Avantajele parlamentului unicameral:

 Timpul de derulare a unei proceduri legislatife e înjumătățit, este eficientă și

rapidă
 Din perspectiva bugetării, e mai puțin costisitor
 Se evită revalitățile între camere, care ar împiedica concentrrarea pe
subiectele de importanță majoră
Dezavantajele:
 E mai supus opiniei publice, ceea ce afectează negativ actele legislative,
altfel putând să se strecoare greșeli în structurarea lor
 Poate Crea premisele autoritarismului, exista o mai mare posibilitate de
subordonare a unei forțe politice majore
 Nu permite un control la nivel parlamentar asupra procedurii de adoptare a
legilor și asupra conținutului acestora
 Nr redus de parlamentari poate însemna că un anumit nr din populație nu e
reprezentată, sunt favorizate partidele mari conform tradiției

Control parlamentar- la pârghiile de control pe care le are legiuitorul în

România.
Domenii comune: educație, sănătate, relații europene, agricultură,
tehnologiii
Mandatul se preia odată cu depunerea jurământului

Președintele:
Funcția de mediere (între puterea executivă și legislativă), de reprezentare,
de garantare a integritatea teritorială.
Art.90, 91,94

Deputat/senator:
-cetățean
-să nu aibă antecedente penale
-23-deputat/33-senator
 grupurile parlamentare o serie de atribuţii, dintre care enumerăm;

- fac propuneri pentru componenţa comisiei de validare, comisia trebuind

să reflecte configuraţia politică a Camerei;
- propun candidaţi pentru alegerea preşedinţilor celor două Camere,
precum şi a vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor (deci a membrilor
birourilor permanente, care trebuie să reflecte componenţa politică a
Camerei);
- îşi dau acordul – prin preşedinţii lor – la desemnarea membrilor
comisiilor parlamentare, care, de asemenea, trebuie să reflecte
configuraţia politică a Camerei;
- propun încetarea calităţii de membru al unei comisii parlamentare;
prezintă amendamente la proiectele sau propunerile legislative
atribuţii1 ale biroului permanent sunt următoarele:

- propune camerei data începerii şi data încheierii sesiunilor parlamentare;

- solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare;
- supune aprobării Camerei regulamentul acesteia precum şi propunerile de
modificare;
- pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei;
- primeşte în formă electronică şi asigură difuzarea pe site-ul Camerei a
proiectelor de lege şi a propunerilor legislative, a proiectelor de hotărâri
ale Camerei, a amendamentelor Guvernului, precum şi a rapoartelor
comisiilor parlamentare;
1
 - întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei precum şi
programul de activitate (sau de lucru, în cazul Camerei Deputaţilor) al
acesteia;
- conduce şi controlează serviciile Camerei.
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare, care este alcătuit din liderii grupurilor parlamentare şi
are următoarele atribuții:2

- aprobă ordinea de zi a şedințelor Camerei şi programul de lucru al acesteia;

- propune plenului Camerei modul de organizare a dezbaterilor în plen, prin alocarea pentru
fiecare grup parlamentar, în funcție de ponderea sa în numărul total al deputaților, a
timpului afectat pentru luările de cuvânt în şedința plenară a Camerei Deputaților;

- poate include în ordinea de zi dezbaterea unui proiect de lege sau a unei propuneri
legislative la care termenul de depunere a raportului a fost depăşit.
Comitetul liderilor grupurilor parlamentare hotărăşte cu o majoritatea specială, rezultată din
ponderea votului fiecărui membru prezent. Ponderea este dată de proporția grupului parlamentar
reprezentat de lider în numărul total al deputaților, conform configurației politice a Camerei (art. 39 alin.
1 RCD şi respectiv art. 44 alin. 1 RS).

Comisiile permanente au următoarele atribuţii principale:

- examinează proiecte şi propuneri legislative, în vederea elaborării rapoartelor sau avizelor;

- solicită rapoarte, informaţii şi documente de la autorităţile publice;

- efectuează anchete parlamentare, atunci când consideră necesar, şi prezintă rapoarte

Biroului permanent;

- controlează modul în care ministerele şi celelalte organe ale administraţiei publice

îndeplinesc Programul de guvernare aprobat de Parlament, în domeniile lor specifice de
activitate;

- în plus, la Camera Deputaţilor, comisiile permanente examinează proiectele de acte

legislative şi proiectele de acte fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, în vederea
elaborării proiectelor de opinii.3

Procedura legislativă
Proiect/propunere, etapele:
2
Prevăzute în art. 38 RCD, şi respectiv art. 43 şi 89 alin. 2 RS. În cazul acestei din urmă Camere, lista atribuţiilor
este mai lungă.
3
Art. 61 RCD. Această asimetrie în raport cu atribuţiile comisiilor permanente ale Senatului se explică prin aceea că
domeniile predilecte ale legislaţiei europene (libera circulaţie a persoanelor, capitalurilor, mărfurilor, produselor,
serviciilor sau dreptul concurenţei) ţin de domeniul decizional al Camerei Deputaţilor (vezi art. 75 alin. (1), teza
finală din Constituţie).
Promulgarea de către președinte, publicarea în MO și intrare în vigoare
1. Inițiativa legislativă-art. 74 Const
 4 categorii de inițiatori: Guvern, deputații, senatorii, cetățenii cu drept
de vot
 Art. 74, (1)- cel puțin 100.000 cetățeni
 Cetățenii cu drept de vot trebuie să provină din cel puțin ¼ din
județele țării
 Cel puțin 5000 semnături în fiecare județ
 Inițiativa legislativă populară este restricționată conform dispozițiilor
aliniatului 2, art. 74- în sensul că cetățeanul nu poate iniția o solicitare
de legiferare pe probleme fiscale, ține exclusiv de politică statală, pe
probleme cu caracter internațional, pe amnistie, grațiere
 Grațiere- președintele, o scutire de pedeapsă, decret de grațiere
individual
 Amnistie- posibilitatea acordată prin lege, înlăturarea pedepsei penale
 Consiliul legislativ- se asigură că periodic sunt eliminate tot ce nu e
constituțional în textele de lege verificate în acest sens; se asigură că
proiectele si propunerile legislative îmbracă forma cerută de legea
24/2000 privitoare la tehnica legislativa
 Avem 2 camere ale Parlamentului, una este cameră de reflecție, alta
este decizională. Prima cameră sesizată- reflecție. Se pune în practică
principiul specializării camerelor, art. 75 arată unde se depune prima
dată proiectul, în așa fel ca să fim în concordanță cu cerințele legii
fundamentale. Camera deputaților e cameră de reflecție în situațiile
enumerate: ratificarea tratatelor/alte acorduri, art. 31, alin 5: caracterul
autonom al serviciilor publice radio și televiziune, art. 40, alin. 3:
imposibilitatea de asociere în partide politice a anumitor categorii
profesionale, 55 (2): serviciul militar, 58 (3) avocatul poporului, 73
(3) legile organice, e,k,l,n,o; 79 (2) consiliul legislativ, 102 (3)
 structura guvernului, 105 (2) impocatibilitățile membrilor guvernului,
126, (4,5) înalta curte de casație și justiție,
CĂTEVA INIȚIATIVE LEGISLATIVE, DACĂ A FOST
RESPECTATĂ PROCEDURA
 La sesizarea camerelor: pt camera de reflecție este instituit un termen
de 45 zile, pt pronunțare; dacă legea e de o complexitate deosebită,
inclusiv și codurile, termen-60 zile. Dacă e depășit termenul,
Constituția prevede că proiectul/ propunerea sunt adoptate
 Camera decizională e sesizată de prima cameră, îi trimite dosarul.
Dacă omite acest lucru, camera decizională se poate sesiza din oficiu,
când expiră termenul.
 L-proiect de lege, l-propunere legislativă
 La nivel de parlament, există biroul permanent pt fiecare cameră. Pe
biroul lui ajunge sesizarea. El trimite spre examinare, și pt elaborarea
rapoartelor, proiectul/propunerea și eventualele amendamentele din
partea comisiilor permanente.
 Am o propunere legislativă care vizează domeniul educației. Trimit la
comisia de educația din prima cameră sesizată. Dacă biroul permanent
consideră că este interdisciplinară, pot sesiza 2-3 comsii, care se vor
întruni. În comisie se analizează, examinează, elaborează raportul,
unde se va face precizare referritoare la amendamentele care au fost
primite, dar și la avizul din partea consiliului legislativ
 În momentul când raportul e gata, vom include pe ordinea de zi aceste
proiecte, pt a intra în dezbateri.
 Dezbaterea are loc în plenul camerei și pornește cu expunerea
motivelor de către inițiator, după care președintele comisiei în care a
fost examinat și prezintă raportul în formă sintetică
 Proiectul e supus dezbaterii pe articole. Când se dezbat pe articole,
toți cei prezenți pot depune amendamente. Se discută, se votează.
Votul e încheierea procedurii în plen. Se supune la vot forma finală.
  Votul poate fi unul deschis, egal, liber exprimat, prin ridicare de
mână/electronic, secret (prin bile).
 Ca să fie adoptată:
Lege ordinară-majoritate simplă/relativă
Lege organică- majoritate absolută
Majoritate simplă/ relativă=50%+1 din nr de votanți prezenți
Majoritate absolută=50%+1 din nr celor înscriși pe listă
Majoritate calificată =2/3 sau ¾ din nr total al celor înscriși pe listă
 Președintele camerei (sau cel care a condus ședința) va semna
legea și o va trimite spre promulgare, atributul președintelui, care
poate sesiza CCR
 Promulgarea are ca bază legală art.77, și există un termen acordat
pt promulgare, cel mult 20 zile de la primirea legii. Înainte de
promulgare, poate cere reexaminarea legii, care e o procedură
legislativă specială
 După ce a fost reexeminat, se întoarce la președinte, trebuie să o
promulge în maxim 10 zile.
 Se publică în MO. Aplicăm dispozițiile art.78: legea intră în
vigoare la 3 zile sau la o dată ulterioară.
Proceduri legislative speciale
1. Reexeminarea legii
2. Legile de ratificare a tratelor internaționale
3. Legile bugetare
4. Delegarea legislativă
5. Procedura de urgență?
6. Procedură legislativă distinctă

1.reexeminarea legii-art. 77(2), atribut al președintelui, odată reexeminată și

întoarsă la președinte, va fi promulgată în termen de 10 zile. Prin reexeminare,
avem în vedere retrimiterea și verificarea din punct de vedere al constituționalității.
Nu există o adoptare specială, mergem după art. 76. Nu există o regulă potrivit
căreia trebuie numaidecât modificată legea, se poate întoarce în forma inițială, însă
obligația care revine parlamentului este de a dezbate etapă cu etapă observațiile
președintelui.

2. Legile de ratifecare-art. 91 (1), presupune posibilitatea ca parlamentul să

formuleze rezerve la tratat (își exprimă dorința ca tratatul ratificat să se
aplice în formă limitată), ca o rezervă să fie în vigoare-trebuie acceptată de
toate părțile tratatului. Dacă tratatele contravin constituției, trebuie revizuită
constituția. Excepție: tratatele privitoare la drepturile fundamentale, dacă
conțin dispoziții mai favorabile. Trattul poate fi adoptat cu maj simplă/
calificată, în funcție de domeniu
3. Legea bugetară- sunt 2 categorii: privitoare la bugetul de stat și cel care
privește asigurările sociale de stat. Dezbaterea propunerilor legislative se
realizează în ședință comună a celor 2 camere.
4. Delegare legislativă-art.114
Domeniile în care sunt emise ordonanțe să nu facă obiectul legilor organice,
înafara enumerării din art.73
Trebuie ca parlamentul să adopte legea de abilitare a guvernului
Parlamentul prin legea de abilitare este cel care stabilește domeniul de
legiferare guvernului, termenul, sancțiuni.
Nu se aplică ordonanțelor de urgență.
5. Asumarea răspunderii guvernului
Se pune în practică când guvernul ține cu dinții un proiect de lege, forma de
manifestare este moțiunea de cenzură: fie trece proiectul, fie pică guvernul
6. Procedura de urgență-art. 74(3)
La nivelul fiecărei camere există un regulament de organizare și funcționare,
prin intermediul acestui regulament poate să reglementeze o procedură de
urgență. Poate fi supus unei proceduri de urgență un proiect de lege care
derivă din necesitatea de a aduce la îndeplinire o obligație prevăzută în
tratatul de aderare NATO.