CETĂȚEAN ȘI STAT ÎN DEMOCRAȚIE ȘI TOTALITARISM

Perioada interbelică a fost dominată de confruntarea dintre regimurile democratice și

cele de tip totalitar.

Regimurile democratice se caracterizează prin separarea puterilor în stat

(executivă, legislativă, judecătorească), pluralism politic și ideologic (mai multe
partide și ideologii), alegeri libere (partidele ajung la putere în urma alegerilor bazate
pe vot universal), drepturi și libertăți garantate și respectate.

Regimurile totalitare se bazează pe concentrarea puterii în mâna unui partid

sau conducător, controlul statului asupra individului și a vieții sale private, partid și
ideologie unice, cultul conducătorului, îngrădirea drepturilor și libertăților.

Regimurile politice totalitare apărute după Primul Război Mondial s-au bazat pe teorii,
ideologii influente la începutul secolului al XX-lea:
1. fascismul-condus de Benito Mussolini a ajuns la putere în Italia din anul 1922
nazismul
2. nazismul condus de A. Hitler s-a manifestat în Germania din anul 1933
3. comunismul- a ajuns la putere în Rusia dian anul 1917. Lideri: V.I. Lenin, I.V.
Stalin.
Marile democrații liberale ale perioadei au fost: S.U.A, Marea Britanie, Franța.

Democrația românească interbelică

În perioada interbelică, România era monarhie constituțională de tip democratic,
viaţa politică caracterizându-se prin separarea puterilor, dinamica partidelor,
exercitarea drepturilor și libertăților. A contribuit la aceasta adoptarea unui şir de
reforme democratice, între care: introducerea votului universal (1918), reforma agrară
(1921) și adoptarea unei noi constituții (1923). Monarhia a continuat să joace un rol de
echilibru în viața politică. În anul 1938 însă, viaţa politică din România a suferit
schimbări radicale prin înlăturarea sistemului democratic și introducerea regimului
autoritar al regelui.

Stat și cetățean în democrație și totalitarism

În statele de tip democratic din perioada interbelică, statul garanta și promova
drepturile și libertățile omului și cetățeanului. Acestea erau exercitate în limitele
stabilite de legea fundamentală – Constituția acestor țări. Potrivit acesteia, existau mai
multe categorii de drepturi, precum: drepturi civile și politice, social economice și
culturale. În regimurile politice de tip totalitar, drepturile și libertățile au fost îngrădite
sau menținute formal. Un exemplu relevant îl reprezintă cenzura.

Termeni: democrație-formă de organizare și de conducere a unei societăți, în care poporul își
exercită (direct sau indirect) puterea
ideologie-totalitatea ideilor și concepțiilor care constituie partea teoretică a unui curent, a unui
sistem etc.