Trecerea de la regim totalitar la regim democratic
Totalitarismul este un regim politic în care puterea aparține, în totalitate, unei
persoane sau unui grup de persoane. Spre deosebire de sistemul politic de tip monarhie absolută sau dictatură, în regimurile totalitare distanța între stat și societate este, practic, anulată, în sensul că puterea întrupată de stat, prin partidul unic, pătrunde până și în viața particulară a fiecărui cetățean. Ideologia totalitaristă este opusă conceptului de societate deschisă. În istoria recentă, comunismul, nazismul și fascismul au fost regimuri totalitare. Comunismul, de extremă stângă, se baza pe ideea socială de egalitarism: toți trebuiau să fie „egali”. De extremă dreapta este nazismul care, în expansiune teritorială, susținea că fiecare națiune trebuie să se formeze dintr-o rasă pură, ariană, numai din oameni ce aparțin aceleiași rase – un factor ce a stat la baza Holocaustului. În aceeași ideologie se susține că fiecare rasă are la bază puterea militară.
Democrația este un regim politic care se bazează pe voința poporului. Principiile de
bază ale democrației sunt votul universal și suveranitatea națiunii. În ziua de astăzi, termenul este, de cele mai multe ori, folosit cu sensul de democrație liberală, dar există multe alte varietăți, iar metodele de a guverna pot diferi. Cu toate că termenul democrație este utilizat, de obicei, în contextul unui stat politic, principiile sale sunt aplicabile și altor organisme sau entități, cum ar fi universitățile, sindicatele, companiile publice sau organizațiile civice. Pe plan politic, democrația se definește ca regimul politic fundamentat pe principiul suveranității naționale (națiunea conduce statul prin reprezentanții săi aleși, pe principiul separării puterilor în stat și pe principiul egalității tuturor în fața legii). Democrația este inseparabilă de respectarea drepturilor omului și ale cetățeanului. Democrația modernă are la bază trei modele istorice din sec. XVII-XVIII (englez, american, francez) Un element important al democrației este constituția. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile și libertățile individului într-un stat și definește limitele puterii conducătorilor aflați în diferite funcții din stat și din guvern, definește politicile fundamentale și stabilește structura, datoria și puterea guvernului.
Trecerea de la regim totalitar la regim democratic
La baza funcţionării unei societăţi democratice stă Legea fundamentală, iar, în contextul la care facem referire, adoptarea unei Constituţii care să cuprindă principiile constituţionale de organizare şi funcţionare a statului, separaţia puterilor, mecanismele statului de drept, pluralismul politic, reglementarea drepturilor, libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale, autorităţile publice era imperios necesară. Însă, înainte de adoptarea unei noi Constituţii, având în vedere faptul că, în România, trecerea de la „comunism” la „capitalism” nu a avut loc pe cale pașnică, a fost nevoie de luarea unor măsuri urgente şi premergătoare, respectiv, începând cu Decembrie 1989, precum şi perioada ce a urmat, au fost adoptate diverse acte normative, printre care, de o însemnătate deosebită, fiind cele prin care s-a stabilit înlăturarea structurilor de putere ale regimului comunist şi stabilirea unui nou regim constituţional în România, instituirea unor principii constituţionale, impunerea respectării drepturilor fundamentale ale cetăţeanului şi valorilor constituţionale. Astfel, în acest context, procesul de constituţionalizare s-a declanşat în epoca postdecembristă, după Revoluţia din Decembrie 1989, şi s-a dezvoltat odată cu decretele şi decretele-lege ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi Consiliului
Prima Constituţie a României postdecembriste –
Decretul-lege nr. 2 din 27 decembrie 1989 privind constituirea, organizarea si funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi a consiliilor teritoriale ale Frontului Salvării Naţionale . În scopul instaurării democraţiei şi libertăţii, al afirmării demnităţii poporului român, s-a constituit Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ suprem al puterii de stat10. Pentru realizarea unei societăţi cu adevărat democratice şi pentru asigurarea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului şi cetăţeanului11, Consiliul Frontului Salvării Naţionale a prezentat şi adoptat un program de măsuri, care prevedea, în esenţă, propunerile făcute prin Comunicatul către ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale din 22 decembrie 1989.
Timisorenii au fost chemati in strada, iar populatia a fost intrerupta de
oamenii care s au adunat. Oamenii strigau LIBERTATE-DREPTATE, se juca hora unirii si se canta imnul DESTEAPTATE ROMANE, iar acesta a fost momentul declansarii revolutiei romane. S a intervenit cu tunuri de apa, gaze