Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Superior al
Magistraturii
Proiect realizat de
Podoreanu Raisa - grupa
1A4
CSM – Informații generale
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este o instituție publică care are rolul de garant al independenței
justiției.
Consiliul este instituția competentă în ceea ce privește recrutarea, promovarea, transferarea, detașarea,
cercetarea disciplinară și eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor.
Consiliul are o influență decisivă și asupra formării inițiale și continue a magistraților, prin coordonarea
activității Institutului Național al Magistraturii (INM) și a Școlii Naționale de Grefieri. Toate aceste atribuții
sunt astfel reglementate încât să permită CSM să-și îndeplinească rolul care i-a fost conferit prin Constituție.
Istoric
Consiliul Superior al Magistraturii s-a înființat în anul 1909 ca o instituție menită să
funcționeze pe lângă Ministerul de Justiție, având atribuții consultative asupra confirmării,
numirii și înaintării magistraților de orice grad, atribuții de a judeca infracțiunile
magistraților inamovibili săvârșite în îndeplinirea îndatoririlor profesionale, precum și alte
atribuții date prin lege.
În primii ani de funcționare, CSM a avut ca membrii 3 judecători și un supleant de la Curtea
de Casație; 2 judecători și un supleant de la Curtea de Apel București; inspectorul curților de
apel sau în lipsa lui, un al patrulea membru ales de Curtea de Casație privind probleme ce
vizau Curtea de Casație și curțile de apel; un inspector al tribunalelor, desemnat de ministru;
un delegat al Ministerului de Justiție. Ministrul de justiție putea convoca Consiliul ori de
câte ori aprecia că era nevoie.
Prin Legea pentru organizarea judecătorească din anul 1924 și cu modificările din anul 1925, au
fost aduse completări referitoare la Consiliul Superior al Magistraturii, completări ce vizau
componența, cvorumul necesar ședințelor și votului și modul de înlocuire a membrilor. De
asemenea, s-a prevăzut ca funcția de secretar al CSM să fie îndeplinită de directorul general al
personalului din cadrul Ministerului Justiției sau de către înlocuitorii săi. În anul 1952, Consiliul
Superior al Magistraturii a fost desființat, dispozițiile privind Consiliul fiind abrogate.
După schimbarea de regim care a avut loc în anul 1989, instituția Consiliului Superior al
Magistraturii și-a găsit din nou locul în spațiul public românesc, activității instituției fiindu-i
consacrate două articole din Constituția din anul 1991.
Funcționare
Dispozițiile constituționale revizuite fixează numărul de membri ai CSM la 19, dintre care 14
sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat (9 judecători și 5
procurori), 2 sunt reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, iar ceilalți 3
sunt ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Procurorul
general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ. Durata mandatului membrilor CSM este de 6 ani, iar
președintele este ales dintre cei 14 membrii, pentru un mandat de un an ce nu poate fi înnoit.
Consiliul Superior al Magistraturii funcționează ca organ cu activitate permanentă. Hotărârile
se iau în plen sau în secții, potrivit atribuțiilor ce revin acestora. Președintele, vicepreședintele
și ceilalți membri ai Consiliului își suspendă – pe durata mandatului din cadrul CSM –
activitatea de judecător, respectiv de procuror. Mai exact, judecătorii și procurorii membri ai
CSM nu vor mai putea participa la judecarea cauzelor în complete de judecată, respectiv la
efectuarea actelor de urmărire penală.
Statutul membrilor CSM
Durata mandatului membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără
posibilitatea reînvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.
Calitatea de reprezentant al societății civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii
este incompatibila cu calitatea de parlamentar, ales local, funcționar public, judecător sau
procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercițiu.
Magistratul care consideră că independența, imparțialitatea sau reputația profesională îi sunt afectate în orice
mod, se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor
semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decidă asupra măsurilor care se
impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legii. Consiliul Superior al Magistraturii
asigură respectarea legii și a criteriilor de competență și etică profesională în desfășurarea carierei profesionale a
magistraților. Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la
cariera magistraților, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii privind statutul magistraților nr. 303/2022 și ale
Legii privind organizarea judiciară nr. 304/2022.
Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale magistraților, înființează o
bază de date referitoare la activitatea lor și asigură actualizarea acesteia. Consiliul Superior al Magistraturii
coordonează activitatea Institutului Național al Magistraturii și a Scolii Naționale de Grefieri.
Atribuții
1. Atribuții plen
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are atribuții referitoare la cariera magistraților, la
recrutarea, evaluarea, formarea și examenele magistraților, precum și la organizarea și funcționarea
instanțelor și parchetelor. În acest sens, plenul CSM:
Art. 133
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:
a) 14 sunt aleși în adunările generale ale magistraților și validați de Senat; aceștia fac parte din doua secții, una pentru judecători și
una pentru procurori; prima secție este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;
b) 2 reprezentanți ai societății civile, specialiști în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputație profesională și morală, aleși
de Senat; aceștia participă numai la lucrările în plen;
c) ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție.
(3) Președintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre
magistrații prevăzuți la alineatul (2) litera a).
(4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani.
(5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.
(6) Președintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.
(7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive și irevocabile, cu excepția celor prevăzute la articolul 134
Art.134
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcție a judecătorilor și a
procurorilor, cu excepția celor stagiari, în condițiile legii.
(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul
răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În
aceste situații, ministrul justiției, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul general al
Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot.
(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casație
și Justiție.
(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește și alte atribuții stabilite prin legea sa organică, în realizarea
rolului sau de garant al independentei justiției.
Funcţionarea Consiliului Superior al
Art. 22. -
Magistraturii | Lege 305/2022
(1) În termen de 15 zile de la publicarea hotărârilor prevăzute la art. 21, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi
Justiţie convoacă membrii Consiliului Superior al Magistraturii în şedinţa de constituire.
(2) De îndată după constituire, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie convoacă secţiile
corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii pentru desemnarea candidaţilor pentru funcţia de
preşedinte şi vicepreşedinte, precum şi Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru alegerea
preşedintelui şi a vicepreşedintelui.
(3) În termen de 60 zile de la şedinţa de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc
atribuţiile şi responsabilităţile fiecărui membru permanent, pe domenii de activitate.
Art. 23. -
(1) Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca organ cu activitate permanentă.
Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau în plen sau în secţii, potrivit atribuţiilor
care revin acestora.
(2) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfăşoară activitate permanentă şi nenormată
şi nu exercită activitatea de judecător sau procuror, cu excepţia membrilor de drept.
(3) Funcţiile de conducere deţinute de judecătorii sau procurorii aleşi ca membri ai Consiliului
Superior al Magistraturii încetează de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Art. 24. -
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este condus de preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte,
aleşi de plen, în prezenţa a cel puţin 15 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, cu
votul majorităţii membrilor prezenţi, dintre judecătorii şi procurorii prevăzuţi la art. 3 lit. a),
care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an. Mandatul preşedintelui nu poate fi
reînnoit.
(2) Pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte vor candida un judecător şi un procuror
desemnaţi de Secţia pentru judecători, respectiv Secţia pentru procurori ale Consiliului
Superior al Magistraturii, din rândul membrilor săi, în prezenţa a cel puţin două treimi din
membrii secţiilor, cu votul majorităţii membrilor prezenţi.
(3) Candidaţii pentru funcţiile de preşedinte, respectiv vicepreşedinte îşi vor depune
candidaturile, însoţite de un proiect privind obiectivele urmărite, în secţiile de care aparţin.
(4) Secţiile corespunzătoare ale Consiliului Superior al Magistraturii vor analiza şi dezbate
candidaturile depuse şi vor desemna candidaţii pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte
ale Consiliului Superior al Magistraturii.
Hotărâri ale Consiliului Superior al
Magistraturii
http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/10_03_2023__110161_ro.pdf - Modificarea componentei
comisiei de evaluare a judecatorilor constituita la nivelul Judecatoriei Sectorului 4 Bucuresti
(594/2023)
http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/10_03_2023__110180_ro.pdf - Numirea in functia de
judecator a candidatilor declarati admisi si care indeplinesc conditiile legale la concursul de
admitere in magistratura, organizat in perioada 12 iulie 2022 - 02 martie 2023
http://old.csm1909.ro/csm/linkuri/09_03_2023__110115_ro.pdf - Desemnarea comisiilor de
examinare din cadrul concursurilor de admitere la Institutul National al Magistraturii si admitere
in magistratura, organizate in perioada iulie 2022 - martie 2023
Bibliografie
https://www.juridice.ro/wp-content/uploads/2018/01/Proiect-procuror-Codrut-Olaru_.pdf
https://www.parlament.md/Autorit%C4%83%C8%9Bi%C8%99iinstitu%C8%9Biistatale/Co
nsiliulSuperioralMagistraturii/tabid/119/language/ro-RO/Default.aspx
https://lege5.ro/Gratuit/gezdsojsgmzdo/functionarea-consiliului-superior-al-magistraturii-lege
-305-2022?dp=guydomjqgeydini