Sunteți pe pagina 1din 8

IZVOARELE DREPTULUI

ADMINISTRATIV

REFERAT DREPT ADMINISTRATIV


Lect. Univ. Macovetchi C.

Covali Corneliu Gr.201 AP frecv. redusa, USM, Facultatea de


Relaii Internaionale, tiine Politice i Administrative.
0

IZVOARELE DREPTULUI ADMINISTRATIV


Teoria general a dreptului, mparte izvoarele dreptului n dou categorii: izvoare de drept n sens
material, i izvoare de drept n sens formal.
Izvoarele scrise
1. Constitutia si alte legi constitutionale
- Constitutia este sursa directa sau indirecta a tuturor actelor juridice emise de administratia publica
2. Legile organice
- Pot privi administratia publica, organizarea si functionarea Guvernului, statutul functionarilor
publici, etc
3. Legile ordinare
- Aceste legi cuprind norme ce reglementeaza raporturile juridice administrative si pot avea caracter
normativ sau individual
4. Decretele prezidentiale
- Acte juridice ce pot avea caracter normativ sau individual
5. Ordonantele si hotararile Guverunului
- Emise in baza legii de abilitare sau de urgenta a Guvernului
6. Ordinele si instructiunile ministrilor
- De asemenea reprezinta izvoare ale dreptului administrativ
7. Actele normative ale administratiei publice locale Hotarari, dipozitii ale primarului si
presedintilor consililor judetene, ordinele prefectului
8. Actele unor institutii publice centrale
- Pot constitui surse ale dreptului administrativ cu conditia ca acestea sa contine norme juridice de
drept administrativ

9. Conventiile si tratatele internationale


- Au stranit discutii si controverse.Dar in masura in care din conventiile internationale rezulta
nemijlocit drepturi si obligatii pentru organele administrative, aceste conventii sunt izvoare ale dreptului
administrativ.
Izvoarele nescrise
1. Cutuma
Normele cutumiare nu sunt recunoscute ca izvor de drept administrativ dar trebuie sa admitem ca
practica normativa de la noi din tara, demonstreaza ca si cutuma poate deveni izvor de drept.
Conditiile cutumei sunt: a) practica indelungata si b) formarea convingerii opiniei publice asupra
caracterului obligatoriu
2. Doctrina
Reprezinta un ansamblu de opinii si conceptii si nu poate constitui un izvor formal al dreptului. O
data cu redactarea si codificarea regulilor de drept, rolul doctrinei a pierdut din importanta constituind
doar un izvor interpretativ.
3. Jurisprudenta
Este constituita din hotararile pe care instantele judecatoresti de toate gradele le-au dat in spetele ce
le-au avut de judecat, spre a rezolva conflictele de orice natura cu care au fost sesizate. Juridprudenta nu
constituie izvor de drept, deoarece instantele aplica si interpreteaza legea, nu o creeaza. Juridprudenta are
un caracter aparte nascut din 2 argumente:
a) O instanta nu are dreptul sa se pronunte decat intr-o cauza dedusa judecatii ei, deci intr-un caz
particular
b) In organizarea noastra judecatoreasca o instanta nu este legata de hotararea unei alte instante
superioare in grad si nici chiar de propriile sale hotarari anterioare De aici concluzia ca jurisprudenta nu
poate prezenta aspectul de generalitate in interpretare, de sistematizare si stablitate ce i-ar permite sa
devina ansolut obligatorie.
Teoria general a dreptului, mparte izvoarele dreptului n dou categorii: izvoare de drept n sens
material, i izvoare de drept n sens formal.
Izvoarele materiale reprezint condiiile sociale care determin adoptarea unor norme juridice.
Pentru ca o regul de conduit s devin obligatorie pentru cei crora li se adreseaz, este nevoie ca acea
2

regul s capete o form juridic,prin care voina guvernanilor s devin voin de stat, obligatorie
pentru membrii societii, pentru a putea s intervin n caz de nevoie fora de constngere a statului. Aici
intervin izvoarele formale ale dreptului. Acestea reprezint actele normative adoptate sau emise de
autotitile publice competente, acte ce contin norme juridice, reguli de conduit obligatorii,imperative.
ntr-o formulare succint ,izvoarele formale reprezint formele juridice de exprimare a voinei
guvernanilor.
Trebuie fcut distincie ntre izvorul de drept obiectiv i izvorul de drept subiectiv.
a)Izvorul de drept obiectiv este ntotdeauna actul normativ care conine norme juridice, precum i alte
surse recunoscute ca atare.
b)Izvorul de drept subiectiv l constituie orice act sau fapt juridic, adic generator de drepturi i
obligaii juridice, de exemplu, o autorizaie de construcie, o diplom de absolvire a unei forme de
nvmnt, un contract de vnzare-cumprare, svrirea unei contravenii etc.
Izvoare scrise
a) Constitutia, lege suprema - Constituia este cel mai mare izvor al dreptului administrativ
datorit caracterului de lege fundamental a statului i, deci, forei juridice superioare a normelor
de drept administrativ pe care le conine. Este surs direct sau indirect a tuturor prerogativelor
de administraie public. Trebuie precizat c nu toate dispoziiile constituionale sunt izvoare
ale dreptului administrativ, ci doar cele care se refer la organizarea i funcionarea celor mai
importante autoriti ale administraiei publice care privesc drepturile i ndatoririle fundamentale
ale cetenilor a cror realizare revine administraiei publice, normele care se refer la raporturile
acesteia cu alte autoriti publice, precum i cu cetenii. Asemenea norme constituionale au deci
o dubl natur juridic, de drept constituional i n subsidiar de drept administrativ .

b)legile (constituionale, organice sau ordinare)


Legile

constitutionale

sunt

izvor

de

drept

administrativ

dac

reglementeaz relaii sociale din sfera acestei ramuri de drept.

Legile organice domeniul lor de reglementare este expres prevzut n Constituie i sunt
izvoare ale dreptului administrativ dac reglementeaz raporturi de drept administrativ (ex: Legea
nr.188/199 Statutul funcionarilor publici)

Legile organice sunt legile ce pot fi adoptate doar n materiile expres prevzute n Constituie i sunt
izvor al dreptului administrativ, de asemenea,n msura n care reglementeaz raporturi de drept
administrative.

Legile ordinare pot fi adoptate n orice domeniu specific activitii de legiferare, cu


excepia domeniilor legilor organice; trebuie, de asemenea, pentru a izvoare ale dreptului
administrativ s reglementeze relaii sociale ce fac obiectul administraiei publice. Legile ordinare
,ele vor fi izvoare de drept administrative numai n msura n care reglementeaz relaii sociale ce
fac obiectul administraiei publice. De pild, din coroborarea art.73 alin.1 se deduce c
ministerele se nfiineaz i se organizeaz prin lege ordinar, putndu-se adopta: o lege general
i legi individuale; numai o lege general sau numai legi speciale. Legiuitorul constituent las
deschis oricare din aceste posibiliti. Legile care stabilesc contravenii, prin eliminare, intr tot
n sfera legilor ordinare.

a) Ordonanele Guvernului, simple sau de urgen, acte normative cu fora juridic egal cu a legii,

avnd o natur juridic special, pot fi izvoare ale dreptului administrativ dac avem n vedere organul
emitent. ns nu se exclude posibilitatea ca ordonanele s fie i izvoare ale altor ramuri de drept n
funcie de obiectul lor de reglementare.

b) Hotrrile Guvernului, actele administraiei ministeriale i extraministeriale, ale autoritilor

administrative centrale autonome, ale autoritilor administraiei publice locale i ale prefecilor
constituie izvoare ale dreptului administrativ numai n msura n care au caracter normativ. Acesta este
stabilit dup criteriul sferei de cuprindere, fiind vorba despre acte administrative care se adreseaz
tuturor. Pot fi adoptate i acte administrative comune de dou sau mai multe ministere, care nu vor avea
ns o for juridic superioar celor adoptate de o singur autoritate administrativ, dar pot constitui
izvoare ale dreptului administrativ dac au caracter normativ.

c)

Decretele Preedintelui pot constitui, n opinia majoritii autorilor, izvoare de drept

administrativ, dac au un caracter normativ i reglementeaz raporturile sociale din sfera administraiei
publice. Astfel, este vorba despre decretele emise n exercitarea atribuiilor constituionale de declarare a
mobilizrii generale sau totale a forelor armatedecretele privind msuri luate pentru respingerea unor
agresiuni armate ndreptate mpotriva rii, precum i despre decretele prin care Preedintele instituie
potrivit legii, starea de asediu sau de urgen n ntreaga ar i n unele uniti administrativ teritoriale.

Tratatele internationale, ca izvor de drept administrativ - ca un tratat international sa fie izvor de


drept administrativ, el trebuie sa indeplineasca anumite conditii:
sa fie un tratat legal - conform normelor dreptului international;
sa fie incheiat si ratificat de catre organele competente conform legilor interne;
sa reglementeze relatii sociale ce fac obiectul de reglementare al Dreptului administrativ;
sa fie de aplicatie interna in dreptul intern al statului;
n conformitate cu dispoziiile Constituiei, statul romn se oblig s ndeplineasc ntocmai i cu
bun-credin obligaiile ce-i revin din tratatele la care este parte; tratatele ratificate de Parlament, potrivit
legii, fac parte din dreptul intern. Ratificarea unui tratat poate avea loc numai dac nu conine prevederi
contrare Constituiei.
Mai mult, art.20 din Constituie recunoate prioritatea dreptului internaional asupra dreptului intern
n materia drepturilor fundamentale ale omului, cu excepia cazurilor n care reglementrile interne sunt
mai favorabile dect cele internaionale.
Din reglementri actuale existente n dreptul comunitar regulamentele sunt direct aplicabile n
statele membre ale Uniunii, iar directivele fr a fi direct aplicabile, oblig autoritile naionale s
adopte dispoziii pentru a le pune n aplicare.

Izvoare nescrise: izvoarele nescrise ale dreptului administrativ sunt: cutuma, principiile,
jurisprudenta si doctrina;
a) Cutuma poate fi privit ca izvor de drept n anumite circumstane; astfel, prin
instituirea autonomiei locale pot s apar anumite practici administrative mai ndelungate

impuse de condiii specifice unei anumite zone geografice (ex: oficierea cstoriilor n
zilele de duminic, fr a avea obligaia legal n acest sens).

Pentru ca obiceiul s fie izvor de drept,trebuie s existe o prevedere scris a legii ,care
s permit utilizarea obiceiului n anumite situaii. n ceea ce privete dreptul administrativ,
este puin probabil posibilitatea recurgerii la cutum,ca izvor de drept. Obiceiul este mai
frecvent folosit ca izvor de drept n dreptul civil. Astfel potrivit Constituiei ,obligaiile
proprietarului sunt cele care sunt stabilite de lege sau care decurg din obicei.

a) Principiile constituie izvoare importante ale acestei ramuri de drept. Aceste


principii s-au cristalizat de-a lungul timpului i, fr a fi prevzute expres n vreun act
normativ (exemplu principiul revocrii actelor normative).

n activitatea administraiei comunitare, au fost repetate anumite principii aplicabile n absena bazei
legale:
principiul legalitii
principiul libertii de decizie
principiul egalitii i nediscriminrii
principiul securitii juridice
principiul proteciei ncrederii legitime
principiul proporionalitii.
Principiile generale ale dreptului administrativ sunt izvoare importante ale acestei ramuri de drept.
n doctrin a fost susinut necesitatea de a se face distincie ntre acele principii care sunt prevzute n
acte normative ,situaie n care chiar acele acte normative sunt izvoare ale dreptului administrativ, dup
cum s-a menionat mai sus,ia cele principii care, fr a fi prevzute expres n vreun act normativ, se
degaj prin generalizare, cptnd valoarea unor izvoare distincte de acte normative respective. S-au
format principii ale dreptului administrativ care au valoarea unor veritabile izvoare impuse de drept, care
sunt respectate n administraia activ i sunt impuse acesteia de instanele judectoreti, atunci cnd sunt
nclcate. Regimul juridic al actelor administrative se sprijin n bun paret pe principii de drept
formulate de doctrina juridic i aplicate n practica instanelor de contentcios administrativ care

controleaz legalitatea administraiei publice. Spre exemplu, principiul revocrii actelor administrative nu
este prevzut expres n nici un text de lege, dei exist propuneri n acest sens, dar el se deduce din actele
normative care reglementeaz organizarea i funcionarea administraiei publice.
Privit ca operaiunea de ncetare definitiv a producerii de efecte juridice de un act administrativ,
acest principiu ar trebui prevzut expres n viitorul Cod de procedur administrativ.
c)Jurisprudena constituie n statele aparinnd sistemului de drept anglo-saxon (common-law)
un izvor de drept administrativ. Doctrina occidental contemporan consider c jurisprudena
instanelor de contencios administrativ i constituional reprezint noi izvoare de drept administrativ.
n Frana, de exemplu, dezvoltarea dreptului administrativ se bazeaz n principal pe jurisprudena
Consiliului de Stat instan administrativ suprem, cu atribuii i de avizare a proiectelor de acte
administrative.
d)Doctrina nu constituie izvor al dreptului administrativ, dar ea influeneaz evoluia legislaiei
i a jurisprudenei.
n doctrina occidental au fost identificate ca principii aplicabile n ipoteza absenei bazei legale, n
activitatea administraiei comunitare, principiul egalitii i nediscriminrii, principiul securitii juridice
i a proteciei ncrederii legitime,principiul proporionalitii pe lng cel al legalitii i al libertii de
decizie a administraiei.
Referitor la doctrin prerile sunt mprite, uneori i se recunoate caracterul de izvor de drept,
alteori nu.
n ceea ce ne privete, ne situm de partea autorilor care susin c, n sens strict,
riguros tehnic juridic, doctrina n general, i doctrina de drept public, n particular, nu
constituie un izvor de drept, dar nu e mai puin adevrat c are o influen decisiv asupra
jurisprudenei. n toate rile civilizate un judector nu-i poate ingdui s motiveze o
soluie fr s aduc argumente din doctrin, fiind peste tot lucrri de drept, care sunt
invocate ratio scripta de tribunale.