Sunteți pe pagina 1din 6

Lamuriri procedura penala

Perchezitia domiciliara
Percheziţia domiciliară poate fi dispusă în cursul urmăririi penale la cererea procurorului:

 de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa căreia i-ar reveni competenţa să


judece cauza în primă instanţă
 sau de judecatorul de drepturi si libertati de la instanţa corespunzătoare în grad
acesteia în a cărei circumscripţie se află sediul parchetului din care face parte
procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală.
În cursul judecăţii, percheziţia se dispune, din oficiu sau la cererea procurorului, de către
instanţa învestită cu judecarea cauzei.

Stramutarea
Strămutarea poate fi cerută de părţi sau de procuror. În cursul procedurii de cameră
preliminară nu se poate face cerere de strămutare.

În cazul respingerii cererii de strămutare, în aceeaşi cauză nu mai poate fi formulată o nouă
cerere pentru aceleaşi motive.

Introducerea unei cereri de strămutare nu suspendă judecarea cauzei.


Se depune la instanta de unde se solicita stramutarea.

Cererea de stramutare este de competenta curtii de apel, daca instanta de la care se cere
stramutarea este o judecatorie sau un tribunal din circumscriptia acesteia.

Daca stramutarea se cere de la curtea de apel, competenta de solutionare revine Inaltei


Curti de Casatie si Justitie.

Masuri preventive
Masura preventiva se revoca, din oficiu sau la cerere:

 in cazul in care au incetat temeiurile care au determinat-o


 ori au aparut imprejurari noi din care rezulta nelegalitatea masurii,

Dispunandu-se, in cazul retinerii si arestarii preventive, punerea in libertate a suspectului ori a


inculpatului, daca nu este arestat in alta cauza.

Nulitatea absoluta
Determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind:

a) compunerea completului de judecata;


b) competenta materiala si competenta personala a instantelor judecatoresti, atunci cand
judecata a fost efectuata de o instanta inferioara celei legal competente;

c) publicitatea sedintei de judecata;

d) participarea procurorului, atunci cand participarea sa este obligatorie potrivit legii;

Incalcarea dispozitiilor legale prevazute la alin. (1) lit. a)-d) poate fi invocata in orice stare a
procesului.

e) prezenta suspectului sau a inculpatului, atunci cand participarea sa este obligatorie


potrivit legii;

f) asistarea de catre avocat a suspectului sau a inculpatului, precum si a celorlalte


parti, atunci cand asistenta este obligatorie.

Incalcarea dispozitiilor legale prevazute la alin. (1) lit. e) si f) trebuie invocata:

 pana la incheierea procedurii in camera preliminara, daca incalcarea a intervenit in


cursul urmaririi penale sau in procedura camerei preliminare;

 in orice stare a procesului, daca incalcarea a intervenit in cursul judecatii;

 in orice stare a procesului, indiferent de momentul la care a intervenit incalcarea,


cand instanta a fost sesizata cu un acord de recunoastere a vinovatiei.

Nulitatea absoluta se constata din oficiu sau la cerere.

Apel

Pot face apel:

a) procurorul - penală şi civilă;

b) inculpatul(sotul + avocatul) - penală şi civilă;

c) partea civilă - penală şi civilă


partea responsabilă civilmente – civilă si penală - daca soluţia din penal a
influenţat soluţia în latura civilă;

d) persoana vătămată, în ceea ce priveşte latura penală;

e) martorul, expertul, interpretul şi avocatul, în ceea ce priveşte cheltuielile


judiciare, indemnizaţiile cuvenite acestora şi amenzile judiciare aplicate;

f) orice persoană fizică ori juridică ale cărei drepturi legitime au fost vătămate
nemijlocit printr-o măsură sau printr-un act al instanţei, în ceea ce priveşte
dispoziţiile care au provocat asemenea vătămare.
Pentru persoanele prevăzute la lit. b)-f), apelul poate fi declarat şi de către
reprezentantul legal ori de către avocat, iar pentru inculpat, şi de către soţul
acestuia.

Termenul de declarare a apelului

Pentru procuror, persoana vatamata si parti, termenul de apel este de 10 zile, daca
legea nu dispune altfel, si curge de la comunicarea copiei minutei.

Renuntarea la apel

După pronunţarea hotărârii şi până la expirarea termenului de declarare a apelului,


părţile şi persoana vătămată pot renunţa în mod expres la această cale de atac.

Asupra renunţării, cu excepţia apelului care priveşte latura civilă a cauzei, se poate
reveni înăuntrul termenului pentru declararea apelului.

Renunţarea sau revenirea asupra renunţării poate să fie făcută personal sau prin
mandatar special.

Retragerea apelului
Până la închiderea dezbaterilor la instanța de apel, oricare dintre părți își poate
retrage apelul declarat.
Retragerea trebuie să fie făcută personal de parte sau prin mandatar special, iar dacă
partea se află în stare de deținere, printr-o declarație atestată sau consemnată într-
un proces-verbal de către conducerea locului de deținere.
Declarația de retragere se poate face fie la instanța a cărei hotărâre a fost atacată, fie
la instanța de apel.
Reprezentanții legali pot retrage apelul cu respectarea, în ceea ce privește latura
civilă, a condițiilor prevăzute de legea civilă.
Inculpatul minor nu poate retrage apelul declarat personal sau de reprezentantul său
legal.
Apelul declarat de procuror poate fi retras de procurorul ierarhic superior.
Apelul declarat de procuror și retras poate fi însușit de partea în favoarea căreia a
fost declarat.

Compunerea instanţei
Completul de judecată se poate schimba până la începerea dezbaterilor.

După începerea dezbaterilor, orice schimbare în compunerea completului atrage


reluarea dezbaterilor.

Suspendarea judecăţii

 Cand constata ca pe baza unei expertize medico-legale inculpatul suferă de o


boală gravă, care îl împiedică să participe la judecată – instanţa (prin
incheiere), dispune suspendarea judecăţii până când starea sănătăţii
inculpatului va permite participarea acestuia la judecată.

 Dacă sunt mai mulţi inculpaţi, iar temeiul suspendării priveşte numai pe unul
dintre ei şi disjungerea nu este posibilă - se dispune suspendarea întregii
cauze.

Suspendarea judecăţii se dispune şi pe perioada desfăşurării procedurii de


mediere

Încheierea prin care s-a dispus suspendarea cauzei în primă instanţă poate fi
atacată separat cu contestaţie la instanţa ierarhic superioară:în termen de 24 de
ore:

 de la pronunţare, pentru procuror, părţile şi persoana vătămată prezente,

 şi de la comunicare, pentru părţile sau persoana vătămată care lipsesc.

Contestaţia se depune la instanţa care a pronunţat încheierea atacată în termen de


48 de ore de la înregistrare.

Contestaţia nu suspendă executarea şi se judecă în termen de 3 zile de la


primirea dosarului.

Procesul penal se reia din oficiu de îndată ce inculpatul poate participa la


judecată sau la încheierea procedurii de mediere, potrivit legii.

Instanţa de judecată este obligată să verifice periodic, dar nu mai târziu de 3 luni,
dacă mai subzistă cauza care a determinat suspendarea judecăţii.

Ridicarea unei excepţii de neconstituţionalitate nu suspendă judecarea cauzei

Deliberarea
La deliberare iau parte numai membrii completului in fata caruia a avut loc dezbaterea.

Completul de judecata delibereaza in secret.

Acordul de recunoastere a vinovatiei

Acordul de recunoastere a vinovatiei se poate incheia numai cu privire la infractiunile pentru care
legea prevede pedeapsa amenzii sau a inchisorii de cel mult 15 ani.

Acordul de recunoastere a vinovatiei se incheie atunci cand, din probele administrate, rezulta
suficiente date cu privire la existenta faptei pentru care s-a pus in miscare actiunea penala si
cu privire la vinovatia inculpatului.

La incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei, asistenta juridica este obligatorie

Priveste felul si cuantumul pedepsei, precum si forma de executare a acesteia, respectiv felul
masurii educative ori, dupa caz, solutia de renuntare la aplicarea pedepsei sau de amanare a
aplicarii pedepsei.

Acordul de recunoastere a vinovatiei se incheie in forma scrisa.

In situatia in care se incheie acord de recunoastere a vinovatiei, procurorul nu mai intocmeste


rechizitoriu cu privire la inculpatii cu care a incheiat acord.

Recuzarea

Părţile, subiecţii procesuali principali sau procurorul pot face cerere de recuzare

Cererea de recuzare se formulează doar împotriva persoanei din cadrul organului de


cercetare penală, a procurorului sau a judecătorului care efectuează activităţi
judiciare în cauză.

Este inadmisibilă recuzarea judecătorului sau a procurorului chemat să decidă


asupra recuzării.

Rechizitoriul

Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalităţii şi temeiniciei de prim-procurorul


parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea
de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic
superior.

Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de


Casaţie şi Justiţie, rechizitoriul este verificat de procurorul-şef de secţie, iar când a
fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui
parchet.

În cauzele cu arestaţi, verificarea se face de urgenţă şi înainte de expirarea duratei


arestării preventive.

Excepţiile de necompetenţă

Excepţia de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei a instanţei


inferioare celei competente potrivit legii poate fi invocată în tot cursul judecăţii,
până la pronunţarea hotărârii definitive.

Excepţia de necompetenţă materială sau după calitatea persoanei a instanţei


superioare celei competente potrivit legii poate fi invocată până la începerea
cercetării judecătoreşti.

Excepţia de necompetenţă teritorială poate fi invocată până la începerea cercetării


judecătoreşti.

Excepţiile de necompetenţă pot fi invocate din oficiu, de către procuror, de către


persoana vătămată sau de către părţi