REFERAT

Tema:,, Parlamentul Republicii Moldova’’

Chișinău-2020

1
 Cuprins:
Introducerea...............................................................................................................3
Parlamentul Republicii Moldova ..........................................................................3
Formarea Parlamentului Republicii Moldova.......................................................4
Organizarea internă a parlamentului Republicii Moldova....................................5
Actele de bază a Parlamentului Republicii Moldova............................................9
Legislatura 1990–1994........................................................................................14
Legislatura 1998–2001........................................................................................15
Concluzia.................................................................................................................16
Bibliografie.............................................................................................................18

Introducerea.
2
 1) Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem
al Republicii Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o
structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru o
perioadă de 4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret
și liber exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales
de parlament, cu minim 52 de voturi. Cetăţenii Republicii Moldova
beneficiază în mod egal de drepturile electorale fără deosebire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, convingere politică,
profesie sau origine socială . Comisiile permanente sânt organe de lucru ale
Parlamentului, înfiinţate pentru efectuarea activităţii Parlamentului, răspund
în faţa Parlamentului şi îi sînt subordonate. Comisiile permanente se aleg pe
întreaga durată a legislaturii. Ele avizează proiectele de legi şi propuneri
legislative, efectuează anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor
probleme din însărcinarea Preşedintelui Parlamentului sau a
vicepreşedinţilor .

Parlamentul Republicii Moldova .

Parlamentul Republicii Moldova este organul reprezentativ suprem al Republicii

Moldova, unica autoritate legislativă a statului, fiind o
structură unicamerală compusă din 101 deputați aleși pe liste, pentru o perioadă de
4 ani. Parlamentul este ales prin vot universal, egal direct, secret și liber
exprimat. Președintele Parlamentului Republicii Moldova este ales de parlament,
cu minim 52 de voturi. În prezent această funcție este îndeplinită de
deputatul PSRM, Zinaida Greceanîi.Curtea Constituțională a Republicii Moldova,
la propunerea Comisiei Electorale Centrale, hotărăște validarea sau nevalidarea
mandatului de deputat. Mandatul este nevalidat în cazul încălcării legislației
electorale.Parlamentul se întrunește la convocarea Președintelui Parlamentului în
cel mult 30 de zile de la alegeri. Mandatul Parlamentului se prelungește pînă la
3
întrunirea legală a noii componențe. În această perioadă nu poate fi modificată
Constituția și nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.

Formarea Parlamentului Republicii Moldova.

Formarea Parlamentului Republicii Moldova are loc prin intermediul alegerilor:

Alegeri competitive - în care cetăţenii aleg dintre mai mulţi candidaţi doar pe cei
care merită, ceea ce constituie piatra unghiulară a democraţiei liberale;

Corpul electoral îl constituie cei care deţin calitatea de cetăţeni ai statului cu drept
de vot şi care prin alegeri desemnează organul reprezentativ;

Parlamentul Republicii Moldova se alege prin vot universal, egal, direct, secret şi
liber exprimat.

Prin natura lor, alegerile: - permit electoratului prin intermediul votului universal,
secret şi liber exprimat să-şi exercite dreptul de a participa la guvernare, fie direct,
fie prin intermediul reprezentanţilor aleşi; - conferă legitimitate sistemului politic,
sistemului guvernamental, partidului sau partidelor de guvernămînt; - fiind
multiple manifestări de voinţă în ansamblu, constituie un act colectiv în urma
căruia se aprobă o echipă; - permit electoratului să participe nemijlocit la viaţa
social-politică a societăţii şi să-şi expună opinia referitor la activitatea
formaţiunilor politice aflate la putere; - confirmă sau infirmă activitatea celor aleşi,
dîndu-le mandat de acţiune sau înlocuindu-i cu alţii.

Votul universal - cetăţenii Republicii Moldova beneficiază în mod egal de

drepturile electorale fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă,
religie, sex, opinie, convingere politică, profesie sau origine socială .

Votul egal - caracteristică a dreptului de a alege care permite participarea egală a

tuturor cetăţenilor la alegeri .

4
Votul direct - alegătorul alege personal candidatul căruia îi încredinţează dreptul de
a fi reprezentant al naţiunii .

Votul secret - exprimă posibilitatea cetăţenilor de a-şi manifesta voinţa lor cu

privire la candidaţii propuşi, fără ca această manifestare să poată fi cunoscută de
către alţii .

Votul liber exprimat - implică necesitatea exprimării libere a votului, fără presiuni,
acestea putînd fi de diverse tipuri. Este un drept al cetăţeanului de a-şi manifesta
atitudinea faţă de alegeri prin participare sau neparticipare la alegeri.

Structura şi organizarea internă a Parlamentului Republicii Moldova.

Sisteme de structurare și organizare internă a parlamentelor:

 sistem unicameral - prevede existenţa unei camere unice a legislativului care

exercită toată activitatea de legiferare;

 sistem bicameral - prevede existenţa a două camere a legislativului dintre

care una are competenţa de legiferare, iar a doua de aprobare sau de
reglementare a unor relaţii specifice. De asemenea, pot exista sisteme
bicamerale unde ambele camere au aceeaşi competenţă ;

 sistem multicameral - prevede existenţa mai multor camere decît două .

Parlamentul Republicii Moldova este de structură unicamerală şi este compus din

101 deputaţi.

Organizarea internă a parlamentului Republicii Moldova.

2) BIROUL PERMANENT AL PARLAMENTULUI - Biroul permanent al

Parlamentului este organul de lucru al acestuia şi se formează, ţinîndu-se
seama de reprezentarea proporţională a fracţiunilor în Parlament. Din el fac
parte, din oficiu, Preşedintele Parlamentului şi vicepreşedinţii. Componenţa
5
 numerică şi nominală a Biroului permanent se stabileşte prin hotărîre a
Parlamentului, la propunerea fracţiunilor parlamentare.

3) PREŞEDINTELE PARLAMENTULUI - Preşedintele Parlamentului

îndeplineşte funcţia de conducere a Parlamentului, se alege pe durata
mandatului Parlamentului, prin vot secret. Este declarat ales Preşedinte al
Parlamentului candidatul care a întrunit votul majorităţii deputaţilor aleşi .

4) VICEPREŞEDINŢII PARLAMENTULUI - se aleg la propunerea

Preşedintelui Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare, prin
vot deschis cu votul majorităţii deputaţilor aleşi. Vicepreşedinţii
Parlamentului îndeplinesc în modul stabilit de Preşedinte, atribuţiile
Preşedintelui Parlamentului, la rugămintea sau în absenţa acestuia, inclusiv
semnează legile şi hotărîrile adoptate de Parlament .

5) 4. COMISIILE PERMANENTE - sînt organe de lucru ale Parlamentului,

înfiinţate pentru efectuarea activităţii Parlamentului, răspund în faţa
Parlamentului şi îi sînt subordonate. Comisiile permanente se aleg pe
întreaga durată a legislaturii. Ele avizează proiectele de legi şi propuneri
legislative, efectuează anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor
probleme din însărcinarea Preşedintelui Parlamentului sau a
vicepreşedinţilor .

6) 5. COMISIILE SPECIALE - sunt organe provizorii, constituite de Parlament

pentru examinarea / elaborarea proiectelor de acte legislative complexe sau
care îşi duc activitatea în direcţia unei probleme concrete şi care diferă de
problemele avute în competenţa comisiilor permanente .

7) 6. COMISIILE DE ANCHETĂ - pot fi formate la cererea unei fracţiuni

parlamentare sau a unui grup de deputaţi, ce constituie cel puţin 5% din
numărul deputaţilor aleşi. Parlamentul va putea hotărî înfiinţarea unei
comisii de anchetă cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi. Comisiile de
6
 anchetă se formează în scopul rezolvării unor chestiuni ce ţin de încălcarea
legislaţiei în vigoare sau a prevederilor Constituţiei şi care la soluţionarea
problemei se desfiinţează .

8) 7. FRACŢIUNILE PARLAMENTARE - constituie un element

organizatoric al Parlamentului şi sunt alcătuite din cel puţin 5 deputaţi.
Fracţiunile parlamentare reflectă spectrul politic al Parlamentului şi au
competenţă în domeniul propunerii candidaturilor în diferite organe ale
Parlamentului, formării comisiilor speciale şi de anchetă, şi alte întrebări cu
caracter politic .

Legislatura - termenul sau perioada de timp în decursul căruia Parlamentul îşi

exercită mandatul

Sesiunea - o formă de lucru care constituie desfăşurarea permanentă a lucrărilor

Parlamentului în decursul unei perioade de timp

- Parlamentului Republicii Moldova se întruneşte în două sesiuni pe an:

sesiunea de primăvară (începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfîrşitul
lunii iulie) şi sesiunea de toamnă (începe în luna septembrie şi nu poate
depăşi sfîrşitul lunii decembrie), care poartă denumirea de sesiuni ordinare.
Sesiunile convocate la iniţiativa Preşedintelui Republicii Moldova,
Preşedintelui Parlamentului sau cel puţin 1/3 din numărul de deputaţi sînt
numite extraordinare sau speciale ;

- Şedinţele - Parlamentul îşi desfăşoară activitatea sub forma de şedinţe în

plen şi de şedinţe ale comisiilor permanente. Şedinţele Parlamentului sînt
deliberative cu participarea majorităţii deputaţilor aleşi. Şedinţele
Parlamentului se desfăşoară în conformitate cu ordinea de zi ;

7
- Ordinea de zi a şedinţelor - poate fi considerată ca un program de activitate
ce oferă posibilitatea desfăşurării şedinţelor în mod ordonat cu o
fundamentare prealabilă a tot ce urmează a fi examinat şi dezbătut.

- PROCEDURA LEGISLATIVĂ - cea mai importantă operaţiune din

activitatea Parlamentului, dat fiind faptul că în rezultatul acestui proces are
loc elaborarea şi adoptarea legilor de către unica autoritate legislativă a ţării ;

- I. INIŢIATIVA LEGISLATIVĂ - declanşează toate celelalte etape. Dreptul

de iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor, Preşedintelui Republicii
Moldova, Guvernului şi Adunării Populare a unităţii teritoriale autonome
Găgăuzia ;

- II. PREZENTAREA ŞI ÎNREGISTRAREA PROIECTULUI DE LEGE -

toate proiectele de legi şi propunerile legislative venite în Parlament se
înregistrează la Secretariatul Parlamentului în ordinea prezentării lor. Apoi,
prin dispoziţie a Preşedintelui Parlamentului se introduc în procedura
legislativă şi se distribuie spre avizare comisiilor permanente, Direcţiei
juridice a Secretariatului Parlamentului şi, după caz, Guvernului, instituţiilor
interesate.

- III. EXAMINAREA ŞI AVIZAREA PROIECTULUI DE LEGE ÎN

COMISIILE PARLAMENTARE - după înregistrare, Preşedintele
Parlamentului înaintează proiectul actului legislativ sau propunerea
legislativă spre examinare comisiei permanente sesizate în fond, de
competenţa căreia ţin acestea. În caz de necesitate, Preşedintele
Parlamentului solicită altor comisii permanente prezentarea unor corapoarte.

- IV. INCLUDEREA PROIECTULUI DE LEGE ÎN ORDINEA DE ZI -

Raportul comisiei permanente sesizate în fond însoţit de celelalte avize se
transmit deputaţilor şi autorilor proiectului de act legislativ sau propunerii
legislative. Materialele respective se trimit în mod obligatoriu şi Guvernului
8
 spre avizare. În cazul în care Guvernul nu va prezenta avizul său în termen
de 30 zile nu împiedică examinarea proiectului de către Parlament, dacă
legea nu prevede altfel

- V. DEZBATEREA PROIECTULUI DE LEGE ÎN ŞEDINŢA

PARLAMENTULUI - proiectele de legi avizate se supun dezbaterii în cel
puţin două, iar în cazurile prevăzute de lege şi în a treia lectură. Asupra
proiectului poate fi luată una din cele trei decizii: adoptarea proiectului,
întoarcerea proiectului spre prelucrare (se întoarce comisiilor permanente
spre o nouă examinare), respingerea proiectului (în cadrul sesiunii respective
nu se mai discută)

- VI. VOTAREA PROIECTULUI DE LEGE - constituie activitatea finală a

deputaţilor şi îi acordă proiectului calitatea de lege. Votul este actul care
permite, asupra fiecărei probleme litigioase, să se degajeze o majoritate a
cărei opinie, în sensul regulii democratice, anulează opinia minorităţii şi se
impune faţă de toţi.

- VII. SEMNAREA LEGII ŞI TRIMITEREA EI SPRE PROMULGARE -

legea adoptată se semnează în termen de 20 de zile de la adoptare de către
Preşedintele Parlamentului sau a unuia dintre vicepreşedinţi, în lipsa
acestuia. Cel tîrziu în ziua de lucru următoare zilei semnării acesteia, legea
se trimite spre promulgare Preşedintelui Republicii Moldova.

ACTELE DE BAZĂ A PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA.

- ACTE CU CARACTER NORMATIV

• Legile

9
 constituţionale - cele de revizuire a Constituţiei, care parcurg procedura
specială

 organice - prin care se reglementează sistemul electoral, organizarea şi

desfăşurarea referendumului, funcţionarea Parlamentului, Guvernului, Curţii
Constituţionale, a instanţelor judecătoreşti, ş.a.m.d.

 ordinare - intervin în orice domeniu al relaţiilor sociale, cu excepţia celor

rezervate legilor constituţionale şi organice

• Hotărîrile .

FUNCŢIILE PARLAMENTULUI :

- legislativă sau de edictare a legilor

- guvernamentală

- de control .

 Funcţia legislativă sau de edictare a legilor

- este determinată de art.60 care stabileşte că Parlamentul este unica autoritate

legislativă a statului. Activitatea Parlamentului constă în exprimarea voinţei
generale prin legi sau, astfel spus, în realizarea funcţiei legislative, funcţie
proprie şi obligatorie, inconfundabilă cu oricare alt.

 Funcţia de control

- controlul parlamentar este efectuat prin mijloace proprii care poate fi

exercitat de Parlament în întregime, examinînd informaţii ale Guvernului,
audiind mesaje, informaţii, rapoarte ale şefului statului. Controlul este
efectuat prin intermediul întrebărilor şi interpelărilor, precum şi prin dreptul
deputaţilor de a cere Guvernului prezentarea diferitelor documente şi

10
 informaţii. De asemenea, Parlamentul exercită controlul asupra activităţii
Guvernului şi asupra altor autorităţi publice prin rezolvarea petiţiilor
cetăţenilor. Această formă de control este foarte importantă, deoarece, în
dependenţă de informaţia primită, ea poate genera şi alte forme de control .

 Funcţia guvernamentală

- aprobarea direcţiilor principale ale politicii interne şi externe a statului

- aprobarea doctrinei militare

- aprobarea bugetului statului

- exercitarea controlului asupra acordării împrumutului de stat, asupra

ajutorului economic şi de altă natură acordat unor state străine, asupra
încheierii acordurilor privind împrumuturile şi creditele de stat din surse
străine

- suspendă activitatea organelor administraţiei publice locale

- ratifică, suspendă şi anulează acţiunea tratatelor internaţionale încheiate de

Republica Moldova

- alege şi numeşte persoane oficiale de stat

- declară mobilizarea parţială sau generală.

Republica Moldova este Republică Parlamentară. Preşedintele şi vicepreşedinţii

Parlamentului se aleg după constituirea legală a Legislativului. Potrivit
prevederilor Regulamentului Parlamentului, Preşedintele forului se alege pe durata
mandatului prin vot secret al majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea fracţiunilor
parlamentare. Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg prin votul deschis a majorităţii
deputaţilor aleşi, la propunerea Preşedintelui Parlamentului, după consultarea
fracţiunilor parlamentare. Primele alegeri parlamentare din Moldova moderne au
11
avut loc în aprilie 1990. Apoi a rămas Consiliul Suprem al RSS Moldovenească,
care la 23 mai 1991 a fost redenumit Parlamentul Republicii Moldova. 83%
dintre deputați au fost membri ai Partidului Comunist din Moldova. Unii dintre ei
făceau parte din Frontul Popular. Toți membrii Frontului Popular au avut 25% din
mandate.Următoarele alegeri au avut loc pe 22 martie 1998. PCRM le-a câștigat cu
40 de locuri.Republica Moldova este un stat suveran şi independent, în care
suveranitatea naţională aparţine poporului, care o exercită în mod direct şi prin
organele sale representative. Organul reprezentativ suprem al poporului Republicii
Moldova şi unica autoritate legislativă a statului este Parlamentul, ales prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, pentru un mandat de 4 ani. În
componenţa Parlamentului se aleg 101 deputaţi, care, în exercitarea mandatului,
sînt în serviciul poporului, orice mandat imperativ fiind considerat nul.

După alegerile anticipate din 25 februarie 2001, locurile în parlament au fost

distribuite după cum urmează: PCRM - 71 mandate, blocul preelectoral «Alianța
Braghiș» - 19 mandate, PPCD - 11 mandate. Eugenia Ostapciuc a
devenit președinte al parlamentului.

La 6 martie 2005 au avut loc următoarele alegeri parlamentare din R. Moldova. În

campania electorală au fost implicați 23 de candidați: 2 blocuri electorale, 9 partide
sau mișcări socio-politice și 12 candidați independenți. Pentru prima dată, a fost
stabilită o calificare electorală de 6% pentru partidele politice, 9% pentru un bloc
electoral format din două formațiuni și 12% pentru un bloc electoral format din trei
sau mai multe formațiuni. Pentru candidații independenți, calificarea electorală a
rămas la 3%. La vot au participat 64,84% din alegătorii incluși în listele electorale.
PCRM a câștigat 45,98% din voturi (56 de locuri), blocul Moldova Democrată -
28,53% (34 mandate), CDPP - 9,07% (11 locuri).

Următoarele alegeri au avut loc la 5 aprilie 2009. PCRM le-a câștigat, primind
49,48% din voturi și 60 de locuri. De asemenea, trei formațiuni de opoziție au fost
alese în parlament: PL - 13,13% din voturi și 15 mandate, PLDM - 12,43% din

12
voturi și 15 mandate, AMN - 9,77% și 11 mandate. Rezultatele alegerilor au
provocat revolte de masă în capitala Moldovei.

În urma alegerilor anticipate din 29 iulie 2009, locurile în parlament au fost

distribuite astfel: PCRM - 48 mandate, PLDM - 18 mandate, PL - 15 mandate,
PDM - 13 mandate și AMN - 7 mandate. Mihai Ghimpu a fost ales președinte al
parlamentului [3]. La 11 septembrie 2009 Președintele Republicii
Moldova Vladimir Voronin a demisionat, iar Președintele Parlamentului Mihai
Ghimpu a devenit președinte .

Întrucât Parlamentul nu a reușit să aleagă Președintele la 28 septembrie 2010, iar

Președintele Republicii Moldova Mihai Ghimpu, a dizolvat al 18-lea Parlament.
Alegerile parlamentare anticipate au fost programate pentru 28 noiembrie 2010.
Potrivit rezultatelor patru partide au trecut în Parlamentul Republicii Moldova:
PCRM - 39,34% și 42 mandate, PLDM - 29,42% și 32 mandate, PDM - 12,70% și
15 mandate, PL - 9,96% și 12 mandate. Marian Lupu a fost ales președinte al
parlamentului.

În data de 25 aprilie 2013, președintele Parlamentului Marian Lupu a fost demis

din funcție prin votul a 76 de deputați ai Partidului Comunist, Partidului Liberal
Democrat, Partidului Socialist, unor deputați care erau "reformatori" ai Partidului
Liberal și ai unor deputați independenți . În aceeași zi Liliana Palihovici a devenit
președinte interimar al Parlamentului la 30 mai 2013. Igor Corman a fost ales
Președinte al Parlamentului Republicii Moldova prin votul a 58 de deputați ai
Partidului Liberal Democrat și Partidului Democrat, membri ai "reformatorilor"
Partidului Liberal și ai unor membri neafiliați .

Următoarele alegeri au avut loc la 30 noiembrie 2014. A câștigat PSRM, primind

20,51% din voturi și 25 de mandate. De asemenea, PLDM a primit 20,16% din
voturi și 23 de mandate, PCRM - 17,48% din voturi și 21 de mandate, PDM -
15,80% din voturi și 19 mandate, PL - 9,67% voturi și 13 mandate.

13
La 23 ianuarie 2015, Andrian Candu a fost ales președinte al parlamentului. La 12
februarie 2015 Iurie Leancă obține vot de neîncredere pentru funcția de prim-
ministru. Candidatul Chiril Gaburici la funcția de prim-ministru obține vot de
încredere la 18 februarie 2015, astfel au fost evitate alegerile parlamentare
anticipate. La 12 iunie Chiril Gaburici a anunțat despre demisia sa din funcția de
prim-ministru. 30 iulie 2015, Valeriu Streleț a reușit să obțină un vot de încredere
în funcția de prim-ministru, după ce a primit sprijin din partea PLDM, PDM și PL,
astfel că parlamentul a reușit să evite alegerile parlamentare anticipate. La 29
octombrie 2015, Valeriu Streleț a fost demis din voturile PSRM, PCRM și PDM.
La 21 decembrie 2015, 14 deputați din fracțiunea PCRM și-au anunțat retragerea
din fracțiune și crearea Platformei social-democrate în Parlament.

La 20 ianuarie 2016, Pavel Filip a reușit să obțină un vot de încredere în postul de

prim-ministru, după ce a primit sprijinul PDM, Platformei Social Democrate, PL și
8 deputați din PLDM, evitând astfel alegerile parlamentare anticipate.

La 8 iunie 2019, Zinaida Greceanîi a fost aleasă pentru funcția de președinte al

parlamentului, funcție pe care și-o asumă și în prezent, iar Maia Sandu a fost votată
de către 61 de deputați pentru a ocupa postul de prim-ministru al Republicii
Moldova.

Legislatura 1990–1994.
Articol principal: Alegeri legislative în Republica Moldova, 1990.

În primăvara anului 1990 în Moldova au avut loc primele alegeri parlamentare pe

principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat
erau propuși de colective de muncă și organizații obștești. Numărul acestora varia
de la o circumscripție electorală la alta; de la 2 la 20 de persoane. În urma
scrutinului, în Sovietul Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a de
atunci, au fost aleși 371 de deputați, majoritatea dintre care au fost sprijiniți în
campania electorală de noile formațiuni politice – Frontul Popular din Moldova,
Mișcarea ”Unitate – Edinstvo”, și de Partidul Comunist al Moldovei.

14
La 23 mai 1991, printr-o hotărâre a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de
legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este redenumită în Republica
Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. La
23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991
– a Declarația de Independență a Republicii Moldova. De asemenea, au fost
adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat,
privind Stema și Imnul de Stat al Republicii Moldova.

Primul Parlament a avut trei președinți:

1. Mircea Snegur (27 aprilie - 3 septembrie 1990)

2. Alexandru Moșanu (4 septembrie 1990 – 2 februarie 1993) și
3. Petru Lucinschi (4 februarie 1993 – 27 februarie 1994).

În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una

parlamentară la una prezidențială, instaurată odată cu introducerea funcției
de Președinte al Republicii Moldova și desfășurarea alegerilor acestuia.

În urma unei crize parlamentare acute, la 12 octombrie 1993 Parlamentul de

legislatura a XII-a s-a autodizolvat, nu înainte însă de a fixa data unui scrutin
parlamentar anticipat pentru 27 februarie 1994. De asemenea, a fost adoptată o
nouă lege electorală, prin care s-a trecut de la sistemul electoral majoritar la cel
proporțional, fiind prevăzută și micșorarea numărului de deputați până la 104
persoane. Ulterior, conform art.60, alin.(2) din Constituția Republicii Moldova,
adoptată la 29 iulie 1994, numărul de mandate în Parlament a fost redus pînă la
101.

Legislatura 1998–2001.

La alegerile parlamentare din 22 martie 1998 au participat 29 de partide, mișcări și

organizații social-politice și 67 de candidați independenți. În urma scrutinului au
acces în parlament 4 formațiuni politice: Partidul Comuniștilor din Republica
Moldova cu 40 de mandate, Blocul electoral „Convenția Democrată din
Moldova” – 26 de mandate, Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și
15
Prosperă” – 24 mandate și Partidul Forțelor Democratice – 11 mandate. Deoarece
niciunul din partide nu a acumulat majoritatea de 51 de mandate, pentru prima dată
în republică a fost constituită o coaliție de guvernământ – ”Alianța pentru
Democrație și Reforme” (ADR), care a întrunit 60 de deputați din cadrul blocurilor
electorale CDM, PMDR și PFD. Președinte al parlamentului a fost ales Dumitru
Diacov. Însă, în a doua jumătate a anului 1999 un grup de deputați a părăsit alianța,
ADR rămînînd doar cu 40 de deputați. La 5 iulie 2000, cu o majoritate
constituțională de voturi, parlamentul a operat o serie de modificări în Constituție,
în urma căreia s-a trecut de la un regimul politic semiprezidențial la un
unul parlamentar. În urma modificărilor, alegerea Președintelui Republicii
Moldova se efectuează de către Parlament prin vot secret, cu cel puțin trei cincimi
din numărul deputaților aleși. În urma acestei reforme constituționale, în decembrie
2000, după expirarea mandatului Președintelui Republicii Moldova în exercițiu,
Parlamentul a inițiat procedura alegerii unui nou Președinte. Dar, deoarece nu s-a
reușit alegerea șefului statului, în conformitate cu noile prevederi constituționale,
Președintele Republicii Moldova în exercițiu a dizolvat Parlamentul și a stabilit
data alegerilor parlamentare anticipate – 25 februarie 2001.

Fundamentarea istorică şi constituţională a Parlamentului.

Se consideră că baştina Parlamentului este Anglia, fundamentarea teoretică a

acestui organ este de origine franceză

- apariţia acestui organ a fost provocată de reacţia firească a luptei împotriva

despotismului feudal;

- apariţia Parlamentului a fost condiţionată de fundamentalizarea unor principii

constituţionale;

- în statele cu teritorii întinse şi populaţii numeroase este practic imposibil ca întreg

poporul să se constituie într-o adunare care să decidă şi să legifereze.

16
- poporul transmite exerciţiul său natural unor reprezentanţi ai săi (delegaţi,
deputaţi, mandatari) instituiţi în aşa mod în cît să poată exprima din punct de
vedere juridic voinţa poporului.

PARLAMENTUL – o instituţie politico-juridică formată din una sau mai multe

camere (adunări), fiecare din acestea fiind compusă dintr-un număr de membrii
(deputaţi, senatori) care dispun de putere de legiferare şi decizie.

Concluzia.

În concluzie pot spune că, Republica Moldova este Republică Parlamentară.

Preşedintele şi vicepreşedinţii Parlamentului se aleg după constituirea legală a
Legislativului. Potrivit prevederilor Regulamentului Parlamentului, Preşedintele
forului se alege pe durata mandatului prin vot secret al majorităţii deputaţilor aleşi,
la propunerea fracţiunilor parlamentare. Vicepreşedinţii Parlamentului se aleg prin
votul deschis a majorităţii deputaţilor aleşi, la propunerea Preşedintelui
Parlamentului, după consultarea fracţiunilor parlamentare. Organul de lucru al
Parlamentului - Biroul Permanent - se formează ţinînd cont de reprezentarea
proporţională a fracţiunilor în Legislativ. Din el fac parte din oficiu - Preşedintele
Parlamentului şi vicepreşedinţii. Numărul de membri ai Biroului Permanent se
stabileşte prin hotărîre a Parlamentului.Cele mai importante şi principiale
documente se supun dezbaterilor în cadrul fracţiunilor parlamentare, acestea
constituind, practic, factorii majori de decizie politică a Parlamentului. Aceste
unităţi indispensabile ale Legislativului se constituie, potrivit Regulamentului
Parlamentului, în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului.
Fiecare fracţiune se constituie din cel puţin cinci deputaţi, în scopul formării
organelor de lucru şi organizării activităţii legislative, in baza de liste ale
formaţiunilor politice.Comisiile permanente sînt organe de lucru ale Parlamentului,
care au un rol deosebit în pregătirea lucrărilor acestuia, precum şi în exercitarea

17
funcţiilor parlamentare, în special a celei legislative şi a celei de control. Comisiile
sunt specializate pe ramuri de activitate, fiind legate de diferite domenii ale
responsabilităţilor guvernamentale. Ele se aleg pe întreaga durata a legislaturii.
Comisiile permanente răspund în faţa Parlamentului şi îi sunt subordonate.
Numărul comisiilor, denumirea, componenţa numerică şi nominală a fiecărei
comisii se hotărăşte de Parlament, la propunerea Biroului permanent.Pentru
elaborarea unor acte legislative complexe, avizarea lor sau pentru alte scopuri,
indicate în hotărîrea de înfiinţare, Parlamentul poate constitui comisii speciale şi
comisii de anchetă. Biroul permanent propune Legislativului spre aprobare
componenţa nominală a comisiei şi termenul în care va fi depus raportul acesteia.
Comisia de anchetă poate fi constituită la cererea unei fracţiuni parlamentare sau a
unui grup de cel puţin 5 la sută din numărul deputaţilor aleşi. Începînd cu anul
1994, Parlamentul funcţionează pe bază permanentă, calitatea de deputat fiind
incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii
didactice şi ştiinţifice. Alegerile parlamentare din 27 februarie 1994 s-au organizat
în baza unei Legi special adoptate, iar ulterior, reglementările privind alegerea
organelor puterii de stat şi desfăşurarea referendumurilor au fost concentrate într-
un singur document — Codul electoral, adoptat 21 noiembrie 1997.Conform
legislaţiei electorale, începînd cu anul 1994, alegerile parlamentare se desfăşoară în
baza sistemului proporţional, întreg teritoriul ţării constituind o circumscripţie
electorală, în care se aleg cei 101 deputaţi. Alegerile se desfăşoară în cel mult 3
luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent.
Rezultatele alegerilor parlamentare sînt confirmate de Curtea Constituţională a
Republicii Moldova. Procedura legislativă cea mai importantă operaţiune din
activitatea Parlamentului, dat fiind faptul că în rezultatul acestui proces are loc
elaborarea şi adoptarea legilor de către unica autoritate legislativă a ţării. Votarea
proiectului de lege constituie activitatea finală a deputaţilor şi îi acordă proiectului
calitatea de lege. Votul este actul care permite, asupra fiecărei probleme litigioase,
să se degajeze o majoritate a cărei opinie, în sensul regulii democratice, anulează
opinia minorităţii şi se impune faţă de toţi.
18
Bibliografie.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Republicii_Moldova (vizitat la
06.12.2020)

http://www.e-democracy.md/elections/parliamentary/

https://elearning.academy.police.md/pluginfile.php/24717/mod_resource/
content/1/Parlamentul%20Republicii%20Moldova
%20%E2%80%93%20organ%20reprezentativ%20suprem.pdf

https://elearning.academy.police.md/pluginfile.php/24720/mod_resource/
content/1/Pre%C5%9Fedintele%20Republicii%20Moldova.pdf

https://moldova.md/ro/content/parlament

19