PROIECT FINAL LF-Frătică Veronica-Irina

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA DE ADMINISTRȚIE PUBLICĂ

ADMINISTRAȚIE PUBLICĂ
FORMA DE ÎNVĂȚĂMÂNT-ZI
PROIECT FINAL-LEGISTICĂ
FORMALĂ
ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA
PARLAMENTULUI
FRĂTICĂ VERONICA-IRINA
GRUPA 2, AP
BUCUREȘTI
2024
1
CUPRINS
I. Partea teoretică - Organizarea și funcționarea Parlamentului...........................3

1.1. Considerații generale cu privire la organizarea și funcționarea
Parlamentului.....................................................................................................3
1.2. Rolul Parlamentului....................................................................................4
1.3. Organizarea și funcționarea Camerei Deputaților......................................4
1.4. Organizarea și funcționarea Senatului........................................................6
1.5. Principiul bicameralismului........................................................................7
II. Partea practică-studiu de caz............................................................................8
Concluzii.............................................................................................................10
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................11
2
I. Partea teoretică - Organizarea și funcționarea Parlamentului
1.1. Considerații generale cu privire la organizarea și funcționarea

Parlamentului
Statul român este un stat democratic bazat pe anumite principii generale. Principiul
cel mai important într-un stat democratic este separația puterilor în stat. Acesta se aplică și în
România. Separația puterilor în stat delimitează cele trei puteri esențiale ale statului, mai
exact puterea legislativă, puterea executivă și putere judecătorească. Așadar, cele trei puteri
sunt exercitate de autorități publice diferite, iar fiecare are o organizare proprie și atribuții
specifice.
Puterea legislativă este reprezentată de către Parlament, puterea executivă este
reprezentată de către Guvern și Președintele României, iar puterea judecătorească este
reprezentată de către Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești, cum
ar fi tribunale, judecătorii și curți de apel. Astfel, legile propriu-zise sunt adoptate de către
Parlament, sunt puse în aplicare de către Guvern și de către Președintele României, iar
controlul aplicării corecte a legilor este efectuat de către Înalta Curte de Casație și Justiție.
Cea mai importantă misiune o deține Parlamentul în cadrul statului, deoarece aceasta
dobândește puterea de a adopta legi. Parlamentul este împărțit în Camera Deputaților și
Senat. Membrii din aceste formațiuni sunt aleși prin vot universal, direct, egal, secret și liber,
conform Constituției României. Cele două sunt „alese pentru un mandat de 4 ani” 1, iar
alegerile trebuie să „se desfășoare la o distanță de cel mul 3 luni de la expirarea mandatului
sau a dizolvării Parlamentului”2, potrivit art. 63, alin. (1) și (2)
Conform art. 73, alin (1) din Constituția României „Parlamentul adoptă legi
constituționale, organice și ordinare”3. Procesul de adoptare a legilor este foarte complex și
prezintă mai multe etape care trebuie parcurse conform procedurii.
1
Constituția României, art. 63 alin. (1), site https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?
den=act2_1&par1=3#t3c1s3sba76 accesat la data de 08.01.2024
2
3
3
Conform art. 61 din Constituția României, Parlamentul este „organul reprezentativ

suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării” 4, iar structura sa este una
bicamerală alcătuită din Camera Deputaților și Senat. Aceste două camere, Camera
Deputaților și Senat sunt alese prin „vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat,
potrivit legii electorale”5, potrivit art 62, alin (1).
1.2. Rolul Parlamentului

Parlamentul României reprezintă un pilon fundamental al sistemului democratic al țării,
având un rol esențial în garantarea reprezentativității, transparenței și bunei guvernări. Prin
intermediul celor două camere, Camera Deputaților și Senat, acest organ legislativ își
îndeplinește misiunea de a elabora și adopta legi, de a exercita controlul asupra puterii
executive și de a reprezenta voința cetățenilor români. În calitate de organ legislativ, el nu
doar formează cadrul legal al țării, ci și acționează ca un mecanism de control și echilibru în
relația cu Guvernul.
Privind organizarea și funcționarea celor două camere ale Parlamentului României,

Camera Deputaților și Senat, acestea se bazează pe un regulament propriu, adoptat de fiecare
în parte, ținând cont de prevederile Constituției României. Datorită acestei reguli, fiecărei
Cameră i se oferă posibilitatea de a-şi stabili singure structurile interne de lucru, modul în
care acționează, normele procedurale şi metodele după care îşi vor desfăşura activitatea,
respectând totodată prevederile constituționale.
1.3. Organizarea și funcționarea Camerei Deputaților

Regulamentul Camerei Deputaților este divizat în trei structuri interne, anume Biroul
Permanent, grupurile parlamentare și comisiile parlamentare. Potrivit art. 13, alin. (1)
grupurile parlamentare sunt structuri ale Camerei Deputaților formate din cel puțin 10
deputați. Ele se pot constitui din deputați care au candidat în alegeri pe lista aceluiași partid
politic, a aceleaiași formațiuni politice, pe listele unei alianțe politice sau alianțe electorale și
din deputați care au candidat ca independenți. Deputații care reprezintă organizațiile
cetățenilor aparținând minorităților naționale, care au obținut mandatul de deputat în
conformitate cu art. 62 alin. (2) din Constituția României, republicată, pot constitui un singur
4
5
4
grup parlamentar. Potrivit art. 33 și 34, biroul permanent al Camerei Deputaților se convoacă
la cererea președintelui Camerei sau a cel puțin 4 membri ai săi, președintele Camerei are
obligația să convoace Biroul permanent cel puțin o dată pe săptămână, miercurea.
Conform art. 34, președintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții:
a. ,,convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului

regulament;
b. conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură

menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor prezentului
regulament;
c. acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte

ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
d. conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;
e. sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din
Constituţia României, republicată;
f. asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau
respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a
legilor votate, în termenele legale;
g. reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
h. prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului

preşedintelui;
i. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările

date de plenul Camerei Deputaţilor.”6
,,Comisiile parlamentare sunt acele organisme de lucru ale Camerei Deputaților,

înființate cu scopul de a realiza atribuțiile prevăzute de lege si de prezentul regulament,
6
Regulamentul Camerei Deputaților, art. 34, site https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?
den=act4_1&par1=0&idl=1 accesat la data 09.01.2024
5
pregătesc documentele de lucru pentru lucrările în plen ale acesteia și exercită control
parlamentar, potrivit art, 40 din Regulamentul Camerei Deputaților.”7
1.4. Organizarea și funcționarea Senatului

Regulamentul Senatului este divizat în trei structuri interne, anume Biroul Permanent,
grupurile parlamentare și comisiile parlamentare. Conform art 16, alin. (1) și (2) ,,un senator
poate face parte dintr-un singur grup parlamentar, acesta poate funcționa doar dacă este
alcătuit din cel puțin 7 senatori, care au fost aleși pe listele aceluiași partid, ale aceleiașu
organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțe politice sai alianțe
electorale.”8
,,Biroul Permanent al Senatului este alcătuit din președintele Senatului, 4 președinți, 4

secretari și 4 chestori, iar Președintele Senatului este și președintele Biroului permanent,
potrivit art. 22, alin. (2).”9
Conform art. 38, alin. (1), președintele Senatului are următoarele atribuții:
a. ,,convoacă Senatul în sesiuni ordinare și extraordinare;
b. conduce lucrările Senatului și asigură respectarea programului orar și a ordinii de zi;
c. acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabilește

ordinea votării, explică semnificația votului și anunță rezultatul votului;
d. asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor și respectarea Constituției și a

Regulamentului Senatului;
e. convoacă și conduce lucrările Biroului permanent;
f. reprezintă Senatul în relațiile cu Președintele României, Camera Deputaților, Guvernul,

Curtea Constituțională, precum și cu alte autorități și instituții interne ori internaționale;
g. poate sesiza Curtea Constituțională, în condițiile prevăzute la art. 146, lit. a), b), c) și e) din
Constituția României, republicată;
7
Ibidem, art. 40
8
Regulamentul Senatului, art. 16 alin, (1) și (2), site
https://www.senat.ro/pagini/reg_sen/REGULAMENTUL_SENATULUI_republicare_Octombrie-2023.htm
accesat la data 09.01.2024
9
Ibidem, art. 22 alin. (2)
6
h. dispune de fondul președintelui, conform legii și limitele prevederilor bugetare;
i. aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate;
j. aprobă indemnizațiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori,

precum și decontarea cheltuielilor suportate de persoanele invitate la Senat, potrivit legii;
k. prezintă Biroului permanent rapoarte anuale privind utilizarea fondului președintelui;
l. îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, de prezentul regulament sau hotărâte de
Senat.”10
Potrivit art. 45, ,,comisiile sunt structuri interne de lucru ale Senatului, constituie
pentru pregătirea activității de legiferare, precum și pentru realizarea funcției de control
parlamentar.”11
1.5. Principiul bicameralismului

,,Jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului, prin care
cele două camere ale Parlamentului României, Camera Deputaților și Senatul, sunt formate
din membri aleși prin vot popular. Fiecare cameră are atribuții și responsabilități specifice,
dar ambele participă la procesul legislativ și exercită controlul asupra Guvernului. Fiecare
cameră reflectă o formă diferită de reprezentare. Camera Deputaților este, de obicei,
considerată a reprezenta populația în ansamblul său, în timp ce Senatul are uneori o
reprezentare mai echitabilă a regiunilor sau a diverselor grupuri de interese. Orice proiect de
lege trebuie să treacă prin ambele camere pentru a deveni lege. Proiectul poate începe în
oricare dintre camere, dar trebuie să fie adoptat în aceeași formă de ambele camere și apoi să
primească aprobarea președintelui pentru a deveni lege. Sistemul bicameral oferă un
mecanism de control și echilibrare între cele două camere. Faptul că ambele camere trebuie
să fie de acord cu un proiect de lege sau cu o decizie importantă asigură o examinare mai
atentă și deliberată a chestiunilor legislative” 12, potrivit celor două regulamente, al Camerei
Deputaților și Senat, dar și Constituției României.
10
Ibidem, art. 38 alin. (1)
11
Ibidem, art. 45
12
Regulamentul Camerei Deputaților și Regulamentul Senatului, Constituția României, site-uri accesate la data
09.01.2024 https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act4_1&par1=0&idl=1
https://www.senat.ro/pagini/reg_sen/REGULAMENTUL_SENATULUI_republicare_Octombrie-2023.htm
https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=3#t3c1s3sba76
7
II. Partea practică-studiu de caz

O procedură legislativă presupune parcurgerea unor etape, anume: iniţiativa
legislativă, sesizarea Camerelor, examinarea proiectelor de lege în comisii parlamentare,
dezbaterea în şedinţe plenare, votul, controlul constituţionalităţii legilor înainte de
promulgare şi promulgarea acestora de către Preşedintele României. În condiţiile prevăzute
de Regulament, Camera Deputaţilor poate adopta proiecte de legi şi propuneri legislative în
procedură simplă sau în procedură de urgenţă.
Pentru a înțelege mai bine procedura legislativă, vom efectua o analiză amănunțită a
procedurii respective, în care vor fi urmărite toate etapele prin care trece un proiect de lege
până la intrarea în vigoare a acestuia.
Studiul de caz dezbătut în această lucrare este Proiect de Lege pentru modificarea și
completarea Legii nr.72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări
sociale ale avocaților.
Procedura legislativă a fost realizată condorm Constituției României, revizuită în anul

2003, camera decizională aparținând Camerei Deputaților cu numărul de înregistrare
182/20.03.2023, tipul de inițiativă este aceea de proiect de lege pentru modificarea L.
nr.72/2016, cu caracter organic, aflată într-o procedura simplă, obișnuită. Stadiul în care se
află această procedură legislativă este Legea 249/2023- LEGE pentru modificarea și
completarea Legii nr.72/2016 privind sistemul de pensii și alte drepturi de asigurări sociale
ale avocaților.
Printre inițiatorii acestei peoceduri legislative s-au numărat 15 deputați din care la
data inițierii s-au prezentat următorii: 2 deputați PSD: Vicol-Ciorbă și Laura-Cătălina, un
deputat PNL: Cupșa Ioan, un deputat UDMR: Hajdu-Gabor, un senator PSD: Cazanciuc
Robert-Marius, 11 senatori PNL: Badea Viorel-Riceard, Bica Dănuț, Bîca Iulian-Mihail,
Bourceanu Septimiu-Sebastian, Bumb Sorin-Ioan, Chirteș Ioan-Cristian, Fenechiu Cătălin-
Daniel, Guran Virgil, Moș Patricia Simina Arina, Niculescu-Țâgârlaș Cristian-Augustin și
Scarlat George.
În cadrul acestei propuneri legislative au fost afișate expunerea de motive cu privire la

motivele pentru care au ales să modifice și să completeze Legea cu nr.72/2016, avizul
8
Consiliului Economic și Social, avizul Consiliului Legislativ, dar și punctul de vedere al

Guvernului în privința modificării și completării legii respective.
În privința derulării procedurii legislative, aceasta la data de 13.03.2023 a fost

adoptată de Senat, adoptare cu respectarea prevederilor art.76 alin. (1) din Constituția
României, „Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul
majorităţii membrilor fiecărei Camere.” La data de 20.03.2023 a avut loc prezentare în Biroul
Permanent al Camerei Deputaților si atașarea documentului denumit „Adresa Senatului”,
după aceea a avut loc înregistrarea la Camera Deputaților pentru dezbatere, trimis pentru
raport la „Comisia pentru muncă și protecție socială” și la „Comisia juridică, de disciplină și
imunități”, îndeplinind cele două termene, un termen de depunere amendamente pe data de
28.03.2023 și un termen de depunere raport la data de 05.04.2023.
Procedura legislativă a fost trimisă pentru aviz la Comisia pentru buget, finanțe și
bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și
Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați
Aceasta a primit avize de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele

minorităților naționale la data de 29.03.2023, iar pe data de 06.04.2023 a primit aviz de la
Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.
În data de 21.06.2023 a avut loc primirea raportului favorabil de la Comisia pentru

muncă și protecție socială si de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, făcând parte
din categoria legilor organice. Înscrierea pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților a
avut loc pe data de 26.06.2023 pentru ședința Camerei Deputaților din 26-28 iunie 2023, iar
pe data de 27.06.2023 a avut loc dezbaterea în plenul Camerei Deputaților (rămas pentru
votul final) prin consultarea stenogramei ședinței sau înregistrarea video.
Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților în urma rezultatelor

voturilor la data de 28.06.2023, 205 voturi pentru, 30 voturi contra, 33 de abțineri și 3 care nu
au votat, atașându-se fișierelecare prevedeau forma adoptată de Cameră și forma pentru
promulgare. La data de 28.06.2023 a avut loc depunerea la Secretarul general pentru
exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității legii, pe data de 03.07.2023,
propunerea legislativă a fost trimisă Președintelui României pentru promulgarea, fiind de
9
acord cu toate etapele parcurse aceasta la data de 21.07.2023, promulgata prin Decret nr
1056/2023 devine LEGEA nr.249/2023.
Concluzii
Procedura legislativă este un proces amplu prin care un proiect de lege este propus,
dezbătut și adoptat de către un organism legislativ, precum Parlamentul. Această procedură
include etape precum inițierea proiectului de lege, dezbaterile și amendamentele în cadrul
organismului legislativ, examinarea și raportul comisiilor specializate, votul final al
membrilor legislativi, iar în cele din urmă, promulgarea sau adoptarea legii de către șeful
statului. Procedura legislativă are drept scop asigurarea transparenței, reprezentativității și
responsabilității în procesul de elaborare și adoptare a legii, în conformitate cu principiile
democratice și constituționale.
Ulterior, ca o lege să fie publicată în Monitorul Oficial este necesar ca aceasta să fie
mai întâi adoptată de către organismul legislativ și apoi semnată de conducătorul statului.
După semnare, textul legii este transmis Monitorului Oficial pentru publicarea oficială, unde
legea este publicată în întregime, inclusiv data adoptării si a promulgării, precum și alte
detalii relevante pentru a informa publicul cu privire la conținutul și implicațiile acesteia.
Publicarea în Monitorul Oficial conferă legii statutul oficial și obligatoriu în cadrul
sistemului legal al țării respective, iar intrarea în vigoare poate fi stabilită în funcție de
dispozițiile specifice ale legii sau de data publicării.
10
BIBLIOGRAFIE
Constituția României
https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act2_1&par1=3#t3c1s3sba76
Regulamentul Camerei Deputaților
https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=act4_1&par1=0&idl=1
Regulamentul Senatului
https://www.senat.ro/pagini/reg_sen/
REGULAMENTUL_SENATULUI_republicare_Octombrie-2023.htm
Studiu de caz
https://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?nr=249&an=2023
https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20765
11

PROIECT FINAL LF-Frătică Veronica-Irina

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROIECT FINAL LF-Frătică Veronica-Irina

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE ADMINISTRȚIE PUBLICĂ

I. Partea teoretică - Organizarea și funcționarea Parlamentului...........................3

I. Partea teoretică - Organizarea și funcționarea Parlamentului

1.1. Considerații generale cu privire la organizarea și funcționarea

Conform art. 61 din Constituția României, Parlamentul este „organul reprezentativ

1.2. Rolul Parlamentului

Privind organizarea și funcționarea celor două camere ale Parlamentului României,

1.3. Organizarea și funcționarea Camerei Deputaților

Conform art. 34, președintele Camerei Deputaților are următoarele atribuții:

a. ,,convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor prezentului

b. conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură

c. acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte

d. conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;

g. reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;

h. prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului

i. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările

,,Comisiile parlamentare sunt acele organisme de lucru ale Camerei Deputaților,

1.4. Organizarea și funcționarea Senatului

,,Biroul Permanent al Senatului este alcătuit din președintele Senatului, 4 președinți, 4

a. ,,convoacă Senatul în sesiuni ordinare și extraordinare;

b. conduce lucrările Senatului și asigură respectarea programului orar și a ordinii de zi;

c. acordă cuvântul, moderează discuțiile, sintetizează problemele supuse dezbaterii, stabilește

d. asigură menținerea ordinii în timpul dezbaterilor și respectarea Constituției și a

e. convoacă și conduce lucrările Biroului permanent;

f. reprezintă Senatul în relațiile cu Președintele României, Camera Deputaților, Guvernul,

h. dispune de fondul președintelui, conform legii și limitele prevederilor bugetare;

i. aprobă decontarea cheltuielilor pentru deplasările în străinătate;

j. aprobă indemnizațiile persoanelor utilizate în cadrul Senatului în calitate de colaboratori,

k. prezintă Biroului permanent rapoarte anuale privind utilizarea fondului președintelui;

1.5. Principiul bicameralismului

II. Partea practică-studiu de caz

Procedura legislativă a fost realizată condorm Constituției României, revizuită în anul

În cadrul acestei propuneri legislative au fost afișate expunerea de motive cu privire la

Consiliului Economic și Social, avizul Consiliului Legislativ, dar și punctul de vedere al

În privința derulării procedurii legislative, aceasta la data de 13.03.2023 a fost

Aceasta a primit avize de la Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele

În data de 21.06.2023 a avut loc primirea raportului favorabil de la Comisia pentru

Propunerea legislativă a fost adoptată de Camera Deputaților în urma rezultatelor

Regulamentul Camerei Deputaților

S-ar putea să vă placă și