Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cursul I:
Nu este un drept absolut; statul are dreptul sa organizeze conditiile in care sa se exercite
accesul la justitie (limitarea accesului la justiţie să aibă un scop legitim şi să fie
proporţională cu scopul urmărit);
Presupune gruparea instantelor de rang diferit, doua cate doua, pentru asigurarea
parcurgerii a doua judecati in fond;
1
Pentru dezvoltarea informatiilor cuprinse in suportul de curs, a se vedea V.M.Ciobanu, Tr.C.Briciu, C.C.Dinu,
Drept procesual civil. Drept executional civil. Arbitraj. Drept notarial, Curs de baza, Ed.National, Bucuresti, 2013.
1
Sorgintea principiului se gaseste in art.6 par.1 CEDO;
Proces echitabil:
Prin proces se intelege si faza de executare a hotararii ; atunci cand accesul la instanta
este conditionat de parcurgerea unei proceduri prealabile, durata acesteia intra in calcul;
Sunt concretizari ale acestui principiu: estimarea duratei necesare pentru cercetarea
procesului (art.238); perimareaa (art.416-422); termenul in cunostinta (229); contestatia
privind tergiversarea procesului (art.522-526).
Independenta este:
Impartialitatea este:
2
5. Principiul legalitatii.
Art.124 alin.1 Constitutie (justitia se infaptuieste in numele legii), art.7 NCPC (procesul se
desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii), art.4 Legea nr.303/2004 (asigurarea
suprematiei legii);
CONSECINTE:
Judecatorul nu poate decide contra legii, chiar daca actioneaza potrivit convingerilor
sale;
6. Principiul contradictorialitatii.
Partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc si in timp util: motivele de fapt si de drept
pe care isi intemeiaza pretentiile sau apararile, mijloacele de proba.
Dreptul partilor de a discuta si argumenta orice problema de fapt sau de drept invocata
de un participant la proces sau de instanta din oficiu; corelativ, instanta are obligatia de a
pune in discutia partilor toate cererile , exceptiile si imprejurarile de fapt sau de drept
invocate;
3
Absenta contradictorialitatii – partile nu staruiesc in judecata – SUSPENDAREA si ulterior
PERIMAREA cauzei.
7. Dreptul de aparare.
In sens formal, posibilitatea de a avea un avocat sau consilier juridic (in cazul persoanelor
juridice)
Pentru situatia in care partea nu are resurse financiare, se poate acorda ajutor public
judiciar prin numirea unui avocat din oficiu; conditiile sunt fixate prin OUG nr.51/2008
Cand cel chemat in judecata este citata prin publicitate, instanta numeste un curator
judiciar dintre avocatii desemnati de barou, care va reprezenta interesele paratului.
Judecatorul:
4
Poate administra din oficiu probe, chiar daca partile nu le-au solicitat sau se
impotrivesc; Totusi, trebuie sa le puna in discutia prealabila a partilor; Partile nu se pot
plange in caile de atac de faptul ca instanta nu a administrat probe din oficiu.
Poate sa dea calificare juridica corecta actelor sau faptelor prezentate de parti,
chiar daca acestea poarta o denumire gresita;
9. Principiul disponibilitatii.
Exceptii:
atunci cand se prevede in mod expres, procesul poate incepe si la cererea unui
organizatii sau institutii (procuror, organizatii de protectie a consumatorilor etc.);
Obiectul procesului este stabilit de parti, prin cererile pe care le formuleaza; instanta
este obligata sa se pronunte numai asupra obiectului procesului astfel cum a fost stabilit
de parti;
Partile au dreptul sa puna capat procesului prin renuntare la judecata sau la dreptul
subiectiv, tranzactie, achiesare;
5
Partea care a castigat procesul decide sa solicite executarea hotararii;
Presupune ca:
Instanta asigura un echilibru procesual intre parti; atunci cand situatia economica
a unei parti poate afecta exercitiul drepturilor, instanta trebuie sa faca uz de
instrumentele legale pentru a asigura restabilirea echiolibrului, inclusiv sa apeleze la
ajutorul public judiciar.
Aplicatii: art.43 alin.3, art.47 alin.1, art.85 alin.2, art.148 alin.4 etc.
Presupune si dezavantaje, motiv pentru care actele procesuale au forma scrisa (vz.
depozitia martorului, interogatoriul, consemnarea dezbaterilor – art.231 NCPC etc);
Sunt proceduri care nu presupun audierea partilor – atunci cand se justifica fata de
gradul de tehnicitate, urgenta sau simplitatea cauzei. Aceasta s-a retinut si in
jurisprudenta CEDO (Solomonsson c.Suedia).
7
Daca toate partile solicita sau sunt de acord sa se exprime in limba materna,
trebuie asigurata contradictorialitatea, oralitatea si publicitatea; deci trebuie asigurat un
interpret sau traducator autorizat;
Cursul II:
Actiunea civila.
1. Definitia actiunii:
Ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru dreptului subiectiv sau a unei
situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor din proces.
Rezulta ca:
Partile:
Obiectul:
Scopul spre care se indreapta vointa celui care reclama sau se apara
exercitat cu buna-credinta;
3.2. Interesul:
Vizeaza punerea in miscare a actiunii, dar si toate celelalate forme care alcatuiesc
actiunea (exceptii, cai de atac, probe etc);
Trebuie sa fie:
Determinat;
Legitim;
Personal;
Obs: sunt uneori apreciate ca facand exceptie - actiunea oblica, actiunile colective sau
actiunile formulate de organe caror legea le recunoaste legitimare procesuala distinct de
titularul dreptului.
9
Nascut si actual;
Obs: interesul poate fi nascut si actual chiar daca dreptul afirmat nu este inca actual:
art.34 NCPC, sechestrul asigurator (art.952 NCPC), asigurarea probelor (art.359 NCPC),
regresul anticipat al fideiusorului (art.2312 NCPC).
- organizatii le sindicale
Cand vorbim despre calitate procesuala nu se pune problema existentei sau inexistentei
drepturilor si obligatiilor partilor – aceasta este o problema de fond.
Exista situatii in care calitatea poate fi transmisa, daca actiunea a fost pusa in
miscare anterior (art.1024 NCC – revocarea donatiei pentru ingratitudine; art.1391 NCC –
repararea prejudiciului nepatrimonial)
NCC prevede situatii in care se distinge intre termenul de introducere a actiunii de catre
titularul dreptului si cel al introducerii de catre mostenitori (art.423 – actiunea in
stabilirea maternitatii; art.433 – tagada paternitatii etc.)
10
Procedura in caz de transmitere a calitatii procesuale: este detaliata in art.39 NCPC
Exceptia se solutioneaza inaintea fondului. In cazul actiunilor reale exceptia se poate uni
cu fondul, deoarece problema calitatii se confunda cu cea de fond.
Capacitate de folosinta:
Sanctiune – nulitatea absoluta; exceptia nulitatii poate fi invocata in orice stare a pricinii
de orice parte sau de instanta, din oficiu.
Capacitatea de exercitiu:
Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sunt minorii sub 14 ani si cei pusi sub
interdictie;
Minorii intre 14-18 ani au capacitate de exercitiu restransa – vor fi citati la proces, dar
vor fi asistati de reprezentanti (parinte sau tutore);
Daca nu exista reprezentant si este urgenta ori daca exista conflicte de interese intre
reprezentant si reprezentat – se numeste un curator.
4. Clasificarea actiunilor.
Actiuni in constatare:
Caracteristici:
Actiuni in constituire
Personale;
Reale;
Importanta clasificarii:
in materie de prescriptie ;
Principale;
Aditionale;
Accesorii;
Incidentale.
Importanta clasificarii:
12
In materia competentei teritoriale si materiale – cererile accesorii, incidentale si
aditionale sunt de competenta instantei care judeca cererea principala (art.123 NCPC);
Aplicabilitate:
- judecatorilor;
Titularul cererii:
Se indica:
cazul de incompatibilitate;
Obs:
- se refera la alti judecatori decat cei care fac parte din completul caruia cauza i-a
fost repartizata aleatoriu;
Aceeasi instanta, dar din complet nu va face parte judecatorul recuzat/care s-a abtinut;
Procedura de judecata:
Daca s-a facut si cerere de recuzare si cerere de abtinere, se judeca abtinerea mai
intai;
14
conduce la indepartarea din cauza a judecatorului
Trimiterea cauzei la alta instanta de acelasi grad, atunci cand cererea s-a judecat de
instanta ierarhic superioara
In caz de recuzare:
2. Partile.
Coparticiparea procesuala
Subiectiva; obiectiva;
Facultativa si obligatorie
Voluntare:
Interventia voluntara;
fortate:
Chemarea in garantie
Principala – atunci cand tertul pretinde dreptul dedus judecatii sau un drept strans legat
de acesta
Obs:
Admisibilitate:
principala
Forma:
16
in scris, in forma cererii de chemare in judecata; se timbreaza ca o cerere de chemare in
judecata.
Termen:
Competenta de judecata:
Se poate disjunge
Independenta procesuala:
Cererea de interventie se judeca, chiar daca partile initiale renunta, tranzactioneaza etc
Accesorie
Forma:
in scris, in forma prevazuta la art.148 NCPC (alte cereri); se timbreaza cu o suma fixa
(invariabila)
Termen:
Competenta de judecata:
Dependenta procesuala:
Calea de atac formulata de intervenient este neavenita, daca nu este promovat ade
parte sau daca acesta a renuntat, perimat , nu s-a judecat in fond.
Se pronunta o incheiere
Intervenientul:
Noţiune: mijlocul procesual prin care oricare dintre părţile iniţiale solicită introducerea în
proces a unei terţe persoane ce ar putea pretinde, pe cale separată, aceleaşi drepturi ca
şi reclamantul.
Caracteristici:
terţul nu intervine la iniţiativa sa, ci la cererea uneia din părţile din procesul deja
început ;
18
Exemplul 1 : în cazul unei cesiuni de creanţă, cedentul îl cheamă în judecată pe
debitorul cedat; acesta, fiind notificat de cesionar cu privire la cesiunea de creanţă, are
interesul de a solicită chemarea în judecată a acestuia ;
b. Tot astfel, pârâtul, chemat în judecată pentru predarea unui bun sau a
folosinţei acestuia, va fi scos din proces dacă declară ca va preda bunul celui al cărui
drept va fi stabilit prin hotărâre judecătorească.
Procedura de judecată:
Forma cererii: Cerere scrisă, motivată, are natura juridică a unei cereri de
chemare în judecată ; se comunică părţii adverse şi celui chemat în judecată.
Noţiune: mijlocul prin care partea din proces poate introduce în cauză o altă persoană
împotriva căreia ar putea să se îndrepte, în cazul în care ar pierde procesul, cu o cerere în
garanţie sau în despăgubiri.
Caracteristici:
Are o sferă mai largă de aplicare decât în dreptul material, astfel încât se poate
formula în cazul unor drepturi garantate legal (ex:partaj – art.683 NCC; cesiune de
creanta – art.1585 NCC) şi convenţional (ex: fideiusiune), dar şi în cazul existenţei unei
obligaţii de despăgubire (ex: comitentul contra prepusului).
Procedura de judecată:
Cine e atras la judecată ? - Garantul sau cel care datorează despăgubiri, precum şi
succesorii universali şi cu titlu universal (in principiu, nu şi cu titlu particular !);
Forma cererii: Cerere scrisă, motivată, are natura juridică a unei cereri de
chemare în judecată ;se comunică părţii adverse şi celui chemat în judecată.
20
Admiterea în principiu Este necesară admiterea în principiu şi se face potrivit
dispoziţiilor art. 64-65, care se aplică în mod corespunzător.
Cine judeca ?
Noţiune: mijloc procesual numai la îndemână pârâtului, prin care acesta, în situaţie în
care deţine un lucru pentru altul sau exercită în numele altuia un drept asupra unui lucru
şi este chemat în judecată de o persoană care pretinde un drept real asupra lucrului, el
va putea arăta pe cel în numele căruia deţine lucrul sau exercită dreptul, deci adevăratul
titular al dreptului.
Condiţii specifice:
Ipoteze posibile:
21
Dacă terţul nu se înfăţişează, procesul continuă între părţile iniţiale şi terţ, care ia
poziţia unui intervenient principal.
Procedura de judecată:
Forma cererii: Cerere scrisă, motivată; se comunică părţii adverse şi celui arătat ca
titular al dreptului.
Noţiune: un mijloc procedural pus exclusiv, la dispoziţie instanţei (!), prin care, în
cazurile expres prevăzute de lege, dar şi în procedura necontencioasă, instanţa va
dispune din oficiu introducerea în cauză a altor persoane, chiar dacă părţile se
împotrivesc.
Condiţii esenţiale:
existenţa unei cereri în materie necontencioasă ori a unui caz în care are incidenţă o
dispoziţie expresă a legii ;
Exemple: art. 54 alin. 1 din Legea nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările; art. 33
din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor; art.436 NCC.
Obs:
22
În materie contencioasă, instanţa nu poate introduce forţat în cauză un terţ. Cu toate
acestea, dacă din dezbateri rezultă necesitatea introducerii în cauză a unui terţ, instanţa
va putea pune în discuţia părţilor posibilitatea introducerii acestora.
Dacă părţile refuză să solicite ele introducerea forţată în cauză a terţului şi instanţa
consideră că pricina nu poate fi soluţionată fără participarea terţului, legea îi pune la
dispoziţie o sancţiune specifică : respingerea cererii, fără a se pronunţa însă pe fond (deci
fără autoritate de lucru judecat – sancţiunea este atenuată, părţile pot reitera cererea).
Procedura de judecată:
Reprezentarea poate fi :
legală,
convenţională
judiciară.
23
Forma si continutul mandatului sunt stabilite in condiţiile legii speciale (L. 51/1995), pe
baza contractului de asistenţă juridică şi se dovedeşte cu împuternicirea avocaţială.
Puterile mandatului:
poate face inclusiv acte de dispoziţie, dacă acest drept i-a fost acordat prin
contractul de asistenţă juridică ;
avocatul care a reprezentat sau asistat partea la judecarea procesului poate face,
chiar fara mandat, orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-
ar pierde prin neexercitarea lor la timp si poate, de asemenea, sa introduca orice cale de
atac impotriva hotararii pronuntate.
când este dat unui prepus; când mandatantul nu are nici domiciliul,
nici reşedinţa în ţară.
Puterile mandatarului:
Poate face toate actele judecăţii, dacă nu se prevede altfel. Prin excepţie, pentru
actele de dispoziţie este necesar un mandat special .
Excepţii:
1. mandatarul persoanei fizice este sot sau o ruda pana la gradul al doilea
inclusiv, acesta poate pune concluzii in fata oricarei instante, fara sa fie asistat de
avocat, daca este licentiat in drept.
24
In recurs (dar si contestatie in anulare, revizuire), este necesară asistarea de către
un mandatar avocat, sub sancţiunea nulităţii.
c. Încetarea mandatului.
Mandatul nu încetează prin moartea celui care l-a dat şi nici dacă acesta a devenit
incapabil. Mandatul dăinuieşte până la retragerea lui de către moştenitori sau de către
reprezentantul legal al incapabilului.
Renunţarea la mandat sau revocarea acestuia sunt opozabile celeilalte părţi doar
de la comunicare, afară numai dacă a fost făcută în şedinţă de judecată şi în prezenţa ei.
e. Sanctiuni:
Cand instanţa constată lipsa dovezii calităţii de reprezentant a celui care a acţionat în
numele părţii, va da un termen scurt pentru acoperirea lipsurilor. Dacă acestea nu se
acoperă, cererea va fi anulată.
Modalităţi de participare:
a. Procurorul poate porni orice acţiune civilă, în anumite cazuri - pentru apărarea
drepturilor şi intereselor legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub
interdicţie şi ale disparuţilor, precum şi în alte cazuri expres prevăzute de lege.
25
În aceste cazuri, titularul dreptului va fi introdus în proces şi va putea efectua
acte de dispoziţie (renunţare, achiesare, tranzacţie), iar dacă procurorul îşi va
retrage cererea, va putea cere continuarea judecăţii sau a executării silite.
Competenta instantelor.
1. Notiune. Forme.
Forme:
Competenţa generală;
Funcţională
Procesuală
Competenţa teritorială
De drept comun
Alternativă
Exclusivă
26
Competenţa internă
Competenţa international.
Regim juridic:
2. Competenta generala.
3. Competenta materiala.
Forme:
27
Competenţa materială procesuală - care se stabileşte în raport de natura, obiectul
ori valoarea litigiului de dus judecăţii.
Obs:
In prima instanta:
c) cererile avand ca obiect administrarea cladirilor cu mai multe etaje, apartamente sau
spatii aflate in proprietatea exclusiva a unor persoane diferite, precum si cele privind
raporturile juridice stabilite de asociatiile de proprietari cu alte persoane fizice sau
persoane juridice, dupa caz;
d) cererile de evacuare;
g) cererile posesorii;
28
h) cererile privind obligatiile de a face sau de a nu face neevaluabile in bani, indiferent de
izvorul lor contractual sau extracontractual, cu exceptia celor date de lege in competenta
altor instante;
j) orice alte cereri evaluabile in bani in valoare de pana la 200.000 lei inclusiv, indiferent
de calitatea partilor, profesionisti sau neprofesionisti;
In cai de atac:
Contestaţiile la executare.;
În primă instanţă, tribunalul judecă toate cererile care nu sunt date prin lege în
competenţa altor instante - tribunalul are plenitudine de jurisdicţie în ceea ce priveşte
judecata în primă instanţă.
Obs:
Cand prin actiune se cere plata unei parti dintr-o creanta, valoarea cererii se
socoteste dupa partea pretinsa de reclamant ca fiind exigibila.
cererile avand ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra
unui imobil, valoarea lor se determina in functie de valoarea impozabila.
30
Mai mulţi reclamanţi formulează pretenţii împotriva aceluiaşi pârât, invocând
acelaşi raport ori raporturi juridice în strânsă legătură, valoarea lor se va cumula.
Exemple: hotărârea de perimare (art. 421 alin. 2), hotărâre prin care pârâtul
recunoaşte pretenţiile reclamantului (art. 437 alin. 1), hotărârea care consfinţeşte
înţelegerea părţilor (art. 440)
cererile în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor probleme
de drept;
Forme:
Excepţii:
Atunci cand reclamantul poate alege intre mai multe instante deopotriva competente.
Cazuri:
Cazurile prevăzute de art. 113 alin. 1 NCPC – stabilirea filiaţiei, cererile referitoare
la obligaţia de întreţinere, executarea, anularea sau rezoluţiunea unui contract,
locaţiunea de imobile, acţiunile în prestaţie tabulară, rectificare tabulară sau
justificare tabulară, cererile ce izvorăsc din contracte de transport, etc.
Atunci cand numai o anumita instanta este competenta si, de principiu, nu se poate
deroga de la aceasta regula.
Cazuri:
32
Cererile în materie de moştenire – art. 118 NCPC;
! în concursul dintre art. 117 şi 118 (cereri în materie de moştenire privitoare la drepturi
reale imobiliare), se dă prioritate art. 118 NCPC.
! în concursul dintre art. 117 şi 119 (cereri în materie de societate privitoare la drepturi
reale imobiliare), se dă prioritate art. 119 NCPC.
33
Verificarea din oficiu a competenţei – art. 131 NCPC – La primul termen de judecată la
care părţile sunt legal citate în faţa primei instanţe, judecătorul este obligat din oficiu să
determine competenţa de ordine publică a instanţei (generală, materială, teritorială); se
pronunta prin incheiere interlocutorie.
Învesteşte instanţa care este declarată competentă şi la care este trimis dosarul;
Feluri:
Pozitiv – când două sau mai multe instanţe se declară deopotrivă competente să judece
acelaşi proces;
Negativ – când două sau mai multe instanţe şi-au declinat reciproc competenţa de a
judeca acelaşi proces sau, în cazul declinărilor succesive, dacă ultima instanţă învestită îşi
declină la rândul său competenţa în favoarea uneia dintre instanţele care anterior s-au
declarat necompetente.
Obs:
Obs:
34
nu poate exista conflict de competenţă cu ÎCCJ – hotărârea ÎCCJ de declinare a
competenţei este deopotrivă declinator şi regulator de competenţă.
8. Litispendenta.
Notiune: nimeni nu poate fi chemat în judecată pentru aceeaşi cauză, acelaşi obiect şi de
aceeaşi parte, înaintea mai multor instanţe competente sau chiar înaintea aceleiaşi
instanţe, prin cereri distincte.
Excepţia litispendenţei poate fi invocată de părţi sau de instanţă din oficiu în orice stare a
procesului în faţa instanţelor de fond (primă instanţă, apel). Instanţa în faţa căreia se
invocă diferă după cum sunt de acelaşi grad sau de gard diferit.
Încheierea prin care s-a soluţionat excepţia poate fi atacată numai odată cu fondul.
Pentru asigurarea unei bune judecăţi, în primă instanţă este posibilă conexarea mai
multor procese în care sunt aceleaşi părţi sau chiar împreună cu alte părţi şi al căror
obiect şi cauză au între ele o strânsă legătură.
Excepţia conexităţii poate fi invocată de părţi sau din oficiu cel mai târziu la primul
termen de judecată înaintea instanţei ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va
pronunţa asupra excepţiei. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.
Dosarul va fi trimis instanţei mai întâi învestite, în afară de cazul în care reclamantul şi
pârâtul cer trimiterea lui la una dintre celelalte instanţe.
Când una dintre cereri este de competenţa exclusivă a unei instanţe, conexarea se va
face la acea instanţă.
În orice stare a judecăţii procesele conexate pot fi disjunse şi judecate separat, dacă
numai unul dintre ele este în stare de judecată.
Motive:
35
Competenta: C Ap./ICCJ pentru motivul de banuiala legitima si ICCJ pentru motivul de
siguranat publica;
Procedura:
Apelul sau, după caz, recursul împotriva hotărârii date de instanţa la care s-a
strămutat procesul sunt de competenţa instanţelor ierarhic superioare acesteia.
În caz de admitere a apelului sau recursului, trimiterea spre rejudecare, atunci
când legea o prevede, se va face la o instanţă din circumscripţia celei care a
soluţionat calea de atac.
Cursul IX,X:
Actele si termenele.
In scris;
2. Clasificarea termenelor.
36
Cele mai importante clasificari sub aspectul efectelor practice sunt:
zile (se calculează după sistemul exclusiv, adică pe zile libere, neintrând în
calcul nici ziua în care el începe să curgă - dies a quo - şi nici ziua în care se
împlineşte -dies ad quem),
săptămâni, luni şi ani (se sfârşesc în ziua săptămânii, lunii sau anului
corespunzătoare zilei de plecare; dacă ultima lună nu are zi corespunzătoare celei
în care termenul a început să curgă, termenul se îndeplineşte în ultima zi a acestei
luni).
Obs:
3. Nulitatea.
Pentru a interveni nulitatea este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii:
37
a) existenţa unui act de procedură întocmit cu neobservarea cerinţelor legale;
4. Decaderea.
Notiune: este o sancţiune care intervine în cazurile în care nu s-au respectat termenele
legale imperative.
Obs:
Pentru a interveni însă decăderea nu este suficientă nerespectarea unui termen legal, ci,
aşa cum prevede art. 185 alin. 1 NCPC , mai trebuie să nu existe o derogare expresă, în
sensul că legea dispune altfel, adică o altă soluţie (de ex., în materie de probe, art.262
alin. 3 şi 4 şi art. 311 alin. 4 NCPC).
Efecte: decăderea are ca efect pierderea dreptului procesual care nu a fost exercitat în
termenul legal.
Forma cererii:
Obs:
39
judecată. Neîmplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât
prin întâmpinare, sub sancţiunea decăderii.
Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea
îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194 - 197.
Se poate reveni asupra măsurii anulării, dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă
neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat şi în acest caz cererea se
retrimite completului iniţial învestit (art. 200).
3. Cererea reconventionala.
cazurile expres prevăzute de lege (de ex. art. 916 NCPC, în materia
divorţului);
creditorul care nu are titlu executoriu, dar a cărui creanţă este constatată în scris
şi este exigibilă, poate solicita înfiinţarea măsurii, dacă dovedeşte că a intentat
41
cerere de chemare în judecată pe fond. El poate fi obligat la plata unei cauţiuni în
cuantumul fixat de către instanţă;
creditorul a cărui creanţă este constatată în scris, dar nu este exigibilă, poate cere
înfiinţarea măsurii dacă, dovedeşte că a intentat acţiune pe fond şi depune o
cauţiune, al cărei cuantum va fi fixat de către instanţă, dar numai în cazurile în
care debitorul a micşorat prin fapta sa asigurările date creditorului sau nu a dat
asigurările promise ori atunci când este pericol ca debitorul să se sustragă de la
urmărire sau să îşi ascundă ori să îşi risipească averea.
Procedura:
5. Poprirea asigurătorie.
Notiune: se poate înfiinţa asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri
mobile incorporale urmăribile datorate debitorului de o a treia persoană, numită terţ,
sau pe care aceasta i le va datora în viitor în temeiul unor raporturi juridice existente.
6. Sechestrul judiciar.
Notiune: indisponibilizarea temporara a unui bun atunci cand există un proces asupra
proprietăţii sau altui drept real principal, asupra posesiei ori asupra folosinţei sau
administrării proprietatii comune.
b) asupra unui bun cu privire la care cel interesat are motive temeinice să se
teamă că va fi sustras, distrus ori alterat de posesorul său actual;
c) asupra unor bunuri mobile care alcătuiesc garanţia creditorului, când acesta
învederează insolvabilitatea debitorului său ori când are motive temeinice de bănuială că
debitorul se va sustrage de la eventuala urmărire silită ori să se teamă de sustrageri sau
deteriorări.
Procedura:
În cazul în care s-a admis cererea, instanţa încredinţează bunul sechestrat unei persoane,
numită administrator-sechestru. Această persoană poate fi deţinătorul bunului sau un
terţ, străin de proces, numit de judecător, dacă părţile nu se înţeleg între ele.
Administratorul-sechestru va putea face toate actele de conservare şi administrare, va
încasa orice venituri şi sume datorate şi va putea plăti datorii cu caracter curent sau
constatate prin titlu executoriu, va putea sta in judecata cu privire la bunul pus sub
sechestru, dar aceasta din urma, numai cu prealabila autorizare a instantei.
partea care a depus cererea personal sau prin mandatar şi a luat termenul
în cunoştinţă,
43
partea care, personal sau prin reprezentant legal sau convenţional ori prin
funcţionarul sau persoana însărcinată cu primirea corespondenţei, a primit
citaţia pentru un termen de judecată.
Cuprinsul citatiei.
Citaţia este actul de procedură al instanţei, care potrivit art. 157 NCPC, trebuie să
cuprindă: a) denumirea instanţei, sediul ei şi, când este cazul, alt loc decât sediul
instanţei unde urmează să se desfăşoare judecarea procesului; b) data emiterii citaţiei; c)
numărul dosarului; d) anul, luna, ziua şi ora înfăţişării; e) numele şi prenumele sau
denumirea, după caz, ale/a celui citat, precum şi locul unde se citează; f) calitatea celui
citat; g) numele şi prenumele sau denumirea, după caz, ale/a părţii potrivnice şi obiectul
cererii; h) indicarea, dacă este cazul, a taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar
datorate de cel citat; i) menţiunea că, prin înmânarea citaţiei, sub semnătură de primire,
personal ori prin reprezentant legal sau convenţional, ori prin funcţionarul sau persoana
însărcinată cu primirea corespondenţei pentru un termen de judecată, cel citat este
considerat că are în cunoştinţă şi termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care
citaţia i-a fost înmânată; j) alte menţiuni prevăzute de lege sau stabilite de instanţă; k)
ştampila instanţei şi semnătura grefierului. Menţiunile de la literele a, c, d, e şi k sunt
prevăzute sub sancţiunea nulităţii şi deci cel care o invocă nu trebuie să mai dovedească
vătămarea suferită, ea prezumându-se (art. 157 alin. 3 şi art. 175 alin. 2).
Citaţia şi celelalte acte de procedură trebuie înmânate părţii cu cel puţin 5 zile înaintea
termenului de judecată, cu excepţia cauzelor urgente sau atunci când legea prevede în
mod expres, când termenul poate fi şi mai scurt, după aprecierea instanţei, care va face
menţiune despre aceasta în citaţie, sau în actul de procedură.
44