Educație pentru Cetățenie Democratică

prof. Ciucă Corceagu Ana-Maria

 Raportul cetățeni autorități - participarea activă a cetățenilor în
luarea deciziilor publice (opinia publică în exercitarea controlului)
1. Procesul de elaborare a legilor. Participarea activă a cetățeanului la initiativele legislative.
Autoritatea legislativă - Parlamentul României.
2. Statul de drept în România și separarea puterilor în stat. Dreptul de asociere și partidele politice.
(pluralism)!
3. Autoritatea executivă - Guvernul (administrația României) și președinția.
4. Domnia legii. Limitele libertății și respectarea legii.
5. Justiția ca apărare și instituție înfăptuitoare a dreptății. Egalitatea în fața legii și accesul la
justiție. Autoritatea judecătorească.
6. Copilul în sistemul judiciar. Delincvența juvenilă și consecințele nerespectării legii.
7. Democrația reprezentativă și formele de manifestare ale democrației directe. Alegerile, votul
și evaluarea reprezentanților aleși.
8. Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de initiative cetățenești în
comunitățile locale și rolul mass-mediei în societate prin formarea opiniei publice.
 1. Procesul de elaborare a legilor. Participarea activă a cetățeanului la
initiativele legislative. Autoritatea legislativă - Parlamentul României (I)

Conform Constituției României (Art. 1, alin. (4) și Art. 61, alin. (1);):
• Statul se organizează conform potrivit principiului separației și echilibrului puterilor -
legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale. - Art. 1 (alin. 4).
• Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate
legiuitoare a țării. - Art. 61 (alin. 1).
• Rolul principal al Parlamentului este de a atribui și a adopta legislația cu caracter obligatoriu
pentru toți cetățenii. Acesta poate fi structurat în două moduri: unicameral (doar o
cameră/adunare reprezentativă = Grecia, Rep. Moldova, Danemarca, Cehia, Ungaria, Cipru
etc.); sau bicameral (cu două camere/adunări reprezentative = S.U.A., U.K., Franța, Spania,
Italia, Olanda, România etc.);
• Parlamentul (organul legislativ al unui stat) are titulaturi/denumiri diferite în funcție de statul
respectiv: Dietă (Japonia), Dumă (Rusia), Adunare Națională (Franța) și Congres (S.U.A.)!
 1. Procesul de elaborare a legilor. Participarea activă a cetățeanului la
initiativele legislative. Autoritatea legislativă - Parlamentul României (II)

• Parlamentul român, compus din cele două camere: Senatul și Camera Deputaților (camerele sunt separate, având
propria conducere și structură), însă acesta se întrunește în ședință comună doar în următoarele situații prevăzute
de Constituția României:
✔primirea mesajului Președintelui României;
✔aprobarea bugetului de stat;
✔învestirea unui nou Guvern;
✔în sesiunile ordinare (de semestrial = 2x/an: februarie-iunie și septembrie-decembrie);
✔în sesiuni extraordinare (pentru rezolvarea problemelor urgent)
• Legile = norme stabilite de stat cu caracter obligatoriu atât pentru indivizi ca persoane fizice, cât și pentru entități
cu caracter juridic. Acestea sunt adoptate de Parlament și sunt clasificate de către Constituția României astfel:
❑legile ordinare (=obișnuite, reglementând orice domenii cu excepția legilor organice sau constituționale precum: Codul Civil sau
Codul Penal etc.)
❑legile organice (=reglementează cele mai importante domenii precum: organizarea generală a învățământului, cetățenia română,
sistemul electoral, infracțiuni și pedepse, regimul juridic al proprietății și moștenirii, regimul stării de asediu / de urgență și
implicit de mobilizare a forțelor armate etc.)
❑legile constituționale (=cumprind reglementările cu privire la revizuirea și modificarea Constituției).
 1. Procesul de elaborare a legilor. Participarea activă a cetățeanului la
initiativele legislative. Autoritatea legislativă - Parlamentul României
(III)
• Parlamentarii = deputații și senatorii sunt aleși ca număr în raport cu populația țării, însă
cele două funcții concomitent sunt incompatibile!
• Alegerea parlamentarilor se realizează prin vot universal, direct, egal, secret și liber
exprimat pentru UN MANDAT (interval de 4 ANI în care aceștia sunt îndreptățiți prin lege
să-și îndeplinească sarcinile sau misiunile), perioadă în care aceștia și familiile lor au
IMUNITATE PARLAMENTARĂ (dreptul de a nu fi urmăriți, învinuiți, trimiși în judecată și
arestați fără aprobarea Camerei Parlamentare din care fac parte).
• Din 2020 și până în prezent (2022) în România avem 135 de senatori și 331 deputați în
Parlamentul Românesc (iar în forumul European avem dreptul la 33 deputați delegați).
INIȚIATIVA LEGISLATIVĂ = propunerea sau modificarea unei legi, aparține după caz, conform
art. 74 din Constituția României: Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel
puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot (proveniți din mai mult de 1/4 din județele
României, și respectiv cel puțin 5.000 se semnături din Municipiul București)!!!
 1. Procesul de elaborare a legilor. Participarea activă a cetățeanului la
initiativele legislative. Autoritatea legislativă - Parlamentul României
(IV)
• Cetățenesc:
a) inițiativa = un comitet de inițiativă compus din 10 cetățeni cu drept de vot care încep să • Deși procesul de elaborare are în sine 5 etape, acesta este diferit pentru
strângă semnături;
fiecare inițiator în parte (inițiativă cetățenească sau guvernamentală)
b) adeziune = colectarea a 100.000 de semnături de minim un sfert din județele țării (5.000
sunt din Municipiul București minim, acesta fiind considerat cât un județ) pentru după care INTRĂ în PROCESUL LEGISLATIV PARLAMENTAR și după ce este
definitivarea propunerii! parcurs acesta, ajunge pe biroul președintelui României pentru a fi
c) propunere = realizarea și depunerea decumentației pentru propunerea legislativă (înaintare publicat/ă în Monitorul Oficial (M.O.) - Etapa finală (6=Promulgarea)!
spre avizare)
d) avizare = propunerea legislativă trebuie să primească avizul Consiliului Legislativ (Monitorul
• Cele 5 etape ale deputaților și senatorilor (și înaintarea celorlalte
Oficial) circuite) sunt următoarele:
e) publicare = dacă actul normativ a primit avizul, se va publica în Monitorul Oficial (intră în 1. Inițiativa (oricare membru / grup de parlamentari) = Biroul Permanent;
procesul Parlamentar);
2. Avizarea (de la Consiliul Legislativ, dar și alte instituții după caz, sau comisii de
• Guvernamental: specialitate etc.) = includerea pe ordinea de zi (agenda ședinței din ziua
A. elaborare = de către ministere, consilii județene, prefecți, organe de specialitate etc.,
respectivă);
fiind supus spre consultare 3. Aprobare (dezbatere în plen, amendare și vot PRIMA CAMERĂ = camera
B. consultare = este publică, iar pentru anumite acte normative și cu partenerii de dialog decizională!!!).
social și înaintat către Guvern; 4. Adoptare (dezbatere în plen, amendare și vot final) = Președintele României
C. avizare = după caz: ministere, instituții de specialitate sau Consiliul Legislativ (în ședința 5. Decizie (după caz: reexaminare, solicitare aviz Curtea Constituțională sau
de Guvern); promulgare) = în Monitorul Oficial.
D. decizie = adoptare/aprobare sau: amânare/respingere/retragere, în Monitorul Oficial!!!
E. publicare = dacă actul normativ a fost aprobat se publică în Monitorul Oficial pentru a
intra în procesul Parlamentar.
D acă actul normativ a ajuns în etapa finală se publică în MONITORUL OFICIAL!
 1. Procesul de elaborare a legilor. Participarea activă a cetățeanului la
initiativele legislative. Autoritatea legislativă - Parlamentul României (V)

• O democrație cu adevărat funcțională este aceea în care legile domnesc, astfel că sunt cetățenii aceia care
trebuie să acorde o foarte mare atenție proceselor de elaborare și de adoptare a acestora. Necesitatea
participării cetățenilor la tot ceea ce va avea efecte, direct sau indirect asupra propriilor vieți, a condus la
crearea termenului de democrație participativă.
• Democrația participativă este cea în care este urmărită aducerea deciziilor cât mai aproape de beneficiari
(cetățeni), care au dreptul să fie informați și consultați asupra modului de gestionare a autorității și a
resurselor publice. Astfel încât, în afara inițiativei legislative cetățenești, în majoritatea democrațiilor, deși
este foarte dificil de pus în practică, acesta fiind și cazul României, se încearcă găsirea și punerea la
dispoziție a cetățenilor a cât mai multor metode de manifestare sau diverse modalități de adoptare a
legilor și a deciziilor.
• Tocmai în acest scop (dezvoltarea și susținerea implicării cetățenilor în actul de guvernare), în România s-a
adoptat Legea nr. 52 privind transparența în administrația publică. Aceasta, așa cum se poate observa din
articolele citate alăturat, are un caracter suficient de cuprinzător pentru ca cei interesați să se poate
implica în elaborarea actelor normative la oricare nivel (cu condiția ca autoritățile publice în cauză să
organizeze, pentru fiecare act normativ, cadrul în care această participare să devină posibilă, în practică
întâmplându-se adesea ca actele normative să fie elaborate și adoptate sărindu-se peste acest proces).
 1. Procesul de elaborare a legilor. Participarea activă a cetățeanului la
initiativele legislative. Autoritatea legislativă - Parlamentul României (VI)
Art. 1
(1) Prezenta lege stabilește regulile procedurale minimale aplicabile pentru asigurarea transparenței decizionale în cadrul autorităților
administrației publice centrale și locale, alese sau numite (...).
(2) Legea are drept scop:
a) să sporească gradul de responsabilitate a administrației publice față de cetățean (...);
b) să implice participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor administrative și în procesul de elaborare a actelor normative;
c) să sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice.
Art. 2
Principiile care stau la baza prezentei legi sunt următoarele:
a) informarea în prealabil, din oficiu, a persoanelor asupra problemelor de interes public (...), precum și asupra proiectelor de acte normative;
b) consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților publice, în procesul de elaborare a proiectelor de acte
normative;
c) participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative, cu respectarea
următoarelor reguli:
1. ședințele și dezbaterile (...) sunt publice (...).
(Legea nr. 52 din anul 2003 privind transparența în administrația publică)
 2. Statul de drept în România și separarea puterilor în
stat. Dreptul de asociere și partidele politice (I)
• Statul de drept în România = are o putere încadrată și limitată de drept, exprimată
astfel și prin drept și prin lege. Cu alte cuvinte, pe lângă a se îngriji de legi și de buna
respectare a acestora, statul de drept se va ocupa și de Drepturile Fundamentale ale
omului (adică: viața publică se referă la a ne realiza cele peste 30 de drepturi și doar 4
ÎNDATORIRI FUNDAMENTALE).
*Libertatea publică se referă strict la manifestarea libertății personale în cadrul privat,
NU și în spațiul sau contextul public!
• Separarea puterilor în stat conform Constituției s-a făcut astfel: legislativă
(Parlamentul), executivă (Guvernul și Administratia Publică; Președintele) și
judecătorească (Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Suprem
al Magistraturii). *Separarea puterilor în stat are drept scop CONTROLUL RECIPROC
dintre acestea, evitându-se astfel repetarea lecțiilor din evenimentele istorice din
regimurile politice și formele de guvernare anterioare!!!...
2. Statul de drept în România și separarea puterilor
în stat. Dreptul de asociere și partidele politice (II)
• Principiul pluralismului susține faptul că avem dreptul de a ne asocia conform Constituției în: Organizații profesionale; Sindicate;
Partide politice; Organizații Neguvernamentale și alte forme de organizare. Este o condiție fundamentală a statului de drept!
• Partidele politice reunesc persoane cu aceeași doctrină politică,având drept scop comun: obținerea guvernării, exercitarea
puterii politice pentru realizarea aceluiaș ideal etic și social. Doctrina politică se manifestă printr-un statut și un program propriu.
Statutul reprezintă numele partidului, drepturile și îndatoririle membrilor, precum și modul cum este organizat și condus partidul.
Programul politic este documentul în care sunt scrise obiectivele de realizat ale partidului politic, conform doctrinei politice
aferente. Se înființează în baza LEGII PARTIDELOR POLITICE NR. 14/2003.
• Doctrină politică=ansamblul ideilor și principiilor politice adoptate de un partid pentru alcătuirea unui program.
• Ideologie = ansamblul ideilor și concepțiilor care reflectă interesele unui clase sociale, având rolul de a servi la consolidarea sau
schimbarea relațiilor sociale existente.
• Partidul politic care a câștigat puterea politică se numește: partid de guvernământ și are membri în Guvern pentru a aplica
programul elaborat. vs. Partidul/ele care a pierdut alegerile poarta denumirea de partid/e de opoziție!
• Clasificarea partidelor politice:
A. După doctrina politică : 1. conservatoare; 2. liberale; 3. creștin-democrate; 4. socialiste etc.
B. După orientarea politică : a. stanga și b. dreapta;
 3. Autoritatea executivă - Guvernul
(administrația României) și președinția (I)
• Autoritatea executivă în România reprezintă administrația publică împărțită astfel: Central (Guvernul și Președintele
României) și Local (Consiliul Local și Primarul localităților precum și Consiliul Județean și Președintele acestuia la
nivelul județean).
• Guvernul are rolul de a adopta Hotărâri și Ordonanțe semnate de prim-ministru și contrasemnate de miniștrii cu
responsabilitatea de aplicare a acestora; dar și de a raporta Parlamentului pentru întreaga sa activitate, răspunzând
politic doar în fața acestuia. (Parlamentul poate retrage încrederea acordată Guvernului printr-o MOȚIUNE DE
CENZURĂ, doar în ședință comună prin vot majoritar)! *Moțiunea de cenzură poate fi propusă de către 1/4 din nr.
total al senatorilor și deputaților, iar prin votarea acesteia GUVERNUL ÎNCETEAZĂ, iar dacă este respinsă GUVERNUL
CONTINUĂ (Actul prin care o grupare parlamentară își exprimă neîncrederea în politica guvernului).
• Guvernul este alcătuit din: a. Prim-Ministru (conduce Guvernul, este desemnat de Președintele României după
consultarea cu partidul care deține majoritatea voturilor parlamentare și este învestit de Parlament împreună cu o
listă de miniștri și un program de guvernare); b. Miniștri și alți membri (secretari de stat stabiliți prin lege, sunt
numiți din rândul partidului sau coaliției formând majoritatea din Parlament)
• Autoritatea locală este autonomă, prin votul cetățenilor, pentru un mandat de 4 ani, cu mențiunea faptului că
GUVERNUL NUMEȘTE UN PREFECT pentru a se asigura de punerea în aplicare a legilor corespunzător. Municipiul
București (reprezentând capitala) este încadrat ca un județ!
 3. Autoritatea executivă - Guvernul
(administrația României) și președinția (II)
• Administrație = toate organele administrative ale unui stat.
• Învestitură = instalarea unor persoane într-o funcție publică.
• Minister = organ central al administrației de stat, cu rolul de a conduce o anumită ramură a activității și este reprezentat de către un ministru.
• Public = de interes general pentru toți cetățenii (reprezentând întreaga societate).
• Președintele României reprezintă statul român și este garantul independenței naționale, al unității și al integrității teritoriale a țării. (Art. 80, alin. (1), Constituția României).
• El este șeful statului, ales prin drept de vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pt un mandat de 5 ani (având dreptul la maxim 2 mandate, consecutive sau nu, într-o viață), iar
candidatul trebuie să întrunească simultan următoarele condiții: să fie un cetățean român domiciliat în România cu vârsta minimă de 35 de ani împliniți cel târziu în ziua alegerilor!!!...
• Acesta depune jurământ în fața Parlamentului, având rolul de a veghea apărarea Constituției și respectarea ei de către toate autoritățile statului de drept, având obligația de a raporta
acestuia. În cazul în care săvârșește fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, poate fi suspendat din funcție de către Parlament precum Guvernul, cu aprobarea Curții
Constituționale (sau i se pot cere explicații cu privire la faptele imputate, ar dacă aceasta este aprobată, în cel mult 30 de zile, se organizează un referendum pentru demiterea
Președintelui). Președintele BENEFICIAZĂ de IMUNITATE la fel ca Parlamentarii pe toată durata mandatului său, care poate fi prelungit în caz de război sau calamități, tot cu aprobarea
Parlamentului.
grațiere = acțiunea de a acorda unui condamnat iertarea, parțială sau totală, în executarea pedepsei, printr‑un act emis de șeful statului
amnistia = act al puterii de stat prin care se înlătură răspunderea penală pentru o infracțiune săvârșită.
incompatibil = interdicție legală ca cineva să poată ocupa simultan două funcții, două atribuții care, prin caracterul lor, sunt contradictorii
ratificare = a da valabilitate unui act, unui tratat etc. prin aprobarea sau confirmarea lui în formă autentică
validare = acțiunea de a confirma, de a recunoaște valabilitatea
atributii = responsabilitati care tin de o functie.

Atribuțiile președintelui:
1. În domeniul politicii interne, Președintele României, potrivit Constituției, îndeplinește următoarele atribuții: numește prim‑ministrul și Guvernul pe baza votului de încredere al Parlamentului; consultă Guvernul cu privire la problemele urgente și de
importanță deosebită pentru țară; declanșează procedura referendumului, după consultarea Parlamentului; propune directorul Serviciului Român de Informații; conferă decorații, titluri de onoare, numește în funcții publice, în condițiile legii, acordă
grațierea individuală etc.
2. În domeniul politicii externe, Președintele încheie tratate internaționale în numele României și le supune ratificării Parlamentului; acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României, la propunerea Guvernului.
3. În domeniul apărării naționale, Președintele este comandantul forțelor armate și președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării.
 4. Domnia legii. Limitele libertății și
respectarea legii
• Domnia legii are efect intr-un stat in care cetatenii sunt egali in drepturi si de fapt, sunt guvernati de lege, pentru ca vegheaza asupra ei.

• O condiție fundamentală pentru existența unei societăți democratice este respectarea legilor atât de cetățeni, cât și de guvernanți, așa încât scopul justiției este realizarea dreptății și
respectarea legilor. Astfel, justiția este organizată ca putere distincta, fiind puterea care: urmărește respectarea legilor și înfăptuirea justiției în numele legii, principalele sale atribute fiind:
independența justiției, liberul acces la justiție și imparțialitatea justiției (egalitate in fata legii)!
• Deși independentă, autoritatea judecătorească are legături cu celelalte autorități ale statului, deciziile acestora fiind judecate prin raportare la Constituție și la celelalte legi în vigoare, cu
alte cuvinte este controlata de legislatie desi controleaza reciproc legislatia si executivul (administratia).

• Autoritatea judecatoreasca in Romania este redata de catre: Inalta Curte de Casatie si Justitie (aplica legea de catre instantele judecatoresti), Ministerul Public (apara ordinea de drept,
precum drepturile și libertățile cetățenilor, exercitându-și atribuțiile prin procurorii din Parchetele ce funcționează pe lângă instanțele de judecată) și Consiliul Superior al Magistraturii
(format fiind din 19 membrii ce garantează independența justiției, având autoritatea de a impune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor). *Judecătorii
sunt independenți și inamovibili (supunându-se doar legii, fără dreptul de a avea alte funcții publice sau private, cu excepția celor didactice din Învățământul Superior), aleși pentru 6 ani
pentru a asigura disciplina judecătorilor și procurorilor.

• Alte instanțe judecătorești sunt: Curtea de Apel, Tribunalul și Judecătoria. În cadrul lor își desfășoară activitatea: judecători, procurori și personal auxiliar (grefieri, arhivari, registratori,
specialiști IT, contabili, resurse umane etc.). Aceștia dispun de poliție (aceasta le este pusă la dispoziție în serviciul lor direct), ședințele lor fiind publice și se desfășoară obligatoriu în limba
română!...
• magistrat = denumirea judecătorilor și procurorilor care au fost învestiți cu autoritatea politică și administrativă!
• imparțial = are competența de a face o apreciere justă, obiectivă, nepărtinitoare și obiectivă.

• inamovibilitate = calitatea de care beneficiază magistrații de a nu putea fi destituiți / înlocuiți / revocați din funcție!

• Limitele libertății: se impun prin norme (legi cu caracter obligatoriu), pentru a se respecta: ordinea și funcționarea normală a societății. Acestea se învață printr-un proces complex numit
socializare, pentru a înțelege și a ne adapta în societate. Controlul social = totalitatea mijloacelor și mecanismelor prin care se impune indivizilor o serie de: constrângeri, interdicții și
presiuni, dar și o serie de: perminisuni, recunoaștere și recompense. Avantaje: conformism, organizare, legitimare etc. vs. Dezavantaje: Nonconformism, delincvență, dezorganizare,
conflicte, intervenția în viața socială, generarea comportamentelor antisociale.
5. Justiția ca apărare și instituție înfăptuitoare a dreptății. Egalitatea în
fața legii și accesul la justiție. Autoritatea judecătorească

• Justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. (Art. 124, alin. (2), Constituția României).
• Justiție este sinonim pt dreptate, deoarece reprezintă încercarea continuă de a se face dreptate, indiferent dacă
normele sunt încălcate intenționat sau neintenționat. Aceasta este puternică și este aceeași pentru toți, iar a face
dreptate înseamnă a respecta și a proteja drepturile și libertățile oricărei persoane, motiv pt care statul și dreptul se
sprijină și se condiționează reciproc. Cea care în cele din urmă asigură domnia legii este justiția!
• La finalul procesului se emit: Hotărâri motivate (stabilind: drepturi și obligații, aplicarea sancțiunilor, stabilirea
despăgubirilor, reinstaurarea ordinii de drept).
• Consecințele nerespectării legii sunt: amenda, retragerea unor drepturi, muncă nerenumerată în folosul comunității,
confiscarea unor bunuri, privarea de libertate sau detenția pe viață! Rolul pedepselor este de a sancționa, descuraja
și reabilita.
• CEDO = Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
• Specialitățile secțiilor instanțelor de judecată sunt:
❑ penal = valori sociale apărate de stat (viața, integritatea corporală, bunurile și demnitatea umană, suveranitate etc.);
❑ civil = conflictele care au la bază valorile personale (moșteniri, desfacerea căsătoriei, proprietatea etc.) și se clasifică astfel:
✔ contencios administrativ = conflictul dintre autorități și cetățeni
✔ conflicte de muncă = conflictul dintre angajați și angajatori
6. Copilul în sistemul judiciar. Delincvența juvenilă și consecințele nerespectării legii
• Copilul în sistemul judiciar beneficiază de toate prevederile legale astfel încât orice demers întreprins de terțe părți au în vedere interesul
superior al minorului, însă toate procedurile cu privire la acuzațiile care i se aduc se vor face prin intermediul adultului sub a cărui tutelă se
află acesta.
• Totalitatea abaterilor și a încălcărilor de norme sociale, sancționate juridic, săvârșite de minori, până în 18 ani se numește DELINCVENȚĂ
JUVENILĂ!...
• Consecințele nerespectării legii:
a. sancțiuni (în abaterile minore se aplică măsuri educative și de reintegrare socială)
b. retragerea anumitor drepturi
c. excluziunea socială
d. privarea de libertate (aplicată în cazul infracțiunilor grave sau multiple) etc.

• Cauzele delincvenței juvenile:

1. lipsa supravegherii de către aparținători;
2. creșterea situațiilor de abandon școlar;
3. deconectarea dintre familie și școală;
4. necunoașterea preventivă a anturajului minorului;
5. situația financiară precară a familiei;
6. antecedente penale în modelul familial;
7. consumul ilegal de alcool și alte substanțe interzise;
8. TERIBILISMUL manifestat;

• Privarea de libertate (ulterior detenția), se vor aplica doar celor mai grave delicte. Conform Codului Penal acestea se vor aplica astfel:
1. minorul sub 14 ani NU RĂSPUNDE PENAL
2. minorul între 14-16 ani RĂSPUNDE PENAL doar dacă fapta sa a fost săvârșită cu DISCERNĂMÂNT
3. minorul cu vârsta de minim 16 ani va RĂSPUNDE PENAL.
 6. Copilul în sistemul judiciar. Delincvența juvenilă și consecințele
nerespectării legii (II)
Delincvența juvenilă reprezintă fenomenul de
neadaptare la cerințele societății, încălcând legea
prin faptele săvârșite.
Calitățile Minorului în procesul penal:
□parte vătămată (victimă)
□martor
□făptuitor, inculpat, învinuit.
Drepturile Minorului care a săvârșit o faptă cu caracter infracțional:
• să beneficieze de prezumpția de nevinovăție
• să fie apărat (ales ori din oficiu)
• de a fi informat despre fapta comisă
• de a contacta rudele
•de a face sau de a refuza să facă declarații
Măsuri neprivative de libertate: stagiul de formare
civică, supravegherea, consemnarea la
sfârșit de săptămână, asistarea zilnică.
Măsuri educative privative de libertate: internarea într-
un centru educativ / de detenție.
❖Cod Penal = actul ce cuprinde ansamblul normelor
juridice principale, care definesc infracțiunile și
stabilesc sancționarea lor
❖discernământ = capacitatea de a discerne, de a judeca
și de a aprecia lucrurile la adevărata lor valoare
❖aparținător = rudele cele mai apropiate, iar în
absența / lipsa unor rude, poate fi orice cunoștință
care dorește să se îngrijească și să răspundă de minor.
❖răspundere penală = formă a răspunderii juridice
având ca temei săvârșirea unei infracțiuni.
❖minor = persoană fizică în vârstă de până la 18 ani, cu
excepția cazului în care prin lege, în unele țări vârsta
majoratului este mai mică sau mai mare.
❖major = persoană care a îndeplinit vârsta legală pentru
a putea beneficia de drepturi civile și politice depline,
având și răspundere în fața legii.
❖teribilism = atitudinea și comportamentul neobișnuit,
manifestat bizar.
 7. Democrația reprezentativă și formele de manifestare ale
democrației directe. Alegerile, votul și evaluarea reprezentanților
aleși (I)
Prin democrație înțelegem faptul că cetățenii (poporul), participă la viața politică fie direct fie prin reprezentanții săi.
Democrația funcționează pe sistemul următor:
1. Cetățenii își aleg reprezentanții într-o competiție numită alegeri sau tur de scrutin.
2. În Parlament, reprezentanții dezbat problemele comunității și propun legi și persoane pentru ocuparea unor funcții importante.
3. Mass-media prezintă informații, opinii despre activitatea reprezentanților, organizează dezbateri publice. Formează opinia
publică.
4. Reprezentanții respectă opinia publică și se justifica în favoarea anumitor decizii. Se sfătuiesc apoi între ei pentru a lua o decizie
finală cu privire la votarea anumitor legi (proiecte legislative care devin astfel noile legi sau actualizările legislației deja existente).
5. Decizia finală poate fi aceeași cu cea solicitată de către cetățeni sau opusă (în acest caz însă, riscă să-și piardă următoarele alegeri).
6. Au loc noi alegeri. Dacă cetățenii sunt mulțumiți, reprezentanții sunt realeși (primesc un nou mandat în continuare) = perioadă
limitată în care sunt reîmputerniciți de către alegători să-i reprezinte.
• Democrația directă = manifestată prin implicarea concretă a cetățenilor în luarea deciziei și prin participarea directă în guvernare. Formele
de manifestare a democrației directe sunt:
❖ Referendum = alegătorii își exprimă opinia și adoptă o decizie în mod direct, fără intermediari și poate fi inițiat de către: Președintele României /
Parlament / cetățeni. Poate fi decizional (revizuirea Constituției și demiterea Președintelui României în urma suspendării acestuia de către Parlament) /
consultativ (probleme de interes național, lansate la inițiativa Președintelui României).
❖ Inițiative cetățenești = implicarea civică a cetățenilor înseamnă: informarea (din oficiu sau la cererea autorităților publice); consultarea (dezbateri publice,
referendum și ședințele publice); participarea activă (dreptul la inițiativă legislativă și parteneriate).

• Democrația reprezentativă = se referă la diverse forme de manifestare prin care deciziile se iau în numele cetățenilor de către reprezentanții
aleși de către aceștia. Tipurile acesteia sunt:
❑ Limitată = perioada de participare la guvernare este periodică, deci de scurtă durată;
 7. Democrația reprezentativă și formele de manifestare ale
democrației directe. Alegerile, votul și evaluarea reprezentanților
aleși (II)
Repere în manifestarea cetățeniei democratice:
În România votul este o ÎNDATORIRE CETĂȚENEASCĂ!
• Votul = exprimarea opiniei cetățenești față de alegerea reprezentanților pentru o perioadă limitată de timp. Tipurile de vot
cunoscute sunt:
□ cenzitar = când sitemul electoral constă doar în recunoașterea voturilor strict a anumitor categorii speciale de votanți
(venituri mari, proprietăți, anumite profesii). În România a fost înlocuit în 1918, printr-un decret-lege, astfel încât în 1919 au
avut loc Primele Alegeri Parlamentare prin vot universal, femeile obținând dreptul de vot în 1938!...
□ universal = fiecare cetățean adult cu discernământ își poate alege reprezentanții.
• Sistemul electoral românesc este împărțit astfel:
• alegeri locale/județene = reprezentanții Primari / Consilieri = un mandat de 4 ani = vârsta minimă a candidaților 23 de ani împliniți cel târziu în
ziua alegerilor.
• Parlamentare = reprezentanții Deputați / Senatori = un mandat de 4 ani = vârsta minimă a candidaților 23-33 de ani, împliniți cel târziu în ziua
alegerilor.
• Prezidențiale = reprezentantul este Președintele României = un mandat de 5 ani = vârsta minimă este de 35 de ani, împliniți cel târziu în ziua
alegerilor.
• Europarlamentare = reprezentanții din Parlamentul European = un mandat de 5 ani = vârsta minimă este de 23 de ani, împliniți cel târziu în ziua
alegerilor.
 7. Democrația reprezentativă și formele de manifestare ale
democrației directe. Alegerile, votul și evaluarea reprezentanților
aleși (III)
• Drepturile politice ale cetățenilor români sunt :
⮚Să candideze și de a fi aleși ( dacă sunt cetățeni cu drept de vot, au domiciliul în România, corespund cu vârsta
minimă)
⮚Să voteze dacă în ziua alegerilor au împlinită vârsta de 18 ani și îndeplinesc concomitent următoarele condiții:
a). sunt considerați sănătoși mintal (debilii și alienații mintal sunt considerați fără discernământ).
b). persoanele condamnate sau puși sub interdicție prin Hotărâre Judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale!
• Alegerile sunt organizate de către
* B.E.C. = Biroul electoral central
* Biroul electoral de Circumscripție la nivel de Județ / Municipiul București.
* Oficiile Electorale de SECTOR (specifice doar Municipiului București).
* Biroul electoral de Circumscripție pentru românii cu domiciliul / reședința în afara țării.
* Birourile electorale ale secțiilor de votare.
• Votul se desfășoară în tururi de scrutin (totalitatea operațiunilor care presupun exercitarea efectivă a
dreptului de vot). Scrutinul poate să fie ori:
✔uninominal = votează o singură persoană (ex. președintele tării, primarul etc.)
✔plurinominal (de tip listă) = se votează liste de candidați (consilieri, membri ai Parlamentului etc.)
8. Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de initiative
cetățenești în comunitățile locale și rolul mass-mediei în societate
prin formarea opiniei publice
*Se recomandă statelor membre să consolideze rolul
organizațiilor nonguvernamentale și de tineret în
domeniul educației pentru cetățenie democratică și
educației pentru drepturile omului* conf. : (Carta
Consiliului Europei privind educația pentru cetățenie
democratică și educația pentru drepturile omului)
Societatea civilă este ansamblul formelor de
organizare în cadrul cărora indivizii și grupurile de
indivizi, sub formă de organizații / asociații sau
inițiative cetățenești din diferite domenii: economic,
social, cultural sau umanitar etc. reacționează față de
tot ceea ce se întâmplă în jurul lor dar și față de
deciziile statului, implicându-se în rezolvarea
problemelor independent de autoritățile acestuia, pe
bază de voluntariat și spirit comunitar.
8. Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de initiative cetățenești
în comunitățile locale și rolul mass-mediei în societate prin formarea opiniei
publice (I)

Aceștia se constituie pentru o acțiune mai eficientă în următoarele tipuri de instituții:

• Organizații comunitare
• Asociații profesionale
• Sindicate
• Cluburi civice
• Cluburi sociale și sportive
• Organizații religioase
• Mișcări ecologiste
• Media
• Organizații nonguvernamentale (ONG-uri)
8. Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de initiative cetățenești în
comunitățile locale și rolul mass-mediei în societate prin formarea opiniei publice
(II)
Tipuri de ONG-uri:
⮚ După domeniul în care activează:
• ONG= acțiunea lor depinde de nevoile
❖ educație, știință, cercetare, cultură, protecție socială, societății civile și de perceperea corectă a
minorități, drepturile omului, protecția mediului, protecția specificului activităților lor. Promovează acțiuni
copilului etc.
⮚ După zona în care acționează:
de tipul: voluntariat, lobby și advocacy,
❖ interne: local, județean, regional, național. campanii publice.
❖ internaționale. • Caracteristicile ONG-urilor sunt următoarele:
⮚ După constituire
❖ asociații;
✔ neafiliere politică
❖ fundații; ✔ independență
❖ federații; ✔ autonomie
❖ uniuni.
✔ voluntariat
• Forme de manifestare a inițiativelor cetățenești:
✔ nonprofit.
❑ inițierea unei petiții;
❑ participarea la dezbateri publice; • Rolul ONG-urilor este de:
❑ exprimarea opiniei în diverse forme (platforme on- □ a facilita procesul de consultare sau
line, mass-media, rețele de socializare etc.) participare a publicului;
❑ participarea la ședințele Consiliului Local; □ a fi partener si consultant ai administrației
❑ inițierea unui ONG și a altor forme de asociere; publice;
❑ inițiative individuale sau în grup de voluntariat; □ a initia procesul de implicare a publicului.
❑ participarea la proteste.
 8. Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de initiative cetățenești în
comunitățile locale și rolul mass-mediei în societate prin formarea opiniei publice
(III)
Mass-Media = ansablul mijloacelor de comunicare și transmitere (difuzare) a informației, adresat unui număr foarte mare de
persoane, cu caracteristici comune.
Rolurile mass-mediei în societate:
1. transmiterea de informații
2. educație și culturalizare
3. socializare/comunicare
4. divertisment.
Clasificare:
▪ După utilizarea informației: mijloace scrise (ziare și reviste) și mijloace multimedia (radio și televiziune);
▪ După gradul de noutate: mijloace tradiționale (ziare, radio, reviste) și mijloace moderne (televiziune, internet);
▪ După frecvența apariției: cotidiene (apar zilnic), hebdomadare (apar săptămânal) și lunare (apar lunar);
 8. Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de initiative cetățenești în
comunitățile locale și rolul mass-mediei în societate prin formarea opiniei publice
(IV)
Termeni specifici:
*e-book = abrevierea din engleză pentru o carte electronică;
*social media = concept preluat din engleză ce reprezintă ansamblul de instrumente (site web, aplicații, soft-uri) accesate on-
line prin mijloace moderne de comunicare pentru facilitarea schimbului de conținut (mesaje text, video, audio, prezentări
multimedia între membrii din același grup social).

Opinia poate fi: personală (propria părere asupra unei probleme) / publică (părerea poporului, exprimată de un număr
semnificativ de persoane cu privire la o temă de o importanță generală).
Mass-media influențează opinia publică prin:
a. propagandă prin publicitate și reclamă = prezentarea persuasivă a unor idei ce susțin o teorie, un concept, pentru a
crește numărul adepților.
b. manipulare = modificarea credințelor și atitudinilor, sau comportamentelor conform anumitor centre de putere.
c. dezinformare = informarea eronată sau prin selecția anumitor fragmente de informație.
d. discreditare = defăimare sau calomnie.
 8. Societatea civilă, organizații nonguvernamentale, tipuri de initiative cetățenești în
comunitățile locale și rolul mass-mediei în societate prin formarea opiniei publice
(V)
Responsabilitatea mass-mediei este de a informa în mod corect și real cetățenii, pentru aceasta existând o instituție publică
cu rol de supraveghere și control numită: Consiliul Național al Audiovizualului (C.N.A.):
Rolul jurnaliștilor este de a respecta un cod deontologic (valori morale față de cetățeni) prin:
- verificarea mai multor surse de informare.
- prezintă mereu adevărul.
- folosesc doar metode legale de a obține informații.
- respectă viața privată a persoanelor.
- rectifică orice informație care s-a dovedit a fi falsă etc.
Rolul cetățenilor :
- să se informeze din surse multiple verificând în măsura în care este posibil veridicitatea informației;
- să transmită on-line informații corecte evitând provocarea unei stări de panică publicului;
- să colaboreze cu mass-media pentru aflarea adevărului, pentru soluționarea unor probleme, pentru atenționarea asupra
unor fapte / evenimente;
Sondajul de opinie - este o metodă de cunoaștere a opiniei publice, o tehnică de investigare având drept scop cunoașterea
preferințelor exprimate de un număr de persoane, referitor la o problemă de interes general (cu privire la societate, la binele
comun, interesul publicului).
Sondajul poate să fie folosit și în alte scopuri, precum: electoral/politic, social (marketing, audiență sau de cercetare) etc.,
fiind realizat în România de companii și institute private cât și cu capital de stat, pentru a sonda opinia publică.
 Planificarea proiectului
✔ Informare publică
✔ Democrație participativă
✔ Participare publică
✔ Consultarea publică
✔ Democrație reprezentativă
Advocacy = Cine sunteți? Ce doriți? Cine decide? Cine ajută? Cum veți face?