Notiuni

introductive
 Ce reglementari studiem la
cursul de Legislatie?
Legislatie nationala
Infiintare societati comerciale - ferme comerciale
Pomicultura
Viticultura si vinificatie
Legumicultura
Spatii verzi
Productie ecologica
Plante modificate genetic
Grupuri de producatori
Protectia soiurilor de plante
Conditii notare VP

Nota grila - 60%

Nota referat – 40%

Referatul consta intr-o simulare:

-Fiecare student isi infiinteaza la alegere un tip de societate comerciala
-- in cadrul fermei isi stabileste un asolament si in functie de activitatile
pe care le presteaza va preciza care sunt reglementarile de care are
nevoie
 Notiuni introductive
- reglemetari nationale
- reglementari europene
-institutii
- diverse

https://europa.eu/

https://europa.eu/european-union/about-eu/institutions-bodies/court-justice_ro

https://europa.eu/european-union/topics/agriculture_ro

https://e-justice.europa.eu/content_legal_professions-29-se-ro.do?member=1

https://eur-lex.europa.eu/homepage.html

https://curia.europa.eu/jcms/jcms/j_6/ro/

http://legislatie.just.ro/

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.frame

http://www.clr.ro/
Norma juridica=regulă de conduită generală şi impersonală,
instituită sau recunoscută de forţa coercitivă a statului.
SCOP: - de a orienta comportarea oamenilor în direcţia
promovării şi consolidării relaţiilor sociale conform idealurilor şi
valorilor ce guvernează societatea respectivă.

MO DE L U L O RICĂ REI N ORME JU RIDI CE POATE FI

RE P RE Z E N TAT A S T F E L :
 Structura
logico-juridică

IPOTEZA DISPOZIŢIA SANCŢIUNEA

stabileşte condiţiile,
împrejurările sau faptele
în prezenţa cărora se Prevede
cere o anumită conduită, drepturile şi obligaţiile garantarea realizării
precum şi categoria subiectelor vizate dispoziţiei normei
subiecţilor la care
se referă prevederile
de norma juridică
dispoziţiei
Clasificarea legilor:

după sfera de
după forţa juridică: reglementare:

constituţionale generale

legi organice speciale

legi ordinare
excepţionale
 LEGILE ORGANICE ex

a) sistemul electoral;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a drepturilor acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) org. şi funcţ CSM, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, autonomia locală;
p) regimul gen. privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
Acte normative subordonate legii

Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe

Seful statului – decrete;

Organele centrale executive – hotărâri, ordonanţe, regulamente,

ordine, instrucţiuni, decizii;

Acte ale organelor locale.

Actele normative subordonate legii

trebuie să aibă în vedere:

ca acestea să fie în conformitate cu legile şi să nu conţină dispoziţii

contrare acestora;
ele nu pot da reglementări primare sau în domenii pentru care s-a
prevăzut reglementarea numai prin lege;
să se înscrie în limitele competenţei materiale şi teritoriale a organului
de la care emană;

să fie date în forma şi cu procedura specifică;

să respecte ierarhia forţei juridice.

Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor.

Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile

prevăzute de aceasta.

Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se

contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în
Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a
ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor
interesate
Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată, proiectele de
legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a
măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi unele proiecte
ale legilor organice.

Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca primă
Cameră sesizată, Senatului.

Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile.

EXC = coduri şi alte legi de complexitate deosebită = 60 de zile.

!!!! În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative
au fost adoptate.

• După adoptare/respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea

legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.

• = trebuie sa existe acord intre cele 2 Camere.

 Ordonanţa de urgenţă
1. numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, cu
obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.
2. ordonanţa de urgenţă intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere
în procedură de urgenţă la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei
în Monitorul Oficial al României.

3. Camerele, dacă nu se află în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la

depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la
depunere, Camera sesizată nu se pronunţă asupra ordonanţei, aceasta este considerată
adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedură de
urgenţă. Ordonanţa de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se
aprobă cu majoritatea membrilor fiecărei Camere.

 Ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu

pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi
îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de
trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.

Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege
în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat. Prin legea de aprobare
sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la
efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
Actele normative subordonate legii

trebuie să aibă în vedere:

să fie în conformitate cu legile şi să nu conţină dispoziţii

contrare acestora;
nu pot da reglementări primare sau în domenii pentru care s-a
prevăzut reglementarea numai prin lege;
se înscrie în limitele competenţei materiale şi teritoriale a
organului de la care emană;

să fie date în forma şi cu procedura specifică;

să respecte ierarhia forţei juridice.

 deputaţi,
Guvern senatori

cel puţin 100.000

de cetăţeni cu
drept de vot

INŢIATIVA LEGISLATIVĂ

Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la

iniţiativă legislativă trebuie să provină
din cel puţin un sfert din judeţele ţării, Nu pot face obiectul iniţiativei Propunerile legislative se supun
iar în fiecare din aceste judeţe, legislative a cetăţenilor problemele dezbaterii mai întâi Camerei
respectiv în municipiul Bucureşti, fiscale, cele cu caracter internaţional, competente să le adopte, ca primă
trebuie să fie înregistrate cel puţin amnistia şi graţierea. Cameră sesizată.
5.000 de semnături în sprijinul acestei
iniţiative.
Adoptarea legilor şi a hotărârilor

Legile organice şi hotărârile privind

regulamentele Camerelor se adoptă cu votul
majorităţii membrilor fiecărei Camere.

Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul

majorităţii membrilor prezenţi din fiecare
Cameră.

La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă,

Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau
propuneri legislative cu procedură de urgenţă,
stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere.
Promulgarea legii

Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea

legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.

Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură

dată, reexaminarea legii.

Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea
constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la
primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii
Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
 Intrarea în
vigoare a legii

Legea se publică în Monitorul Oficial al României

şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau
la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
 Ieşirea din vigoare a actelor normative
directă
expresă
abrogare indirectă
tacită sau
implicită
Abrogare directă - noul act normativ prevede în mod expres şi direct ceea ce abrogă, adică întreg
actul normativ sau anumite articole ale acestuia
Abrogare indirectă - noul act normativ se limitează să prevadă că se abrogă toate actele normative
sau prevederile contrare dispoziţiilor sale;
- Abrogare tacită - noul act normativ nu conţine nici o prevedere expresă de abrogare, dar
reglementarea pe care o cuprinde se deosebeşte atât de mult de reglementările din actele normative
vechi, încât acestea nu se mai pot aplica şi deci se consideră că legiuitorul le-a abrogat implicit
Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind
neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii
Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord
prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile
constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.
 Aquis-ul comunitar

Surse oficiale:
❖Tratatele constituţionale ale Comunităţii – care reprezintă acte ale statelor membre;
❖Actele legislative ale instituţiilor politice ale Comunităţii;
❖Deciziile Curţii de Justiţie şi principiile legale generale şi drepturile fundamentale recunoscute
şi elaborate de aceasta.

Legislaţia secundară http://eur-lex.europa.eu/advanced-search-

form.html?qid=1519549769838&action=update
Directive - ea introduce o obligaţie cu privire la rezultatul care trebuie atins, însă lasă
libertate statelor membre în ceea ce priveşte mijloacele utilizate în acest sens.;
➢Regulamente - este obligatoriu în toate elementele sale şi se aplică direct în fiecare
stat membru;
➢Decizii - este un act cu caracter juridic obligatoriu care poate avea o aplicabilitate
generală sau poate fi adresată unui destinatar precis.
 Armonizare

Transpunere Implementare Impunere

Adaptarea
sau
Creare
modificarea Monitorizare
instituţii
legilor
existente

Adoptarea
unor noi Alocare Controale
acte bugete locale
normative

Acordarea de
permise,
aprobarea Sancţiuni
unui plan
etc.
Dreptul internaţional şi dreptul intern (Art. 11 din
Constitutie)

Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-

credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.

Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din

dreptul intern.

!!!! În cazul în care un tratat la care România urmează să

devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei,
ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea
Constituţiei.
Accesul liber la justiţie (Art. 21 din Constitutie)

Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea

drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor

într-un termen rezonabil.

Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

 Instituţiile UE

Parlamentul European

Consiliul European

Comisia Europeană;

Curtea de Justiţie

Curtea de Auditori

Sistemul European de Bănci Centrale şi Banca

Centrală Europeană.
 Parlamentul European

Este compus din reprezentanţii cetăţenilor aparţinând statelor

Uniunii.

Parlamentul European este alcătuit din 705 de deputaţi

Romania -33+1 deputati

Din 1979, deputaţii sunt aleşi prin vot universal direct pentru o perioadă de 5 ani.

Parlamentul European îşi desfăşoară activitatea în 3 sedii:

Bruxelles (Belgia)- reuniunile comisiilor parlamentare
Luxemburg - sediul administrativ
Strasbourg (Franţa)- sesiuni plenare.
http://www.europarl.europa.eu/about-parliament/ro/powers-
and-procedures/legislative-powers

• Adoptă legile europene – în colaborare

cu Consiliul, în multe domenii de politici
Parlamentul publice.
îndeplineşte 3 • Exercită controlul democratic asupra
funcţii principale: celorlalte instituţii UE, în special asupra
Comisiei. Deţine puterea de a aproba sau
de a respinge comisarii nominalizaţi şi are
dreptul de a cere întregii Comisii să
demisioneze.
• Controlul finanţelor publice.
Preşedintele Parlamentului European -Roberta Metsola (2022)

Rol:

asigură desfăşurarea corespunzătoare a procedurilor parlamentare

monitorizează activităţile Parlamentului şi comisiile parlamentare

reprezintă Parlamentul în toate chestiunile juridice şi în relaţiile

internaţionale

îşi dă acordul final asupra bugetului UE

Consiliul Uniunii Europene

Rol: reprezintă guvernele statelor membre ale UE, adoptă legislația

europeană și coordonează politicile UE

Membri: miniștrii din fiecare țară a UE care răspund de domeniul de

politică supus discuțiilor

Președinte: fiecare stat membru al UE deține președinția prin rotație, pe o

perioadă de 6 luni - până în iunie 2023 –președintia suedeza

Înființare: 1958 (sub denumirea de Consiliul Comunității Economice

Europene)

Sediu: Bruxelles (Belgia)

Consiliul UE

Negociază și adoptă legislația UE, împreună

cu Parlamentul European, pe baza propunerilor înaintate
de Comisia Europeană.

Coordonează politicile țărilor UE.

Elaborează politica externă și de securitate a UE, plecând

de la orientările Consiliului European.

Încheie acorduri între UE și alte țări sau organizații

internaționale.

Adoptă bugetul anual al UE, în colaborare cu Parlamentul

European.
 Consiliul UE nu trebuie confundat cu:

Consiliul European - summit

trimestrial în cadrul căruia
Consiliul Europei- instituție
liderii UE se reunesc pentru a
care nu face parte din UE.
stabili direcțiile generale ale
politicii europene
 Consiliul European
- format din șefi de stat sau de guvern ai statelor membre
https://www.consilium.europa.eu/ro/european-council/

Consiliul European joacă un rol important în

a adoptat o anumite proceduri de numire în posturi de
„agendă importanță majoră la nivelul UE.
strategică” a Consiliul European răspunde de:
definește
domeniilor - alegerea președintelui Consiliului European
orientările și
prioritare care - propunerea președintelui Comisiei Europene
prioritățile
necesită acțiune -numirea Înaltului Reprezentant al Uniunii
politice generale
și atenție din pentru afaceri externe și politica de securitate
ale UE.
partea UE pe -numirea oficială a întregului organ colegial al
termen lung comisarilor
-numirea Comitetului executiv al Băncii Centrale
Europene (BCE), inclusiv a președintelui BCE
 !!!!!!
Consiliul Europei este o organizatie interguvernamentala ale carei obiective sunt:

Protejarea drepturilor omului, a democratiei pluraliste si a suprematiei dreptului;

Favorizarea constientizarii si incurajarea dezvoltarii identitatii si diversitatii culturale ale Europei;

Cautarea solutiilor pentru problemele cu care se confrunta societatea europeana: discriminarea minoritatilor,
xenofobia, intoleranta, bioetica si clonarea umana, terorismul, traficul de fiinte umane, crima organizata si coruptia,
cibercriminalitatea, violenta contra copiilor etc.;

Dezvoltarea stabilitatii democratice in Europa prin sustinerea reformelor politice, legislative si constitutionale.

47 de state membre

https://www.coe.int/en/web/portal/home
Comisia europeana
https://commission.europa.eu/index_ro

Rol: apără interesul general al UE, propunând acte

legislative, asigurând respectarea acestora și
implementând politicile și bugetul Uniunii

Membri: o echipă de comisari, câte unul din fiecare țară

a UE

Președinte: Ursula von der Leyen

Înființare: 1958

Sediu: Bruxelles (Belgia)

 Comisia Europeană
Comisia este compusă din 24 departamente – Directoare Generale,
care la rândul lor sunt formate din Divizii. Pe lângă acestea există şi o
serie de servicii specializate, inclusiv Serviciul Legal.

Comisia: Atribuţii:
Iniţiativă legislativă;

formulează recomandări sau avize în materiile Execuţie;

care fac obiectul tratatului, dacă acesta prevede
în mod expres sau dacă Comisia le consideră
necesare;
dispune de putere de decizie proprie şi participă
la procesul de formare a actelor Consiliului şi
Parlamentului European;
Supraveghere (controlului aplicării
tratatelor comunitare; poate să
declanşeze anumite proceduri
juridice care au menirea de a
stabili dacă Consiliul ori SM
îndeplinesc obligaţiile ce le revin
din tratate).

Reprezentare (reprezintă
exercită atribuţiile conferite de Consiliu pentru interesele Comunităţii pe plan
aplicarea normelor stabilite de acesta. internaţional)
 Curtea Europeană de Justiţie - Luxemburg

Rol: se asigură că legislația UE este interpretată și aplicată în același mod în toate țările UE;
garantează că țările și instituțiile UE se supun dreptului european.

Membri:

• Curtea de Justiție: câte 1 judecător din fiecare țară a UE + 11 avocați generali

• Tribunalul: câte 2 judecători din fiecare țară a UE

Înființare: 1952
Componenta- 2 instanțe:
Curtea de Justiție - se ocupă de cererile de hotărâre preliminară adresate
de instanțele naționale și de anumite acțiuni în anulare și recursuri.

Tribunalul - se pronunță asupra acțiunilor în anulare introduse de persoane

fizice, întreprinderi și, în anumite cazuri, de guvernele UE. În practică,
această instanță se ocupă în principal cu legislația privind concurența,
ajutorul de stat, comerțul, agricultura și mărcile comerciale.

Judecătorii și avocații generali sunt numiți de statele membre, de comun

acord, pentru un mandat de 6 ani, care poate fi reînnoit. Judecătorii din
cadrul fiecărei instanțe aleg un președinte, pentru un mandat de 3 ani, care
poate fi reînnoit.
Principalele atribuţii ale Curţii de Justiţie sunt:

controlul legalităţii actelor instituţiilor;

controlul respectării de către SM a obligaţiilor care le sunt impuse de către tratate;

interpretarea regulilor comunitare şi negocierea validităţii actelor instituţiilor.

Tribunalul UE al Funcţiei Publice se pronunţă în litigiile apărute între Uniunea

Europeană şi funcţionarii săi.

Misiunea Curţii este să se asigure că legislaţia UE este interpretată şi aplicată în mod

uniform în toate statele membre UE, astfel încât legile să se aplice în mod egal tuturor
cetăţenilor. Spre exemplu, Curtea se asigură că instanţele naţionale nu pronunţă sentinţe
diferite în acelaşi caz.
 Curtea pronunţă sentinţe în cazurile care îi sunt înaintate spre soluţionare.

Cele 5 tipuri de cazuri întâlnite frecvent sunt:

-acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare – când instanţele

naţionale îi cer Curţii de Justiţie să interpreteze un act legislativ european

acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor – intentate guvernelor

care nu aplică legislaţia europeană

acţiuni în anulare – când se consideră că anumite acte legislative ale UE

încalcă tratatele europene sau drepturile fundamentale

-acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona – când instituţiile UE nu

acţionează pentru a lua deciziile pe care au obligaţia de a le lua

-acţiuni directe – intentate de persoane fizice, întreprinderi sau

organizaţii împotriva deciziilor sau acţiunilor UE
 O persoană fizică sau o întreprindere care consideră că a avut de suferit de pe urma acțiunii
sau a lipsei de acțiune din partea unei instituții UE sau a angajaților acesteia se poate adresa
Curții în două moduri:

indirect, prin intermediul instanțelor naționale (care pot decide să înainteze cazul Curții de
Justiție)

direct, sesizând Tribunalul - dacă reclamantul a fost afectat direct și personal de o decizie
luată de o instituție a UE.

https://ec.europa.eu/info/about-europission/contact/problems-and-coean-
commmplaints/help-defending-your-rights/individuals_ro
 Au un rol esenţial în funcţionarea UE:
Comitetul Economic şi Social European reprezintă actorii economici şi sociali din societatea civilă organizată, precum
angajatorii şi angajaţii, sindicatele şi organizaţiile de consumatori;

Comitetul Regiunilor reprezintă autorităţile regionale şi locale;

Banca Europeană de Investiţii finanţează investiţiile în proiecte de dezvoltare economică în interiorul şi în exteriorul UE şi
susţine micile întreprinderi prin Fondul European de Investiţii;

Banca Centrală Europeană este responsabilă de politica monetară europeană;

Ombudsmanul European acţionează ca intermediar între cetăţean şi autorităţile UE. Are dreptul de a primi şi investiga
plângerile trimise de cetăţenii, companiile şi organizaţiile din UE şi de orice persoană cu domiciliul sau sediul într-un
stat membru UE. Plângerile pot avea ca obiect: nedreptate; discriminare; abuz de putere; necomunicarea sau refuzul de
a comunica informaţii; întârzieri nejustificate; proceduri incorecte.
Controlorul European pentru Protecţia Datelor asigură protecţia datelor cu caracter personal ale cetăţenilor.
 CEDO https://www.echr.coe.int/Pages/home.aspx?p=applicants/rum

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, instituita de Conventia amendata de Protocolul nr. 11, se compune dintr-un numar de
judecatori egal cu acela al statelor contractante.
45 de judecatori , ce își desfășoară activitatea cu titlu individual și nu reprezintă niciun stat.

Plângerile individuale se referă la:

disparitii si asasinate;

tortura si rele tratamente pentru detinuti;

privarea arbitrara de libertate;

absenta accesului la un tribunal;

absenta unui proces echitabil într-un timp rezonabil;

ascultarea telefoanelor;

deportarea si extradarea;

discriminarea homosexualilor;

libertatea presei;

drepturile parintilor copiilor plasati în institutii;

ingerinte asupra dreptului la proprietate;

dezvoltarea partidelor politice.

 In Romania, autoritatea
judecatoreasca se compune
din:

Instantele judecatoresti
sunt:

- instantele judecatoresti,
*Judecatoriile,
- Ministerul Public
*Tribunalele
, *Tribunalele specializate,
*Curtile de Apel
*Inalta Curte de Casatie si
Justitie.

http://portal.just.ro/SitePages/acasa.aspx
 Instanţele judecătoreşti

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si

în sectoarele municipiului Bucuresti

Tribunalele specializate sunt:

a) tribunale pentru minori si familie;

b) tribunale de munca si asigurari sociale;

c) tribunale comerciale;

d) tribunale administrativ-fiscale.

Tribunalele au de regula sediul in fiecare resedinta de judet, si in Municipiul Bucuresti. In

circumscriptia fiecarui tribunal, sunt cuprinse toate judecatoriile din judet.

In cadrul tribunalelor functioneaza sectii pentru cauze civile si sectii pentru cauze penale
si, in raport cu natura si numarul cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte
materii.
Curtile de apel (15) sunt instante cu personalitate juridica, în circumscriptia carora
functioneaza mai multe tribunale si tribunale specializate.
Curtea de Apel Bucuresti functioneaza si ca instanta specializata pentru judecarea cauzelor
privind proprietatea intelectuala, potrivit legii.
Curtile de apel, cu sediul stabilit de lege in localitatea de resedinta a unui judet sau a
municipiului Bucuresti

In cadrul curtilor de apel functioneaza sectii pentru cauze civile, cauze penale, cauze
comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze
privind conflicte de munca si asigurari sociale, precum si, in raport cu natura si numarul
cauzelor, sectii maritime si fluviale sau pentru alte materii.
In legile organice (ex. codul de procedura civila, penala, alte legi speciale) sunt prevazute
expres dispozitii referitoare la competenta solutionarii cauzelor pentru curtea de apel.
Inalta Curte de Casatie si Justitie are, in principal, competenta de a
judeca recursul în casatie si de a asigura interpretarea si aplicarea unitara
a legii de catre celelalte instante judecatoresti.

Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta

fiecareia solutioneaza:

• cererile de stramutare, pentru motivele prevazute în codurile de procedura;

• conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
• recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de
orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in
fata curtilor de apel;
• orice alte cereri prevazute de lege.
 Termene
Termenele se inteleg pe zile libere, neintrand in socoteala nici ziua cand a inceput, nici
ziua cand s-a sfarsit termenul.
Termenele statornicite pe ore incep sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare.
Termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau
saptamanii corespunzatoare zilei de plecare.
Termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o
asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii.
Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala, sau cand serviciul este
suspendat, se va prelungi pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare.

Termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor de procedura daca legea nu

dispune altfel. Termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea, de
la data cand a cerut-o.

Actele de procedura trimise prin posta instantelor judecatoresti se socotesc indeplinite in

termen daca au fost predate recomandat la oficiul postal inainte de implinirea lui.
 Sunt subiecte ale raportului juridic:

Persoana fizică = omul, privit individual, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile.

Persoana juridică = orice formă de organizare care, întrunind condiţiile cerute de

lege, este titulară de drepturi şi de obligaţii civile (art. 25 din NCC).

 Cetăţenii străini şi apatrizii sunt asimilaţi, în condiţiile legii, cu cetăţenii români,

în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile lor civile. Asimilarea se aplică în mod
corespunzător şi persoanelor juridice străine (art. 27 din NCC).