PLÂNGEREA ÎMPOTRIVA ACTELOR ŞI MĂSURILOR DE

URMĂRIRE PENALĂ

 Cine poate face plângere: părţile, subiecţii procesuali dar şi terţe

persoane care au suferit o vătămare a intereselor lor legitime de pe urma
actelor şi măsurilor de urmărire penală
 Obiectul plângerii: măsuri şi acte de urmărire penală aparţinând
organului de cercetare penală sau procurorului
 Unde se depune plângerea: la organul de cercetare penală sau la
procuror
 Efecte: plângerea nu suspendă aducerea la îndeplinire a actului sau a
măsurii care face obiectul plângerii

Trei ipoteze
A. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor de urmărire penală
efectuate de către organul de cercetare penală
 se poate depune fie la organul de cercetare penală, fie direct la
procuror; dacă plângerea se depune la organul de cercetare penală,
acesta are obligaţia de o înainta procurorului în 48 de ore de la
primire, împreună cu explicaţiile sale, atunci când sunt necesare
 nu există un termen pentru formularea unei astfel de plângeri, prin
urmare plângerea se poate formula atâta vreme cât urmărirea penală
este în curs
 plângerea se soluţionează de către procurorul care supraveghează
urmărirea penală.
!!!! Dacă măsurile au fost luate sau actele au fost efectuate de către
organul de cercetare penală în baza dispoziţiilor procurorului,
competenţa de soluţionare aparţine procurorului ierarhic superior celui
care supraveghează urmărirea penală.
 termenul de rezolvare a plângerii de către procuror este de 20 de zile
(termen procedural de recomandare) de la data înregistrării plângerii la
parchet
 Actul prin care se soluţionează plângerea→ ordonanţa procurorului
care se comunică de îndată persoanei care a formulat plângerea.
 Împotriva ordonanţei procurorului prin care s-a soluţionat plângerea nu
se mai poate face plângere.
B. Plângerea împotriva măsurilor şi actelor procurorului
 Vizează acte şi măsuri ale procurorului sau efectuate de organul de
cercetare penală în baza dispoziţiilor acestuia
 Nu există un termen de formulare a plângerii, prin urmare aceasta se poate
formula cât timp urmărirea penală este în curs, cu excepţia soluţiei de
clasare pentru care legea prevede un termen de atacare.
 dacă plângerea se depune la procurorul care a efectuat actul sau a dispus
măsura procesuală, acesta o va înainta în termen de 48 de ore de la
înregistrare, procurorului ierarhic superior, împreună cu explicaţiile sale,
atunci când acestea sunt necesare
 Plângerea se rezolvă de către procurorul ierarhic superior în termen de 20
de zile de la data înregistrării plângerii (termen de recomandare)
 Se soluţionează prin ordonanţă, care se comunică de îndată persoanei care
a făcut plângerea şi altor persoane interesate
 Împotriva ordonanţei procurorului ierarhic superior nu se poate formula
plângere (excepţie, ordonanţa prin care a fost soluţionată plângerea
împotriva ordonanţei de clasare, împotriva căreia se poate plângere la
judecătorul de cameră preliminară).

C. Plângerea împotriva ordonanţei de clasare sau a dispoziţiei din

rechizitoriu referitoare la clasare, în faţa judecătorului de cameră
preliminară

 Titularul plângerii→ persoana a cărei plângere împotriva soluţiei de

clasare a fost respinsă prin ordonanţa procurorului ierarhic superior, care
poate face plângerea personal, prin reprezentant legal sau convenţional.
Pot face plângere părţile, subiecţii procesuali principali dar şi orice alte
persoane ale căror interese legitime au fost vătămate.
nu pot formula plângere denunţătorul sau martorul din proces dacă
aceştia nu dovedesc o vătămare a intereselor lor legitime ca urmare
a soluţiei pronunţate
 Termen →se formulează în termen de 20 de zile de la comunicarea de
către procurorul ierarhic superior a ordonanţei prin care a dispus asupra
asupra plângerii împotriva soluţiei de clasare (termen procedural de
decădere);
dacă plângerea la procurorul ierarhic superior celui care a dispus
clasarea nu a fost soluţionată în termenul legal (20 de zile de la
înregistrare), plângerea se poate face oricând după împlinirea
termenului în care procurorul ierarhic superior ar fi trebuit să
 soluţioneze plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la
comunicarea modului de rezolvare.
 Cerinţe de formă→ plângerea trebuie să cuprindă datele de identificare
ale petentului persoană fizică sau juridică, data ordonanţei sau a
rechizitoriului, denumirea parchetului, numărul de dosar, motivele
plângerii.
!!!! Atunci când plângerea nu cuprinde data ordonanţei sau a
rechizitoriului, denumirea parchetului şi numărul de dosar, aceasta nu se
va pune pe rol, ci va fi restituită pe cale administrativă petentului, în
vederea completării elementelor lipsă, completarea care se va face într-un
termen de 20 de zile calculat de la data restituirii (termen de decădere).
 Obiectul plângerii:
→ dispoziţia de clasare cuprinsă în ordonanţă sau rechizitoriu
→ dispoziţii complementare precum restituirea bunurilor, a cauţiunii,
dispoziţiile procurorului privind măsurile asiguratorii, cheltuielile
judiciare, etc.
→ nu pot fi atacate în faţa judecătorului de cameră preliminară ordonanţa
sau dispoziţia din rechizitoriu privind renunţarea la urmărirea penală,
având în vedere că această soluţie este supusă confirmării judecătorului de
cameră preliminară
→plângerea împotriva actelor şi măsurilor procurorului, altele decât
dispoziţia de clasare sau dispoziţiile complementare din ordonanţa de
clasare, este inadmisibilă

 Competenţa→ plângerea se soluţionează de judecătorul de cameră

preliminară de la instanţa care ar fi avut competenţa să judece cauza în
fond
În cazul în care clasarea s-a dispus prin rechizitoriu, competenţa de
soluţionare a plângerii se va stabili în raport de infracţiunea şi
persoana faţă de care s-a dispus clasarea, iar nu prin raportare la
faptele şi persoanele pentru care s-a dispus trimiterea în judecată
Dacă plângerea s-a înregistrat la o instanţă necompetentă, va fi
trimisă pe cale administrativă instanţei competente, atâta vreme cât
nu a fost repartizată unui judecător de cameră preliminară
Dacă plângerea a fost repartizată unui judecător de cameră
preliminară iar acesta constată că nu are competenţa de a soluţiona
plângerea, va dispune prin încheiere declinarea competenţei.
 Procedura de soluţionare
 judecătorul de cameră preliminară soluţionează plângerea într-o procedură
contradictorie, dispunând citarea petentului şi a intimaţilor şi
 încunoştiinţarea procurorului, aducându-le în acelaşi timp la cunoştinţă că
pot depune note scrise
 participarea procurorului este obligatorie
 dacă în cauză a fost pusă în mişcare acţiunea penală, petentul şi intimaţii
pot formula cereri şi pot invoca excepţii cu privire la legalitatea
administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală
 Judecătorul de cameră preliminară verifică şi din oficiu legalitatea
administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, putând
sancţiona cu nulitatea anumite acte sau exclude una sau mai multe probe.
 în termen de cel mult 3 zile de la primirea înştiinţării, procurorul va
trimite dosarul judecătorului de cameră preliminară
în situaţia în care plângerea a fost depusă la procuror, acesta
o va înainta împreună cu dosarul instanţei competente
 judecătorul de cameră preliminară verifică soluţia atacată pe baza
lucrărilor şi a materialului din dosarul de urmărire penală şi a oricăror
înscrisuri noi prezentate
 soluţionarea cauzei se face în camera de consiliu, prin încheiere care se
pronunţă în camera de consiliu.

Soluţii
 Există două categorii de soluţii, după cum acţiunea penală a fost sau nu
pusă în mişcare

1.Acţiunea penală nu a fost pusă în mişcare (întâlnim această situaţie

atunci când clasarea s-a dispus ca soluţie de neurmărire penală sau după
începerea urmăririi penale in rem, dar şi după continuarea urmăririi penale in
personam, fără punerea în mişcare a acţiunii penale).
Soluţiile posibile sunt:
 respingerea ca tardivă-când a fost formulată cu nerespectarea termenului
în care trebuia atacată ordonanţa procurorului irarhic superior
 respingerea ca inadmisibilă- atunci când este îndreptată împotriva unui alt
act al procurorului decât soluţia de clasare; când este formulată de o
persoană fără calitate procesuală; când a fost formulată tardiv în
procedura internă (la procurorul ierarhic superior), dar în termen la
judecătorul de cameră preliminară
 respingerea ca rămasă fără obiect-atunci când ulterior sesizării
judecătorului de cameră preliminară, procurorul ierarhic superior a admis
plângerea şi a infirmat soluţia de clasare
 respingerea ca neîntemeiată
 admiterea plângerii, desfiinţarea soluţiei atacte şi trimiterea motivată a
cauzei la procuror pentru a începe sau pentru a completa urmărirea
penală, ori, după caz, pentru a pune în mişcare acţiunea penală şi a
completa urmărirea penală, sau pentru a dispune efectuarea în continuare
a urmăririi penale faţă de o persoană
 admiterea plângerii şi schimbarea temeiului de drept al soluţiei de clasare
dacă prin aceasta nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a
făcut plângerea.
Totodată, judecătorul de cameră preliminară poate:
 să ia act de retragerea plângerii
 să decline competenţa de soluţionare a cauzei
 să trimită plângerea la procurorul ierarhic superior pentru a se pronunţa
asupra plângerii atunci când petentul a sesizat direct judecătorul de
cameră preliminară.
2. Acţiunea penală a fost pusă în mişcare (fiind vorba deci,
despre o plângere împotriva soluţiei de clasare dispusă faţă de
inculpat)
Soluţii:
 respingerea plângerii ca tardivă (explicaţiile de la punctul 1 rămân
valabile)
 respingerea plângerii ca inadmisibilă (explicaţiile de la punctul 1rămân
valabile)
 respingerea plângerii ca rămasă fără obiect (explicaţiile de la pct. 1 rămân
valabile)

plângerea va fi respinsă ca tardivă, ca inadmisibilă sau ca rămasă

fără obiect, fără să fie necesar ca judecătorul de camera preliminară
să procedeze la verificarea legalităţii administrării probelor şi a
efectuării actelor de urmărire penală
 verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării urmăririi penale,
exclude probele nelegal administrate sau sancţionează cu nulitatea actele
de urmărire penală efectuate cu încălcarea legii şi:
 respinge plângerea ca nefondată, menţinând soluţia atacată
 admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi trimite motivat cauza la
procuror, în vederea completării urmăririi penale
 admite plângerea şi schimbă temeiul de drept al soluţiei de clasare, dacă
nu se creează o situaţie mai grea pentru persoana care a formulat
plângerea
 admite plângerea, desfiinţează soluţia atacată şi dispune începerea
judecăţii, cu privire la faptele şi persoanele cu privire la care s-a pus în
 mişcare acţiunea penală pe parcursul cercetării, dacă probele legal
administrate sunt suficiente şi trimite dosarul spre repartizare aleatorie
încheierea judecătorului de cameră preliminară constituie actul de
sesizare a instanţei.
judecătorul care a dispus începerea judecăţii va fi incompatibil să
judece cauza în fond
 Şi în cazul în care acţiunea penală a fost pusă în mişcare în cursul
judecăţii, judecătorul de cameră preliminară poate:
→să ia act de retragerea plângerii
→să decline competenţa de soluţionare a cauzei
→să trimită plângerea la procurorul ierarhic superior pentru a se pronunţa
asupra plângerii atunci când petentul a sesizat direct judecătorul de
cameră preliminară.

Căi de atac
 Încheierile pronunţate de judecătorul de cameră preliminară în
această procedură sunt definitive.
Excepţie:
 încheierea judecătorului de cameră preliminară prin care
admite plângerea şi dispune începerea judecăţii
 Împotriva acestei încheieri, în termen de 3 zile de la comunicare,
procurorul, petenţii şi intimaţii pot face contestaţie cu privire la
modul de soluţionare a excepţiilor privind legalitatea administrării
probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală.
 Contestaţia nemotivată este inadmisibilă
 Contestaţia se depune la judecătorul de cameră preliminară care a
soluţionat plângerea şi se va înainta spre soluţionare judecătorului
de cameră preliminară de la instanţa ierahic superioară; când
instanţa sesizată cu plângere este Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,
contestaţia se va trimite completului competent, potrivit legii.
 Contestaţia se soluţionează cu citarea petentului şi a intimaţilor şi
cu participarea procurorului, în camera de consiliu.
 Soluţii:
→respingerea contestaţiei ca tardivă, inadmisibilă, sau după caz,
nefondată şi menţinerea dispoziţiei de începere a judecăţii
→admiterea contestaţiei, desfiinţarea încheierii atacate, dacă
cererile şi excepţiile au fost greşit soluţionate şi în urma rejudecării
plângerii poate dispune oricare dintre soluţiile care se pot pronunţa
asupra plângerii.