1

ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI

După finalizarea procesului electoral, cele două Camere ale Parlamentului se întrunesc
2
în prima şedinţă , la convocarea Preşedintelui Republicii, în cel mult 20 de zile de la alegeri
(art. 63 alin. 3 din Constituţie).
Până la constituirea organelor de conducere ale celor două Camere, şedinţele sunt
conduse de un preşedinte – acesta va fi cel mai în vârstă dintre senatori sau deputaţi – ajutat
de patru vicepreşedinţi, aleşi dintre cei mai tineri senatori, respectiv deputaţi. În prima şedinţa
are loc validarea mandatelor parlamentarilor, scop în care este desemnată o comisie specială
de validare a mandatelor (formată din 30 de deputaţi – art. 3 alin. 1 din regulamentul Camerei
Deputaţilor, respectiv 15 senatori – art. 5 alin. 1 din regulamentul Senatului), condusă de un
preşedinte şi doi vicepreşedinţi. Comisia de validare a mandatelor trebuie să respecte
configuraţia politică a grupurilor parlamentare.
Fiecare mandat trebuie validat prin votul majorităţii senatorilor, respectiv a deputaţilor
prezenţi la şedinţă (majoritate simplă).
Mandatul parlamentar poate fi invalidat în următoarele situaţii (art. 7 din
Regulamentul Camerei Deputaţilor, respectiv art. 8 din Regulamentul Senatului):
- în cazul alegerii parlamentarului prin fraudă electorală dovedită sau recunoscută,
- nerespectarea condiţiilor constituţionale şi legale privind candidatura sau obţinerea
mandatului.
Cele două Camere ale Parlamentului sunt constituite în mod legal după validarea a cel
puţin două treimi din numărul total al mandatelor fiecărei camere.

Potrivit art. 64 alin. 3 din Constituţie, parlamentarii se pot organiza în grupuri

parlamentare, potrivit regulamentului de organizare şi funcţionare a fiecărei Camere.
Parlamentarii nu sunt obligaţi să facă parte dintr-un grup parlamentar, putând să-şi desfăşoare
activitatea şi în afara unui asemenea grup (nu trebuie confundaţi cu parlamentarii
independenţi, cei care nu au candidat pe listele vreunui partid politic). Un grup parlamentar
este format din minim 10 deputaţi, respectiv minim 7 senatori, care au candidat pe listele

1
Regulamentul Camerei Deputaţilor – aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 8 din
24 februarie 1994 (publicată în M.Of. nr. 50 din 25 februarie 1994), republicat în M.Of. nr. 35 din 16
ianuarie 2006; Regulamentul Senatului – aprobată prin Hotărârea Senatului nr. 28 din 25 octombrie
2005, publicată în M.Of. nr. 948 din 25 octombrie 2005.
2
În legislatura 2004-2008 Parlamentul României este format de 469 de parlamentari: 332
de deputaţi şi 137 de senatori.
aceleiaşi formaţiuni politice. Un parlamentar poate face parte doar dintr-un singur grup
parlamentar. Fiecare grup parlamentar îşi desemnează propria conducere, formată dintr-un
lider (preşedinte) şi, eventual, adjuncţi sau secretari. Printre atribuţiile grupurilor
parlamentare se numără:
- fac propuneri pentru membrii comisiei de validare a mandatelor,
- propun candidaţi pentru funcţia de preşedinte a Camerei
- propun candidaţi pentru comisiile parlamentare,
- pot prezenta amendamente în scris la propunerile sau proiectele legislative supuse
dezbaterii parlamentare
- îşi prezintă poziţia cu privire la propunerea de ridicare a imunităţii parlamentare
- pot sesiza Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea
Regulamentelor Camerelor Parlamentului (art. 146 litera c din Constituţie).
După constituirea legală a celor două Camere ale Parlamentului se desemnează structurile
organizatorice şi de conducere ale celor două camere ale Parlamentului. Acestea sunt formate
din:
- preşedintele Camerei,
- Biroul permanent,
- comisiile parlamentare.