DREPT ADMINISTRATIV CURS I ADRIAN STOICA

NOTIUNI GENERALE DESPRE ADMINISTRATIA PUBLICA

SI DREPTUL ADMINISTRATIV

CAP 1 :CONSIDERATII INTRODUCTIVE PRIVIND DR. ADM. SI ADMINISTRATIA PUBLICA

DEFINITIA DREPTULUI ADMINISTRATIV

Caracteristica generala a dreptului este aceea ca se ocupa de reglementarea intereselor

publice generale.Dupa cum se stie un stat de drept este constituit pe cele 3 puteri:-legislativa;

-executiva

-judecatoreasca

Aceasta teorie a fost promovata prima data de Montesq(Shar Luis) care a evidentiat
constitutia ca lege fundamentala fiind singurul act care reglementeaza modul de organizare al
puterilor statului.

Constitutia RO. revizuita si republicata consacra aceasta organizare in dispozitiile art 1 alin
4.Dreptul administrativ reglementeaza activitatea celei de a 2-a puteri intr-un stat de drept-
puterea executiva sau administrativa.

Administratia se prezinta ca cea mai dinamica activitate a statului normele juridice aplicabile
administratiei fiind intr-un proces continuu de adaptare.

Dreptul administrativ ca ramura a dreptului public cuprinde ansamblul de norme juridice

privind creearea ,organizarea si functionarea autoritatilor administratiei publice.Dreptul
administrativ constituie cadrul legal de desfasurare a activitatii administratie,normele sale
conferiind administratiei publice puteri ,prerogative care nu exista la normele ce
reglementeaza relatiile dintre particular(dreptul privat)

In concluzie putem defini dreptul administrativ ca fiind ramura a dreptului public care
reglementeaza raporturile din sfera administratiei publice active,raporturile acesteia cu
celelalte autoritati publice,cu particularii,cele care privesc organizarea si functionarea ei,
precum si cele de natura conflictuala dintre administratie si cei vatamati in drepturile sau
interesele lor legitime,pe de alta parte.

IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV

Teoria generala a dreptului imparte izvoarele in doua categori:

-izvoare materiale care ivoca conditiile materiale concrete de existenta care genereaza norme
juridice

-izvoare formale prin care se evoca formele de concretizare a normei juridice (exprimarea
propriu zisa a dreptului)

Sursa cea mai relevanta a dreptului administrativ emana din continutul izvoarelor formale pe
care le putem clasifica in doua categorii:

-izvoare formale scrise

-izvoare formale nescrise

IZVOARE FORMALE SCRISE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV

1.Constitutia si legile constitutionale.

Constitutia reprezinta principalul izvor de drept in general si de drept administrativ in

special.Art.1alin.5 din constitutie ,scoate in evidenta faptul ca printre elementele
fundamentale ale statului de drept,caracterul obligatoriu al respectarii constituutiei si a
suprematiei sale si a legilor.

Legile constitutionale sunt potrivit art.73 alin.2 din constitutie sunt cele care privesc revizuirea
constitutiei.Din punctul de vedere al aptitudinilor de revizuire pe care acestea acestea le
releva doctrina dreptului public consacra faptul ca acestea pot da nastere unor constitutii
suple sau rigide.

Constitutiile suple se caracterizeaza prin faptul ca regulile de conduita pe care le stabilesc au

aceiasi valoare din punct de vedere juridic ca si legile ordinare,putand fi modificate potrivit
procedurii legislative obijnuite.

Constitutiile rigide sunt cele care raspund nevoii care se resimte in orice stat de a exista
reglementari juridice pe care parlamentul sa nu le poata modifica pe calea legislatiei obijnuite.

2. Legile organice si legile ordinara.

Legea reprezinta regula edictata de puterea legiuitoare care ordona,opreste sau permite ceva
la care toata lumea este datoare sa se supuna.Art.73 din constitutia romaniei consacra trei
categorii de legi:

-constitutionale

-organice

-ordinare
Din punct de vedere didactic legile organice si cele ordinare pot fi diferentiate prin
urmatoarele criterii:

a) Dupa criteriile domeniilor in care intervin:

-legea organica intervine in domeniile pe care i-le rezerva expres constitutia,fie prin
enumerarea acelor domenii fie prin norma de trimitere (ex.aceste legi pot fi regasite
organizarea partidelor politice,organizarea guvernului,organizarea si functionarea consiliului
suprem al magistraturii)

-legea ordinara nu are nici un domeniu stabilit de constitutie motiv pt care aceasta intervine in
celelalte domenii care nu au fost rezolvate de legiuitor (un loc important printre legile
ordinare il ocupa codurile,deoarece grupeaza si sistematizeaza intr-un singur corp majoritatea
reglementarilor aplicabile intr-un anumit domeniu de activitate).

b) Dupa modul de adoptate

-legile organice si hotararile privind regulamentele camerelor parlamentului se adopta cu

votul majoritatii membrilor fiecarei camere.

-legile ordinare si hotararile camerelor sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti
din fiecare camera.

In acest sens putem releva si cateva elemente comune (asemanari) existente intre aceste legi:

-obligativitatea publicarii in monitorul oficial;

-intrarea in viguare a legi(pot intra in viguare la 2 momente:la 3 zile de la publicare fie la o

data ulterioara prevazuta in continutul ei);

-caracterul normativ al legi(in interiorul acestui element legile indiferent ca sunt organice sau
ordinare nu sunt facute pentru anumite persoane in particular ci pentru toate in general);

3. Ordonantele de guvern

Delegarea legislativa reprezinta modalitatea de conlucrare intre parlament si guvern,in

virtutea principiului separatiei si colaborarii puterilor in stat,in temeiul careia guvernuul este
investit cu exercitarea in anumite conditii al unei functi legislative.Sistemul constitutional din
romania consacra doua tipuri de ordonante:

-Ordonante obijnuite (OG) care sunt emise in baza unei legi speciale adoptate de parlament in
domenii care nu fac obiectul legii organice.

-Ordonantele de urgenta(OUG) pot fi emise potrivit dispozitiilor constitutionale numai in

situatii de urgenta,aceste ordonante cuprind inclusiv norme de natura legii organice.

4.Decretele in vigoare ale fostului consiliu de stat

Aceste decrete reprezentau acte normative cu forta juridica situata imediat dupa lege, al
vechiului sistem constitutional instituit in constitutia din 1965.

5. Hotararile de guvern

Potrivit art.108 alin.2 din constitutie se adopta pt organizarea executarii legilor.Ca si

ordonantele acestea se semneaza de catre primul ministru si se contrasemneaza de ministri
care au obligatia punerii lor in executare si se publica in monitorul oficial.

6. Actele administratiei ministeriale

Ne referim doar la actele autoritatilor centrale subordonate guvernului si la cele

nesubordonate (autoritatile centrale autonome) care emit acte cu denumiri diferite:
ordine,instructiuni,precizari,etc.

7. Ordinul prefectului

Aceste ordine sunt emise in cadrul indeplinirii atributiilor de catre prefect si pot avea atat un
caracter normativ cat sii un caracter individual.

8. Hotararile consiliului judetean

Consiliul judetean adopta hotarari care pot avea caracter normativ dar si caracter individual.

9. Hotararile consiliului local

Consiliul local adopta hotarari care pot avea caracter normativ sau individual.

10.Dispozitiile primarului

Primarul in exercitarea atributiilor sale emite dispozitii care pot avea un caracter normativ sau
individual.

11. Tratatele internationale

Tratatul poate fi izvor de drept administrativ si nu legea de ratificare a tratatului.Tratatul face

parte din dreptul intern si nu legea prin care este ratificat.

IZVOARE FORMALE NESCRISE ALE DREPTULUI ADMINISTRATIV

1. Cutuma sau obiceiul

2. Jurisprudenta instantelor de judecata

3.Jurisprudenta curtii constitutionale

4.Doctrina

OBIECTUL DREPTULUI ADMINISTRATIV