PARLAMENTUL

PUTEREA PUTEREA
EXECUTIVA JUDECATOREASCA

LEGI

Presedinte Guvern
PARLAMENTUL
ROMANIEI

Camera
SENAT
Deputatilor

PUTEREA LEGISLATIVA
 Consideratii preliminare
□ organ reprezentativ suprem şi unica autoritate
legiuitoare în România;

 reglementare: Titlul III, Capitolul I din Constituţia

României (art. 61-79), regulamentele
Parlamentului: RCD, RS, şi Regulamentul şedinţelor comune
ale Camerelor;

□ poate reglementa prin lege orice domeniu al vieţii

sociale;

□ nu poate modifica dispoziţii constituţionale decât cu

respectarea condiţiilor şi a procedurii prevăzute în art.
150-152.
Constituirea Parlamentului
Sectie de votare

Alegator (1 VOT)
Cetatean roman Art. 62 (1) :prin vot
Capacitate electorala - universal, egal,
Aptitudine intelect/morala direct, secret, liber
exprimat
Legea electorala, nr.
208/2015
1 deputat la 73.000 1 senator la
loc. 168.000 loc.
(+ loc minoritati)
 Candidaţii
□ cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
□ să aibă drept la vot, conform art. 36;
□ să nu le fie interzisă asocierea în partide politice;
□ să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de 23
de ani pentru a fi ales în Camera Deputaţilor sau vârsta de
33 de ani pentru a fi ales în Senat.

□ propuşi de un competitor electoral (listă de susţinători

cuprinzând cel puţin 1% din numărul total al alegătorilor înscrişi
în Registrul electoral - depunere la BEC sau 1%-minim 1.000
de alegători pentru depunere la Bec);
□ independenţi - susţinuţi de minimum 1% din numărul total al
alegătorilor înscrişi în Registrul electoral cu adresa de domiciliu
sau reşedinţă în circumscripţie (minim 1.000)
 Procedura electorala

□ Data alegerilor – stabilita de Guver n

□ Autoritatea electorala permanenta, Birouri
electorale, circumscriptii electorale
□ Particularitati:
□ scrutin de lista;
□ data alegerilor, modul de atribuire a mandatelor si de stabilire a
rezultatului alegerilor, comune pentru Camere;
□ atribuirea mandatelor: reprezentare proportionala;
□ existenta pragului electoral.
 Convocare (20 zile)
Validarea
mandatelor
Comisia de validare
□ se formeaza grupuri de lucru
□ verifica dosarele si legalitatea
alegerii
□ propun plenului validarea sau
invalidarea in 3 zile
□ Camerele se intrunesc in a 5-a zi de la
constituire; se pronunta in bloc pentru
validare, individual la invalidare
30 deputati + 12 □ constituire legala: 2/3 din numarul
senatori, desemnati de mandatelor membrilor.
GP, proportional
 Structura
Parlamentului
STRUCTURA DE STAT

State unitare State federale

Parlament Parlament
unicameral Parlament bicameral
bicameral
Danemarca Romania Camera superioara – statele
Grecia Spania federate
Luxemburg Franta
Ungaria Italia
Finlanda Olanda
Irlanda Camera inferioara - alegatorii
Portugalia
 Organizarea
parlamentara (1)
PARLAMENTUL ROMANIEI

Senat Camera Deputatilor

Presedinte Presedinte
Birou permanent Birou permanent
Comisii parlamentare Comisii parlamentare
Grupuri parlamentare Grupuri parlamentare
 Organizarea parlamentara (2)
Birourile permanente ale Camerelor

COMPUNERE ATRIBUTII
Pentru ambele camere: propune camerei datele sesiunii parlamentare;
Presedintele camerei solicită preşedintelui convocarea unei sesiuni
extraordinare;
Vicepresedinti (4) Secretari (4)
Chestori (2 S, 4 CD) supune aprobării Camerei regulamentul
acesteia precum şi propunerile de modificare;
pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune
condiţii a lucrărilor Camerei;
primeşte şi distribuie membrilor Camerei
proiectele de lege şi propunerile legislative
precum şi rapoartele comisiilor parlamentare;
întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor
Camerei precum şi programul de activitate (sau
de lucru, în cazul Camerei Deputaţilor) al
acesteia;
conduce şi controlează serviciile Camerei.
 Organizarea parlamentara (3)
Grupurile parlamentare

□ propun candidaţi pentru :

• componenţa comisiei de validare;
• alegerea preşedinţilor, vicepreşedinţilor, secretarilor şi
chestorilor Camerelor;
• încetarea calităţii de membru al unei comisii
parlamentare
□ îşi dau acordul la desemnarea membrilor
comisiilor parlamentare;
□ prezintă amendamente la proiecte normative;
 Organizarea parlamentara (4)
COMISIILE PARLAMENTARE

COMPUNERE

Presedinte
Biroul Vicepresedinti
comisiei
Secretari

Membri
Permanente Temporare

Speciale

Ancheta

Mediere

Ad-hoc
 Functionarea Parlamentului
legislatura: “… alese pentru un mandat de
4ani" (a nu seconfunda cumandatul)

sesiuni - pe parcursulunui ancalendaristic:

ORDINARE (februarie-iunie si septembrie- decembrie)
EXTRAORDINARE
DE PLIN DREPT

sedinte: IN PLEN,IN COMISII,IN CADRUL

GRUPURILOR PARLAMENTARE.
 Statutul parlamentarilor

1. MANDATUL
2. PROTECTIA MANDATULUI
PARLAMENTAR
- INCOMPATIBILITATI
- IMUNITATI
- INDEMNIZATII
- REGIM DISCIPLINAR PROPRIU
- DREPTURI SI INDATORIRI
Mandatul parlamentarilor

Caractere Durata mandatului

Reprezentativ Incepere:de la data alegerii, însă sub condiţia vali
Se naste in baza alegerilor
Incetare: la data întrunirii legale a Camerelor nou al
Independent si irevocabildemisie
Durata de 4 ani, posibilitate de prelungire
incompatibilitate
pierdere a drepturilor electorale
deces
 Drepturile deputaţilor şi senatorilor care
pot fi exercitate individual
□ de a participa la lucrările Camerei;

□ de a lua cuvântul în cursul dezbaterilor;

□ de a propune ca votul să fie deschis/secret;

□ de a vota;

□ de a face propuneri legislative;

□ de a formula amendamente;

□ de a face interpelări;

□ etc.
 Drepturile deputaţilor şi senatorilor
care pot fi exercitate doar
colectiv

□ de a iniţia revizuirea Constituţiei (1/4 din numărul

deputaţilor sau al senatorilor);

□ de a iniţia o moţiune de cenzură (1/4 din numărul

deputaţilor şi al senatorilor);

□ de a cere suspendarea Preşedintelui României (1/3 din

numărul deputaţilor şi al senatorilor);

□ de a propune un candidat pentru funcţia de preşedinte

al Camerei (membrii unui grup parlamentar).
 Îndatoririle parlamentarilor
□ obligaţia generală de respectare a Constituţiei;

□ obligaţia generală de respectare a legilor

ţării;

□ obligaţia de a se conforma
dispoziţiilor regulamentelor
Parlamentului;

□ obligaţia de a respecta ordinea şi solemnitatea

şedinţelor.
 Protecţia mandatului parlamentar
Incompatibilităţi: Imunitate:

- calitatea - politică
simultană de deputat şi perpetuă, (pentru voturi sau opinii privind ma
senator;

incompatibilitate
cu orice funcţie publică implicând exerciţiul autorităţii
în stat, cu excepţia celei de
membru al Guvernului.
- juridică
limitată (acordul Camerei, cu excepţia infracti
lunara;
provizorie; avertisment;
diurna; chemare la ordine;
cazare retragerea cuvântului;
transport eliminarea din sala de şedinţă;
-interzicerea participării la lucrările Camerei pe o anumită perioad
 Functiile Parlamentului

Functia Functia de control Functia

legislativa guvernamentala

“unica Exercitata asupra politica externa

autoritate Guvernului si
legiuitoare”; Presedintelui echilibru
(vot de incredere, motiune de l financiar
posibilitate cenzura, informare, intrebari si
a delegarii interpelari, aprobarea numirea/
legislative ordonantelor, urmarirea penala a avizarea in
membrilor Guvernului, comisii vederea ocuparii
speciale, necesitatea consultarii, unor functii
suspendarea si punerea sub
acuzare a Presedintelui publice
 Actele Parlamentului

LEGI HOTARARI MOTIUNI

forta juridica inferioara legilor;
varietate a hotararilor;
Constitutionale motiunea de cenzura: vizeaz
pot avea caracter normativ;
procedura legislativa diferita
in domeniile
Organice considerate mai
importante

reglementeaza
relatii sociale
Ordinare generale, cu
exceptia celor
“rezervate”
 Proceduri legislative
Ordinara:
iniţiativa legislativă;
examinarea şi avizarea proiectului;
dezbaterea proiectului;
votarea;
medierea (acolo unde este cazul);
semnarea şi trimiterea spre promulgare;
publicarea şi intrarea în vigoare a legii.
adoptarea legilor bugetare;
delegarea legislativa;
asumarea raspunderii Guvernului;
adoptarea legilor in procedura de urgenta.
PREŞEDINTELE
ROMÂNIEI
 Caracterizare generală
□ parte a puterii executive;

□ caracter reprezentativ;

□ reprezintă statul român şi este garantul

independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii
teritoriale a ţării;

□ veghează la respectarea Constituţiei şi la buna

funcţionare a autorităţilor publice;

□ mediază între puterile statului, precum şi între stat

şi societate
 Dobândirea mandatului
□ cetăţean român;
□ domiciliul în ţară;
□ drept de vot;
□ se poate asocia în partide politice;
□ a împlinit vârsta de 35 de ani la data alegerilor;
□ nu a exercitat anterior două mandate de Preşedinte al României.

□ ales prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;

□ un singur tur de scrutin, daca un candidat obtine majoritatea voturilor
celor inscrisi in listele elctorale
□ al doilea tur de scrutin, daca nu se obtine majoritate absoluta,
participand primii doi candidati clasati, contand majoritatea
relativa

□ validarea mandatului de catre Curtea Constitutionala

□ depunerea juramantului in fata Camerelor, in sedinta comuna

 Exercitarea mandatului de
Presedinte
□ Durata: 5 ani, de la data depunerii juramăntului până
la data depunerii juramăntului de către Presedintele
nou ales;

□ poate fi prelungită, prin lege organică, în caz de

război sau de catastrofă;

□ data alegerilor prezidenţiale se stabileşte de către

Guvern, cu cel puţin 45 de zile înainte de data votării
şi până la împlinirea a 5 zile de la data expirării
mandatului Preşedintelui.
 Vacanţa şi interimatul funcţiei de
Preşedinte
□ Vacanţa funcţiei, în caz de:
• demisie – act unilateral;
• demitere din funcţie - prin referendum sau de
drept;
• imposibilitate definitivă de exercitare a funcţiei;
• deces.

□ Interimatul funcţiei se asigură, în ordine, de

preşedintele Senatului sau de preşedintele
Camerei Deputaţilor, fără ca aceştia să poată
exercita unele atribuţii (adresarea de
mesaje/dizolvarea Parlamentului, consultarea
poporului prin referendum)
 Incompatibilităţi şi imunităţi

□ incompatibilitate cu orice altă funcţie publică

sau privată;

□ imunitate perpetuă pentru opinii exprimate în

exercitarea mandatului;

□ în timpul mandatului poate fi pus sub acuzare

pentru “înaltă trădare”;

□ după exercitarea mandatului, chiar pentru

fapte comise în timpul exercitării acestuia,
regulile de drept comun.
 Functiile Presedintelui Romaniei
□ funcţia de reprezentare a statului
român;

□ funcţia de garant al
independenţei naţionale, al
unităţii şi integrităţii teritoriale;

□ funcţia de mediere.
 Funcţia de reprezentare
□ încheierea tratatelor internaţionale în numele
României;

□ acreditarea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici

ai României;

□ primirea scrisorilor de acreditare din partea

reprezentanţilor diplomatici străini;

□ conferirea (retragerea?) de decoraţii şi de titluri de

onoare;

□ acordarea gradelor de mareşal, general sau amiral;

□ numirea în funcţii publice;

□ acordarea graţierii individuale.

 Funcţia de garant al independenţei
naţionale

□ declararea mobilizării parţiale sau

generale;

□ adoptarea măsurilor necesare pentru

respingerea unei agresiuni armate
împotriva României;

□ instituirea stării de asediu sau a stării de

urgenţă.
 Funcţia de mediere
□ numirea Guvernului şi a membrilor acestuia;

□ consultarea Guvernului;

□ participarea la şedinţele Guvernului;

□ trimiterea de mesaje Parlamentului;

□ dizolvarea Parlamentului;

□ consultarea poporului prin referendum;

□ promulgarea legilor;

□ sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la

neconstituţionalitatea unei legi adoptate de Parlament,
anterior promulgării.
 Atributii conditionate ale Presedintelui
Romaniei
□ declararea mobilizării generale sau parţiale;

□ instituirea stării de asediu/urgenţă;

□ numirea Guvernului;

□ încheierea de tratate internaţionale;

□ numirea şi rechemarea reprezentanţilor diplomatici;

□ adoptarea măsurilor de respingere a unei agresiuni armate;

□ acordarea de grade, decoraţii şi de titluri de onoare;

□ acordarea graţierii individuale.

 Atributii neconditionate ale Presedintelui
Romaniei
□ solicitarea reexaminarii legii/sesizarea Curtii Constituţionale;

□ promulgarea legilor;

□ convocarea Parlamentului în sesiune extraordinară;

□ desemnarea unui prim-ministru interimar/consultarea Guvernului sau

participarea la şedinţele acestuia;

□ adresarea de mesaje Parlamentului;

□ primirea scrisorilor de acreditare ale reprezentanţilor diplomatici străini;

□ numirea a 3 judecători la Curtea Constituţională;

□ propunerea (Parlamentului) numirii directorilor serviciilor de

informaţii.
 Actele Preşedintelui României
□ politice: mesaje, declaraţii, apeluri,
comunicate;

□ juridice: DECRETE
• sunt semnate de către Preşedinte;
• se contrasemnează de către premier;
• se publică in M. Of. sub sancţiunea
inexistenţei.
GUVERNUL
 GUVERNUL
organ colegial alcătuit din prim-ministru, miniştri şi
alţi membri stabiliţi de Constituţie sau de lege.

□ politic; □ monocolor;

□ tehnocratic; □ de coalitie;

□ militar. □ de uniune
nationala.
Funcţiile Guvernului României
□ funcţia de strategie;

□ funcţia de reglementare;

□ funcţia de administrare a proprietăţii statului;

□ funcţia de reprezentare;

□ funcţia de autoritate în stat.

 Formarea Guvernului

□ desemnarea unui candidat de catre Presedinte;

□ prezentarea de catre candidat a listei Guvernului si a

programului de Guvernare (10 zile);

□ acordarea votului de încredere programului şi listei

Guvernului;

□ numirea membrilor Guvernului şi depunerea de către

aceştia a jurământului de credinţă.
 Mandatul Guvernului
□ Încetarea mandatului Guvernului:
• la data validării alegerilor parlamentare
generale;

• anterior, ca efect al moţiunii de cenzură;

• anterior, datorita situatiei Primului-ministru:

demisie, pierdere a drepturilor electorale,
incompatibilitate sau deces.
 Incompatibilitati ale membrilor Guvernului
□ cu orice funcţie publică de autoritate cu excepţia celei
de deputat sau de senator;

□ cu orice funcţie de reprezentare profesională salarizată în

cadrul organizaţiilor comerciale;

□ cu exercitarea de acte de comerţ

(excepţie vânzarea/cumpărarea de titluri
de valoare);

□ cu exercitarea funcţiei de administrator/cenzor/ reprezentant al

statului în AGA sau CA;

□ exercitarea unei funcţii publice în serviciul unei organizaţii

străine, cu excepţia acelor funcţii prevăzute în acordurile şi
convenţiile la care România este parte
 Actele Guvernului

□ hotărâri, pentru organizarea executării

legilor;

□ ordonanţe, în baza unei legi speciale de

abilitare, în limitele şi în condiţiile
prevăzute de aceasta;

□ ordonanţe de urgenţă, emise în

absenţa unei legi de abilitare.
Răspunderea (membrilor) Guvernului

□ răspundere politică: Guvernul răspunde

politic solidar numai în faţa Parlamentului
pentru activitatea/actele sale;

□ răspundere juridică: individual,

urmărirea penală se efectuează de către
Parchetul de pe lângă ÎCCJ, iar judecarea
de către ÎCCJ
CONTROLUL DE CONSTITUŢIONALITATE
ŞI
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A ROMÂNIEI
CONTROLUL DE CONSTITUŢIONALITATE

□ garanţie juridică a supremaţiei actului

fundamental, desemnând practic o activitate
organizată, constând din verificarea conformităţii
legilor cu Constituţia;

□ instituţie aparţinând dreptului constituţional -

regulile privitoare la organele competente să facă
aprecierea de conformitate, procedura urmată şi
măsurile care pot fi impuse.
FORMELE CONTROLULUI DE CONSTITUŢIONALITATE

□ criteriul temporal: anterior/ posterior;

□ modalitatea de declanşare: controlul pe calea

acţiunii (judiciare)/controlul pe calea excepţiei;

□ criteriul „sistemic”: modelul european/modelul

american;

□ criteriului organului competent: politic,

parlamentar sau jurisdicţional.
Organizarea Curţii Constituţionale a României
□ 9 judecători, numiţi (3 de Senat, 3 de Camera Deputatilor, 3
de Presedinte ) pentru un mandat de 9 ani care nu poate fi
prelungit sau înnoit;

□ se înnoieşte cu 1/3 din judecători, din trei în trei ani;

□ unica autoritate de jurisdicţie constituţională;

□ garantul supremaţiei Constituţiei;

□ independentă faţă de orice autoritate publică;

□ se supune numai Constituţiei şi dispoziţiilor legii sale de

organizare şi funcţionare.
 Atribuţiile Curţii Constituţionale a României

□ se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor,tratatelor,

regulamentelor şi hotărârilor Parlamentului şi, din oficiu,
asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei, respective
legilor constituţionale;

□ hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind

legile şi ordonanţele;

□ soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre

autorităţile publice;

□ veghează la respectarea procedurii pentru alegerea

Preşedintelui României şi confirmă rezultatele
sufragiului;
 Atribuţiile Curţii Constituţionale a României

□ constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul

funcţiei de Preşedinte al României;

□ dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie

a Preşedintelui României;

□ veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi

desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

□ verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea

iniţiativei legislative de către cetăţeni;

□ hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect

constituţionalitatea unui partid politic.
 Controlul exercitat de Curtea
Constituţională a României
□ la sesizare, de catre Preşedintele României, Guvern,
ICCJ, preşedinţii celor două Camere, instanţele
judecătoreşti, cel puţin 25 de senatori sau cel puţin
50 de deputaţi, grupurile parlamentare ;

□ din oficiu;

□ anterior preventiv;

□ posterior sanctionator.
 Excepţia de neconstituţionalitate
□ să fie ridicată în faţa unei instanţe judecătoreşti;

□ să privească o lege sau o ordonanţă;

□ legea sau ordonanţa atacată prin excepţie să fie în vigoare;

□ excepţia trebuie să se refere la o dispoziţie a legii ori a

ordonanţei de care depinde soluţionarea cauzei;

□ excepţia nu poate avea ca obiect o prevedere legală a cărei

constituţionalitate a fost stabilită potrivit art. 147 alin. (1) din
Constituţie.
Actele Curţii Constituţionale a României (1)
Decizii, în cazurile în care:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor

(implicit de revizuire), tratatelor sau altor acorduri

internaţionale, regulamentelor şi hotărârilor
Parlamentului, ordonanţelor Guvernului;

b) soluţionează conflictele juridice de natură

constituţională dintre autorităţile publice;

c) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca

obiect constituţionalitatea unui partid politic.
Actele Curţii Constituţionale a României (2)
Hotărâri, în cazurile în care:
a) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea
Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;

b) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în

exercitarea funcţiei de Preşedinte al României;

c) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi

desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;

d) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei

legislative de către cetăţeni.
Actele Curţii Constituţionale a României (3)
Avize consultative:
- pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui
României.

□ Deciziile şi hotărârile se pronunţă în numele legii. Deciziile,

hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
□ Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt
general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.