Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2023
IPOTEZA
DISPOZIȚIA
SANCTIUNEA
În funcție de realitatea relațiilor sociale specifice fiecărei epoci istorice în parte intâlnim:
drept slavagist, drept feudal, drept burghez, drept socialist.
În funcție de apartenența la un bazin de civilizație juridică identificăm: drept romano-
germanic, drept anglo-saxon, drept musulman (islamic), etc. Reținem că dreptul național
face parte din marea familie a dreptului romano-germanic.
Dreptul constituie un sistem de norme care îmbracă o haină juridică,adica aceste norme
sunt cuprinse în acte juridice.Ia o anumită formă denumită izvor de drept.
IZVORUL DE DREPT reprez.sursa dreptului într-o societate care asigură
organ.acestuia.
Teoria juridică clasică a izvoarelor dreptului distinge între:
Regulam.sunt acte juridice prin care sunt stabilite organizarea și func. Codului
Legislativ,distincte de celelalte acte juridice pe care Parlamentul le poate adapta conform.
Art.67.
Actele normative cu putere de lege adoptate,emise de către guvern pt punerea în aplicare
a legilor se folosesc hotărârile de guvern.
Guvernul,parte a executivului bicefal (alături de președinte) adoptă hotărâri și
ordonanțe.Hotărârile guvernului nu sunt un act de putere de lege,ele fiind emise
pt.executarea legii.Actele normative cu putere de lege emise de guvern sunt ordonanțele
(simple sau de urgență), OG-uri sau OUG-uri.
OG-urile sunt emise în baza competenței delegate guvernului de către Parlament.
OUG-urile sunt acte normative care sunt emise în situații extraordinare în baza delegării
date guvernului de către legiuitorul constituant prin chiar Constituție (Art 115 din 4).
-TRATATE INTERNAȚIONALE-
Constituția României din 1991 acorda tratatelor internaționale o atenție
deosebită ,reglementându-le în 2 texte constituționale: Art 11 și Art 20.Din interpretarea
art.11 rezultă că pt.a fii izvor a dreptului constitutional,tratatul trebuie să îndeplinească
cumulativ următoarele condiții:
CUTUMA
Prin cutuma (obicei) se înțelege o regulă de comportament urmată de cercuri mai largi
sau mai restrânse din societate în virtutea desprinderii fără să fie impusăn prin
constrângere.
Obiceiul sau cutuma dobândește caracter juridic,regulile sale devin norme juridice numai
atunci când li se acordă ocrotire juridică de către stat (art.44 din Constituție).