

558. Pentru a fi în prezenţa operaţiunii de leasing, părţile trebuie să îşi fi exprimat voinţa în sensul
încheierii unui contract de leasing, cu privire la anumite categorii de bunuri, pe o perioadă determinată,
la finalul căreia locatarul/utilizatorul să aibă un drept de opţiune în sensul de a cumpăra bunul, de a
prelungi contractul de leasing sau de a înceta raporturile contractuale.
Operaţiunea de leasing include, în mod necesar, asumarea obligaţiei de a încheia un contract de
leasing şi a obligaţiei de a respecta dreptul de opţiune. Operaţiunea de leasing presupune şi
încheierea altor contracte, unele cu caracter opţional, altele obligatorii. Acestea nu sunt determinante
pentru calificarea acordului de voinţă ca fiind o operaţiune de leasing, ci sunt necesare pentru a se putea
realiza operaţiunea de leasing ori contribuie la creşterea siguranţei economice a operaţiunii de leasing.
Cu titlu de exemplu, astfel de contracte pot fi: un contract (de vânzare) prin care locatorul/finanţatorul
dobândeşte bunul vizat de către utilizator de la furnizor7, un contract de asigurare, prin care
locatorul/finanţatorul asigură bunul, un contract de garanţie prin care este garantată
locatorului/finanţatorului plata ratelor de leasing de către locatar/utilizator.
559. Contractul de leasing este încheiat între persoana care are calitatea de locator/finanţator în
cadrul operaţiunii de leasing şi persoana care are calitatea de locatar/utilizator în cadrul aceleiaşi
operaţiuni. Obiectul contractului este transmiterea dreptului de folosinţă asupra unui anumit bun,
respectiv plata unei sume de bani denumite rată de leasing.
560. Referitor la „transmiterea dreptului de folosinţă asupra unui anumit bun” trebuie observate
prevederile art. 9 lit. c) din O.G. nr. 51/1997. Potrivit acestora, în temeiul contractului de leasing se
transmit, pe perioada contractului de leasing (perioadă determinată) 8, drepturile ce derivă din contractul
(de vânzare), mai puţin dreptul de dispoziţie. Rezultă deci că, în ceea ce priveşte dreptul de proprietate
dobândit prin intermediul contractului (de vânzare), se operează o scindare a atributelor sale. Astfel,
posesia şi folosinţa vor fi transmise către locatar/utilizator, iar dispoziţia va rămâne la
locator/finanţator. Textul art. 9 lit. c) din O.G. nr. 51/1997 este însă general, vizând şi alte drepturi ce au
derivat din contractul de vânzare, nu numai dreptul de proprietate. Definitorie pentru contractul de
leasing este însă transmiterea folosinţei, acesta fiind elementul comun atât pentru situaţia în care

6 GH. PIPEREA, Grupul de contracte. O teorie a haosului, publicat pe

https://www.juridice.ro/268408/grupul-de-contracte-o-teorie-a-haosului.html (consultat la data de 20.02.2017).

7 Dacă nu este deja titular al dreptului de proprietate asupra bunului respectiv.

8 Potrivit art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 51/1997, perioada de leasing trebuie să fie de cel puţin 12 luni.
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

locatorul/finanţatorul dobândeşte bunul de la un furnizor, cât şi pentru situaţia în care a devenit

proprietarul bunului într-un alt mod.
561. Referitor la „rata de leasing”, aceasta se determină diferit, în funcţie de tipul de contract de
leasing. Astfel, există două tipuri de contracte de leasing, definite prin Codul fiscal9, respectiv:
a) contractul de leasing financiar;
b) contractul de leasing operaţional.
Potrivit art. 7 pct. 7 C. fisc., contractul de leasing financiar este orice contract de leasing care
îndeplineşte cel puţin una dintre următoarele condiţii:
a) riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate asupra bunului care face obiectul leasingului sunt
transferate utilizatorului la momentul la care contractul de leasing produce efecte;
b) contractul de leasing prevede expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului ce face
obiectul leasingului către utilizator la momentul expirării contractului;
c) utilizatorul are opţiunea de a cumpăra bunul la momentul expirării contractului, iar valoarea
reziduală exprimată în procente este mai mică sau egală cu diferenţa dintre durata normală de
funcţionare maximă şi durata contractului de leasing, raportată la durata normală de funcţionare
maximă, exprimată în procente;
d) perioada de leasing depăşeşte 80% din durata normală de funcţionare maximă a bunului care
face obiectul leasingului; în înţelesul acestei definiţii, perioada de leasing include orice perioadă pentru
care contractul de leasing poate fi prelungit;
e) valoarea totală a ratelor de leasing, mai puţin cheltuielile accesorii, este mai mare sau egală cu
valoarea de intrare a bunului10.
Rata de leasing, aferentă unui contract de leasing financiar, reprezintă, potrivit art. 2 lit. d) din
O.G. nr. 51/1997, cota-parte din valoarea de intrare a bunului 11 şi dobânda de leasing12. Analizând
definiţia ratei de leasing se observă faptul că, în schimbul dreptului de folosinţă temporară,
locatarul/utilizatorul nu plăteşte folosinţa bunului, ci o cotă-parte din valoarea bunului (cota-parte din
valoarea de intrare) şi folosinţa banilor (dobânda). Situaţia constituie un argument pentru a detaşa
contractul de leasing de contractul de locaţiune, unde locatarul plăteşte preţul folosinţei bunului
(art. 1777 C. civ.)13.
Potrivit art. 7 pct. 8 C. fisc., contractul de leasing operaţional este orice contract de leasing
încheiat între locator şi locatar, care transferă locatarului riscurile şi beneficiile dreptului de proprietate,

9 Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în M. Of. nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu ultima

modificare adusă prin Legea 26/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2016 pentru
completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal (M. Of. 210 din 28 martie 2017).

10Potrivit art. 29 alin. (1) C. fisc., în cazul leasingului financiar, locatarul/utilizatorul este tratat, din punct de
vedere fiscal, drept proprietar al bunului.

11 Valoarea de intrare a bunului este definită prin art. 2 lit. a) din O.G. nr. 51/1997. Potrivit acestuia, valoarea de

intrare reprezintă valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către finanţator, respectiv costul de achiziţie.
Potrivit art. 29 alin. (2) C. fisc., în cazul leasingului financiar, amortizarea bunului ce face obiectul contractului
de leasing se face de către utilizator.
12 Potrivit art. 2 lit. d) din O.G. nr. 51/1997, dobânda de leasing se stabileşte pe baza ratei dobânzii convenite

prin acordul părţilor.

Potrivit art. 29 alin. (3) C. fisc., în cazul leasingului financiar, utilizatorul deduce dobânda.
13 Cu privire la contractul de locaţiune, a se vedea R. DINCĂ, Contracte civile speciale în noul Cod civil,

Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2013, p. 165-200. A se vedea şi FR. DEAK, Tratat de drept civil. Contracte speciale,
vol. II, ed. a 4-a actualizată de L. MIHAI, R. POPESCU, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2007, p. 6-55;
L. STĂNCIULESCU, Dreptul contractelor civile, ed. a 3-a revizuită şi adăugită, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2017,
p. 336-363; C. TOADER, Drept civil. Contracte speciale, ed. a 3-a, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2009.
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

mai puţin riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală 14, şi care nu îndeplineşte niciuna dintre
condiţiile prevăzute la pct. 7 lit. b)-e)15.
Rata de leasing, aferentă unui contract de leasing operaţional, reprezintă, potrivit art. 2 lit. d) din
O.G. nr. 51/1997, chiria stabilită prin acordul părţilor 16.
562. Potrivit art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 51/1997, operaţiunile de leasing au ca obiect anumite
categorii de bunuri, respectiv bunuri imobile prin natura lor sau care devin imobile prin destinaţie,
precum şi bunuri mobile, aflate în circuitul civil, ca regulă, corporale.
Prin excepţie, poate face obiectul operaţiunilor de leasing dreptul de utilizare a programelor pentru
calculator.
În privinţa bunurilor ce pot face obiectul operaţiunilor de leasing, în afară de regula şi excepţia
menţionate, O. G. nr. 51/1997 reglementează situaţia particulară a anumitor categorii de bunuri:
1) potrivit art. 1 alin. (2) din O.G. nr. 51/1997, nu pot face obiectul operaţiunilor de leasing
înregistrările pe bandă audio şi video, piesele de teatru, manuscrisele, brevetele, drepturile de autor;
2) potrivit art. 24 din O.G. nr. 51/1997, societăţile de leasing pot încheia contracte de leasing având
ca obiect:
a) realizarea unei construcţii pe terenul proprietate a locatarului/ utilizatorului, caz în care părţile pot
conveni că perioada de rambursare a ratelor de leasing începe să curgă de la recepţionarea construcţiei
şi conferă locatorului/finanţatorului un drept de proprietate asupra construcţiei şi un drept de folosinţă
asupra terenului, dacă părţile nu au convenit altfel;
b) dobândirea dreptului de edificare a unei construcţii pe terenul locatorului/finanţatorului, caz în care
părţile pot conveni că perioada de rambursare a ratelor de leasing începe să curgă de la recepţionarea
construcţiei şi conferă locatarului/utilizatorului un drept de proprietate asupra construcţiei şi un drept de
folosinţă asupra terenului, dacă părţile nu au convenit altfel;
c) construcţiile existente, proprietate a locatorului/finanţatorului sau care urmează să fie achiziţionate
de acesta, construite pe terenul proprietate a locatorului/finanţatorului ori care urmează să fie
achiziţionat de acesta sau pe un teren asupra căruia locatorul/finanţatorul are un drept de superficie. În
acest caz, locatorul/finanţatorul va transfera în sistem de leasing construcţiile şi, dacă este cazul, va
finanţa costul terenului ce urmează a fi achiziţionat şi va avea un drept de proprietate asupra
construcţiilor şi un drept de proprietate sau de superficie asupra terenului, după caz, în timp ce
locatarul/utilizatorul va avea un drept de folosinţă atât asupra construcţiilor, cât şi asupra terenului;
d) construcţiile existente, proprietate a locatorului/finanţatorului, construite pe terenul proprietate a
locatorului/finanţatorului sau pe un teren proprietate a unui terţ, asupra căruia locatorul/finanţatorul are
un drept de folosinţă; părţile pot conveni că perioada de rambursare a ratelor de leasing începe să curgă
de la recepţionarea construcţiei de către locatar/utilizator. În această situaţie, locatorul/finanţatorul va
avea un drept de proprietate asupra construcţiei şi un drept de proprietate sau, după caz, un drept de
folosinţă asupra terenului, dacă părţile nu au convenit altfel.
563. Dreptul de opţiune constă în posibilitatea de a cumpăra bunul ce face obiectul contractului de
leasing, de a prelungi contractul de leasing, fără a schimba natura leasingului, sau de a înceta raporturile
contractuale. Potrivit art. 1 alin. (1) şi art. 9 lit. d) din O.G. nr. 51/1997, titularul dreptului de opţiune este

14 Potrivit art. 7 pct. 8 C. fisc.: riscul de valorificare a bunului la valoarea reziduală există atunci când opţiunea

de cumpărare nu este exercitată la începutul contractului sau când contractul de leasing prevede expres restituirea
bunului la momentul expirării contractului.

15 Potrivit art. 29 alin. (1) C. fisc., în cazul leasingului operaţional, locatorul/finanţatorul este tratat, din punct de

vedere fiscal, drept proprietar al bunului.

Potrivit art. 29 alin. (2) C. fisc., în cazul leasingului operaţional, amortizarea bunului ce face obiectul contractului
de leasing se face de către locator/finanţator.
16 Potrivit art. 29 alin. (3) C. fisc., în cazul leasingului operaţional, locatarul deduce chiria (rata de leasing).
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

locatarul/utilizatorul, iar obligaţia de a-l respecta incumbă locatorului/finanţatorului. Izvorul acestuia îl

constituie operaţiunea de leasing, caracterizând această operaţiune indiferent dacă include un contract
de leasing financiar sau operaţional.
În privinţa exercitării dreptului de opţiune sub forma cumpărării bunului, potrivit art. 2 lit. c) din
O.G. nr. 51/1997, transferul dreptului de proprietate se face la valoarea reziduală. Aceasta este definită
ca fiind valoarea la care, după achitarea de către utilizator a tuturor ratelor de leasing prevăzute în
contract, precum şi a tuturor celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului
de proprietate asupra bunului către locatar/utilizator. Valoarea reziduală se stabileşte, potrivit textului
de lege menţionat, prin convenţia părţilor.
În privinţa exercitării dreptului de opţiune sub forma prelungirii contractului de leasing, potrivit
art. 1 alin. (1) şi art. 9 lit. d) din O.G. nr. 51/1997, prelungirea este obligatorie pentru locator/finanţator
doar dacă nu se schimbă natura leasingului.

§ 4. Părţile operaţiunii de leasing

564. Potrivit art. 1 din O.G. nr. 51/1997, părţile operaţiunii de leasing sunt denumite locator/finanţator
şi locatar/utilizator.
565. Potrivit art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 51/1997, calitatea de locator/finanţator o poate avea o
societate de leasing, deci o persoană juridică (română sau străină).
566. Potrivit art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 51/1997, calitatea de locatar/utilizator o poate avea orice
persoană fizică sau juridică (română ori străină).

§ 5. Încheierea operaţiunii de leasing

567. Deşi nu se precizează expres, operaţiunea de leasing are natura juridică a unui
contract. Astfel, aceasta este iniţiată printr-o cerere fermă formulată de către locatar/utilizator şi
adresată locatorului/finanţatorului. Având în vedere faptul că operaţiunea de leasing dă naştere la
obligaţii care îi vizează atât pe locatar/utilizator, cât şi pe locator/finanţator, pentru a se produce
aceste efecte juridice, chiar dacă nu se menţionează expres în O.G. nr. 51/1997, este de presupus
că este necesară şi aprobarea locatorului/finanţatorului. Un argument în plus este reprezentat de
art. 11 din O.G. nr. 51/1997. Potrivit acestuia, drepturile şi obligaţiile părţilor, în cadrul operaţiunii de
leasing, vor fi stipulate în contract. În consecinţă, fiind un contract, operaţiunea de leasing se încheie
la momentul la care locatorul/finanţatorul şi locatarul/utilizatorul şi -au exprimat voinţa de a fi legate
de o operaţiune de leasing.
Referitor la cererea fermă, art. 4 din O.G. nr. 51/1997 prevede faptul că locatarul/utilizatorul trebuie
să precizeze bunul de care este interesat. De asemenea, se reglementează obligaţia
locatarului/utilizatorului de a transmite, odată cu cererea fermă, actele din care să rezulte situaţia sa
financiară.
568. Încheierea operaţiunii de leasing dă naştere, în sarcina locatorului/finanţatorului, la
obligaţia de a încheia anumite acte juridice. Potrivit art. 9 din O.G. nr. 51/1997, locatorul-finanţator
are obligaţia de a încheia:
a) un contract (de vânzare), prin care să dobândească bunul solicitat de
locatar/utilizator. Contractul trebuie încheiat cu furnizorul ales de către locatar/utilizator, în
condiţiile expres formulate de către acesta;
b) un contract de leasing, prin care locatorul/finanţatorul să transmită locatarului/utilizatorului
drepturile ce derivă din contractul (de vânzare), cu excepţia dreptului de dispoziţie (să transmită
dreptul de folosinţă asupra bunului);
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

c) un contract de asigurare, prin care locatorul/finanţatorul să asigure bunul ce face obiectul

operaţiunii de leasing.
569. În plus, încheierea operaţiunii de leasing dă naştere dreptului de opţiune – posibilitatea
locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing sau de a înceta
raporturile contractuale. La nivel doctrinar 17, dreptul de opţiune a fost interpretat ca fiind o
promisiune de vânzare a bunului.
570. La momentul încheierii contractului trebuie respectate condiţiile de validitate (de fond şi de
formă), condiţiile referitoare la proba contractului şi cele referitoare la asigurarea opozabilităţii faţă
de terţi.

5.1. Condiţiile de validitate în materia operaţiunii de leasing

571. Potrivit art. 1179 C. civ., condiţiile esenţiale pentru validitatea unui contract sunt: capacitatea
de a contracta, consimţământul părţilor, obiectul şi cauza. În anumite situaţii18, la aceste condiţii se
adaugă şi condiţii de formă.
572. Cu privire la capacitate, O.G. nr. 51/1997 reglementează în materia capacităţii de
folosinţă. Referitor la locator/finanţator, potrivit art. 3 alin. (1) din O.G. nr. 51/1997, acesta poate fi
exclusiv o persoană juridică având calitatea de societate de leasing. Referitor la locatar/utilizator,
potrivit art. 3 alin. (2) din O.G. nr. 51/1997, acesta poate fi orice persoană fizică sau juridică.
573. Cu privire la consimţământ, din O.G. nr. 51/1997 rezultă faptul că acesta trebuie să vizeze
obiectul operaţiunii de leasing19.
574. Cu privire la obiect20, din O.G. nr. 51/1997 rezultă faptul că acesta este reprezentat de
încheierea unui contract de leasing, cu privire la anumite categorii de bunuri, pe o perioadă determinată,
la finalul căreia locatarul/utilizatorul să aibă un drept de opţiune în sensul de a cumpăra bunul, de a
prelungi contractul de leasing sau de a înceta raporturile contractuale.
575. Cu privire la cauză21, din O.G. nr. 51/1997 rezultă faptul că aceasta este reprezentată, pentru
locator/finanţator, de intenţia de a obţine sume de bani sub forma dobânzilor, iar pentru locatar/ utilizator,
de intenţia de a obţine o sursă de finanţare pe baza căreia să achiziţioneze un bun pentru folosinţă pe
perioadă determinată, cu posibilitatea de a cumpăra bunul, de a prelungi folosinţa sau de a înceta
contractul.

17 A se vedea E. TURCU, Contractul de leasing, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2008, p. 75.

18Potrivit art. 1178 C. civ., contractul se încheie prin simplul acord de voinţe al părţilor, dacă legea nu impune o
anumită formalitate pentru încheierea sa valabilă.

19 Cu privire la ofertă şi acceptare, a se vedea A.A. MOISE, Comentariu cu privire la art. 1196 C. civ., în

FL.-A. BAIAS, E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ed. a 2-a
revăzută şi adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1328-1329. A se vedea şi T.V. RĂDULESCU, Comentariu cu
privire la art. 1196 C. civ., în Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă, vol. II, Ed. Hamangiu, Bucureşti,
2012, p. 439-441.

20 Cu privire la obiectul contractului (teoria generală a obligaţiilor), C. ZAMŞA, Comentariu cu privire la art. 1225

C. civ., în FL.-A. BAIAS, E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole,
ed. a 2-a revăzută şi adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1364-1365. A se vedea şi T.V. RĂDULESCU,
Comentariu cu privire la art. 1225 C. civ., în Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă, vol. II,
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 487-488.

21 Cu privire la cauză (teoria generală a obligaţiilor), C. ZAMŞA, Comentariu cu privire la art. 1235 C. civ., în

FL.-A. BAIAS, E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ed. a 2-a
revăzută şi adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1373-1374. A se vedea şi T.V. RĂDULESCU,
C.T. UNGUREANU, Comentariu cu privire la art. 1235 C. civ., în Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă,
vol. II, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 501-502.
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

576. Cu privire la condiţiile de formă, O.G. nr. 51/1997 nu le reglementează explicit cu referire la
operaţiunea de leasing. Articolul 11 din actul normativ menţionat precizează faptul că în cadrul
operaţiunilor de leasing drepturile şi obligaţiile părţilor vor fi stipulate în contract. Textul de lege face,
astfel, referire indirectă la forma scrisă a operaţiunii de leasing, dar nu poate fi considerat a introduce,
în mod neîndoielnic, forma scrisă ca o condiţie ad validitatem22.

5.2. Condiţiile referitoare la proba operaţiunii de leasing

577. O.G. nr. 51/1997 nu reglementează explicit cu referire la operaţiunea de leasing. Articolul 11
din actul normativ menţionat precizează faptul că în cadrul operaţiunilor de leasing drepturile şi obligaţiile
părţilor vor fi stipulate în contract. Textul de lege face, astfel, referire indirectă la forma scrisă a
operaţiunii de leasing. Întrucât nu este neîndoielnic că art. 11 reglementează o condiţie ad validitatem,
forma scrisă rezultând din interpretarea acestui articol urmează a fi plasată în sfera condiţiilor ad
probationem.

5.3. Condiţiile referitoare la opozabilitatea faţă de terţi a operaţiunii de leasing

578. O.G. nr. 51/1997 nu cuprinde dispoziţii referitoare la condiţii de opozabilitate faţă de terţi, care
să vizeze operaţiunea de leasing. Astfel de condiţii sunt reglementate pentru contractul de leasing 23.

§ 6. Caracterele juridice ale operaţiunii de leasing

579. Pornind de la prevederile art. 1168, respectiv art. 1171 şi urm. C. civ., operaţiunea de leasing
este un contract numit, sinalagmatic, cu titlu oneros, comutativ şi consensual. De asemenea, poate fi
un contract de adeziune şi un contract încheiat cu consumatorii.
580. Referitor la caracterul numit, operaţiunea de leasing îndeplineşte cerinţa rezultând din
art. 1168 C. civ., respectiv este un contract reglementat legal. Astfel, O.G. nr. 51/1997 constituie
reglementarea generală a operaţiunii de leasing.
581. Referitor la caracterul sinalagmatic, operaţiunea de leasing îndeplineşte cerinţa rezultând din
art. 1171 C. civ., respectiv obligaţiile născute din acesta sunt reciproce şi
interdependente. Exemplificativ, obligaţiei locatorului/finanţatorului de a încheia contractul de leasing cu
locatarul/utilizatorul şi de a-i transmite acestuia, în temeiul contractului de leasing, drepturile ce derivă
din contractul pe care locatorul/finanţatorul l-a încheiat pentru a dobândi bunul, îi corespunde obligaţia
locatarului/utilizatorului de a îl informa pe locator/finanţator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului
de proprietate venită din partea unui terţ [art. 9 lit. c) şi art. 10 lit. h) din O. G. nr. 51/1997].
582. Referitor la caracterul oneros, operaţiunea de leasing îndeplineşte cerinţa rezultând din
art. 1172 C. civ., respectiv fiecare dintre părţile contractului urmăreşte să îşi procure un avantaj în
schimbul obligaţiilor asumate. Exemplificativ, locatarul/utilizatorul încheie contractul pentru a obţine
finanţare, din partea locatorului/finanţatorului, pentru procurarea unui anumit bun; locatorul/utilizatorul
încheie contractul pentru a obţine dobânda convenită.
583. Referitor la caracterul comutativ, operaţiunea de leasing îndeplineşte cerinţa rezultând din
art. 1173 C. civ., respectiv încă de la momentul încheierii contractului, pentru fiecare dintre părţile

22 Potrivit art. 1179 alin. (2) C. civ.: „În măsura în care legea prevede o anumită formă a contractului, aceasta
trebuie respectată, sub sancţiunea prevăzută de dispoziţiile legale aplicabile”.
Potrivit art. 1242 C. civ.: „Sancţiune. (1) Este lovit de nulitate absolută contractul încheiat în lipsa formei pe care,
în chip neîndoielnic, legea o cere pentru încheierea sa valabilă. (2) Dacă părţile s-au învoit ca un contract să fie
încheiat într-o anumită formă, pe care legea nu o cere, contractul se socoteşte valabil chiar dacă forma nu a fost
respectată”.
23 A se vedea art. 21 alin. (1) din O.G. nr. 51/1997. Potrivit acestui text de lege, contractele de leasing având ca

obiect utilizarea bunurilor imobile vor fi înscrise în cartea funciară.

Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

acestuia este certă existenţa drepturilor şi obligaţiilor, iar întinderea lor este determinată sau
determinabilă.
584. Referitor la caracterul consensual, operaţiunea de leasing îndeplineşte cerinţa rezultând din
art. 1174 alin. (2) C. civ., respectiv, pentru validitatea sa, este necesar şi suficient să existe acordul
de voinţă al părţilor. Astfel, delimitând operaţiunea de leasing de contractul de leasing, se observă
faptul că, potrivit art. 11 din O.G. nr. 51/1997, drepturile şi obligaţiile părţilor vor fi stipulate în
contract. Nu se precizează dacă forma scrisă este o condiţie ad validitatem sau ad probationem. În
absenţa unei certitudini în sensul că respectiva condiţie constituie o cerinţă ad validitatem, contractul
urmează a fi considerat un contract consensual24. Totuşi, trebuie observat faptul că, potrivit art. 7 teza I
din O.G. nr. 51/1997, contractul de leasing „se încheie” în scris, aspect care îndreptăţeşte calificarea
formei scrise drept o condiţie ad validitatem pentru contractul de leasing25.
585. Referitor la posibilitatea de a fi un contract de adeziune, operaţiunea de leasing poate
îndeplini cerinţa rezultând din art. 1175 C. civ.26
586. Referitor la posibilitatea de a fi un contract încheiat cu consumatorii, operaţiunea de
leasing poate îndeplini cerinţa rezultând din art. 1177 C. civ. şi cerinţele prevăzute de legislaţia în
materie de protecţie a consumatorilor, respectiv poate fi încheiat cu persoane fizice care acţionează în
scopuri din afara activităţii lor comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale 27.

§ 7. Efectele operaţiunii de leasing

587. Efectele operaţiunii de leasing sunt reprezentate de drepturile şi obligaţiile părţilor. Art. 9
şi art. 10 din O.G. nr. 51/1997 enumeră efecte ale operaţiunii de leasing.
588. Din analiza prevederilor legale menţionate rezultă următoarele obligaţii principale ale părţilor:
A) Obligaţiile locatorului/finanţatorului:
1) obligaţia de a respecta dreptul locatarului/utilizatorului de a alege furnizorul de bunuri, potrivit
intereselor sale;
2) obligaţia de a contracta bunul cu furnizorul desemnat de locatar/utilizator, în condiţiile expres
formulate de către acesta sau, după caz, de a dobândi dreptul definitiv de utilizare asupra programului
pentru calculator;
3) obligaţia de a încheia un contract de leasing cu locatarul/utilizatorul şi de a transmite acestuia, în
temeiul contractului de leasing, drepturile ce derivă din contract, cu excepţia dreptului de dispoziţie, iar
în cazul programelor pentru calculator, de a transmite dreptul de utilizare asupra programelor pentru
calculator către locatar/utilizator, fără a-şi mai putea exercita acest drept pe perioada derulării
contractului de leasing;

24 Predarea bunului este un moment ulterior încheierii operaţiunii de leasing. Un argument în acest sens îl

constituie faptul că încheierea contractului prin care este dobândit bunul constituie un efect al operaţiunii de leasing,
aspect ce presupune deci faptul că operaţiunea de leasing este încheiată anterior predării bunului (art. 9 din
O.G. nr. 51/1997).

25 Potrivit art. 8 din O.G. nr. 51/1997, contractele de leasing constituie titluri executorii.

26 Potrivit art. 1175 C. civ., contractul este de adeziune atunci când clauzele sale esenţiale sunt impuse ori sunt

redactate de una dintre părţi, pentru aceasta sau ca urmare a instrucţiunilor sale, cealaltă parte neavând decât să
le accepte ca atare.

27 Cu privire la definiţia consumatorului, a se vedea pct. 13 de la Anexa la Legea nr. 296/2004: consumatorul
este orice persoană fizică sau grup de persoane fizice constituite în asociaţii, care acţionează în scopuri din afara
activităţii sale comerciale, industriale sau de producţie, artizanale ori liberale.
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

4) obligaţia de a respecta dreptul de opţiune al locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a

prelungi contractul de leasing, fără a schimba natura leasingului, ori de a înceta raporturile contractuale;
5) obligaţia de a-i garanta locatarului/utilizatorului liniştita folosinţă a bunului, în condiţiile în care
acesta a respectat toate clauzele contractuale;
6) obligaţia de a asigura, printr-o societate de asigurare, bunurile oferite în leasing, dacă prin
contractul de leasing părţile nu au convenit altfel.
B) Obligaţiile locatarului/utilizatorului:
1) obligaţia de a efectua recepţia şi de a primi bunul la termenul şi în condiţiile de livrare agreate cu
furnizorul;
2) obligaţia de a exploata bunul conform instrucţiunilor elaborate de către furnizor şi de a asigura
instruirea personalului desemnat să îl exploateze;
3) obligaţia de a nu greva de sarcini bunurile care fac obiectul contractului de leasing decât cu acordul
finanţatorului;
4) obligaţia de a achita toate sumele datorate conform contractului de leasing – rate de leasing,
asigurări, impozite, taxe –, în cuantumul şi la termenele menţionate în contract;
5) obligaţia de a suporta cheltuielile de întreţinere, precum şi orice alte cheltuieli aferente bunului sau
din contractul de leasing;
6) obligaţia de a-şi asuma, pentru întreaga perioadă a contractului, în lipsa unei stipulaţii contrare,
totalitatea obligaţiilor ce decurg din folosirea bunului direct sau prin prepuşii săi, inclusiv riscul pieirii,
distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite, şi continuarea plăţilor cu titlu de rată de leasing
până la achitarea integrală a valorii contractului de leasing;
7) obligaţia de-i a permite locatorului/finanţatorului verificarea periodică a stării şi a modului de
exploatare a bunului care face obiectului contractului de leasing;
8) obligaţia de a-l informa pe locator/finanţator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de
proprietate venită din parte unui terţ;
9) obligaţia de a nu aduce modificări bunului şi de a nu schimba locul declarat în contract fără acordul
locatorului/finanţatorului;
10) obligaţia de a restitui bunul în conformitate cu prevederile contractului de leasing.
589. Referitor la obligaţia locatorului/finanţatorului de a respecta dreptul locatarului/utilizatorului
de a alege furnizorul de bunuri, potrivit intereselor sale şi de a contracta bunul cu furnizorul desemnat
de locatarul/utilizator, în condiţiile expres formulate de către acesta sau, după caz, de a dobândi dreptul
definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator, trebuie făcute mai multe observaţii:
a) în primul rând, se observă faptul că, în prezent 28, O.G. nr. 51/1997 nu face referire expresă la
încheierea unui contract de vânzare între locator/finanţator şi furnizor. Actul normativ face referire la
„achiziţionarea bunului” [art. 2 lit. a)], dar consacră şi posibilitatea ca un locatar/utilizator dintr-un
contract de leasing să încheie, în perioada în care contractul este în derulare, în calitate de
locator/finanţator, un alt contract de leasing, având ca obiect acelaşi bun [art. 1 alin. (11)]29. Având în

28 În forma anterioară, o astfel de referire era făcută chiar în definiţia operaţiunii de leasing. Astfel, potrivit art. 1

din O.G. nr. 51/1997, în forma iniţială: „Prezenta ordonanţă se aplică operaţiunilor de leasing în care o parte,
denumită locator, se angajează la indicaţia unei alte părţi, denumită utilizator, să cumpere de la un terţ şi să confere
folosinţa şi posesia unui bun mobil sau imobil, în scopul exploatării sale comerciale sau pentru consumul final”.

29 Potrivit art. 1 alin. (11) din O.G. nr. 51/1997: „Prezenta ordonanţă se aplică şi în situaţia în care

locatarul/utilizatorul unui bun care face obiectul unui contract de leasing încheie cu un alt locatar/utilizator, denumit
locatar/utilizator final, un contract de leasing având ca obiect acelaşi bun. Contractul de leasing încheiat cu
locatarul/utilizatorul final se va încheia după obţinerea acordului prealabil scris al locatorului/finanţatorului iniţial şi
îndeplinirea de către locatar/utilizator a condiţiilor cerute societăţilor de leasing. În aceste cazuri, desfiinţarea titlului
locatarului/utilizatorului iniţial din orice motive va conduce la încetarea de drept a contractului de leasing încheiat
între acesta din urmă şi locatarul/utilizatorul final”.
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

vedere cele menţionate, se impune concluzia că dobândirea bunului de către locator/finanţator poate fi
rezultatul şi altor acte juridice, nu numai al unui contract de vânzare. Privind din perspectiva dreptului
de opţiune al locatarului/utilizatorului, drept în al cărui conţinut intră inclusiv transferul proprietăţii de la
locator/finanţator la locatar/utilizator, în absenţa unei convenţii speciale a părţilor în sensul renunţării la
posibilitatea de a dobândi proprietatea bunului de către locatar/utilizator, actul juridic încheiat între
locator/finanţator şi furnizor trebuie să fie un act juridic translativ de proprietate. Cel mai adesea
acesta va fi un contract de vânzare;
b) în al doilea rând, dacă obligaţia de a respecta dreptul locatarului/utilizatorului de a alege furnizorul
de bunuri, potrivit intereselor sale, este prezentă în legătură cu orice operaţiune de leasing, obligaţia de
a contracta bunul cu furnizorul desemnat de locatar/utilizator, în condiţiile expres formulate de către
acesta sau, după caz, de a dobândi dreptul definitiv de utilizare asupra programului pentru calculator
poate să lipsească. O astfel de situaţie poate interveni atunci când, la momentul încheierii operaţiunii
de leasing, locatorul/finanţatorul este deja proprietarul bunului cu privire la care locatarul/utilizatorul îşi
manifestă interesul.
În strânsă legătură cu obligaţia de a contracta bunul cu furnizorul desemnat de locatar/utilizator, în
condiţiile expres formulate de către acesta, este reglementă în sarcina locatarului/utilizatorului obligaţia
de a efectua recepţia şi de a primi bunul la termenul şi în condiţiile de livrare agreate cu furnizorul. Deşi
nu se precizează explicit, această obligaţie există şi în situaţia în care bunul este predat de către
locator/finanţator, nefiind încheiat un contract cu un furnizor de bunuri. Corelativ acestei obligaţii,
O.G. nr. 51/1997 reglementează şi sancţiunea refuzului de a primi bunul la termenul agreat cu furnizorul
şi/sau în contractul de leasing. Astfel, dacă locatarul/utilizatorul refuză să primească bunul la termenul
agreat cu furnizorul şi/sau în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia
contractul de leasing cu daune-interese.
În calitate de persoană ce stăpâneşte bunul, în favoarea locatarului/utilizatorului este reglementată
posibilitatea de a exercita acţiunile posesorii. Articolul 12 din O.G. nr. 51/1997 oferă posibilitatea
generală a locatarului/utilizatorului de a introduce acţiunile posesorii, independent de perioada în care
acesta a stăpânit bunul. Este consacrată, astfel, o derogare de la prevederile art. 949 C. civ.30
590. Referitor la obligaţia locatorului/finanţatorului de a încheia un contract de leasing cu
locatarul/utilizatorul şi de a transmite acestuia, în temeiul contractului de leasing, drepturile ce derivă
din contractul încheiat cu furnizorul, cu excepţia dreptului de dispoziţie, iar în cazul programelor de
calculator, de a transmite dreptul de utilizare asupra programelor pentru calculator către
locatar/utilizator, fără a-şi mai putea exercita acest drept pe perioada derulării contractului de leasing,
aceasta se află în strânsă legătură cu alte obligaţii ale locatorului/finanţatorului sau ale
locatarului/utilizatorului ori cu drepturi ale acestuia din urmă.
În primul rând, trebuie observat că, prin contractul de leasing, locatorul/finanţatorul trebuie să
realizeze o transmitere a drepturilor dobândite din contractul (de vânzare) încheiat cu
furnizorul. Analizând transmiterea de drepturi din perspectiva teoriei generale a obligaţiilor, aceasta
apare ca având natura juridică a unei cesiuni de creanţă31, furnizorul fiind debitorul cedat,

30 Cu privire la acţiunile posesorii, a se vedea art. 949 şi urm. C.civ. A se vedea şi I.O. CĂLINESCU, Comentariu

cu privire la art. 949 şi urm. C.civ., în FL.-A. BAIAS, E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.), Noul Cod
civil. Comentariu pe articole, ed. a 2-a revăzută şi adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1060-1065;
E. ROŞIORU, Comentariu cu privire la art. 949 şi urm. C.civ., în Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă,
vol. I, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 1374-1383; G. BOROI, M. STANCU, Drept procesual civil, ed. a 3-a,
Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2016, p. 852-861; C. DRĂGUŞIN, Comentariile Codului civil. Posesia. Uzucapiunea
(art. 916-952), Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 358-424.

31 Cu privire la cesiunea de creanţă, a se vedea art. 1566 şi urm. C. civ. A se vedea şi C. ROŞIANU, Comentariu

cu privire la art. 1566 şi urm. C.civ., în FL.-A. BAIAS, E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.), Noul Cod
civil. Comentariu pe articole, ed. a 2-a revăzută şi adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1774-1796;
AL. BLEOANCĂ, Comentariu cu privire la art. 1566 şi urm. C.civ., în Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi
jurisprudenţă, vol. II, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 958-959.
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

locatorul/finanţatorul fiind cedentul, iar locatarul/utilizatorul fiind cesionar. Din această perspectivă,
O.G. nr. 51/1997 cuprinde o serie de reglementări speciale:
a) în privinţa relaţiei debitor cedat – cesionar, se observă faptul că în favoarea
locatarului/utilizatorului este reglementată o acţiune directă. Potrivit art. 12 lit. a) din O.G. nr. 51/1997,
locatarul/utilizatorul are o acţiune directă asupra furnizorului, în privinţa reclamaţiilor privind livrarea,
calitatea, asistenţa tehnică, service-ul necesar în perioada de garanţie şi postgaranţie;
b) în privinţa relaţiei cedent – cesionar, acelaşi text de lege consacră exonerarea de răspundere a
locatorului/finanţatorului pentru situaţiile în care este reglementată acţiunea directă asupra furnizorului
[art. 12 lit. a) din O.G. nr. 51/1997]. De asemenea, art. 14 alin. (2) din O.G. nr. 51/1997 prevede expres
faptul că locatorul/finanţatorul nu răspunde dacă bunul ce face obiectul contractului de leasing nu este
livrat sau este livrat necorespunzător locatarului/utilizatorului de către furnizor.
În al doilea rând, trebuie observat că, prin contractul de leasing, locatorul/finanţatorul nu transmite
dreptul de dispoziţie, ci doar posesia şi folosinţa bunului, rămânând astfel proprietarul bunului pe
întreaga perioadă a contractului de leasing. Din aceste considerente:
a) în sarcina locatorului/finanţatorului este reglementată obligaţia de a-i garanta
locatarului/utilizatorului liniştita folosinţă a bunului [art. 9 lit. e) din O.G. nr. 51/1997]; iar
b) în sarcina locatarului/utilizatorului sunt reglementate obligaţii precum:
– obligaţia de a exploata bunul conform instrucţiunilor elaborate de către furnizor şi de a asigura
instruirea personalului desemnat să îl exploateze [art. 10 lit. b) din O.G. nr. 51/1997];
– obligaţia de a permite locatorului/finanţatorului verificarea periodică a stării şi a modului de
exploatare a bunului care face obiectului contractului de leasing [art. 10 lit. g) din O.G. nr. 51/1997];
– obligaţia de a nu aduce modificări bunului [art. 10 lit. i) din O.G. nr. 51/1997];
– obligaţia de a nu greva de sarcini bunurile care fac obiectul contractului de leasing decât cu acordul
finanţatorului [art. 10 lit. c) din O.G. nr. 51/1997];
– obligaţia de a-l informa pe locator/finanţator, în timp util, despre orice tulburare a dreptului de
proprietate venită din partea unui terţ [art. 10 lit. h) din O.G. nr. 51/1997];
– obligaţia de a suporta cheltuielile de întreţinere, precum şi orice alte cheltuieli aferente bunului sau
din contractul de leasing [art. 10 lit. e) din O.G. nr. 51/1997].
În strânsă legătură cu păstrarea dreptului de dispoziţie cu privire la bunul ce face obiectul contractului
de leasing, O.G. nr. 51/1997 se îndepărtează de la regulile generale 32 în materie de suportare a
riscurilor. Referitor la suportarea riscului, O.G. nr. 51/1997 include reglementări speciale cu privire la
suportarea riscului pieirii sau avarierii fortuite a bunului 33. Potrivit art. 10 lit. f) din O.G. nr. 51/1997,

32 Potrivit art. 558 C.civ., „Riscul pieirii bunului. Proprietarul suportă riscul pieirii bunului, dacă acesta n-a fost

asumat de o altă persoană sau dacă prin lege nu se dispune altfel”.

Potrivit art. 1274 C.civ.: „Riscul în contractul translativ de proprietate. (1) În lipsă de stipulaţie contrară, cât timp
bunul nu este predat, riscul contractului rămâne în sarcina debitorului obligaţiei de predare, chiar dacă proprietatea
a fost transferată dobânditorului. În cazul pieirii fortuite a bunului, debitorul obligaţiei de predare pierde dreptul la
contraprestaţie, iar dacă a primit-o, este obligat să o restituie. (2) Cu toate acestea, creditorul pus în întârziere preia
riscul pieirii fortuite a bunului. El nu se poate libera chiar dacă ar dovedi că bunul ar fi pierit şi dacă obligaţia de
predare ar fi fost executată la timp”.
A se vedea şi E. CHELARU, Comentariu cu privire la art. 558 C.civ., în FL.-A. BAIAS, E. CHELARU,
R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ed. a 2-a revăzută şi adăugită,
Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 673; C. ZAMŞA, Comentariu cu privire la art. 1274 C.civ., în FL.-A. BAIAS,
E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ed. a 2-a revăzută şi
adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1414-1415; G.-A. ILIE, Riscurile în contracte. De la vechiul la noul Cod
civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 257-354; F. MOROZAN, Comentariu cu privire la art. 558 C.civ., în
Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă, vol. I, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 836-838;
T.V. RĂDULESCU, Comentariu cu privire la art. 1274 C.civ., în Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă,
vol. II, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 592-593.
33 Cu privire la riscurile în contractul de leasing, a se vedea G.-A. ILIE, Riscurile în contracte. De la vechiul la

noul Cod civil, Ed. Universul Juridic, Bucureşti, 2012, p. 233-256.

Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

locatarul/utilizatorul (deci o persoană care nu are calitatea de proprietar) îşi asumă inclusiv riscul
pierderii, distrugerii sau avarierii bunului utilizat, din cauze fortuite. Suportarea riscului îmbracă forma
continuării, de către locatar/utilizator, a plăţilor cu titlu de rată de leasing până la achitarea integrală a
valorii contractului de leasing. Se observă deci că locatarul/utilizatorul va avea de achitat ratele de
leasing ca şi cum contractul ar fi în derulare, până la data la care ar fi trebuit să fie exercitat dreptul de
opţiune. Locatarul/utilizatorul, ca urmare a pierii bunului, nu va mai beneficia de folosinţa acestuia.
De asemenea, ca urmare a netransmiterii dispoziţiei asupra bunului, în caz de insolvenţă a
locatarului/utilizatorului sau în cazul în care se află în procedura de dizolvare şi/sau lichidare
reglementată de Legea nr. 31/1990, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing
cu daune-interese (art. 13 şi art. 14 din O.G. nr. 51/1997). Astfel, bunul nu poate fi valorificat în calitate
de parte a averii debitorului. Corelativ, în caz de insolvenţă a locatorului/finanţatorului sau în cazul în
care acesta se află în procedura de dizolvare şi/sau lichidare reglementată de Legea nr. 31/1990, bunul
poate fi valorificat în calitate de parte a averii debitorului. Drepturile locatarului/utilizatorului sunt însă
opozabile oricărui dobânditor (art. 13 din O.G. nr. 51/1997).
În plus, ca urmare a păstrării dreptului de dispoziţie, locatorul/finanţatorul poate să înstrăineze
bunul. Această posibilitate este reglementată expres prin art. 17 din O. G. nr. 51/1997. Dobânditorul
bunului va fi ţinut de aceleaşi obligaţii contractuale ca şi locatorul/finanţatorul iniţial.
591. Referitor la obligaţia locatorului/finanţatorului de a respecta dreptul de opţiune al
locatarului/utilizatorului de a cumpăra bunul, de a prelungi contractul de leasing, fără a schimba natura
leasingului, ori de a înceta raporturile contractuale, trebuie observat că acesta există indiferent de tipul
de leasing (financiar sau operaţional).
Referitor la exercitarea dreptului de opţiune sub forma cumpărării bunului, art. 2 lit. c) din
O.G. nr. 51/1997 reglementează valoarea reziduală, concept ce desemnează valoarea la care, după
achitarea de către utilizator a tuturor ratelor de leasing prevăzute în contract, precum şi a tuturor
celorlalte sume datorate conform contractului, se face transferul dreptului de proprietate. Valoarea
reziduală este stabilită de părţile contractante.
În strânsă legătură cu obligaţia locatorului/finanţatorului, art. 16 din O.G. nr. 51/1997 reglementează
sancţiunea nerespectării acestui drept. Astfel, dacă locatorul/finanţatorul nu respectă dreptul de opţiune
al locatarului/utilizatorului, locatorul/finanţatorul datorează daune-interese egale cu totalul prejudiciului
produs prin încălcarea acestei obligaţii. Instanţa judecătorească învestită cu stabilirea daunelor-interese
va putea pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare.
Corelativ obligaţiei locatorului/finanţatorului de a respecta dreptul de opţiune al
locatarului/utilizatorului este reglementată obligaţia locatarului/utilizatorului de a restitui bunul. Deşi nu
se prevede expres, această obligaţie există în situaţia în care exercitarea dreptului de opţiune a îmbrăcat
forma încetării contractului.
592. Referitor la obligaţia locatarului/utilizatorului de a achita toate sumele datorate conform
contractului de leasing – rate de leasing, asigurări, impozite, taxe –, în cuantumul şi la termenele
menţionate în contract, aceasta trebuie corelată cu alte prevederi ale O.G. nr. 51/1997.
În primul rând, art. 2 lit. d) din O.G. nr. 51/1997 defineşte conceptul de „rată de leasing”. Astfel, în
cazul leasingului financiar, rata de leasing reprezintă cota-parte din valoarea de intrare a bunului şi
dobânda de leasing. Valoarea de intrare reprezintă valoarea la care a fost achiziţionat bunul de către
finanţator (costul de achiziţie). Dobânda de leasing este suma stabilită pe baza ratei dobânzii convenite
prin acordul părţilor. În cazul leasingului operaţional, rata de leasing este denumită chirie şi se stabileşte
prin acordul părţilor.
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

În al doilea rând, art. 9 lit. f) din O.G. nr. 51/1997 prevede obligaţia de a asigura bunurile ce fac
obiectul contractului de leasing. Dacă obligaţia de a asigura bunurile este o obligaţie a
locatorului/finanţatorului, suportarea costurilor asigurării constituie o obligaţie a locatarului/utilizatorului.
În al treilea rând, art. 15 din O.G. nr. 51/1997 prevede răspunderea pentru neexecutarea obligaţiei
de plată integrală a ratei de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la scadenţa prevăzută
în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de leasing. În această
situaţie, locatarul/utilizatorul este obligat să restituie bunul şi să plătească toate sumele datorate, până
la data restituirii în temeiul contractului de leasing. Locatarul/utilizatorul va avea deci obligaţia de a
achita ratele de leasing ca şi cum contractul de leasing s-ar derula în continuare, până la data la care
ar fi trebuit să fie exercitat dreptul de opţiune, fără a mai avea însă posibilitatea de a folosi bunul.

§ 8. Răspunderea fundamentată pe nerespectarea operaţiunea de leasing

593. În ceea ce priveşte răspunderea fundamentată pe nerespectarea operaţiunii de leasing,

O.G. nr. 51/1997 face referire la consecinţele neexecutării obligaţiilor derivând din acest
contract. Aceste consecinţe au fost deja menţionate în cadrul analizei efectelor operaţiunii de leasing.
O.G. nr. 51/1997 cuprinde un capitol referitor la răspunderea părţilor. Având în vedere prevederile
acestui capitol, dar şi alte prevederi ale actului normativ menţionat rezultă următoarele principii:
a) cu privire la răspunderea locatorului/finanţatorului
– locatorul/finanţatorul este exonerat de răspundere în ceea ce priveşte livrarea, calitatea, asistenţa
tehnică, service-ul necesar în perioada de garanţie şi postgaranţie [art. 12 lit. a) şi art. 14 din
O.G. nr. 51/1997];
– dacă locatorul/finanţatorul nu respectă dreptul de opţiune al locatarului/utilizatorului,
locatorul/finanţatorul datorează daune-interese egale cu totalul prejudiciului produs prin încălcarea
acestei obligaţii, instanţa învestită cu stabilirea daunelor-interese putând pronunţa o hotărâre care să
ţină loc de act de vânzare (art. 16 din O.G. nr. 51/1997);
b) cu privire la răspunderea locatarului/utilizatorului
– dacă locatarul/utilizatorul refuză să primească bunul la termenul agreat cu furnizorul şi/sau în
contractul de leasing, locatorul/finanţatorul are dreptul de a rezilia contractul de
leasing. Locatarul/utilizatorul poate fi obligat la plata de daune-interese (art. 14 din O.G. nr. 51/1997);
– dacă locatarul/utilizatorul nu execută obligaţia de plată integrală a ratei de leasing timp de 2 luni
consecutive, calculate de la scadenţa prevăzută în contractul de leasing, locatorul/finanţatorul poate
cere rezilierea contractului de leasing (art. 15 din O.G. nr. 51/1997). Locatarul/utilizatorul poate fi
obligat, în afară de a restitui bunul, să plătească toate sumele datorate, până la data restituirii în temeiul
contractului de leasing (art. 15 din O.G. nr. 51/1997).
În plus, din perspectiva atragerii răspunderii, trebuie menţionat faptul că O.G. nr. 51/1997
reglementează şi situaţia în care locatorul/finanţatorul înstrăinează bunul în timpul derulării contractului
de leasing. Astfel, potrivit art. 17 din O.G. nr. 51/1997, dobânditorul este legat de aceleaşi obligaţii
contractuale ca şi locatorul/finanţatorul care a înstrăinat bunul.

§ 9. Încetarea operaţiunii de leasing

594. Din perspectiva încetării operaţiunii de leasing, principalele reglementări ale

O.G. nr. 51/1997 vizează încetarea operaţiunii de leasing ca efect al exercitării dreptului de opţiune, ca
rezultat al rezilierii sau ca efect al desfiinţării titlului locatarului/utilizatorului iniţial.
Cu privire la încetarea operaţiunii de leasing ca efect al exercitării dreptului de opţiune,
O.G. nr. 51/1997 face referire la următoarele situaţii:
Conf. univ. dr. Andreea-Teodora – extras curs pentru uzul studentilor

a) exercitarea dreptului de opţiune în sensul încetării raporturilor contractuale sau în sensul

cumpărării34 bunului conduc la încetarea operaţiunii de leasing (art. 1 din O.G. nr. 51/1997);
b) dacă locatorul/finanţatorul nu respectă dreptul de opţiune al locatarului/utilizatorului, instanţa
judecătorească poate pronunţa o hotărâre care să ţină loc de act de vânzare (art. 16 din
O.G. nr. 51/1997).
Cu privire la încetarea operaţiunii de leasing ca efect al rezilierii35, O.G. nr. 51/1997 face referire la
următoarele situaţii:
a) rezilierea poate fi cerută de către locator/finanţator în cazul în care locatarul/utilizatorul refuză să
primească bunul la termenul agreat cu furnizorul şi/sau în contractul de leasing (art. 14 din
O.G. nr. 51/1997);
b) rezilierea poate fi cerută de către locator/finanţator în cazul în care locatarul/utilizatorul se află în
stare de reorganizare judiciară şi/sau faliment (art. 14 din O.G. nr. 51/1997);
c) rezilierea poate fi cerută de către locator/finanţator în cazul în care locatarul/utilizatorul nu execută
obligaţia de plată integrală a ratei de leasing timp de două luni consecutive, calculate de la scadenţa
prevăzută în contractul de leasing (art. 15 din O.G. nr. 51/1997).
Cu privire la încetarea operaţiunii de leasing ca efect al încetării titlului locatarului/utilizatorului
iniţial, O.G. nr. 51/1997 face referire la situaţia în care locatarul/utilizatorul dintr-un contract de leasing
(denumit locatar/utilizator iniţial) încheie, la rândul său, un contract de leasing, în calitate de
locator/finanţator, cu un alt locatar/utilizator nou (denumit locatar/utilizator final). Potrivit art. 1 alin. (11)
din O.G. nr. 51/1997, în această situaţie, desfiinţarea titlului locatarului/utilizator iniţial din orice motive
va conduce la încetarea de drept a contractului de leasing încheiat între acesta din urmă şi
locatarul/utilizatorul final.

34 Potrivit art. 2 lit. c) din O.G. nr. 51/1997, valoarea la care se face transferul dreptului de proprietate asupra
bunului este denumită valoare reziduală şi este stabilită de părţile contractante.
Potrivit art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 51/1997, locatarul/utilizatorul poate opta pentru cumpărarea bunului înainte
de sfârşitul perioadei de leasing, dar nu mai devreme de 12 luni, dacă părţile convin astfel şi dacă achită toate
obligaţiile asumate prin contract.
35 Cu privire la reziliere, a se vedea C. ZAMŞA, Comentariu cu privire la art. 1549 şi urm. C.civ., în FL.-A. BAIAS,

E. CHELARU, R. CONSTANTINOVICI, I. MACOVEI (coord.), Noul Cod civil. Comentariu pe articole, ed. a 2-a revăzută şi
adăugită, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2014, p. 1751-1760; I. NINU, Comentariu cu privire la art. 1549 şi urm. C.civ.,
în Noul Cod civil. Comentarii, doctrină şi jurisprudenţă, vol. II, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2012, p. 903-913;
C.E. ZAMŞA, Efectele obligaţiilor civile, Ed. Hamangiu, Bucureşti, 2013, p. 182-196.