Cum funcționează statul

român?
 Ce înțelegem prin stat?

Statul român este o entitate politică

suverană care cuprinde teritoriul și
populația României.

Ideea de egalitate și libertate

reprezintă fundamentul acestui stat,
iar principiul statului de drept
guvernează funcționarea acestuia.
 Ideea de egalitate și libertate
• Ideea de egalitate și libertate politică este una dintre cele mai importante
concepte ale filosofiei politice moderne, care stau la baza multor sisteme
politice și constituționale contemporane.
• Acestea sunt valorile fundamentale ale democrației și sunt esențiale
pentru asigurarea drepturilor și libertăților cetățenilor și pentru
funcționarea unui stat democratic și liber.
• Originea acestor idei, se pare, este americană și vine în Europa odată cu
descoperirea Americii și a băștinașilor amerindieni wendat (huroni) care
trăiau liberi în societăți egalitare.
 Kardiaronk - șef de
trib wendat (huron)

Autorul francez, Lahontan, publică în

1702 Dialogurile sale cu Kardiaronk în
care indianul critică dur organizarea
socială europeană din perspectiva
organizării triburilor wendat din nordul
marilor lacuri (Canada de azi).
Ideile revoluționare, pentru Europa,
sunt confirmate și de Relatările iezuiților
(71 volume) mai vechi decât Dialogurile
lui Lahontan cu o jumătate de secol.
Iluministul Jean Jacques Rouseau aduce
în dezbaterea filosofică ideea egalității
abia în anul 1754, fiind puternic
influențat de Dialogurile lui Lahontan.
• Egalitatea politică se referă la principiul conform căruia toți cetățenii trebuie să
aibă drepturi egale în fața legii și să fie tratați în mod egal de către autorități.
• Această idee a fost preluată din Iluminismul european, care a început să pună sub
semnul întrebării privilegiile și inegalitățile sociale, politice și economice care
dominau societatea europeană a secolului al XVIII-lea.
• Ideea de egalitate politică a fost consolidată odată cu Revoluția franceză și a fost
consacrată în Declarația Universală a Drepturilor Omului din 1948.
• Libertatea politică se referă la dreptul indivizilor de a-și exercita
libertățile civile și politice, cum ar fi libertatea de exprimare,
libertatea de asociere, libertatea de opinie și libertatea de a alege și de
a fi ales.
• Această idee a fost, de asemenea, susținută de Iluminismul european și
a fost încorporată în cele mai multe constituții moderne.
• Libertatea politică este crucială pentru asigurarea pluralismului politic
și pentru menținerea unui mediu democratic și liber.
•Egalitatea politică și libertatea politică sunt strâns legate, deoarece fără una dintre
ele cealaltă nu poate fi realizată în mod adecvat. O societate în care există
inegalități politice și oamenii nu au drepturi egale nu poate fi considerată cu
adevărat democratică sau liberă. La fel, o societate în care libertățile politice sunt
limitate sau restrânse nu poate fi considerată democratică sau liberă.

•Cu toate acestea, ideea de egalitate și libertate politică este adesea pusă la îndoială
de către cei care consideră că aceste principii sunt incompatibile cu anumite valori
sau interese. În unele societăți, conceptul de egalitate este văzut ca o amenințare la
adresa tradițiilor și valorilor culturale, în timp ce libertatea politică poate fi
considerată ca o amenințare la adresa stabilității și siguranței naționale.
•De asemenea, există amenințări la adresa egalității și libertății politice în societățile actuale,
cum ar fi corupția, influența politică asupra instituțiilor statului, abuzul de putere și încălcarea
drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor.

•Mai mult decât atât, ideea de egalitate și libertate politică este strâns legată de conceptul de
democrație. Într-un sistem democratic, toți cetățenii trebuie să aibă acces egal la procesul
decizional și să aibă dreptul de a-și exprima opinia, indiferent de statutul social sau de avere.
Fiecare cetățean trebuie să aibă posibilitatea de a vota și de a fi votat, astfel încât
reprezentanții aleși să reflecte voința poporului.

•În același timp, libertatea politică implică și dreptul la libertatea de exprimare, la asociere și
la protest. Cetățenii trebuie să aibă dreptul de a-și exprima opinia și de a-și organiza protestele
pașnic în cazul în care consideră că drepturile și libertățile lor sunt încălcate sau că deciziile
politice luate nu reprezintă voința lor.
Statul de drept
•Statul de drept este un concept fundamental într-un sistem democratic,
care implică respectarea principiilor de separare a puterilor în stat,
protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor și
supremația legii.
•În esență, statul de drept presupune că nimeni, inclusiv cei care dețin
puterea, nu este mai presus de lege și că toți cetățenii sunt egali în fața
legii.
•Statul de drept asigură domnia legii.
Principiile statului de drept

1. Supremația legii
2. Protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor
3. Separarea puterilor în stat și funcționarea instituțiilor politice ale statului
4.Accesul egal la justiție
Amenințările la adresa statului de drept
A. Corupția și influența politică asupra instituțiilor statului
B. Abuzul de putere și lipsa de transparență în administrația publică
C. Atacurile la adresa drepturilor și libertăților fundamentale ale
cetățenilor
A. Corupția și influența politică asupra instituțiilor statului
Administrație centrală – administrație locală
Administrația centrală este asigurată de guvern prin ministere și structuri
deconcentrate ale acestora

Guvernul României

Ministere: d.e. Ministerul

Educației
Structrură deconcentrată:
Inspectoratul Școlar
Județean
Administrația locală
Structuri autonome
sau descentralizate

Consiliul Consiliul Local

Județean
Primăria
Președintele
Consiliului
Județean
 Cine poate iniția o lege?
• Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor
sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii
care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel
puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în
municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături
în sprijinul acestei iniţiative.
• Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele
cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
• Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege
către Camera competentă să îl adopte, ca primă Cameră sesizată.
• Deputaţii, senatorii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă
pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de
legi.
• Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să
le adopte, ca primă Cameră sesizată.
 Procedura de lucru a camerelor
• Prima Cameră sesizată se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte
legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor
termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
• După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau
propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv.
• În cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care intră în competenţa sa
decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră
este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce
la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
• Dispoziţiile referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în
care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenţa decizională
aparţine primei Camere.
Promulgarea legii
• Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României.
Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la
primire.
• Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o
singură dată, reexaminarea legii.
• Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut
verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult
10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la
primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat
constituţionalitatea.
• Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3
zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
Cum se ia o hotărâre de Consiliu local?
• Proiectele de hotărâri pot fi iniţiate de primar, de consilierii locali sau de cetăţeni.
Elaborarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului general al
unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale şi al compartimentelor de resort din cadrul
aparatului de specialitate al primarului.
• Promovarea unui proiect de hotărâre se poate face de unul sau de mai mulți cetățeni cu
drept de vot, dacă acesta este susținut prin semnături de cel puțin 5% din populația cu
drept de vot înscrisă în Registrul electoral cu domiciliul sau reședința în unitatea
administrativ-teritorială.
• Proiectele de hotărâri ale consiliului local însoţite de referatele de aprobare ale acestora
şi de alte documente de prezentare şi de motivare se înregistrează şi se transmit de
secretarul general al unităţii/subdiviziunii administrativ-teritoriale:
• a) compartimentelor de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului în
vederea analizării şi întocmirii rapoartelor de specialitate;
• b) comisiilor de specialitate ale consiliului local în vederea dezbaterii şi întocmirii
avizelor.
• Fiecare proiect de hotărâre înscris pe ordinea de zi a şedinţei consiliului
local este supus dezbaterii numai dacă este însoţit de:
• a) referatul de aprobare, ca instrument de prezentare şi motivare,
semnat de iniţiator;
• b) rapoartele compartimentelor de resort din cadrul aparatului de
specialitate al primarului;
• c) avizele cu caracter consultativ ale comisiilor de specialitate ale
consiliului local;
• d) alte documente prevăzute de legislaţia specială.
• Hotărârile consiliului local se iau cu majoritate
• Simpla: majoritatea din cei prezenți, dacă e cvorum
• Absolută: majoritatea din numărul membrilor consiliului în funcție
• Calificată: 2/3 din numărul consilierilor în funcție