Dreptul Muncii

1.Definiți noțiunea de *Principiu de dreptul muncii

Articolul 5 din CMRM. Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor
raporturi legate nemijlocit de acestea

Principiile de bază ale reglementării raporturilor de muncă şi a altor raporturi legate

nemijlocit de acestea, principii ce reies din normele dreptului internaţional şi din cele ale
Constituţiei Republicii Moldova

2.Definiți noțiunea de *discriminare directa

LEGE Nr. 121 din 25-05-2012 Art 2 -tratarea unei persoane în baza oricăruia dintre criteriile
prohibitive în manieră mai puţin favorabilă decît tratarea altei persoane într-o situaţie
comparabilă

3.Definiți noțiunea de *discriminare indirecta

LEGE Nr. 121 din 25-05-2012 Art 2-orice prevedere, acţiune, criteriu sau practică aparent
neutră care are drept efect dezavantajarea unei persoane faţă de o altă persoană în baza
criteriilor stipulate de prezenta lege, în afară de cazul în care acea prevedere, acţiune, criteriu
sau practică se justifică în mod obiectiv, printr-un scop legitim şi dacă mijloacele de atingere
a acelui scop sînt proporţionale, adecvate şi necesare;

4.Definiți noțiunea de *discriminare multipla

Discriminarea multiplă are loc atunci când o persoană este discriminată pe mai multe criterii,
de exemplu, sex şi religie, vârstă şi etnie, etc.

5.Definiți noțiunea de *reputație profesionala

“reflectarea calităţilor profesionale ale persoanei în conştiinţa socială, însoţită de aprecierea

pozitivă a societăţii

6.Definiți noțiunea de *tratament diferențiat

Acțiuni evaluative adresate unei persoane sau unui grup caracterizat prin diferențieri de
comportament sau acțiuni care presupun in sine evidențiere în avantaj sau dejavantaj a cineva
față de altcineva
7. Ce nu constituie munca forțată în RM

Art 7 din CMRM ALIN 5

(5) Nu se consideră muncă forţată (obligatorie):

a) serviciul militar sau activităţile desfăşurate în locul acestuia de cei care, potrivit
legii, nu îndeplinesc serviciul militar obligatoriu;

b) munca unei persoane condamnate prestată în condiţii normale în perioada de

detenţie sau de liberare condiţionată de pedeapsă înainte de termen;

c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele
care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege

8. Autorităţile competente nu vor trebui sa impună sau să permită impunerea muncii forţate
sau obligatorii în folosul unor particulari, societăţi sau al unor persoane morale private.2.
Dacă o astfel de forma de muncă forţată sau obligatorie în folosul unor particulari, societăţi
sau unor persoane morale private exista la data la care ratificarea prezentei convenţii de către
un Membru este înregistrată de către Directorul General al Biroului Internaţional al Muncii,
acest Membru va trebui sa desfiinteze complet munca forţată sau obligatorie amintita,
începînd de la data intrării în vigoare a prezentei convenţii, în ceea ce-l priveşte.Articolul 51.
Nici o concesie acordată unor particulari, unor societăţi sau unor persoane morale private nu
va trebui să aibă drept consecinţa impunerea unei forme oarecare de muncă forţată sau
obligatorie în vederea producerii sau stringerii de produse pe care aceşti particulari, societăţi
sau persoane morale private le folosesc sau cu care fac comerţ.2. Dacă anumite concesii
existente comporta dispoziţii care au drept urmare impunerea unei astfel de munci forţate sau
obligatorii, aceste dispoziţii vor trebui să fie anulate cît mai curînd posibil, pentru a se
conformă prevederilor articolului 1 al prezentei convenţii.

13 Raporturi juridice de munca tipice

soldaţii care indeplinesc serviciul militar activ;

gradaţii recrutaţi pe baza de voluntariat,

persoanele care contribuie prin muncă la indeplinirea unei munci în interes public,

elevii şi studenţii în timpul instruirii practice.

15.Dispozițiile codului muncii se aplica

Conform articolului 3 din CMRM

Articolul 3. Domeniul de aplicare a codului

Dispoziţiile prezentului cod se aplică:

a) salariaţilor cetăţeni ai Republicii Moldova, încadraţi în baza unui contract

individual de muncă, inclusiv celor cu contract de formare profesională continuă sau de
calificare profesională, care prestează muncă în Republica Moldova;

b) salariaţilor cetăţeni străini sau apatrizi, încadraţi în baza unui contract individual de
muncă, care prestează muncă pentru un angajator care îşi desfăşoară activitatea în Republica
Moldova;

c) salariaţilor cetăţeni ai Republicii Moldova care activează la misiunile diplomatice

ale Republicii Moldova de peste hotare;

d) angajatorilor persoane fizice sau juridice din sectorul public, privat sau mixt care
folosesc munca salariată;

e) salariaţilor din aparatul asociaţiilor obşteşti, religioase, sindicale, patronale, al

fundaţiilor, partidelor şi altor organizaţii necomerciale care folosesc munca salariată.

25. Formele grave a discriminării

Articolul 4. Formele grave ale discriminării

Formele grave ale discriminării sînt:

a)promovarea sau practicarea discriminării de către autorităţile publice;

b)susţinerea discriminării prin intermediul mijloacelor de informare în masă;

c)amplasarea mesajelor şi simbolurilor discriminatorii în locurile publice;

d)discriminarea persoanelor pe baza a două sau mai multe criterii;

e)discriminarea săvîrşită de două sau mai multe persoane;

f)discriminarea săvîrşită de două sau mai multe ori;

g)discriminarea săvîrşită asupra unui grup de persoane;

h)segregarea rasială.

6. Subiecți ai raporturilor de muncă sunt

Angajator

Salariat

Organul sindical

Organele cu competențe asiguratorii de securitate în cîmpul muncii

7.

Conținutul raportului juridic de muncă constă în totalitatea drepturilor și obligațiilor

salariatului și angajatorului

8.Temei a apariției raportului juridic de muncă este

Contractul individual de muncă

Contractul colectiv de muncă

9.

Temei de modificare a raportului juridic de munca este

Acordul salariatului și a angajatorului

10 Suspendarea raportului juridic de munca

Potrivit art. 76 Codul Muncii R. M., raporturile juridice de muncă pot fi suspendate din cauze
independente de voinţa subiecţilor, precum şi din cauze dependente.

Potrivit art. 77 din Codul Muncii, contractul individual de muncă se suspendă prin acordul
părţilor în următoarele cazuri

1. Definitia de muncă Munca reprezintă activitatea umană specifica, manuală şi/sau

intelectuală, prin care oamenii utilizează aptitudini personale în vederea satisfacerii
necesităţilor lor. Relaţiile de muncă reprezintă relaţiile sociale care se formează între oameni
în procesul de prestare a muncii.
Conform art. 1, Codul Muncii R. M., angajatorul este persoana juridică (unitate) sau
persoană fizică care angajează salariaţi în bază de contract individual de muncă
încheiat conform legislaţiei muncii. Salariatul este persoana fizică (bărbat sau femeie)
care prestează o muncă conform unei anumite specialităţi, calificări sau într-o anumită
funcţie, în schimbul unui salariu, în baza contractului individual de muncă

2. Definiți raportul juridic de muncă

Prin raport juridic se înţelege orice relaţie socială care cade sub incidenţa normei
juridice sau care este reglementată de ea, unii participanţi la această relaţie avînd
drepturi subiective, alţii purtând obligaţii juridice, acestea fiind puse în acţiune şi
asigurate, în caz de necesitate, prin forţa coercitivă a statului.
Raporturile juridice de muncă pot fi definite ca acele relaţii sociale reglementate de
legislaţia muncii, ce iau naştere între o persoană fizică (salariat), pe de o parte, şi o
persoană juridică sau o persoană fizică (angajator), pe de altă parte, ca urmare a
 prestării unei anumite munci de către prima persoană în folosul şi sub autoritatea celei
de-a doua, care, la rândul ei, se obligă să-i asigure condiţii echitabile de muncă şi să
achite la timp şi integral salariul
3. Dreptul muncii ca ramură de drept
Dreptul muncii ca ramură de drept. Dreptul s-a născut din viață și din conflictele ei. Viața,

dincolo de ceea ce înseamnă farmec, înseamnă luptă zilnică și trudă permanentă. În viața sa,
trăită ca realitate socială, omul a învățat să gândească religios, moral, economic și în aceeași
măsură, a fost nevoit să gândească juridic. Dreptul muncii ca știință juridică. Sistemul unitar
al dreptului român cuprinde un ansamblu de norme prin care se reglementează o categorie
distinctă de relații sociale, având o metodă proprie și comunitate de principii.

Principalul act normativ al dreptului muncii este Codul muncii.

4. Obiectul de reglementare al dreptului muncii.

Obiectul dreptului muncii este constituit din raporturile juridice de muncă.

Raporturile juridice de muncă sunt relaţiile sociale reglementate de lege care se stabilesc între
o persoană fizică şi o persoană juridică sau o persoană fizică, în urma prestării unei munci de
către cea de a doua în folosul celei dintîi, care, la rândul ei, se obligă să o remunereze şi să
creeze condiţiile necesare prestării acestei munci.

În concluzie, obiectul dreptului muncii este constituit din raporturile juridice de muncă
născute din contractul individual de muncă şi raporturile juridice conexe lor.

Ca ramură a sistemului unitar al dreptului, dreptul muncii este format din ansamblul normelor
juridice prin care sunt reglementate relaţiile care se stabilesc în procesul încheierii, executării,
modificării şi încetării raporturilor juridice de muncă, întemeiate pe contractul individual de
muncă şi contractul colectiv de muncă.

Sursa existenţei raportului juridic de muncă o constituie încheierea şi existenţa contractului

individual de muncă.

Nu se încadrează în obiectul dreptului muncii, munca independentă, în special, exercitarea

profesiunilor libere:

Avocaţii;
Jurnaliştii;
Notarii;
Medicii;
Farmaciştii;
Artiştii;
Executorii judecătoreşti;
Detectivii particulari;
5. Metoda dreptului muncii.

Metoda de reglementare poate fi definită ca modalitatea de apariţie a normelor juridice din

ramura respectivă. În drept sunt cunoscute 2 metode:

metoda reglementării directe, specifică dreptului public

metoda voinţei părţilor, caracterizată prin egalitatea părţilor, specifică dreptului privat.

Ambele metode sunt folosite în dreptul muncii:

raportul de subordonare faţă de patron ce izvorăşte din contractul încheiat de părţi este
specific metodei bazate pe egalitatea părţilor;

metoda reglementării directe se întîlneşte în cazul normelor din actele normative de protecţie
şi garantare a drepturilor salariaţilor.

Gardienii.

6. Identificați care din raporturile menționate sunt reglementate de normele Dreptului

muncii

liberii profesioniști

munca prestată în baza contractului individual de muncă

raporturile juridice conexe

munca prestată în baza contractului de prestări servicii

munca prestată în baza contractului de antrepriză

munca meșteșugurilor

munca voluntarilor

12. Care dintre următoarele elemente sunt considerate condiții ale capacității juridice de
muncă ale salariatului

Criteriul de vârstă

Criteriul patrimonial

Criteriul organizațional

Criteriul volitiv

Criteriul medical
11 Persoana fizică dobândește capacitatea deplină de a încheia un contract individual de
muncă

La împlinirea vârstei de 16 ani

La împlinirea vârstei de 21 de ani

La data dobândirii capacității de exercițiu depline

17 Victimele hîrțuiri sexuale sunt doar salariatele –Fals

18Principiul egalității salariaților se referă la toți salariații

19Relațiile de muncă se basează pe principiul renumerării egale pentru o muncă egală

20Acțiunii discriminatorii a angajatorului

1.Cerințe diferite.

2.Salariu diferențiat pentru acleasi munci

3.Favorizarea

4.Promovarea necorectă

21hărţuire sexuală - orice formă de comportament fizic, verbal sau nonverbal, de natură sexuală, care
lezează demnitatea persoanei ori creează o atmosferă neplăcută, ostilă, degradantă, umilitoare sau
insultătoare;

22victimizare – orice acţiune sau inacţiune soldată cu consecinţe adverse ca urmare a depunerii unei
plîngeri sau înaintării unei acţiuni în instanţa de judecată în scopul asigurării aplicării prevederilor
prezentei legi sau în scopul furnizării unor informaţii, inclusiv a unor mărturii, care se referă la plîngerea
sau acţiunea înaintată de către o altă persoană;

23unitate gender – specialist abilitat cu funcţii de promovare a egalităţii între femei şi bărbaţi în instituţia
în care activează

24 Nu sunt discriminatorii ca protejeaza securitatea si sanatatea copilului