PROIECT FINAL - LEGISTICĂ FORMALĂ

GAVRILĂ IOANA
GRUPA 2 AP

BUCUREȘTI, 2024

CUPRINS

1
PARTEA I - ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CAMEREI
DEPUTAȚILOR......................................................................................................3
1.1 Definiții............................................................................................................3
1.2 Considerații teoretice.....................................................................................4
PARTEA II- PROCEDURA LEGISLATIVĂ- STUDIU DE CAZ....................6
CONCLUZII............................................................................................................8
BIBLIOGRAFIE.....................................................................................................9

2
PARTEA I - ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CAMEREI
DEPUTAȚILOR

1.1 Definiții
Legistica formală este un concept folosit pentru disciplina care studiază etapele pe care o
lege trebuie să le parcurgă de la elaborarea sa până în momentul intrării sale în vigoare și
producerii efectelor juridice.
Statul reprezintă un fenomen social complex1, care prezintă relațiile dezvoltate în cadrul
unei societăți.
Constituția este legea fundamentală într-un stat, care stabilește forma de guvernământ și
de organizare statală, precum și drepturile și obligațiile fundamentale ale cetățenilor. 2
Separația puterilor în stat este o teorie fundamentată de Montesquieu Ch. Louis (1689-
1755), potrivit căreia puterea legislativă, puterea executivă și puterea judecătorească sunt
separate și independente.
Puterea legislativă reprezintă una dintre cele trei puteri fundamentale independente, care
asigură dezbaterea și aprobarea legilor, atât ca formă, cât și în conținut. În același timp,
puterea legislativă controlează executivul.
Puterea executivă este puterea care implementează legile în practică și se ocupă cu
administrarea birocrației de stat.
Puterea judecătorească este separată de celelalte puteri ale statului, având atribuţii proprii
ce sunt exercitate prin instanţele judecătoreşti, în conformitate cu principiile şi dispoziţiile
prevăzute de Constituţie şi de celelalte legi ale ţării.3
Legea este un act normativ care este emis de către o autoritate publică, prezentând
prescripții general obligatorii impersonale.

1.2 Considerații teoretice

1
Mănescu, Nicolaie, STATUL – CONCEPT ȘI ELEMENTE CONSTITUTIVE, pp. 83, Analele
Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 2/2014
2
dexonline.ro, https://dexonline.ro/definitie/constitu%C8%9Bie , accesat la data de 17.12.2023
3
Legea 92/1992 privind organizarea judecătorească, art 1.

3
Statul român este un stat democratic, de drept, în cadrul căruia sunt respectate drepturile și
libertățile cetățenilor, cadrul legislativ și principiile după care acesta funcționează. „România
este un stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil. Forma de guvernământ a
statului român este republica.”4 De asemenea, respectarea Constituței și a supremației sale este
obligatorie.
Principiile după care acesta își desfășoară activitatea sunt principiul separației puterilor în stat și
principiul echilibrului puterilor.
Parlamentul este, conform art. 61 alin.(1) din Constituția României „organul reprezentativ
suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării” 5, fiind alcătuit din Camera
Deputaților și Senat. Acestea sunt alese prin vot universal, egal, secret, direct și liber exprimat,
potrivit legii electorale.
Articolul 63 din Constituție prevede informații despre mandatul Camerei Deputaților și al
Senatului, ce susține că „sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungește de drept în
stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență, până la încetarea acestora.” 6
Organizarea și funcționarea celor două camere ale Parlamentului României se stabilește după un
regulament propriu, adoptat de fiecare în parte, ținând seama de prevederile Constituției.
Autonomia organizatorică şi regulamentară a Camerelor dă expresie independenţei Camerei
Deputaţilor şi Senatului. În virtutea acestei reguli, fiecare Cameră are dreptul, în cadrul
prevederilor constituţionale, de a-şi stabili singură structurile interne de lucru, normele
procedurale şi metodele după care îşi va desfăşura activitatea. Regulamentul fiecărei Camere este
rodul propriei voinţe şi, ca atare, aprobarea acestuia nu se face prin lege, ci printr-o hotărâre, care
poate fi modificată, completată sau abrogată.
Regulamentul Camerei Deputaților susține că structurile interne ale acesteia sunt constituite din
Biroul Permanent, grupurile parlamentare și comisiile parlamentare. Camera Deputaților este
condusă de un președinte care este totodată și președintele Biroului Permanent, și este ales prin
vot secret la începutul legislaturii, pentru întreaga perioadă a mandatului Camerei.
Atribuțiile Președintelui Camerei Deputaților sunt următoarele:
a. ,,convoacă deputaţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor
prezentului regulament;
b. conduce lucrările plenului Camerei Deputaţilor, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi
asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor
prezentului regulament;
c. acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere,
stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
d. conduce lucrările şedinţelor Biroului permanent;

4
Constituția României, din 31/10/2003, art. 1, 2.
5
Ibidem, art. 61, alin. (1)
6
Ibidem, art 63, alin (1)

4
 e. sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute la art. 146 lit. a), b), c) şi e) din
Constituţia României, republicată;
f. asigură trimiterea de îndată la Senat, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau
respinse de Camera Deputaţilor ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a
legilor votate, în termenele legale;
g. reprezintă Camera Deputaţilor în relaţiile interne şi externe;
h. prezintă rapoarte justificative, anual, în faţa plenului asupra utilizării fondului
preşedintelui;
i. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, precum şi însărcinările
date de plenul Camerei Deputaţilor.”7
Biroul Permanent propune Camerei data începerii și data încheierii sesiunilor parlamentare. De
asemenea, solicită preşedintelui Camerei convocarea unei sesiuni extraordinare, prezintă
Camerei Deputaţilor spre aprobare proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a
exerciţiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputaţi împreună cu nota de
fundamentare şi anexele acestuia, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare
plenului Camerei; pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei
Deputaţilor; conduce şi controlează serviciile Camerei Deputaţilor; aprobă regulamentul privind
paza şi accesul persoanelor în sediul Camerei Deputaţilor.
Acesta propune Camerei Deputaţilor numirea secretarului general şi a secretarului general
adjunct, și îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament, alte dispoziţii
legale sau însărcinări date de Camera Deputaţilor.
,,Grupurile Parlamentare se constituie prin asocierea deputaţilor care au candidat în alegeri pe
listele aceluiaşi partid politic, ale aceleiaşi formaţiuni politice, alianţe politice sau alianţe
electorale. Un grup parlamentar trebuie sa aibă cel puţin zece deputaţi. Grupurile parlamentare
reflectă configuraţia politică a Camerei Deputaţilor.” 8 Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol
major în activitatea Camerei Deputaţilor atât în ceea ce priveşte constituirea organelor de lucru şi
de conducere, cât şi în ceea ce priveşte definirea atitudinii şi a poziţiei politice a deputaţilor faţă
de proiectele de lege supuse dezbaterii.
Pe scurt, atribuțiile grupurilor constă în propuneri pentru componenţa Comisiei de validare a
mandatelor de deputat, propunerea de noi candidați pentru alegerea președintelui Camerei,
participarea la stabilirea ordinii de zi etc.
„Grupurile parlamentare, în funcţie de ponderea lor în Camera Deputaţilor, au la dispoziţie
logistica necesară în vederea desfăşurării activităţii, autoturisme, personal de secretariat şi de
specialitate, potrivit hotărârii Biroului permanent”.9

7
Organizarea și funcționarea Camerei Deputaților, https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?
den=introcd1-c accesat la data 21/12/2023
8
Ibidem
9
Ibidem

5
Comisiile permanente sunt împărțite în comisii permanente, speciale și de anchetă. Sunt formate
dintr-un număr de 11 - 33 de deputaţi. ,,Alcătuirea comisiilor Camerei Deputaţilor se face cu
respectarea configuraţiei politice a Camerei. Pentru fiecare comisie, numărul de locuri care
revine fiecărui grup parlamentar sau deputaţilor independenţi se aprobă de Camera Deputaţilor,
la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.”10
Şedinţele comisiilor sunt publice, cu excepţia cazurilor în care plenul acestora prevede altfel.

PARTEA II- PROCEDURA LEGISLATIVĂ- STUDIU DE CAZ

Conform art. 67 din Constituția României republicată, actele juridice ale Parlamentului, adoptate
de Camera Deputaților și Senat sunt legi, hotărâri și moțiuni. Legea reprezintă o regulă de
conduită socială generală, obligatorie adoptată de Parlament şi susceptibilă de a fi sancţionată
prin forţa de constrângere a statului.11 Legile pot fi constituționale, organice și ordinare.
Etapele principale ale procedurii legislative sunt: iniţiativa legislativă, sesizarea Camerelor,
examinarea proiectelor de lege în comisii parlamentare, dezbaterea în şedinţe plenare, votul,
controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare şi promulgarea acestora de către
Preşedintele României. În condiţiile prevăzute de Regulament, Camera Deputaţilor poate adopta
proiecte de legi şi propuneri legislative în procedură obişnuită sau în procedură de urgenţă.
Pentru a înțelege mai bine procedura legislativă, vom efectua un studiu de caz în care vor fi
urmărite toate etapele prin care trece un proiect de lege până la intrarea în vigoare a acesteia.
Subiectul studiului de caz va fi Proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.263/2010
privind sistemul unitar de pensii publice.
Acesta a fost inițiat de 28 de deputați și senatori, printre care: Albotă Emil-Florin, Barbu Florin-
Ionuţ, Bejinariu Eugen, Budăi Marius-Constantin, Bulai Oana-Gianina, Chesnoiu Adrian-Ionuţ,
Chirilă Virgil Alin, Cîtea Vasile, Fifor Mihai-Viorel, Furtună Mirela, Macovei Silviu Nicu,
Manta Claudiu, Neaţă Eugen, Ostaficiuc Marius-Eugen, Oteşanu Daniela, Paraschiv Rodica,
Peţa-Ştefănescu Eliza-Mădălina, Popica Eduard-Andrei, Predescu Ana-Loredana, Presură
Alexandra, Solomon Adrian, Şimon Gheorghe, Toader Bogdan-Andrei, Toma Ilie, Tudorache
Daniel, Tuhuţ Radu-Marcel, Weber Mihai ( deputați PSD).
La data de 20/09/2021 Proiectul de lege a fost prezentat în Biroul Permanent al Camerei
Deputaților, în aceeași zi fiind înaintat la Senat și adoptat de către acesta la data de 20/12/2021.
Forma adoptată de către Parlament a legii adaugă la legea nr. 263/2010, la articolul 30 după
alineatul (4), un nou alineat cu următorul cuprins : ,, este asimilată stagiului de cotizare în
condiții speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariații au

10
Ibidem
11
Drăganu, Tudor, Drept constituțional și instituții politice- tratat elementar, vol. II, p. 103

6
realizat activități dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. i), în locurile de muncă încadrate conform
legislației anterioare în grupa I de muncă.”
În plus, după art. 56², se introduce un nou articol, 56³ cu următorul cuprins :
,,(1)Prin excepție de la prevederile art. 55 alin.(1) lit.) b, persoanele care au desfășurat activități
dintre cele prevăzute de art. 30 alin. (1) beneficiază de pensie pentru limită de vârstă cu
reducerea vârstei standard de pensionare cu 13 ani, pentru un stagiu de cotizare de cel puțin de
25 de ani realizat în aceste activități.
(2) Pentru persoanele care au desfășurat activitățile prevăzute la alin. (1), stagiul complet de
cotizare este de 25 de ani.”
Proiectul de lege este semnat de Președintele Senatului, Robert-Marius Cazanciuc.
La data de 01.02.2022 are loc prezentarea în Biroul Permanent al Camerei Deputaților, unde nu
s-a aprobat procedura de urgență solicitată. A fost înregistrat la Camera Deputaților pentru
dezbatere, și trimis pentru raport la Comisia pentru muncă şi protecţie socială, și pentru aviz la
Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele
minorităţilor naţionale; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi și Comisia pentru egalitatea
de şanse pentru femei şi bărbaţi.
Avizele au fost primite de la :
Comisia pentru egalitatea de şanse pentru femei şi bărbaţi în data de 09/02/2022
Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale în data de
17/02/2022
Comisia juridică, de disciplină și imunități la 01/03/2022, zi în care se primește și raportul
favorabil de la Comisia pentru muncă și protecție socială.
La data de 02/03/2022 este înscris pe ordinea de zi a plenului de la Camera Deputaților, unde are
loc o dezbatere, iar proiectul de lege este probat, votul având rezultate pentru= 293, contra=1,
abțineri=3, nu au votat=1.
Are loc depunerea la Secretariatul general pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra
constituționalității legii la data de 07/03/2022.
La 12/03/2022 se trimite proiectul de lege pentru promulgare la Președintele României.
Pe 30/03/2022 este promulgate de Președintele Klaus Iohannis, prin decretul nr.445/2022,
devenind Legea 74/2022.

CONCLUZII

7
Procedura legislativă este un proces complex și de lungă durată, fiind implicați mai mulți factori
și actori precum deputați, senatori, comisii de specialitate, președinți de comisie, ai Senatului sau
Camerei Deputaților, Președintele României, Secretariate Generale etc.
Pentru ca o lege să fie publicată în Monitorul Oficial al României, aceasta necesită o verificare
amănunțită de către mai multe comisii de specialitate, pentru a asigura corectitudinea și
constituționalitatea acesteia. După ce proiectul de lege este verificat și semnat de președintele
camerei, este trimis la Președintele României pentru a fi aprobată și publicată.
Analiza unei astfel de proceduri este ușor de efectuat datorită site-ului official al Camerei
Deputaților care pune la dispoziție toate informațiile cu privire la procedura legislativă.
Structura internă a Camerei Deputaților este constituită din Biroul Permanent, grupurile
parlamentare și comisiile parlamentare, iar acestea functionează și își desfășoară activitatea după
un regulament propriu.

8
BIBLIOGRAFIE

Constituția României, din 31/10/2003

dexonline.ro, https://dexonline.ro/definitie/constitu%C8%9Bie - accesat la data de 17.12.2023

Drăganu, Tudor, Drept constituțional și instituții politice- tratat elementar, vol. II, p. 103

Legea 74/2022 privind sistemul unitar de pensii publice

Legea 92/1992 privind organizarea judecătorească

Mănescu, Nicolaie, STATUL – CONCEPT ȘI ELEMENTE CONSTITUTIVE, pp. 83, Analele

Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Științe Juridice, Nr. 2/2014
Organizarea și funcționarea Camerei Deputaților,
https://www.cdep.ro/pls/dic/site2015.page?den=introcd1-c - accesat la data 21/12/2023

Pentru studiul de caz a fost folosit site-ul :

https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=19476