Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Parlamentul:
Parlamentul adopta:
-legi (constitutionale,organice si ordinare)
-hotarari (unele cu caracter individual,altele cu caracter general,dar inferioare,ca forta
juridica,legii)
-motiuni (sunt tot hotarari,dar care exprima atitudinea parlamentului fata de guvern)
Parlamentul acorda vot de incredere primului ministru si guvernului,si dupa caz,poate demite
guvernul prin motiunea de cenzura
In republicile parlamentare,parlamentul este cel care alege si poate demite pe presedintele tarii
(Italia,Germania,Grecia)
1
-mesajelor (presedinte),rapoarte de activitate (avocatul poporului,curtea de
conturi,SRI),dari de seama (guvern),programe de dezvoltare
Comisiile permanente: fiecare camera are cate 14 comisii permanente,numite astfel fiindca sunt
alese pe toata durata mandatului parlamentar. Comisiile permanente se organizeaza in functie de
configuratia guvernului,pentru a putea exercita un control pertinent asupra acestuia. Membrii
comisiilor permanente sunt alesi in functie de criteriul specializarii,al competentei sau chiar al
preferintelor
Un parlamentar poate face parte dintr-o singura comisie. Participarea la comisie se
remunereaza. Comisiile permanente au rolul:
-de a controla guvernul
-de a aviza proiectele de lege primite de parlament
-rareori,au si rolul de a formula proiecte de legi
Comisiile temporare sunt infiintate numai pe durata pana la care isi incheie misiunea. Sunt
alcatuite tot conform principiului proportionalitatii, membrii lor fiind votati de catre camera
respectiva.
Comisiile isi incheie activitatea cu un raport sustinut in fata parlamentului. Comisiile temporare
sunt creatie a parlamentarismului britanic, desi nu toate tipurile de comisii au fost preluate si in
parlamentarismul romanesc.
2
Comisiile speciale (select commitees): sunt regasite si in parlamentarismul romanesc.Sunt
utilizate in diverse scopuri (evaluarea unor proiecte legislative,formularea unor propuneri
legislative etc)
Comisiile mixte: sunt formate din reprezentanti ale celor doua camere in vederea realizarii
unui scop comun (de exemplu, comisiile de redactare a proiectului de constitutie sau a
proiectelor legilor de revizuire a constitutiei
Comisiile de ancheta : sunt cele mai eficiente,si cele mai respectate,deoarece ele au si
prerogative judiciare (pot convoca martori,pot solicita expertize sau depozitii ale unor experti)
Comisiile de mediere: pana la revizuirea constitutiei din anul 2003,comisiile de mediere
erau utilizate atunci cand apareau divergente intre cele doua camere privind textul unei legi
In prezent,comisia de mediere formata dintr-un numar egal de deputati si senatori se mai
utilizeaza doar in cazul divergentelor dintre cele doua camere privind textul unei constitutii sau a
unei legi de revizuire a constitutiei
In afara acestor comisii,in parlamentarismul britanic mai intalnim:
- comisia intregii camere: ea nu exista in romania intrucat comisiile se formeaza tocmai pentru a
simplifica activitatea parlamentului.Totusi,englezii utilizeaza astfel de comisii atunci cand in
dezbatere sunt fie probleme constitutionale,fie probleme fiscale
- comisiile fara obiectiv (standing commitees): sunt comisii care se infiinteaza fara a avea o
sarcina anume si care se activeaza atunci cand este cazul (de regula tot pentru dezbaterea unor
proiecte de lege
Aceasta institutie a fost creata in Suedia,in anul 1766 si are in vedere investirea de catre
parlament a unei (unor) persoane cu rolul de a proteja pe cetatean fata de abuzurile administratiei
de stat privitoare la drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor
Prin urmare,institutia avocatului poporului nu are drept de decizie;ea are insa dreptul sa
ancheteze sesizarile privind abuzurile statului si in colaborare cu puterea executiva,sa incerce sa
le solutioneze.
Avocatul poporului este varianta romaneasca a ombudsmanului;alte state il denumesc procuror
parlamentar,prietenul poporului,aparatorul poporului.In UE,exista institutia mediatorului
european.In unele state exista un singur avocat al poporului;in altele exista doi si chiar mai multi.
5.Functia externa:
Parlamentul a pierdut competitia cu guvernul (in ultimul veac),in ceea ce priveste
initiativa in politica externa,initiativa care in prezent apartine guvernului.Totusi,parlamentul mai
pastreaza urmatoarele prerogative,in domeniul politicii externe:
- ratifica tratatele internationale negociate de catre guvern
- Instituie starea de razboi sau,dupa caz,decide incetarea starii de razboi (dreptul de a
institui starea de urgenta,starea de asediu,sau starea de razboi le are si presedintele romaniei,dar
decretul de instituire a unei astfel de stari trebuie aprobat de catre parlament
Mentionam ca in conditiile instituirii starii de razboi,parlamentul trebuie sa se reuneasca
de drept (automat),in 24 de ore,iar in cazul instituirii starilor de urgenta sau de asediu,parlamentul
trebuie sa se reuneasca de drept in 48 de ore
4
- exista un dezacord intre caracterul unitar al statului si caracterul bicameral al
parlamentului (un stat unitar se exprima printr-o singura voce
- se creeaza riscul aparitiei unor blocaje constitutionale
- cheltuieli suplimentare
5
Sedintele parlamentului
6
In executarea mandatului lor,parlamentarii beneficiaza de drepturi specifice
(indemnizatie,concediu,gratuitati).Mandatul de parlamentar inregistreaza anumite compatibilitati:
- nimeni nu poate fi in acelasi timp si deputat si senator;calitatea de parlamentar este
incompatibila cu orice functie de autoritate publica;de asemenea,mandatul de parlamentar este
incompatibil cu anumite profesii stabilite prin legea statutului deputatilor si senatorilor,sau pot
exercita anumite profesii cu aprobarea biroului permanent
Ideea a fost sa se grabeasca actul de justitie. Pe partea anchetatorilor, grabind actul de jstitie,
acestia nu au timp sa adune probele necesare la timp.
Inviolabilitatea – conform Constitutiei Art. 72 , deputatii si senatorii pot fii urmaritii si trimisi in
judecata penala pt fapte care nu au legatura cu voturile sau cu opiniile exprimate in exercitarea
mandatului, DAR:
Nu pot fi perchezitionati
fara incuviintarea Camerei din care fac parte , dupa ascultarea lor.
7
Urmarirea si trimiterea in judecata penala se pot face numai de catre Parchetul de pe langa ICCJ
(Inalta Curte de Casatie si Justitie) – procurorul general al acestui Parchet este si Procurorul
General al Romaniei. Competenta de judecata apartine ICCJ.
Retinerea este numai pt maxim 24 de ore si trebuie intotdeauna motivata, pe durata retinerii tu
poti sa ti soliciti avocatul si aceasta retinere este urmata de punerea in libertate sau arestarea
preventiva pe 29 de zile pana la maxim 129 de zile. Pentru ca un parlamentar sa fie retinut 24 de
ore trebuie ca Ministrul din camera din care face parte cel retinut sa isi dea acordul. Cele 29 de
zile de arest preventiv se poate prelungi si este dispus de un judecator (fiind independent, nu se
supune nimanui, fata de procurorul care este subordonat sefilor sai ) iar prelungirea sa nemotivata
ar fii fost obiectul uni abuz: Dupa maxim 2 luni de zile daca nu se revine la munca, ajungi somer.
Mandatul de arestare chiar si cel pe 24 de ore dispune arestul doar judecatorul, ci nu procurorul
care nu poate decat sa il solicite judecatorului.
Sunt state care acorda parlamentarilor dupa caz, fie imunitate civila ( adica in dr civil), fie
imunitate penala , dupa cum statele nordice nu acorda nici un fel de imunitate parlamentara.
Raspunderea parlamentarilor
Avertisment
Retragerea cuvantului (taierea microfonului) – Presedintele Camerei are un buton care poate opri
microfonul daca incalci timpul discursului sau daca se bat campii , se abat de la subiectul
disputat. Sunt state in care dreptul la cuvant este nelimitat: SUA sau Japonia. Piratarea timpului,
incerci sa mananci timpul, fiecare isi pirateaza timpul si in acest fel se ajunge ca legea sa fie
amanata.
Eliminarea din sala de sedinte – se dispune de catre Presedinte si daca nu se admite, vine
chestorul si il da afara. Din sala n-ai voie sa ripostezi, ci numai de la Tribuna. Sunt 2-3 -4
microfoane care se imprastie prin sala a. i replicile pot veni si din sala pt a se purta cat mai repede
un dialor in cazul in care exista riposte din sala fata de cel de la Tribuna.
Excluderea temporala din Parlament (in general pe durata de 30 de zile). Pe aceasta perioada
acesta nu este remunerat. Cazul lui Vadim Tudor care a iscat express un scandal pt a fii liber o
luna sa se ocupe de campania sa electorala – 2000
8
Actele Parlamentului
- Cu caracter politic
- Cu caracter juridic.
Acte cu caracter exclusiv politic. Ele nu au efecte juridice, fiind doar afirmatii sau atitudini dar
care genereaza prestigiu si influenta: declaratiile, mesajele si apelurile.
- Acte cu caracter individual (unele Hotarari – date pentru subiecte bine determinate - , motiunile
– acte de atitudine ale Parlamentului fata de Executiv,.) motiuni simple si motiuni de cenzura.
cele de cenzura care sunt semnate in majoritate de parlamentari, guvernul este demis. Onorabil ar
fii ca un parlamentar sa se autodemita in urma unei motiuni simple impotriva lui. Acest lucru nu
s-a intamplat niciodata in Romania.
Legile sunt acte juridice elaborate conform unei proceduri prevazute de Constitutie si care
reglementeaza relatiile sociale cele mai generale. Unele Constitutii ( Franta) stabilesc domeniul
legii. Constitutia Romaniei stabileste doar domeniul legilor organice (C. Art. 73)
Camera sesizata( adica aceea la care se depunde proiectul) este denumita camera de reflectie
In camera de reflectie legile trebuie studiate dezbatute si votate in 45 de zile daca legea
este una obisnuita sau in 60 de zile daca legea este de mare complexitate. Daca aceste termene se
depasesc se considera ca proiectul a fost adoptat( aprobare tacita).
Proiectul adoptat in camera de reflectie se trimite apoi celeilalte camere numite( Camera
decizionala) deoarece prin vot decide definitiv asupra proiectul de lege respectiv. Daca proiectul
a fost aprobat tacit de prima camera, atunci camera decizionala se considera sesizata din oficiu.
Daca Intre textele proiectului apar divergente, acestea se pot solutiona prin acordul camerei
decizionale. Daca insa nu se ajunge la un acord, decide prima camera in procedura de urgenta. In
acest fel a fost desfiintata medierea
Se noteaza fiecare articol in parte apoi textul in ansamblul sau.Odata definitivat si votat
textul se trimite celei de-a 2a camere. Textul se semneaza de catre presedintele camerei
respective si apoi este trimis celeilalte camere pentru dezbatere si aprobare.
Daca proiectul de lege este votat de ambele camere si semnat de presedintii acestora, el
este trimis sefului statului pentru promulgare. Promulgarea nu semnifica doar simpla operatiune
de semnare a legii de catre seful statului. Prin promulgare seful statului- Confirma ca legea a fost
corect elaborata d.p.d.v tehnic. In calitate de sef al puterii executive prin promulgare seful statului
confirma ca a luat cunostinta de continutul legii pe care se angajeaza sa o execute.
Dupa promulgare seful statului trimite spre publicare legea la monitorul oficial( Legea intra in
vigoare daca nu sunt alte conditii, in 3 zile de la publicarea in monitorul oficial. Seful statului are
10
un termen de reflectie de 20 de zile pentru a promulga legea. Daca seful statului are obiectii
privitoare la legea primita spre promulgare, el poate retrimite pentru reexaminare parlamentului
legea in cauza, o singura data( Dreptul de veto). Dupa ce parlamentul repune in dezbatere legea
retrimisa de presedinte si o supune dinou , el trimite dinou legea reexaminata presedintelui, care
in 10 zile este obligat sa o promulge
Guvernul isi poate asuma raspunderea in Parlament in sedinta comuna asupra unui program,unei
declaratii politice sau unui proiect de lege.Daca in 3 zile Parlamentul nu initiaza motiune de
cenzura impotriva guvernului ptr proiectul de lege depus in Parlament , proiectul se considera
adoptat desi Parlamentul n-are voie sa dezbata proiectul, nu are sa il voteze, iar eventualele
amendamente propuse sa fie agreate de guvern, e astfel si o modalitate prin care guvernul verifica
fidelitate majoritatii care il sustine.In cazul in care presedintele statului cere reexaminarea acestei
legi, ea se pune in dezbaterea camerelor reunite.
Sunt legi care se adopta direct in sedinta comuna a camerelor ( de ex:legea bugetului)
Hotararile parlamentului
Sunt acte juridice ale parlamentului cu deosebirea ca numai unele hotarari au caracter
normativ.Oricum hotararile parlamentului au intotdeauna forta juridica inferioara legilor.Din
punct de vedere procedural hotarirlor nu li se aplica procedura initiativei legislative,hotararile nu
trebuie examinate si avizate de catre comisiile de specialitate.Ele nu trebuie promulgate ci doar
semnate de presedintele camerei respective.Dintre hotararile cele mai importante mentionam:
-regulamentele parlamentului (acte normative care desi semnate doar de presedintele camerei
sunt supuse controlului de constitutionalitate).
11
-motiunile(motio=a certa): dojane catre guvern din partea parlamentului;sunt hotarari prin care se
exprima atitudinea parlamentului intro anumita problema;de regula,prin motiuni parlamentul isi
exprima pozitia fata de guvern.
Motiuni:
a)Motiunea simpla
Exprima pozitii ale parlamentului fata de politica interna sau externa a guvernului fiind de fapt
niste interpelari mai ample.Desi se supun votului ele nu produc consecinte juridice(instrument de
piratare al timpului de dezbatere pentru trecerea legii)
b)Motiunea de cenzura
Mentionam ca un parlamentar nu are voie in timpul aceleasi sesiune sa semneze decat pentru o
singura motiune,cu exceptia angajarii raspunderii de catre guvern.In 3 zile de la comunicare
motiunea se depune in dezbaterea parlamentului.Daca motiunea e votata in sedinta comuna cu
maj,absoluta guvernul e demis si se procedeaza la formarea altui guvern.Daca motiunea nu
intruneste majoritatea absoluta ea se considera respinsa si guvernul isi continua activitatea.
Mandatul prezidential
Presedintele romaniei este ales printr-un sistem electoral majoritar cu doua tururi pentru un
mandat de 5 ani. Presedintele Romaniei poate executa maximum doua mandate care pot fi si
successive(de consultat numai manuale de dupa 2003).
Rolurile presedintelui
Rolurile presedinteluis sunt sarcinile fundamentale pe care acesta trebuie sa le execute, in vreme
ce atributiile presedintelui sunt caile de realizare a rolurilor sale.
Herald=sol, ambasador
4. Presedintele este mediator intre cele trei puteri ale statului, precum si intre stat si societatea
civila.
Mediator= impaciuitor
- presedintele poate sa trimita mesaje parlamentului: este forma lui principala de colaborare cu
Parlamentul, presedintele poate prezenta nemijlocit mesajul, il poate trimite prin intermediul
purtatorului sau de cuvant, sau poate comunica mesajele prin intermediul presei centrale. Mesajul
presidential se audiaza in regim de urgenta in parlament dar nu se poate dezbate in prezenta
presedintelui.
13
- presedintele poate dizolva parliament daca cel putin doua tentative de formare a unui guvern au
esuat si pentru aceasta au trecut mai mult de 60 zile. In ultimele 6 luni ale mandatului insa,
presedintele nu poate dizolva parlamentul.
- In caz de fapte grave de incalcare a constitutiei parlamentul poate suspenda din functie pe
presedinte pe o durata de 30 zile, iar pt crima de inalta tradare il poate deferi justitiei.
- presedintele participa la sedintele de guvern atunci cand se dezbat probleme de interes national.
Cand participa la sedinte, presedintele prezideaza sedintele.
prin decret prezidential. Presedintele poate refuza o singura data propunerea primului ministru.
- presedintele infiinteaza, desfiinteaza si ridica in rang misiunile diplomatice ale Romaniei peste
hotare, acriditeaza sau recheama pe diplomatic romani de peste hotare, acridities pe reprezentantii
diplomatic starini in Romania.
-Confera ordine,declaratii,medalii
-poate institui starea de urgenta,de asediu sau de razboi (dar,in 5 zile,Parlamentul trebuie sa
confirme sau sa infirme aceasta decizie a presedintelui)
14
Raporturile presedintelui cu puterea judecatoreasca:
-numeste in functie sau elibereaza din functie pe magistrati (judecatori si procurori) prin decret
prezidential
-ideea dominanta este ca presedintele nu trebuie sa raspunda pentru actele savarsite de acesta in
calitate de sef de stat (de aceea majoritatea actelor oricarui sef de stat trebuie contrasemnate)
-in functie de felul institutiei sefului de stat (monarh sau presedinte),si raspunderea este
diferentiat:
c)raspunderea penala
15
Parchetul dupa caz in urma anchetei poate decide trimiterea in instanta a presedintelui
prin rechizitoriu sau neincperea urmaririi penale( si atunci presedintele isi reia activitatea)
Daca presedintele este dovedit nevinovat el isi reia activitatea. Daca este gasit vinovat iar
hotararea de condamnare ramane definitiva, el este considerat demis de drept din functie.
( conform noului cod penal crima de inalta tradare se sanctioneaza cu inchisoare pe viata).
Actele presedintelui:
-Actele presedintelui se numesc decrete. Decretele prezidentiale sunt acte de aplicare, deci
nu au putere normativa generala.
Guvernul:
Guvernul este format din seful guvernului ( este figura politica dinstincta) din ministrii,
unii secretari de stat precum si alti membrii cu drepturi depline.
Identitatea guvernului este data de identitatea primului ministru. De aceea, guvernul isi
inceteaza activitatea:
-La termen in mod ideal mandatul unui guvern ar trebui sa dureze cat mandatul
parlamentului, daca guvernul este sprijinit de o majoritate stabila.
-guvernul demisioneaza
-primul ministru se afla in imposbilitatea de a-si exercita mandatul mai mult de 45 de zile
-primul ministru este suspendat din functie de catre presedinte fiindca impotriva lui s-a
declansat urmarirea penala.
16
-primul ministru a devenit incompatibil
-prin legea 115/1999 republicata membrii guvernului raspund penal pentru modul in care
si-au exercitat mandatul intre 2 si 12 ani inchisoare si interzicerea vreme de 8ani a exercitarii unei
functii publice daca au dezinformat grav parlamentul sau au comis abuz in serviciu
Formarea guvernului:
Daca a fost obtinuta majoritate absoluta Guvernul depune juramantul de credinta in fata sefului
statului.
Prin decret prezidential presedintele numeste apoi in functie Guvernul votat de Parlament.
Dupa numirea in functie a Guvernului,presedintele Romaniei nu-l mai poate revoca din functie pe
primul ministru.
17