CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII - ORGAN DE

AUTOADMINISTRARE JUDECĂTOREASCĂ
DREPT CONSTITUȚIONAL

Chișinău - 2016
 CUPRINS
Introducere...................................................................................................................................2

1 Informație generală.............................................................................................................3

1.1 Autoritatea jurisdicţională...........................................................................................3

2 Premise istorice...................................................................................................................4

3 Competența.......................................................................................................................10

4 Natura juridică și rolul Consiliului Superior al Magistraturii...........................................11

4.1 Baza legislativă..........................................................................................................13

Concluzii....................................................................................................................................14

Bibliografie................................................................................................................................14

Introducere

Datorita necesității de a se asigura o delimitare a puterilor in stat dar și pentru garantarea

independenței puterii judecatoresti, prin Constitutie s-a creat un organism democratic și totodată
indispensabil pentru buna funcționare a justiției, acest orgaism fiind Consiliul Superior al
Magistraturii. În cadrul acestei lucrări, vom examina Consiliul Superior al Magistraturii, ca organ de
stat de autoadministrare judecătorească, atît pe fon teoretic cît și aplicativ, în cadrul țării noastre.

Importanța acestei entități în cadrul statului subliniază actualitatea temei cercetate. Drept
obiective ale acestei lucrări ne propunem: studierea cadrului teoritic de necesitate a acestei structuri,
cercetarea competențelor acesteia și a bazei legislative aferente, studierea premiselor istorice a
creării acestei structuri în țara noastră. Metodologia de cercetare va cuprinde studierea literaturii de
specialitate și a articolelor în domeniul dat. Lucrarea este structurată în patru capitole teoretice, iar
ultima parte va prezenta concluziile.

2
1 Informație generală

Pentru a se asigura o bună delimitare a puterilor în stat şi mai ales pentru garantarea
independenţii puterii judecătoreşti, Constituţia a creat un organism profund democratic şi
indispensabil pentru buna funcţionare a justiţiei-Consiliul Superior al Magistraturii. În subordinea
Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează Colegiul pentru selectarea şi cariera judecătorilor,
Colegiul de evaluare a performanţelor judecătorilor, Colegiul disciplinar şi Inspecţia judiciară.
Activitatea propriu-zisă a Consiliului Superior al Magistraturii, a organelor care funcţionează în
subordinea CSM este asigurată de Secretariatul Consiliului Superior al Magistraturii 1.

1.1 Autoritatea jurisdicţională

Autoritatea judecătorească, conform teoriei separării puterilor în stat, reprezintă prin sine
sistemul organelor judiciare ale statului, ce înfăptuiesc justiţia. Acesta îşi are organele sale proprii şi
specifice, care, spre deosebire de instituţiile de drept, nu reglează relaţii sociale, ci determină
formele organizării, structurii şi activităţii autorităţii judecătoreşti, formele realizării justiţiei etc. În
corespundere cu legislaţia în vigoare, în Republica Moldova autoritatea judecătorească este
reprezentată prin sistemul instanţelor judecătoreşti, Consiliul Superior al Magistraturii şi
procuratură. Acest nou sistem este stipulat în Capitolul IX din Constituţie “Autoritatea
Judecătorească”, precum şi prin legile organice respective.Conform legislaţiei, autoritatea
judecătorească este independentă, separată de puterea legislativă şi puterea executivă şi are atribuţii
proprii. Justiţia se înfăptuieşte în numele legii 2. Subiectele autorităţii judecătoreşti (Curtea Supremă
de Justiţie, judecătoriile etc.) realizează următoarele funcţii: examinează şi soluţionează în limitele
competenţei sale litigii civile, penale, administrative etc., menţinerea ordinii de drept, protecţia
diferitelor forme de proprietate, asigurarea protecţiei judiciare a drepturilor politice, sociale,
economice, civile etc., educaţia culturii juridice, respectul faţă de normele moralei sociale şi faţă de
valorilor umane3. Statutul judecătorului Conform Constituţiei Republicii Moldova, Legii cu privire
la statutul judecătorului şi altor acte normative, judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt

1
Pagina Oficială a Consiliului Superior al Magistraturii Republicii Moldova.
2
Corupţia şi accesul la justiţie în viziunea societăţii şi a experţilor. Caraşciuc Lilia, Obreja Efim ş.a. – Chişinău:
Transparency International – Moldova, 2002.- P. 47.
3
Судебная власть в Молдове. Создание и функционирование / Е. Г. Мартынчик; Междунар. независимый ун-т
Молдовы. Департамент права. - Кишинев, 1999 p. 7..

3
independenţi, imparţiali şi inamovibili. Ei se numesc în funcţie de Preşedintele Republicii Moldova,
la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Preşedintele şi judecătorii CSJ sunt
numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea CSM. Judecătorul este persoana investită
constituţional cu atribuţii de înfăptuire a justiţiei, pe care le execută pe bază profesională. Pentru
înfăptuirea justiţiei, judecătorii au împuterniciri plenipotenţiare, stabilite de legislaţie. Cerinţele şi
dispoziţiile judecătorilor legate de înfăptuirea activităţii judecătoreşti sunt obligatorii pentru toate
persoanele fizice şi juridice. Neîndeplinirea lor atrage răspunderea prevăzută de lege. Activitatea
judecătorilor poate fi controlată de instanţa ierarhic superioară, care îşi exercită funcţiile atunci când
se examinează cauza. Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau
privată, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice, judecătorul nu poate fi deputat în Parlament sau
consilier în autoritatea administraţiei publice locale, să facă parte din partide şi din alte organizaţii
social-politice sau să desfăşoare activităţi cu caracter politic, precum şi activitate de întreprinzător.
Aceste prevederi asigură suplimentar independenţa judecătorilor şi previn conflictul dintre interesele
privare şi cele publice4.

2 Premise istorice

Νoţiunea oficială de „Consiliul Superior al Magistraturii” a apărut prima dată în textul

Concepţiei reformei judiciare şi de drept în Republica Moldova, aprobată prin Hotărârea
Parlamentului nr. 152-XIII din 21 iunie 1994, articolul 3 al acesteia în capitolul „Autoritatea
judecătorească” fiind întitulat expres „Consiliul Superior al Magistraturii”. Potrivit Concepţiei,
Consiliul este un organ special care are ca scop asigurarea independenţei puterii judiciare, stabilirea
garanţiilor şi formelor de autoadministrare a judecătorilor, constituirea sistemului judiciar şi
efectuarea controlului asupra activităţii judecătorilor. S-a specificat că organul respectiv va fi
compus din Ministrul Justiţiei, acesta fiind şi Preşedintele Consiliului, Preşedintele Curţii Supreme
de Justiţie, Preşedintele Curţii de Apel, Preşedintele Judecătoriei Economice, Preşedintele
Tribunalului Militar, Procurorul General şi cinci magistraţi (3 din rândurile judecătorilor aleşi la
Adunarea generală a judecătorilor şi 2 – din rândurile profesorilor de profil juridic aleşi de
Parlament).

4
DreptMd, articolul Activitatea Jurisdicţională.

4
 În Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994, capitolul IX „Autoritatea
judecătorească”, a fost introdusă Secţiunea a 2-a, întitulată „Consiliul Superior al Magistraturii”, cu
articolele 122 şi 123.Conform art.122, Consiliul Superior al Magistraturii „este alcătuit din 11
magistraţi cu un mandat de 5 ani”. S-a stabilit că din Consiliu fac parte de drept Ministrul Justiţiei,
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Preşedintele Curţii de Apel, Preşedintele Judecătoriei
Economice şi Procurorul General. Trei magistraţi sunt aleşi, prin vot secret, de colegiile unite ale
Curţii Supreme de Justiţie, iar trei – de Parlament, din rândul profesorilor titulari.Observăm că
Preşedintele Tribunalului Militar nu a fost acceptat de deputaţi ca să facă parte de drept din Consiliu.
În schimb, s-a mărit de la 5 la 6 numărul magistraţilor, numai că trei dintre ei nu erau aleşi de
Adunarea generală a judecătorilor, ci de colegiile unite ale Curţii Supreme de Justiţie. Ulterior, la
21 noiembrie 2002, acest articol a fost modificat, specificându-se că Consiliul Superior al
Magistraturii este alcătuit din judecători şi profesori titulari aleşi pentru 4 ani. Au fost excluşi ca
membri din oficiu Preşedintele Curţii de Apel şi Preşedintele Judecătoriei Economice. De asemenea,
a fost eliminată fraza ce prevedea numărul concret de judecători şi de profesori titulari.În art. 123
din Constituţia Republicii Moldova au fost fixate atribuţiile Consiliului, potrivit cărora acesta
asigură numirile, deplasările, promovările şi măsurile disciplinare faţă de judecători.Şi acest articol a
fost modificat, concretizându-se că Consiliul „asigură numirea, transferarea, detaşarea, promovarea
în funcţie şi aplicarea de măsuri disciplinare faţă de judecători”. Prin introducerea Consiliului
Superior al Magistraturii în Constituţie, practic s-a pus baza consolidării sistemului judecătoresc şi
formării puterii judecătoreşti independente de celelalte două ramuri ale puterii de stat – legislativă şi
executivă.Urmând dispoziţiile Constituţiei, la 3 februarie 1995 Parlamentul a adoptat Hotărârea nr.
362-XIII „Despre Consiliul Superior al Magistraturii”. S-a luat act de faptul că din Consiliu fac
parte de drept Ministrul Justiţiei, Vasile Sturza, Preşedintele Judecătoriei Supreme, Pavel Barbalat,
Prim-arbitrul Republicii Moldova, Gheorghe Covaliu, Procurorul General, Dumitru Postovan,
Preşedintele Curţii de Apel (loc vacant). Colegiile unite ale Judecătoriei Supreme i-au ales în calitate
de magistraţi în Consiliul Superior al Magistraturii pe Vasile Pascari, vicepreşedinte al Judecătoriei
Supreme, Gheorghe Susarenco, membru al Judecătoriei Supreme, Nicolae Timofti, vicepreşedinte al
Judecătoriei Supreme. Din partea Parlamentului, în Consiliu au fost aleşi doctorii în drept Valerii
Lebedev, Nicolae Osmochescu, Victor Volcinschi. S-a stabilit că Ministrul Justiţiei este de drept
Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii.De asemenea, s-a specificat că, până la adoptarea

5
legilor privind Curtea Supremă de Justiţie, privind Judecătoria Economică şi modificarea Legii cu
privire la Procuratură, persoanele ce fac parte de drept sau sunt alese în componenţa Consiliului
Superior al Magistraturii şi reprezintă Judecătoria Supremă, Arbitrajul şi Procuratura Republicii
Moldova, se vor considera respectiv: Preşedintele Judecătoriei Supreme – Preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie; membrii Judecătoriei Supreme – membri ai Curţii Supreme de Justiţie; Prim-
arbitrul – Preşedintele Judecătoriei Economice, iar Procurorul Republicii Moldova – Procurorul
General.Legislativul a indicat clar în preambulul Hotărârii că ea se adoptă şi va fi în vigoare până la
„adoptarea legii privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii”, stabilind
că un atare proiect urmează a fi prezentat „spre examinare Parlamentului în decada a doua a lunii
martie a anului în curs”.Potrivit art. 3 al Hotărârii menţionate, Consiliul Superior al Magistraturii se
consideră constituit la data intrării în vigoare a acesteia. Dat fiind faptul că Parlamentul a dispus că
Hotărârea intră în vigoare la data adoptării, putem trage concluzia că 3 februarie 1995 este „ziua
oficială de naştere” a Consiliului Superior al Magistraturii. Prima şedinţă a Consiliului Superior al
Magistraturii a avut loc la 1 martie 1995, urmată în acest an de încă cinci şedinţe. În principal, au
fost adoptate hotărâri privind numirea şi eliberarea din funcţie, acordarea gradelor de calificare
judecătorilor, aprobarea unor proiecte de legi ce ţin de reforma judiciară şi de drept. La 6 iulie 1995
a fost adoptată Legea privind organizarea judecătorească, statuând în Titlul II „Sistemul
judecătoresc”, Capitolul 1 „Dispoziţii principale”, articolul 24 „Autoadministrarea judecătorească”,
că autoadministrarea judecătorească se înfăptuieşte prin Consiliul Superior al Magistraturii, acesta
fiind un organ independent, format în vederea constituirii şi funcţionării sistemului judecătoresc ca
garant al independenţei autorităţii judecătoreşti.În continuare, Legislativul a adoptat Legea cu privire
la statutul judecătorului (nr. 544-XIII din20 iulie 1995), Legea cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii ( nr. 947-XIII din 19 iulie 1996), Legea cu privire la colegiul de calificare şi atestare a
judecătorilor ( nr. 949-XIII din 19 iulie 1996), Legea cu privire la colegiul disciplinar şi răspunderea
disciplinară a judecătorilor (nr. 950-XIII din 19 iulie 1996), alte acte legislative aferente.Aceste acte
normative vin să confirme consecvenţa cursului luat de Republica Moldova întru separarea efectivă
a ramurilor puterii în stat, garantarea şi asigurarea independenţei judecătorului ca unic purtător al
puterii judecătoreşti.Pe parcurs, legile menţionate au suferit diverse completări şi modificări. Ne
vom referi aici în special la Legea cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii. Iniţial, în prima
redacţie, această lege stabilea prin art. 5 că ministrul justiţiei este de drept preşedinte al organului de

6
autoadministrare a judecătorilor. Mai mult chiar, prin art. 20 ministerul justiţiei a fost investit cu
prerogativa de selectare şi promovare a cadrelor în sistemul judecătoresc, inclusiv a judecătorilor.
Or, legea respectivă a „copiat” aproape integral prevederile stipulate în Hotărârea Parlamentului din
3 februarie 1995. Altfel spus, ministrul justiţiei devenise din oficiu Preşedinte al Consiliului
Superior al Magistraturii, cu atribuţii de organizare şi funcţionare a autorităţii judecătoreşti, numit
din oficiu şi nu ales în mod democratic de membrii Consiliului. Evident, atare împuterniciri erau în
contradicţie cu spiritul separării ramurilor puterii în stat, consacrat în art. 6 din Constituţia
Republicii Moldova. Nu întâmplător, la sesizare, Curtea Constituţională, prin Hotărârea nr. 10 din 4
martie 1997, a declarat ca fiind neconstituţionale prevederile articolelor 5 şi 20 menţionate mai sus,
cât şi art. 3 din Hotărârea Parlamentului din 3 martie 1995.Conformându-se hotărârii Curţii
Constituţionale, Parlamentul a operat anumite modificări în Legea cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii, legiferând că oricine dintre membrii săi putea fi ales de Consiliu în funcţia de
preşedinte, inclusiv Ministrul Justiţiei, Procurorul General, oricare alt magistrat, membru al
Consiliului. Ulterior, art. 5 a fost modificat prin Legea nr. 1414-XIII din 17 decembrie 1997,
stabilindu-se că Preşedintele este ales prin vot secret pe un termen de 2 ani şi 6 luni. Iniţial,
Consiliul Superior al Magistraturii era alcătuit din 11 membri: 5 din oficiu; 3 judecători aleşi de
Adunarea generală a judecătorilor; 3 profesori titulari aleşi de Parlament. Ulterior, prin Legea nr.
174-XVI din 22 iulie 2005, alin (4) al art. 3 din legea nominalizată a fost modificat, stipulându-se că
în Consiliul Superior al Magistraturii sunt aleşi 7 judecători de Adunarea generală a judecătorilor, 2
profesori titulari – de Parlament, 3 fiind membri de drept - în total 12. Este de menţionat faptul că,
potrivit modificărilor, trei judecători erau detaşaţi din funcţie, fiind antrenaţi, prin rotaţie, pe
parcursul unui an, să asigure activitatea Consiliului. Această prerogativă a fost respectată cu
stricteţe. Cu un an mai târziu, la 21 iulie 2006, prin Legea nr. 247-XVI, Parlamentul a dispus că
funcţia de Preşedinte al Consiliului nu poate fi deţinută de membrii care fac parte de drept din acest
organ, stabilindu-se, totodată, că Preşedintele nu poate fi destituit. Este interesant faptul că din 1997
şi până în noiembrie 1998 şedinţele Consiliului erau prezidate, prin rotaţie, de toţi membrii
Consiliului, ei şi semnând hotărârile adoptate. Membrii Consiliului se convocau în şedinţe când în
incinta Ministerului Justiţiei, când la Curtea Supremă de Justiţie şi chiar la Preşedinţia Republicii
Moldova, asta în lipsa sediului. În 1996, Consiliul, constituit în noua componenţă conform Legii
organice cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii din 11 membri, s-a întrunit în 61 de

7
şedinţe. În temei, s-au luat în dezbatere chestiuni ce ţin de numirea, eliberarea, promovarea
judecătorilor, avizarea proiectelor de legi din domeniul reformei judiciare şi de drept. Din Consiliu
făceau parte de drept Vasile Sturza, Ministrul Justiţiei, Victor Puşcaş, Preşedintele Curţii Supreme
de Justiţie, Nicolae Timofti, Preşedintele Curţii de Apel, Dumitru Postovan, Procurorul General,
Gheorghe Covaliu, Preşedintele Judecătoriei Economice, doi magistraţi – Vasile Pascari,
vicepreşedintele Curţii Supreme de Justiţie şi Nicanor Cojocaru, judecător la Curtea Supremă de
Justiţie, profesorii titulari V. Volcinschi, D. Zabunov, V. Cumatrenco şi V. Lebedev. Ministrul
Justiţiei continua să fie din oficiu Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.Articolul 5 din
legea specială nominalizată privind preşedintele a fost modificat şi completat de şase ori. În anul
1997 componenţa Consiliului s-a înnoit cu doi membri: Petru Răilean, Preşedintele Judecătoriei
Economice, Iurie Sedleţchi, profesor titular. Au avut loc 60 de şedinţe. În afară de chestiunile
tradiţionale deja (numirea, eliberarea din funcţie, promovarea judecătorilor) s-au discutat şi
probleme privind validarea hotărârilor colegiului de calificare şi ale colegiului disciplinar. În 1998
devin membri din oficiu Ion Păduraru, Ministrul Justiţiei, Valeria Şterbeţ, Preşedintele Curţii
Supreme de Justiţie şi Valeriu Catană, Procurorul General. Potrivit legii, în 2001 a fost constituit
Consiliul într-o nouă componenţă, alcătuit din 11 membri: Valeria Şterbeţ, preşedinte, Preşedinte al
Curţii Supreme de Justiţie, Vasile Pascari, Constantin Gurschi, Mihail Plămădeală, Nicolae Timofti
de la Curtea Supremă de Justiţie, Vasile Russu, Procuror General, Petru Răilean, Preşedintele
Judecătoriei Economice, Ion Morei, Ministrul Justiţiei, Iurie Sedleţchi, Alexei Barbăneagră, Vasile
Mocreac, profesori titulari.După expirarea mandatului de patru ani, în noiembrie 2005, a fost
constituit Consiliul din 12 membri: trei din oficiu – Valeria Şterbeţ, Preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie, Valeriu Balaban, Procurorul General, Victoria Iftodi, Ministrul Justiţiei, şapte magistraţi,
aleşi de Adunarea generală a judecătorilor – Mihai Poalelungi, Raisa Botezatu, Nicolae Clima,
Nicolae Timofti, Elena Gligor, Valeriu Smochină, Mihail Gavriliţă, şi doi profesori titulari – Boris
Negru şi Vasile Creţu. În fruntea Consiliului, tradiţional, a fost ales Preşedintele Curţii Supreme de
Justiţie, Valeria Şterbeţ.După numirea doamnei Valeria Şterbeţ judecător la Curtea Constituţională,
în decembrie 2006 Preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii a fost ales Nicolae Clima.
După modificările din 17 decembrie 1997, la a doua tentativă (prima a avut loc la 9 iulie 1998) de
alegere a preşedintelui din doi candidaţi de către membrii Consiliului, a fost ales Victor Puşcaş,
Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, abia în noiembrie 1998.De fapt, componenţa Consiliului a

8
rămas mereu în vizorul deputaţilor. Articolul respectiv din Legea cu privire la Consiliul Superior al
Magistraturii a fost modificat de patru ori. În prezent, Consiliul este alcătuit din trei membri de
drept: Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ministrul Justiţiei şi Procurorul General, cinci
membri din rândul judecătorilor aleşi de Adunarea generală a judecătorilor şi patru profesori titulari
aleşi de Parlament. Membrii de drept nu pot fi aleşi în funcţia de preşedinte al Consiliului. Potrivit
modificărilor în redacţia Legii nr. 153 din 05.07.2012, în vigoare din 31.08.2012, din Consiliu vor
face parte nu patru profesori titulari, ci doar trei. Respectiv, se va mări pînă la şase numărul
judecătorilor aleşi de Adunarea Generală a Judecătorilor. Totodată, Adunarea Generală a
Judecătorilor va alege şi doi membri-supleanţi, care vor completa vacanţa de membru al CSM, la
necesitate. S-a lărgit treptat şi competenţa Consiliului. Legislativul a intervenit în articolul 4 din
Legea nominalizată de şapte ori. În prezent, întru exercitarea funcţiilor sale, Consiliul Superior al
Magistraturii are competenţe referitoare la cariera judecătorilor, în domeniul instruirii iniţiale şi
continue a judecătorilor, în domeniul respectării disciplinei şi eticii judecătorilor, în domeniul
administrării instanţelor judecătoreşti, alte competenţe potrivit legislaţiei. Pe lângă Consiliul
Superior al Magistraturii activează Colegiul pentru selectarea şi cariera judecătorilor, Colegiul de
evaluare a performanţelor judecătorilor, (Legea nr. 154-XIII din 05 iulie 2012), Colegiul disciplinar
şi răspunderea disciplinară a judecătorilor (Legea nr. 950-XIII din 19 iulie 1996), Inspecţia judiciară
( Legea nr. 185-XVI din 26 iulie 2007). Actualmente, ales prin vot secret, Preşedintele îşi exercită
funcţia pe bază permanentă pe toată durata mandatului de patru ani. El poate deţine acest post doar
două mandate consecutiv.De asemenea, judecătorii aleşi în Consiliu sunt detaşaţi din funcţie pentru
patru ani, ei urmând să activeze nemijlocit în acest organ.Din componenţa Consiliului constituit în
noiembrie 2009 au făcut parte, la fel, 12 membri: trei din oficiu – Mihai Poalelungi, Preşedinte al
Curţii Supreme de Justiţie (l-a înlocuit pe Ion Muruianu, ex-preşedinte al Curţii Supreme de
Justiţie), Oleg Efrim, Ministrul Justiţiei (l-a înlocuit pe Alexandru Tănase, ex-Ministrul Justiţiei),
Corneliu Gurin, Procurorul General (l-a ]nlocuit pe Valeriu Zubco, ex-Procurorul General), cinci
magistraţi aleşi de Adunarea generală a judecătorilor – Dumitru Visternicean, Nicolae Timofti, Dina
Rotarciuc, Anatol Ţurcan, Nichifor Corochii, patru profesori titulari, numiţi de Parlament -
Alexandru Arseni, Igor Dolea, Boris Negru, Vasile Creţu.Pînă la 4 martie 2011 funcţia de Preşedinte
a fost deţinută de Dumitru Visternicean, judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Prin Hotărîrea

9
CSM nr. 105/8 din 4 martie 2011, în funcţia de Preşedinte a fost ales domnul Nicolae Timofti,
judecător la Curtea Supremă de Justiţie5.

O perioadă funcţia de preşedinte a fost vacantă. Prin Hotărârea CSM nr. 246/16 din 08 mai
2012 a fost acceptată demisia domnului Nicolae Timofti din funcţia de membru şi Preşedinte al
Consiliului în legătură cu alegerea dumnealui în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova. Prin
Hotărârea CSM nr. 274/16 din 08 mai 2012 domnul Nichifor Corochii a fost numit Preşedinte
interimar al CSM. Prin Hotărîrea CSM nr. 579/29 din 25 septembrie 2012 în funcţia de preşedinte al
Consiliului Superior al Magistraturii a fost ales domnul Nichifor Corochii, judecător la Judecătoria
Edineţ. La 18 octombrie 2013, în cadrul Adunării generale a judecătorilor au fost aleşi trei membri
ai Consiliului, domnul Dumitru Visternicean, judecător la Curtea Supremă de Justiţie, doamna
Tatiana Răducanu, judecător la Curtea Supremă de Justiţie şi domnul Anatolie Ţurcan, judecător la
Curtea de Apel Chişinău, iar la Adunarea generală a judecătorilor din 17 ianuarie 2014 a ales în
calitate de membru domnul Victor Micu, judecător la Judecătoria Rîşcani, mun. Chişinău.Prin
Hotărîrea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 849/37 din 26 noiembrie 2013 domnul Dumitru
Visternicean a fost desemnat în calitate de Preşedinte interimar al CSM.Prin Hotărîrea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 342 din 24 decembrie 2013, au fost desemnaţi în Consiliul Superior al
Magistraturii, pentru un mandat de 4 ani, trei membri din rîndul profesorilor de drept titulari, aceştea
fiind doamna Violeta Cojocaru, domnul Gheorghe Avornic și domnul Teodor Cârnaţ.La Adunarea
generală a judecătorilor din 14 martie 2014 a fost ales în calitate de membru în Consiliu din partea
curţilor de apel, judecătorul Curţii de Apel Bălţi, Vera Toma.Prin Hotărîrea Consiliului Superior al
Magistraturii nr. 522/18 din 17 iunie 2014 domnul Victor Micu a fost desemnat în calitate de
preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii.La Adunarea generală a judecătorilor din 03
octombrie 2014 a fost ales în calitate de membru în Consiliu din partea judecătoriilor, judecătorul
Judecătoriei Anenii Noi, Dorel Musteaţă.

3 Competența

Consiliul Superior al Magistraturii este unicul organ constituit pentru autoadministrarea

judecătorească, fiind independent şi format în vederea organizării, funcţionării şi asigurării
independenţei sistemului judecătoresc în Republica Moldova. Întru exercitarea funcţiilor sale,

5
Pagina Oficială a Consiliului Superior al Magistraturii Republicii Moldova.

10
Consiliul are competenţe referitor la cariera judecătorilor, instruirea iniţială şi continuă a
judecătorilor şi a personalului secretariatului instanţelor judecătoreşti, respectarea disciplinei şi eticii
magistraţilor, administrarea instanţelor judecătoreşti, alte atribuţii în condiţiile legii. Consiliul
validează hotărîrile Colegiului disciplinar, examinează hotărîrile Colegiului pentru selecţia şi cariera
judecătorilor, ale Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor şi contestaţiile împotriva
acestora. La rîndul lor, hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii pot fi contestate la Curtea
Supremă de Justiţie şi doar în partea ce ţine de procedura adoptării acestora. De competenţa
Consiliului ţine întocmirea şi păstrarea dosarelor personale ale magistraţilor. În relaţiile cu
autorităţile publice, Consiliul este independent şi se supune în activitatea sa doar Constituţiei şi
legilor. Poate sesiza Parlamentul, Preşedintele Republicii şi Guvernul asupra oricărei probleme care
ţine de competenţa sa, potrivit legislaţiei în vigoare. Una din atribuţiile Consiliului este şi
întreţinerea legăturilor cu instituţii similare din alte ţări în probleme privitor la activităţile de
funcţionare şi administrare a sistemelor judecătoreşti respective. Activitatea Consiliului este
transparentă, asigurîndu-se condiţiile necesare pentru participarea la şedinţele sale a societăţii civile,
a mass-media, a persoanelor interesate, inclusiv pentru accesul la informaţiile de interes public,
potrivit legislaţiei în vigoare. Hotărîrile Consiliului Superior al Magistraturii, ale colegiilor din
subordine, cît şi actele finale ale controalelor efectuate în instanţele judecătoreşti de Inspecţia
judiciară se publică pe pagina web a Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul este obligat să
întocmească anual un raport privind activitatea sa şi a sistemului judecătoresc în anul precedent şi
să-l prezinte public în cadrul Adunării Generale a Judecătorilor. O copie a raportului se remite
pentru informare Preşedintelui Republicii şi Parlamentului.

Sssssssssssssss

4 Natura juridică și rolul Consiliului Superior al Magistraturii

Consiliului Superior al Magistraturii este un organism cu personalitate juridică, independent al

cărui rol este de a garanta independența justitiei față de celelalte autoritati publice, de a asigura
functionarea eficienta a sistemului judiciar și respectarea legii in desfasurarea carierei profesionale a
magistratilor. Consiliul Superior al Magistraturii este un organism democratic, de larga

11
reprezentativitate, compunerea acestuia reflectand vointa magistratilor 6. Consiliul Superior al
Magistraturii este instituția cu rol de garant al independenței justiției din Republica Moldova, care
propune Președintelui Republicii Moldova numirea în funcție a judecătorilor și procurorilor și
veghează la buna desfășurare a activității profesionale a acestora.

Structura, rolul şi atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii sunt reglementate în Legea

privind Consiliul Superior al Magistraturii din 19 iulie 1996. Conform acestei legi,Consiliului
Superior al Magistraturii (CSM) este organul de autoadministrare judiciară,garantul independenţei
autorităţii judecătoreşti. În activitatea sa, CSM se supune doar Constituţiei şi legilor şi CSM poate
sesiza Parlamentul, Preşedintele Republicii Moldova şi Guvernul cu privire la orice problemă care,
potrivt legii, ţine de competenţa sa. Regulamentele aprobate de către CSM se publică în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, iar hotărîrile şi celelalte acte emise de Consiliul Superior al
Magistraturii sînt plasate pe pagina sa web din internet. Consiliul Superior al Magistraturii are o
implicare directă şi nemijlocită în procesul denumire, promovare, transferare sau eliberare din
funcţie a judecătorilor, preşedinţilor şivicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti. CSM petrece
concursul pentru suplinirea posturilor de judecător, de preşedinte şi devicepreşedinte al instanţei
judecătoreşti, verifică veridicitatea actelor depuse de candidaţi şi apoi face propuneri Preşedintelui
Republicii Moldova sau, respectiv, Parlamentului pentru numirea, promovarea, transferarea sau
eliberarea din funcţie a judecătorilor, preşedinţilor şi vicepreşedinţilor instanţelor judecătoreşti.
CSM de asemenea aprobă strategia privind formarea iniţială şi continuă a judecătorilor şi asupra
programelor didactice şi a planurilor de învăţămînt pentru cursurile de formare iniţială şi continuă în
cadrul Institutului Naţionalal Justiţiei. CSM participă activ şi nemijlocit la examinarea petiţiilor
cetăţenilor în problemele ce ţin deetica judecătorilor, examinează contestaţiile hotărîrilor emise de
colegiul disciplinar, aplică sancţiuni disciplinare în privinţa judecătorilor, validează hotărîrile emise
de colegiul decalificare şi de colegiul disciplinar. Consiliului Superior al Magistraturii este un
organism cu personalitate juridică,independent al cărui rol este de a garanta independenţa justiţiei
faţă de celelalte autorităţi publice, de a asigura funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi
respectarea legii îndesfăşurarea carierei profesionale a magistraţilor 7.

6
Qreferat.com, articolul Consiliul Superior al Magistraturii.
7
Alexandru Mocanu, articolul Consiliul Superior al Magistraturii.

12
 Conform articolului 11 (1(b, c)), membrii CSM sunt obligaţi să asigure ocrotirea drepturilor şi
libertăţilor magistraţilor, onoarei şi demnităţii lor în condiţiile legii şi să contribuie la promovarea
principiului independenţei autorităţii judecătoreşti.

Un rol important pe care CSM îl are în protecţia independenţei şi inviolabilităţii judecătorilor

este implicarea în acceptarea sau refuzul de a da acordul de intentare a unui dosar penal împotriva
judecătorului pentru ca acesta să fie tras la răspundere penală, reţinut, arestat şi adus forţat.
Procurorul General poate intent un astfel de dosar penal împotriva judecătorului doar cu acordul
Consiliul Superior al Magistraturii. Modificările efectuate în 2005 la Legea privind statutul
judecătorului au redus competenţa Preşedintelui RM de a numi judecători, preşedinţi şi
vicepreşedinţi ai instanţelor judecătoreşti şi au sporit autoritatea CSM. Astfel, în prezent
Preşedintele trebuie să dea urmare propunerii parvenite de la CSM în decurs de 30 zile (sau 45 zile,
dacă au apărut circumstanţe care necesită examinare suplimentară) şi are dreptul să respingă doar o
dată candidatura propusă, şi atunci numai cînd există vreun temei specificat în lege. De asemenea,
Preşedintele RM trebuie să comunice CSM motivul pentru respingerea candidaturii. În cazul în care
CSM propune candidatura repetat, Preşedintele urmează să-l numească în funcţie. Astfel, la moment
CSM este mai independent faţă de puterea executivă în ceea ce priveşte selectarea judecătorilor 8.

4.1 Baza legislativă

Consiliul Superior al Magistraturii funcționează potrivit Constituției Republicii Moldova din

29 iulie 1994, Legii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 947-XIII din 19 iulie 1996, Legii cu
privire la statutul judecătorului nr. 544-XIII din 20 iulie 1995, Legii cu privire la colegiul de
calificare și atestare a judecătorilor nr. 949-XIII din 19 iulie 1996, Legii cu privire la colegiul
disciplinar și răspunderea disciplinară a judecătorilor nr. 950-XIII din 19 iulie 1996, alte legi
aferente9. Președintele actual al Consiliului Superior al Magistraturii este Victor Micu (din 17 iunie
2014).

Concluzii

Consiliul Superior al Magistraturii este un organism cu importante atribuţii în asigurarea condiţiilor

organizatorice şi de imparţialitate a activităţii instanţelor judecătoreşti şi având în vedere faptul că
8
ReferatMd, articolul Consiliul superior al magistraturii – mijloc de protejare a drepturilor judecătorilor 2012.
9
Wikipedia, articolul Consiliul Superior al Magistraturii (Republica Moldova).

13
pune la adapost justiţia de orice ingerinţe exterioare şi de influenţele politice şi administrative,
această instituţie a mai fost numită – un guvern al magistraturii 10. Consiliul Superior al Magistraturii
a cunoscut o evoluţie de-a lungul timpului, suferind multiple modificări până a ajunge în forma
actuală. In ceea ce priveste atributiile sale, acesta este un organism care are un important rol in
asigurarea condițiilor organizatorice și de impartialitate a activitatii instantelor judecatoresti . Pe de
alta parte, avand in vedere faptul ca pune la adapost justiția de orice ingerinte exterioare și de
influentele politice și administrative, aceasta institutie a mai fost numita –un guvern al magistraturii.

Există un set de legi care reglementează structura și activitatea Consiliului Superior al

Magistraturii. După cum am văzut, acest organism este foarte importat din punct de vedere al
organizării și lucrului corect al justiției oricărei țări și a Republicii Moldova, lucru indispensabil în
asigurarea valorilor democratice.

Bibliografie

Pagina Oficială a Consiliului Superior al Magistraturii Republicii Moldova, disponibila la

http://www.csm.md/ 02.12.2016

Qreferat.com, articolul Consiliul Superior al Magistraturii, disponibil la

http://www.qreferat.com/referate/drept/Consiliul-Superior-al-Magistra225.php 02.12.2016

Regie Live, articolul Consiliul Superior al Magistraturii, disponibil la

http://biblioteca.regielive.ro/referate/drept/consiliul-superior-al-magistraturii-247928.html
02.12.2016

Gheorghe R., articolul Consiliul Superior al Magistraturii, disponibil la

http://documents.tips/documents/consiliul-superior-al-magistraturii-referat-bun.html 02.12.2016

Wikipedia, articolul Consiliul Superior al Magistraturii (Republica Moldova) , disponibil la

https://ro.wikipedia.org/wiki/Consiliul_Superior_al_Magistraturii_(Republica_Moldova)
02.12.2016

DreptMd, articolul Activitatea Jurisdicţională, disponibil la

https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/drept-constitutional/capitolul-27-activitatea-
jurisdictionala/ 02.12.2016
10
Gheorghe R., articolul Consiliul Superior al Magistraturii.

14
 Alexandru Mocanu, articolul Consiliul Superior al Magistraturii, disponibil la
https://www.scribd.com/document/116564506/Consiliul-Superior-Al-Magistraturii 02.12.2016

ReferatMd, articolul Consiliul superior al magistraturii – mijloc de protejare a drepturilor

judecătorilor 2012, disponibil la http://referatmd.com/referate/drept/15833-consiliul-superior-al-
magistraturii--mijloc-de-protejare-a-drepturilor-judectorilor 02.12.2016

. Caraşciuc Lilia, Obreja Efim etc., Corupţia şi accesul la justiţie în viziunea societăţii şi a
experţilor – Chişinău: Transparency International – Moldova, 2002.

Е. Г. Мартынчик, Судебная власть в Молдове. Создание и функционирование /;

Междунар. независимый ун-т Молдовы. Департамент права. - Кишинев, 1999.

Constituţia Republicii Moldova. – Chişinău, 1994.

15