Curs 8 BCAP - 2020-2021

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative
Facultatea de Administraţie Publică
CURS 8 BCAP
Forma de învăţământ: IF
Bucureşti, 2020
Actele Parlamentului României
• Parlamentul este „unica autoritate legiuitoare
a ţării”.
• Voinţa parlamentului se exprimă nu numai
prin lege, dar şi prin alte acte cu denumiri
specifice, precum: regulamente, hotărâri,
moțiuni sau acte cu un caracter exclusiv
politic.
2
• Actele juridice ale parlamentului sunt: legile,
regulamentele Camerelor, hotărârile şi
moţiunile de cenzură.
• Actele cu caracter exclusiv politic ale
parlamentului sunt: declaraţii, mesaje, apeluri.
• Alte tipuri de acte sunt: avize, rapoarte,
decizii, adrese, hotărâri.
3
• Conceptul de lege şi categoriile de legi
Legea poate fi definită ca fiind actul juridic al
parlamentului, iniţiat potrivit Constituţiei,
adoptat de acesta potrivit unei proceduri
solemne, promulgat de preşedintele statului şi
publicat în Monitorul Oficial şi care conţine
reguli de conduită socială general obligatorii şi
impersonale, a căror respectare este asigurată,
la nevoie, prin forţa de constrângere a statului.
statului
4
3 categorii de legi: constituţionale, organice şi
ordinare.
a.Legile constituţionale sunt legile prin care se
revizuieşte Constituţia.
-Se adoptă cu votul a cel puţin două treimi din
numărul membrilor fiecărei Camere;
-Sunt definitive numai după aprobarea lor prin
referendum, organizat în cel mult 30 de zile de
la data adoptării proiectului sau a propunerii de
revizuire. 5
• Legile constituţionale pot fi iniţiate de
preşedintele României la propunerea
guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul
deputaţilor sau al senatorilor şi de cel puţin
500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
• Dublu control de constituționalitate.
6
b. Legile organice sunt actele pe care
Constituţia însăşi le declară astfel.
- reglementează organizarea şi funcţionarea
autorităţilor publice, dezvoltând principiile sau
regulile enunţate în Constituţie.
- se adoptă cu votul majorităţii membrilor
fiecărei Camere.
7
• c. Legile ordinare sunt legile adoptate în toate
celelalte domenii ale vieţii sociale.
Sub aspect procedural, ele se adoptă cu votul
majorităţii membrilor prezenţi din fiecare
Cameră.
8
• Legile de aderare la UE și NATO.
Sub aspect procedural, ele se adoptă în ședința
comună a celor două camere cu o majoritate
de două treimi din numărul deputaților și
senatorilor.
9
Conceptul de hotărâre. Categoriile de hotărâri
•Hotărârile sunt acte juridice adoptate de
parlament sau Camerele sale (separat).
•Există două categorii de hotărâri:
a) cu caracter normativ;
b) cu caracter individual.
•Hotărârile normative se deosebesc de legi prin
aceea că au forţă juridică inferioară legii.
10
Din punct de vedere procedural, deosebirile
dintre legi şi hotărâri sunt următoarele:
•a) pentru adoptarea hotărârilor, nu sunt
aplicabile regulile privitoare la iniţiativa
legislativă;
•b) hotărârile nu parcurg toate fazele procedurii
legislative;
11
• c) numai legile trebuie să fie promulgate, în
timp ce hotărârile nu sunt supuse promulgării;
• d) hotărârile nu fac obiectul controlului de
constituţionalitate din partea Curţii
Constituţionale.
12
• Conceptul de moţiune. Categorii de moţiuni
Constituţia şi regulamentele Camerelor fac
referire la două categorii de moţiuni:
a)moţiunea simplă;
b)moţiunea de cenzură.
13
• Moţiunea simplă este rezultatul de voinţă al
unei singure şi exprimă poziţia Camerei
respective într-o anumită problemă de politică
internă sau externă.
• Moţiunile simple nu au caracterul de acte
juridice, ci pot exercita doar o influenţă
morală asupra activităţii guvernului, dar nu
sunt în măsură să genereze obligaţii garantate
printr-o sancţiune juridică oarecare.
14
• Camera Deputaților - hotărârea Camerei se va
trimite Guvernului, care va ține cont de poziția
exprimată în cuprinsul respectivei moțiuni.
• Senat - moţiunile simple adoptate de Senat se
publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I, şi sunt obligatorii pentru Guvern şi
membrii săi, precum şi pentru celelalte
persoane vizate.
15
• Moţiunea de cenzură priveşte raporturile
dintre parlament şi guvern, adoptarea sau
respingerea sa semnificând retragerea sau
menţinerea încrederii acordate guvernului.
• Are caracterul de act juridic şi exprimă voinţa
parlamentului în întregul său.
16
• Art. 113 (1) Constituție - Camera Deputaţilor şi
Senatul, în şedinţă comună, pot retrage
încrederea acordată Guvernului prin
adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul
majorităţii deputaţilor şi senatorilor.(2)
Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel
puţin o pătrime din numărul total al
deputaţilor şi senatorilor şi se comunică
Guvernului la data depunerii.
17
• (3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3
zile de la data când a fost prezentată în
şedinţa comună a celor două Camere.
• (4) Dacă moţiunea de cenzură a fost respinsă,
deputaţii şi senatorii care au semnat-o nu mai
pot iniţia, în aceeaşi sesiune, o nouă moţiune
de cenzură, cu excepţia cazului în care
Guvernul îşi angajează răspunderea potrivit
articolului 114.
18
E. Actele politice ale Parlamentului României
•Actele politice ale parlamentului conţin numai
afirmaţii de principiu sau luări de atitudine,
lipsite de efecte juridice imediate, dar care, prin
faptul că emană de la un organ reprezentativ al
poporului se bucură de un deosebit prestigiu.
•Parlamentul este liber să adopte denumiri
diverse: declaraţii, apeluri, demersuri etc..
19
Statutul deputaţilor şi senatorilor
Natura juridică a mandatului parlamentar
•Mandatul parlamentar nu este definit prin
Constituţie, aşa cum este definit, de exemplu,
mandatul în dreptul civil (un contract prin care o
persoană se obligă, fără plată, de a face ceva pe
seama altei persoane, de la care a primit
însărcinarea).
20
• Deosebiri esenţiale:
a) mandatul civil se constituie pe baze
contractuale, iar mandatul parlamentar, prin
alegeri;
b) conţinutul mandatului civil se stabileşte
prin acordul părţilor, pe când conţinutul
mandatului parlamentar se stabileşte prin
Constituţie, regulamentele Camerelor şi, după
caz, prin lege;
21
c) dacă mandatarul îl reprezintă pe mandant,
deputaţii şi senatorii reprezintă naţiunea;
d) mandatarul este răspunzător faţă de mandant
pentru daunele pe care i le-ar cauza, pe când
deputaţii şi senatorii nu răspund faţă de
alegători;
22
e) mandatul civil poate fi revocat, pe când
mandatul parlamentar nu poate fi revocat;
f) mandatarul poate fi substituit printr-o altă
persoană, pe când deputaţii şi senatorii nu pot fi
înlocuiţi decât în anumite condiţii (prin
supleanţi).
23
Trăsăturile mandatului parlamentar:
•este o instituţie de drept public, de drept
constituţional;
•are caracter reprezentativ la nivel naţional;
•are caracter general;
•are caracter electiv;
•este irevocabil;
•este protejat constituţional.
24
• Durata mandatului parlamentar coincide cu
cea a Camerelor legislative (art. 63 alin. 1 şi 4
din Constituţie).
• Mandatul Camerelor poate fi prelungit, prin
lege organică, în caz de război sau catastrofă.
• De asemenea, mandatul se prelungeşte până
la întrunirea legală a noului parlament.
25
• Mandatul parlamentar ia naştere la data
anunţării rezultatelor alegerii, dar dreptul
celui îndreptăţit să-l exercite începe la data
întrunirii legale a Camerei respective, sub
condiţia validării și a depunerii jurământului.
• Validarea alegerii nu face decât să confirme,
cu efect retroactiv, legalitatea operaţiunii
electorale.
26
• Mandatul parlamentar încetează:
- la data întrunirii legale a Camerelor nou-alese;
- în caz de demisie;
- în caz de incompatibilitate;
- în cazul pierderii drepturilor electorale;
- în caz de deces.
27
• Protecţia constituţională şi regulamentară a
mandatului parlamentar
a) regimul de incompatibilitate;
b) imunitatea parlamentară;
c) independenţa opiniilor;
d) indemnizaţie.
28
• Incompatibilitatea nu se confundă cu
neeligibilitatea, care înseamnă lipsa vocaţiei
de a candida, în alegerile parlamentare, a unei
persoane care deţine o anumită calitate sau
funcţie publică
29
• Astfel, sunt neeligibili (nu pot fi aleşi) pentru
că le este interzisă asocierea în partidele
politice: judecătorii Curţii Constituţionale,
avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi
ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de
funcţionari publici, stabilite prin lege organică
(art. 40 alin. 3 din Constituţie).
30
• Dacă aceste categorii de persoane au intenţia
de a candida pentru un mandat de deputat
sau senator, ele trebuie să renunţe la calitatea
care îi face neeligibili, cel mai târziu pe data
depunerii candidaturii.
31
• Incompatibilităţile au rolul de a asigura
evitarea conflictelor care ar rezulta din
exercitarea concomitentă a două funcţii
publice concurente (exemplu: funcţia
jurisdicţională cu funcţia legislativă).
32
• Constituţia prevede că nimeni nu poate fi, în
acelaşi timp, deputat şi senator.
• De asemenea, potrivit Constituţiei, calitatea
de deputat este incompatibilă cu exercitarea
oricărei funcţii publice de autoritate, cu
excepţia celei de membru al guvernului.
• Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege
organică.
33
Exemple de funcţii publice de autoritate:
•funcţia de prefect;
•funcţia de primar sau membru în consiliile
locale;
•funcţia de secretar al unităţilor administrativ-
teritoriale;
•funcţia de secretar de stat etc.
34
• Există funcţii publice care nu presupun
exercitarea autorităţii (ex.: funcţia de director
al Bibliotecii Naţionale, muzeograf, profesor).
• Ca atare, între calitatea de parlamentar şi
asemenea funcţii nu există incompatibilitate.
35
• Calitatea de deputat este incompatibilă cu
funcția de Preşedinte al României, cu cea de
senator şi cu cea de membru în Parlamentul
European.
• - 15 zile pentru notificarea BP;
• - După expirarea acestui termen, deputatul va
opta, în termen de 30 de zile, între mandatul
de deputat şi funcția ori funcțiile
incompatibile, demisionând potrivit opțiunii
sale.
36
• Deputații membri ai Guvernului nu pot deține
funcții în Biroul permanent, în birourile
comisiilor, nu pot fi membri în delegațiile
Parlamentului României la adunările
parlamentare cu caracter internațional şi nu
pot fi lideri ai grupurilor parlamentare.
37
• Calitatea de senator este incompatibilă cu
exercitarea oricărei funcţii publice de
autoritate, cu excepţia celei de membru al
Guvernului.
38
• Senatorii pot exercita funcții sau activități în
domeniul didactic, în domeniul medical, al
cercetării științifice și al creației literar-
artistice, precum și în alte domenii prevăzute
de lege.
• - 15 zile pentru notificarea BP;
• - După expirarea acestui termen, senatorul va
opta, în termen de 30 de zile, între mandatul
său şi funcția ori funcțiile incompatibile,
demisionând potrivit opțiunii sale.
39
• Imunitatea parlamentară se prezintă sub două
forme: lipsa răspunderii juridice şi
inviolabilitatea membrilor parlamentului.
• Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la
răspundere juridică pentru voturile sau pentru
opiniile politice exprimate în exercitarea
mandatului.
40
• Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în
judecată penală pentru fapte care nu au
legătură cu voturile sau cu opiniile politice
exprimate în exercitarea mandatului, dar nu
pot fi percheziţionaţi, reţinuţi sau arestaţi fără
încuviinţarea Camerei din care fac parte, după
ascultarea lor.
41
• Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se
pot face numai de Parchetul de pe lângă Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de
judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie.
• În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau
senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei.
42
• Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe
preşedintele Camerei asupra reţinerii şi
percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată
constată că nu există temei pentru reţinere,
va dispune imediat revocarea acestei măsuri.
• Deputaţii şi senatorii nu pot renunţa la
beneficiul imunităţii parlamentare. Numai
Camera are dreptul de a decide în această
materie.
43
• Deputaţii şi senatorii primesc o anumită
indemnizaţie lunară, precum şi alte drepturi
aferente sau facilităţi care au scopul să le
asigure independenţa financiară.
• Regulamentul fiecărei Camere prevede însă
posibilitatea reţinerilor din indemnizaţia
lunară în funcţie de prezenţa parlamentarului
la lucrările acesteia.
44
Răspunderea disciplinară a deputaţilor
• Abateri disciplinare:
• încălcarea dispozițiilor privind îndatoririle
deputaților prevăzute de Constituție şi de legile
în vigoare;
• nerespectarea prevederilor Regulamentului
Camerei Deputaților şi ale Regulamentului
activităților comune ale Camerei Deputaților şi
Senatului;
• exercitarea abuzivă a mandatului de deputat;
45
Răspunderea disciplinară a
deputaţilor
• comportamentul injurios sau calomniator la
adresa unui parlamentar ori a altui demnitar
în şedințele de plen, de comisii sau de birou
ori în afara acestora, dar cu privire la
exercitarea mandatului de parlamentar;
• nerezolvarea conflictului de interese;
• perturbarea activității parlamentare prin
nerespectarea normelor de conduită, de
curtoazie şi de disciplină parlamentară;
• blocarea activității parlamentare. 46
Sancţiuni:
•atenționare verbală;
•chemarea la ordine;
•retragerea cuvântului;
•îndepărtarea din sală pe durata şedinței;
•avertismentul scris;
•diminuarea indemnizației cu 10% pe o perioadă
de max. 3 luni pentru încălcarea legislației
privind conflictul de interese.
47
• Primele patru sancţiuni se aplică de

preşedintele de şedinţă, iar următoarele, de
Cameră, la propunerea biroului permanent.
Pentru acestea, cazul se va trimite Comisiei
juridice, de disciplină şi imunităţi, care va
prezenta un raport asupra cercetării
efectuate.
48
• În cazul conflictului de interese, la sesizarea

Biroului permanent al Camerei Deputaților,
Comisia juridică, de disciplină şi imunități
întocmeşte un raport prin care constată faptul
că raportul Agenției Naționale de Integritate
cu privire la existența conflictului de interese
este definitiv.
49
Excluderea temporară poate varia de la o
şedinţă până la maximum 30 de şedinţe din
aceeaşi sesiune.
•Consecinţe:
•a) suspendarea indemnizaţiei lunare pe timpul
excluderii;
•b) suspendarea drepturilor care ţin de calitatea de
deputat, cu excepţia imunităţii;
•c) interzicerea participării la lucrările Camerei şi ale
comisiilor.
50
• Excluderea se execută de chestor şi, în caz de

opunere, cu ajutorul forţei publice puse la
dispoziţia preşedintelui Camerei.
• Sancţiunile aplicate de Camera Deputaţilor se
publică în Monitorul Oficial al României,
Partea a II-a şi pe site-ul Camerei Deputaţilor.
51
Răspunderea disciplinară a senatorilor
Constituie abateri disciplinare săvârşite de

senatori următoarele fapte, dacă, potrivit legii,
nu constituie infracţiune:
a) încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle
senatorului prevăzute de Constituţia României,
republicată, şi de legea statutului deputaţilor şi
al senatorilor;
b) încălcarea jurământului de credinţă;
52
c) nerespectarea prevederilor regulamentului
Senatului;
d) exercitarea abuzivă a mandatului de senator;
e) comportamentul injurios sau calomniator la
adresa unui parlamentar ori a altui demnitar în
şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în
afara acestora, dar cu privire la exercitarea
mandatului de senator;
f) absentarea, nemotivată şi în mod repetat, de
la lucrările Senatului. 53
Abaterile de la deontologia parlamentară se

sancţionează cu:
•atenţionare;
•chemarea la ordine;
•retragerea cuvântului;
•îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;
•avertisment public - scris.
54
• Abaterile şi sancţiunile se constată şi se aplică

de preşedintele de şedinţă sau, după caz, de
preşedintele comisiei senatoriale. Sancţiunile
prevăzute nu pot împiedica exercitarea
dreptului la vot.
55
• Abaterile care implică aplicarea sancţiunea

avertismentului public - scris se constată de
Comisia juridică, de numiri, disciplină,
imunităţi şi validări a Senatului, la sesizarea
unui grup parlamentar din Senat sau a unui
senator.
• Sesizarea se adresează preşedintelui
Senatului.
56

Curs 8 BCAP - 2020-2021

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 8 BCAP - 2020-2021

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Administraţie Publică

• Primele patru sancţiuni se aplică de

• În cazul conflictului de interese, la sesizarea

• Excluderea se execută de chestor şi, în caz de

Constituie abateri disciplinare săvârşite de

Abaterile de la deontologia parlamentară se

• Abaterile şi sancţiunile se constată şi se aplică

• Abaterile care implică aplicarea sancţiunea

S-ar putea să vă placă și