Controlul exercitat de Parlament
În cadrul controlului exercitat de către Parlament asupra organelor administraţiei publice,
un loc deosebit de important îl ocupă controlul exercitat de organele legislative. Organele
legislative exercită controlul asupra activităţii organelor administraţiei publice, în calitatea
acestora de organe executive, a căror misiune este punerea în aplicare a actelor juridice adoptate
de către Parlament.
Cu privire la controlul, exercitat de Curtea de Conturi şi de Avocatul Poporului, în
condiţiile prevăzute de Constituţia României, se consideră că aceste două autorităţi publice
exercită un control indirect parlamentar.
Curtea de Conturi şi Avocatul Poporului depind de Parlament deoarece: Avocatul
Poporului este numit de Senat, prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte, care pot
cuprinde şi recomandări pentru ocrotirea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor; iar membrii Curţii
de Conturi sunt numiţi de Parlament, controlează modul de formare, administrare şi întrebuinţare
a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.
În activitatea sa, Avocatul Poporului este independent de orice autoritate publică şi nu se
poate substitui vreunei alte autorităţi.
Controlul parlamentar se manifestă, de regulă, prin interpelările şi întrebările
parlamentarilor adresate miniştrilor, cu privire la modul în care funcţionează.
In ţara noastră, autoritatea legislativă este Parlamentul, compus din două camere: Camera
Deputaţilor şi Senatul.
Instituţia controlului parlamentar
Guvernul şi celelalte organe ale administraţiei publice, în cadrul controlului parlamentar
al activităţilor, sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera
Deputaţilor, de Senat sau de comisiile parlamentare prin intermediul preşedinţilor acestora.
Practic Controlul Parlamentar priveşte Preşedintele României, Guvernul, ministerele şi toate
celelalte autorităţi, instituţii ale administraţiei publice.
Controlul parlamentar exercitat asupra Preşedintelui României
Are ca obiect “observarea atribuţiilor constituţionale şi legale” ale acestuia faţă de care
controlul parlamentar poate îmbrăca forma unor consultări, a unor aprobări prealabile sau
posterioare. Consultările şi autorizaţiile prealabile sau posterioare sunt legate de dizolvarea
Parlamentului, de încheierea unor tratate internaţionale în numele României, declararea
mobilizării generale sau parţiale a forţelor armate.
Controlul parlamentar exercitat asupra Guvernului şi administraţiei publice
Constituţia României prevede ca Guvernul răspunde politic în faţa Parlamentului pentru
întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri
pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia. Fiecare din cele două camere ale
Parlamentului şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor
Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor.
Guvernul poate fi demis de către Parlament, ca urmare a retragerii încrederii acordate,
încrederea acordată Guvernului poate fi retrasă de către Parlament prin adoptarea unei moţiuni
de cenzură. Controlul se realizează şi de către deputaţi şi senatori, în cadrul comisiilor
permanente ale Parlamentului sau în mod individual, prin întrebări şi interpelări adresate
Guvernului, miniştrilor.
Modalităţile de exercitarea a controlului parlamentar asupra activităţii organelor
administraţiei publice:
• Întrebările adresate de parlamentari Guvernului şi fiecărui membru al său;
• Interpelările - reprezintă un mijloc constituţional de control al Parlamentului asupra
Guvernului, care, potrivit Regulamentelor camerelor reprezintă cereri adresate Guvernului de un
grup parlamentar, de unul sau mai mulţi deputaţi sau de un senator prin care se solicită explicaţii
asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activităţii sale interne şi externe;
• Anchetele parlamentare - fiecare cameră a Parlamentului, îşi poate constitui comisii de anchetă
sau alte comisii speciale, sau ambele camere constituie comisii comune.
• rapoartele şi informările prezentate celor două Camere ale Parlamentului de către conducătorii
organelor centrale ale administraţiei publice, cu privire la activitatea pe care au desfăşurat-o;
• moţiunea de cenzură. Potrivit principiului separaţiei puterilor în stat, organele legislative nu pot
anula hotărârile Guvernului.
• Prin comisiile permanente ale Parlamentului, controlul se realizează cu prilejul avizării de către
acestea a proiectelor de legi înaintate Parlamentului de către Guvern spre analiză şi adoptare.
