Capitolul III

REPREZENTANŢII ŞI SUCCESORII
ÎN PROCESUL PENAL
Articolul 75. Capacitatea de exerciţiu în procesul penal
(1) Capacitatea de a-şi exercita drepturile prevăzute de prezentul cod o au
toate persoanele majore participante la proces, cu excepţia celor prevăzute la
alin. (2).
(2) Incapabile în procesul penal sînt considerate:
1) persoanele recunoscute astfel potrivit procedurii penale sau în privința
cărora a fost instituită o măsură de ocrotire judiciară;
2) partea vătămată, partea civilă care nu au împlinit vîrsta de 14 ani.
(3) Instanţa poate recunoaşte persoană incapabilă, conform procedurii
penale, partea vătămată, partea civilă, bănuitul, învinuitul, inculpatul, partea
civilmente responsabilă, care în urma unei boli psihice temporare sau a
debilităţii mintale nu este capabilă să-şi exercite de sine stătător drepturile şi
obligaţiile.
(4) Partea vătămată, partea civilă, bănuitul, învinuitul, inculpatul în
vîrstă de pînă la 18 ani au capacitatea de exerciţiu limitată. Posibilitatea
acestora de a-şi exercita de sine stătător drepturile este limitată în cazurile
prevăzute de prezentul cod.
(5) În procesul penal, capacitatea de exerciţiu a părţii vătămate, părţii
civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului şi părţii civilmente responsabile se
stabileşte la momentul desfăşurării procesului penal.
(6) Organul de urmărire penală sau instanţa recunoaşte capacitatea de
exerciţiu a persoanei care a atins majoratul sau, după caz, vîrsta de 14 ani.
Instanţa recunoaşte capacitatea de exerciţiu în procesul penal a părţii
vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului care au redobîndit
capacitatea de a-şi exercita drepturile şi obligaţiile de sine stătător.
Articolul 76. Consecinţele incapacităţii şi capacităţii de exerciţiu
limitate
(1) Persoana incapabilă participantă la proces nu-şi poate exercita de sine
stătător drepturile prevăzute de prezentul cod, acestea fiind exercitate de
reprezentantul ei legal.
(2) În cazul în care partea civilă iresponsabilă nu are reprezentant legal,
participarea ei în procesul penal se suspendă, iar acţiunea civilă se lasă fără
examinare, dacă procurorul nu înaintează acţiune în interesele acesteia faţă de
învinuit, inculpat sau faţă de persoana care poartă răspundere materială
pentru faptele învinuitului, inculpatului. În cazul iresponsabilităţii părţii
civilmente responsabile, participarea acesteia la proces se suspendă, iar
acţiunea înaintată împotriva ei se lasă fără examinare.
(3) Participantul la proces cu capacitate de exerciţiu limitată, fără
consimţămîntul reprezentantului său legal, nu este în drept:
1) să retragă cererea privitor la acţiunea prejudiciabilă comisă împotriva
sa;
2) să se împace cu partea vătămată, bănuitul, învinuitul, inculpatul;
3) să recunoască acţiunea civilă înaintată lui;
4) să renunţe la acţiunea civilă înaintată de el;
 5) să retragă plîngerea depusă în interesele sale.
Articolul 77. Reprezentanţii legali ai victimei, părţii vătămate, părţii
civile,
bănuitului, învinuitului, inculpatului
(1) Reprezentanţi legali ai victimei, părţii vătămate, părţii civile,
bănuitului, învinuitului, inculpatului sînt părinţii, înfietorii, tutorii sau
curatorii lor, care reprezintă în procesul penal interesele participanţilor la
proces minori sau iresponsabili.
(2) În cazul în care victima, partea vătămată, bănuitul, învinuitul,
inculpatul nu au reprezentanţi legali din numărul persoanelor menţionate la
alin.(1), organul de urmărire penală sau instanţa de judecată numeşte din
oficiu ca reprezentant legal autoritatea tutelară.
(3) Organul de urmărire penală sau, după caz, instanţa, prin hotărîre
motivată, admite în calitate de reprezentanţi legali ai părţii vătămate, părţii
civile, bănuitului, învinuitului, inculpatului pe unul din părinţi, înfietori, tutori
sau curatori ai fiecăruia. Prioritate are acea candidatură dintre părinţi,
înfietori, tutori sau curatori care este susţinută de toţi ceilalţi reprezentanţi
legali sau de către minor. În caz contrar, chestiunea admiterii reprezentantului
legal o decide organul de urmărire penală sau instanţa de judecată.
(4) Nu se admite în procesul penal în calitate de reprezentant legal:
1) al victimei, părţii vătămate şi părţii civile - persoana căreia i se
incumbă cauzarea, prin infracţiune, a prejudiciului moral, fizic sau material
părţii vătămate sau a prejudiciului material părţii civile;
2) al bănuitului, învinuitului, inculpatului – persoana căreia, prin
infracţiunea imputată bănuitului, învinuitului sau inculpatului, i s-a cauzat
prejudiciu material, fizic sau moral.
(5) În cazul în care, după admiterea persoanei în calitate de reprezentant
legal al victimei, părţii vătămate, părţii civile, bănuitului, învinuitului,
inculpatului, se constată lipsa temeiurilor de a o menţine în această calitate,
organul de urmărire penală sau instanţa, prin hotărîre motivată, încetează
participarea acesteia la proces în calitate de reprezentant legal. Calitatea de
reprezentant legal încetează o dată cu atingerea majoratului de către partea
vătămată, partea civilă, bănuit, învinuit, inculpat şi dobîndirea de către aceştia
a capacităţii depline de exerciţiu.