ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII EXECUTORILOR JUDECĂTOREȘTI

Până la adoptarea Legii nr. 188/2000, executorii judecătorești își desfășurau

activitatea pe lângă judecătorii și tribunale, fiind numiți în funcție de către ministrul
justiției, după ce promovau examnul de admitere în profesie.
Mai mult, fiind funcționari publici, aceștia nu erau independenți în exercitarea profesiei,
președinții instanțelor pe lângă care funcționau având drept de îndrumare și control asupra
lor, iar toate actele de executare silită se efectuau numai din dispoziția instanței pe lângă
care își desfășurau activitatea.
Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 188/2000, profesia de executor judecătoresc
a devenit una liberală și independența.

Organizarea și funcționarea birourilor executorilor judecătorești

Activitatea executorilor judecătorești se desfășoară în cadrul unui birou în care pot

funcționa unul sau mai mulți executori judecătorești asociați, cu personalul auxiliar
corespunzător, iar prin asocierea în cadrul unei societăți profesionale executorul
judecătoresc nu își pierde dreptul la biroul individual.
Executorul judecătoresc sau executorii judecătorești asociați, titulari ai unui birou,
pot angaja executori judecătorești stagiari, alt personal de specialitate, precum și personal
auxiliar corespunzător, necesar pentru desfășurarea activității biroului.
Ministerul Justiției, prin direcția de specialitate, întocmește evidență birourilor de
executori judecătorești și lucrările privind numirea și încetarea funcției de executor
judecătoresc.
Numărul executorilor judecătorești se stabilește și se actualizează anual de ministrul
justiției, cu consultarea Consiliului Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, în
funcție de cerințele locale determinate de întinderea teritoriului, de volumul de activitate și
de numărul locuitorilor, în așa fel încât la 15.000 de locuitori să revină cel puțîn un
executor judecătoresc. Numărul executorilor judecătorești din circumscripția unei instanțe
nu va fi mai mic de 3. De asemenea, la stabilirea numărului executorilor judecătorești se va

1
avea în vedere și numărul executorilor judecătorești stagiari care au promovat examenul de
definitivat.
În circumscripția unei judecătorii pot funcționa unul sau mai multe birouri de executori
judecătorești, a căror competență se întinde pe tot cuprinsul curții de apel în a cărei rază
teritorială se află judecătoria.

Camera executorilor judecătorești

În circumscripția fiecărei curți de apel funcționează câte o Camera a executorilor

judecătorești, cu personalitate juridică.
Din Camera executorilor judecătorești fac parte toți executorii judecătorești din
circumscripția curții de apel respective, fiind condusă de un colegiu director format dintr-
un președinte, un vicepreședinte și 3-7 membri.
Colegiul director este ales, potrivit statutului, de adunarea generală a executorilor
judecătorești, pentru o perioada de 3 ani, dintre membrii acelei camere a executorilor
judecătorești.
Președintele colegiului director reprezintă Camera executorilor judecătorești în raporturile
acesteia cu terții. El primește pentru activitatea depusă o indemnizație al cărei cuantum este
stabilit de adunarea generală ,iar colegiul director are un secretar salarizat și personal
auxiliar, în numărul și structura stabilite de adunarea generală.
Colegiul director al Camerei executorilor judecătorești are următoarele atribuții
principale:
a) rezolva plângerile părților împotriva executorilor judecătorești și executorilor
judecătorești stagiari, luând măsurile corespunzătoare, pe care le aduce la cunoștință
Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești;
b) deleagă, în cazuri excepționale, pentru o perioada determinată de cel mult 6 luni,
un executor judecătoresc pentru a asigura funcționarea unui alt birou de executor
judecătoresc, cu incunostintarea președintelui Uniunii Naționale a Executorilor
Judecătorești și a președintelui curții de apel în a cărei circumscripție urmează să își
exercite atribuțiile; delegarea nu poate fi repetată decât după un an, în afară cazului în care
executorul judecătoresc delegat își da acordul;

2
 c) informaează Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești în legătură cu
activitatea birourilor executorilor judecătorești și asupra necesarului de executori
judecătorești și executori judecătorești stagiari;
d) întocmește documentarea juridică și asigura consultarea și informarea curentă a
executorilor judecătorești;
e) ține evidență veniturilor și cheltuielilor Camerei executorilor judecătorești și a
contribuției membrilor săi;
f) procura datele și lucrările necesare pentru Buletinul executorilor judecătorești și
asigura difuzarea acestuia;
g) îndeplinește alte atribuții prevăzute de prezența lege, de regulamentul de aplicare
a acesteia și de Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești.

PRINCIPII DE ETICA IN PROFESIA DE EXECUTOR JUDECATORESC

Ideile care guvernează activitatea executorului judecătoresc sunt independența

profesională, respectarea legilor, onoarea, probitatea, confidențialitatea, organizarea,
eficacitatea și perseverența.Îndeplinirea corectă și în timp util a atribuțiilor profesionale
conferă substanță principiului integrității profesionale.Corectitudinea și integritatea morală
sunt valori fundamentale pe care executorul judecătoresc este obligat să le respecte atât în
timpul serviciului, cât și în afara acestuia.
Datoria fiecărui executor judecătoresc este să păstreze secretul profesional, cu
excepția dispozițiilor legale sau statutare contrare. Această obligație nu este limitată în
timp.Organizarea riguroasă a activității executorului judecătoresc se face în scopul
satisfacerii celor mai exigente standarde de calitate și eficacitate a muncii.Respectarea și
aplicarea principiilor enunțate constituie un deziderat și un scop al exercitării profesiei de
executor judecătoresc. Respectarea lor se impune chiar și în afara exercitării activității
profesionale, executorul judecătoresc fiind obligat să se abțină de la săvârșirea de fapte
ilegale sau contrare dispozițiilor statutare ale asociației profesionale din care face parte, de
natură a aduce atingere principiilor fundamentale, ordinii publice și bunelor moravuri sau
demnității profesiei de executor judecătoresc.

3
 Executorii judecătorești au îndatorirea de a se preocupa în mod constant de
actualizarea cunoștințelor profesionale și de menținerea lor la un nivel corespunzător de
competență profesională.
Relația executorului judecătoresc cu clienții.Executorul judecătoresc trebuie să
asigure transparența activității sale în relațiile cu clientul de care este angajat, precum și cu
terțele persoane, sub rezerva respectării obligației de confidențialitate. Lipsa de transparență
poate aduce prejudicii grave imaginii profesiei de executor judecătoresc și este interzisă cu
desăvârșire.Executorul judecătoresc va evita orice conflict de interese care ar aduce atingere
imaginii profesiei sau a asociației profesionale.
Codul deontologic al executorilor judecătorești se aprobă de Congresul Uniunii
Naționale a Executorilor Judecătorești.Orice modificare a prezentului cod va fi supusă
aprobării Congresului.De la data adoptării de către Congres, prezentul cod devine normă de
conduită morală obligatorie pentru toți executorii judecătorești din România.Nerespectarea
normelor deontologice atrage răspunderea disciplinară a executorului judecătoresc.

BIBLIOGRAFIE

1.Legea nr.188/200

2.Codul Deontologic al Executorilor Judecătorești

4
5