Rolul Parlamentului României și al Parlamentului European

În orice stat, autoritatea trebuie împărțită în multiple direcții, pentru ca puterea să nu se

concentreze în mâna unei singure entități. Din acest motiv, în România puterea este împărțită în:
cea legislativă, reprezentată de Parlament, cea executivă, reprezentată de Guvern și Președinte și
puterea judecătorească, adică instanțele de judecată.
Forul reprezentativ suprem al României este Parlamentul, având rolul principal de a
dezbate şi adopta legi, hotărâri şi moțiuni, în urma obținerii unui vot de aprobare din partea
majorității membrilor. Structura instituției este bicamerală, fiind alcătuită din Camera Deputaţilor
şi Senat. Membrii acestei autorități unice legiuitoare, deputații și senatorii, sunt aleși prin vot
universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Pe parcursul mandatului, parlamentarii
beneficiează de imunitate politică, astfel că aceștia nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru
voturile sau opiniile lor politice.
Membrii Camerei Deputaților și ai Senatului sunt aleși prin vot universal pe o perioadă de
patru ani, în cele 42 de circumscripții electorale din România, reprezentând cele 41 de județe și
Municipiul București. Acest mandat se poate prelungi de drept în stare de mobilizare, de război,
de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora, conform Constituției României, art 63.
Numărul deputaţilor care vor fi desemnaţi în Comisia de validare de către fiecare grup
parlamentar se stabileşte în funcţie de proporţia membrilor săi în numărul total al deputaţilor și
este mai mare față de numărul senatorilor, conform articolului 4 din Regulamentul Camerei
Deputaților. Astfel, în legislativul actual, Senatul are un număr de 136 de membri, iar Camera
Deputaților are 329 de membri. Ultimele alegeri în care s-au votat reprezentanții cetățenilor în
Parlamentul României au avut loc în anul 2020, iar următoarele vor avea loc în 2024.
Candidații la Parlamentul României sunt împărțiți în grupuri parlamentare, adică partide
politice, astfel că cei care în urma alegerilor electorale devin parlamentari, pot constitui grupuri
parlamentare proprii ale partidelor din care fac parte, acesta fiind procesul prin care diferite
partide politice ajung în Parlament.
Omologul Parlamentului României la cel mai înalt nivel este Parlamentul European, un
forum important cu rolul de a ține dezbateri politice și de a lua decizii la nivelul Uniunii
Europene. Acest organ legislativ este alcătuit din 705 de deputaţi aleşi în cele 27 de state
membre ale Uniunii Europene extinse, care sunt aleși în mod direct de alegători în toate statele
membre, pentru o perioadă de cinci ani, pentru a reprezenta interesele cetățenilor în procesul
legislativ al Uniunii Europene și pentru a se asigura că celelalte instituții ale UE își desfășoară
activitatea în mod democratic. Cele mai recente alegeri au avut loc în anul 2019, astfel că
următoarele vor fi în 2024.
Alocarea locurilor în Parlament are la bază reprezentarea degresivă și proporțională a
statelor membre. În acest mod, statele mici trimit mai mulți deputați în Parlamentul European
decât ar trebui dacă s-ar lua în considerare strict populațiile statelor respective. În cadrul
Parlamentului, europarlamentarii se constituie în grupuri politice. În prezent, există 7 grupuri
politice în cadrul Parlamentului European: Grupul Partidului Popular European (Creștin
Democrat) , Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor si Democraților din Parlamentul
European , Renew Europe Group , Grupul Verzilor/Alianța Liberă Europeană , Grupul Identitate
și Democrație , Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni , Grupul Stângii din
Parlamentul European - GUE/NGL .
Așadar, cele două instituții legislative, Parlamentul României, la nivel național, și
Parlamentul European, la nivel european, au un scop comun, acela de a stabili cadrul normativ
al statului, respectiv al Uniunii Europene. Se poate observa o asemănare și la nivelul membrilor
instituțiilor, aceștia fiind aleși prin vot direct să reprezinte cetățenii și să voteze acte normative
care să satisfacă nevoile cetățenilor.

Bibliografie:

 https://info.gov.ro/arhitectura-puterii/#:~:text=Puterea%20legislativ
%C4%83%20%E2%80%93%20Parlamentul,un%20mandat%20de%20patru%20ani
 https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_European#:~:text=Parlamentul%2C%20este
%20ales%20prin%20vot%20direct%20o%20dat%C4%83%20la%20cinci%20ani
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Parlamentul_Rom%C3%A2niei#:~:text=Membrii
%20Camerei%20Deputa%C8%9Bilor%20%C8%99i%20ai,de%20jude%C8%9Be
%20%C8%99i%20Municipiului%20Bucure%C8%99ti
 https://www.europarl.europa.eu/at-your-service/ro/be-heard/elections
 https://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/organisation-and-rules/
organisation/political-groups