1.

Hotararile pronuntate de un domnitor puteau fi declarate fara valoare de succesorii acestuia,

pentru a relua judecata?
Hotărârile pronunțate de un domn (ca instanță supremă) puteau fi declarate fără valoare de domnul următor,
care relua judecata.
2. Ce cale de atac a fost reintrodusa dupa decembrie 1989?
După decembrie 1989 au fost revitalizate instituții juridice vechi (spre exemplu, fiind reintrodus apelul) fără ca
efectele unor astfel de decizii să fie clarificate întru totul, ceea ce a condus la prelungirea procedurilor judiciare,
multiple modificări legislative și un tratament inechitabil al părților aflate în proces.
3. Ce se întelege prin efectul relativ al hotararii judecatoresti?
Judecătorul nu poate să stabilească dispoziții general obligatorii prin hotărârile pe care le pronunță în cauzele
pe care le soluționează, întrucât în sistemul de drept român, hotărârile judecătorești nu sunt recunoscute ca izvor
de drept, astfel încât cele statuate în cuprinsul lor nu se impun cu forță obligatorie într-un litigiu ulterior în care
ar fi în discuție o chestiune de drept similară. Prin urmare, hotărârea judecătorească este obligatorie și produce
efecte numai între părți și succesorii acestora, având un efect relativ.
4. Principiul disponibilității procesului civil este incident doar in fata judecatii sau si in cea a
executarii silite?
Principiul disponibilității este incident în ambele faze ale procesului civil, judecata și executarea silită.
5. Care este relația dintre principiul contradictorialității și principiul dreptului la apărare în
procesul civil?
Intre principiul contradictorialitatii, principiul dreptului la aparare si principiul egalitatii partilor in procesul
civil exista o relatie indisolubila, primul constituind o garantie a respectarii celorlalte doua principii.
6. Ce presupune principiul nemijlocirii in procesul civil?
Principiul nemijlocirii, garanție a aflării adevărului în procesul civil, presupune ca probele să fie cercetate de
către instanța care pronunță soluția finală în cauză, iar nu de către o instanță diferită, tocmai pentru ca aceasta
să le perceapă în mod direct, formându-și convingerea în acest mod
7. Cine face încadrarea pretentiei deduse judecatii in textele de lege corespunzatoare?
Judecătorul.
8. Ce este cererea de chemare in judecata?
Actul de procedură prin care cel care inițiază procesul civil, reclamantul, sesizează instanța, supunând judecății
o pretenție pe care o formulează̆ împotriva celui pe care-l cheamă în judecată, pârâtul, prezentând situația de
fapt, pretenția concretă și arătând probele pe care își întemeiază susținerile.
9. In ce consta etapa cercetarii procesului civil?
Judecătorul nu poate soluţiona litigiul numai pe baza afirmaţiilor făcute de fiecare parte, astfel încât, în
desfăşurarea procesului civil, apare etapa cercetării procesului, care are ca scop formarea convingerii
judecătorului cu privire la raportul juridic substanţial dintre părţi, în temeiul probelor ce se administrează şi al
concluziilor părţilor referitoare la eventualele excepţii procesuale invocate. În cadrul acestei etape se desfășoară
activitatea de a administra probe și de a soluționa excepții, precum și alte incidente sau cereri formulate.
10. Care instanta solutioneaza apelul civil?
Apelul se soluționează de instanța ierarhic superioară celei care a pronunțat hotărârea apelată: tribunalul
judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorii în primă instanță și curtea
de apel judecă apelurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în primă instanță.
11. In dreptul procesual penal este admisibila aplicarea legii de procedura penala prin analogie?
Spre deosebire de dreptul substanțial, în dreptul procesual penal este admisă întotdeauna aplicarea legii prin
analogie.
12. Ce se intelege prin principiul obligativitatii punerii in miscare si a exercitarii actiunii penale?
Obligativitatea procurorului de a pune în mișcare și a exercita acțiunea penală din oficiu, atunci când există
probe din care rezultă săvârșirea unei infracțiuni și nu există vreo cauză legală de împiedicare a exercitării
acesteia
13. Care sunt etapele procesului penal?
Procesul penal are patru etape: urmărirea penală, camera preliminară, judecata și executarea pedepsei.

1
 14. Din ce considerente legiuitorul roman a adoptat procedura speciala a acordului de recunoastere
a vinovatiei in procesul penal?
Din dorința de a moderniza în continuare sistemul juridic și de a scădea considerabil costurile și resursele umane
implicate în soluționarea unei cauze, legiuitorul a adoptat procedura specială a acordului de recunoaștere
a vinovăției.
15. Cine administreaza probele in procesul penal?
Administrarea probelor atât în favoarea, cât și în defavoarea suspectului sau a inculpatului, se face de către
organul de urmărire penală, din oficiu ori la cerere, în cursul urmăririi penale, iar în cursul judecății, de către
instanță la cererea procurorului, a persoanei vătămate sau a părților și, în mod subsidiar, din oficiu, atunci când
consideră necesar pentru formarea convingerii sale.
16. Care sunt consecintele care decurg din faptul ca Justitia este monopol de stat?
- nicio altă autoritate în afara instanțelor judecătorești legal instituite nu poate împărți justiția, prin
intermediul hotărârilor care să se bucure de autoritatea lucrului judecat și de forță executorie;
- statul este obligat să împartă justiția atunci când se solicită acest lucru. Statul, deținând monopolul
justiției, datorează cetățenilor justiția, la fel cum le datorează ordinea și siguranța socială, instanțele
neputând refuza soluționarea cererilor care le sunt adresate.
17. Care sunt diferentele dintre recurs si recursul in casatie? Dar asemanarile?
Recursul din materie civilă și cu atât mai mult recursul în casație din materie penală reprezintă căi de atac
extraordinare care nu permit discutarea cauzei sub toate aspectele de fapt și de drept (cum se întâmplă în cazul
apelului), singurele probleme susceptibile de a fi analizate fiind cele de drept și doar dacă se încadrează în
motivele prevăzute în mod expres și limitativ de lege.
18. In sistemul nostru de drept precedentul judiciar constituie izvor de drept? Nu?!
19. Cine ii numeste in functie pe judecatori? Dar pe procurori?
Numirea judecătorilor și procurorilor se face de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior
al Magistraturii.
20. Din ce considerente o exceptie de neconstitutionalitate care vizeaza exclusiv interpretarea sau
aplicarea dispozitiilor dintr-o lege sau ordonanta va fi respinsa ca inadmisibila de catre Curtea
Constitutionala a Romaniei?
Orice excepţie de neconstituţionalitate care vizează nu o lege sau o ordonanţă ori o dispoziţie dintr-o lege sau
o ordonanţă, ci exclusiv interpretarea sau aplicarea lor urmează a fi respinsă ca fiind inadmisibilă, întrucât,
potrivit art. 126 din Constituţie, această atribuţie intră în sfera de competenţă a instanţelor judecătoreşti.
21. Care este raportul dintre dreptul Uniunii Europene si dreptul national conform jurisprudentei
Curtii de Justitie a Uniunii Europene?
Prin intermediul jurisprudenței sale, Curtea de Justiție a consacrat obligația administrațiilor și a instanțelor
naționale de a aplica pe deplin dreptul Uniunii în cadrul sferei lor de competență și de a proteja drepturile
conferite de acesta cetățenilor, prin aplicarea directă a dreptului Uniunii, fără a aplica nicio dispoziție contrară
din dreptul național, fie aceasta anterioară sau ulterioară normei Uniunii, consacrând supremația dreptului
Uniunii asupra dreptului național.
22. Cine se poate adresa Curtii Europene a Drepturilor Omului?
Persoanele care consideră că le-au fost încălcate drepturile fundamentale se pot adresa C.E.D.O.
23. Ce este completul de divergenta?
În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se
pronunța, procesul va fi reluat într-un complet de divergență. În fața acestuia dezbaterile vor purta numai asupra
punctelor rămase în divergență.
24. In ce materie au competenta instantele militare?
Instanțele militare au o competență exclusiv în materie penală, judecând infracțiunile comise de militari.
25. De catre cine este condus Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie?
Este condus de procurorul general al P.I.C.C.J. ajutat de un prim-adjunct, un adjunct și 3 consilieri.
26. In ce masura ministrul justitiei poate exercita un control asupra procurorilor?
Ministrul justiției, când consideră necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Secției pentru procurori a C.S.M.,
exercită controlul asupra procurorilor, acest control constand in: verificarea eficienței manageriale, a modului
în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu

2
justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Controlul nu poate viza
măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.
27. Care este misiunea Consiliului Superior al Magistraturii?
Misiunea C.S.M. constă în aceea de a fi garantul independenței justiției, el însuși fiind independent și supus
numai legii.
28. Exista numiri fara concurs sau examen in functia de judecator sau procuror?
Pot fi numite, fără concurs sau examen:
- persoanele care au ocupat minimum 10 ani funcția de judecător sau procuror și magistrat-asistent și care
nu au fost sancționate disciplinar, având numai calificativul „foarte bine” la toate evaluările;
- judecătorii Curții Constituționale care, la data numirii, aveau funcția de judecător sau de procuror au
dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deținut anterior;
- foștii judecători, procurori sau magistrați-asistenți care au fost eliberați din funcție prin pensionare și cu
privire la care nu s-a stabilit sancțiunea disciplinară a excluderii din magistratură la instanțele sau, după
caz, la parchetele de pe lângă acestea, în cadrul cărora aveau dreptul să funcționeze până la data
pensionării și care nu pot funcționa normal din cauza lipsei de personal.
29. Care este justificarea numirii in functie a judecatorilor si procurorilor de catre Presedintele
Romaniei?
Soluția numirii judecătorilor și procurorilor de către șeful statului corespunde calității acestuia de reprezentant
al statului în relațiile interne și externe, ceea ce îi conferă dreptul de a exercita suveranitatea statală.
30. Magistratul are doar drepturi patrimoniale? Nu.
31. In ce masura judecatorii si procurorii pot fi perchezitionati, retinuti sau arestati?
Judecătorii și procurorii pot fi percheziționați, reținuți sau arestați numai cu încuviințarea secțiilor
corespunzătoare ale C.S.M. Doar în caz de infracțiune flagrantă, judecătorii și procurorii pot fi reținuți și
perchiziționați, secția corespunzătoare a C.S.M. fiind informată de îndată de organul care a dispus reținerea sau
percheziția.
32. Exista o competenta teritoriala in exercitiul profesiei de avocat? Nu.
33. Care sunt prestatiile profesionale atipice ale avocatului?
- Atestarea identității părților, a conținutului și a datei actelor prezentate spre autentificare;
- Realizarea de activități fiduciare desfășurate în condițiile Codului civil;
- Stabilire temporară a sediului unor societăți comerciale și înregistrarea acestora, în numele și pe seama
clientului, a părților de interes, a părților sociale sau a acțiunilor societăților astfel înregistrate;
- Activitățile de curatelă specială potrivit legii și Statutului profesiei de avocat.
34. De cate tipuri sunt onorariile avocatului conform statutului profesiei?
Onorariile sunt clasificate de statut în onorarii orare, fixe, de succes sau o combinație a acestor variantele.
35. Actele organelor profesiei de avocat pot fi sau nu atacate in contenciosul administrativ?
Pot fi atacate.
36. Din cine este constituit congresul avocatilor?
Congresul avocaţilor este constituit din delegaţi ai fiecărui barou, potrivit normei de reprezentare stabilite de
statutul profesiei de un delegat la 200 de avocați, din membrii Consiliului U.N.B.R. și decanii barourilor ca și
membrii de drept şi din președintele Consiliului de administraţie al C.A.A.
37. Care sunt modalitatile de exercitare a profesiei de avocat?
Avocat titular al cabinetului individual, avocat asociat în cadrul cabinetelor asociate, avocat asociat în cadrul
societății civile profesionale de avocat, avocat asociat în cadrul societății profesionale cu răspundere limitată,
avocat colaborator și avocat salarizat în interiorul profesiei.
38. Cum se realizeaza primirea in profesia de avocat?
Primirea în profesia de avocat se realizează numai în baza promovării examenului.
39. In ce conditii se poate dispune prelungirea stadiului profesional al avocatului stagiar si cu ce
durata? Consiliul baroului evaluează progresele profesionale ale avocatului stagiar și poate dispune,
motivat, prelungirea stagiului cu un an.
40. Cand poate pune concluzii avocatul la ICCJ? Dar la curtea constitutionala?
Avocatul poate pune concluzii la I.C.C.J. și la Curtea Constituționala dacă are o vechime neîntreruptă în
profesie de cel puțin 5 ani de la definitivare.

3
 1. Un domnitor putea sa rejudece aceeasi pricina chiar in cursul domniei sale?
Se putea întâmpla ca un domn să rejudece pricina chiar în cursul domniei sale, pe motiv că erau aduse probe
noi.
2. Regimul comunist a pastrat Codul de procedura civila din 1865?
Regimul comunist a păstrat Codul de procedură civilă din 1865 pentru că acest act normativ avea o importanță
mult mai mică în plan social (chiar și civil) atât timp cât circuitul civil era controlat de regimul comunist prin
diferite mecanisme politico-represive.
3. Care sunt mecanismele de unificare a jurisprudentei neunitare?
Codul de procedura civila a instituit doua mecanisme de uniformizare a jurisprudentei:
- Recursul in interesul legii;
- Procedura hotararii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
4. Ce actiuni civile poate porni procurorul?
Procurorul poate porni orice actiune civila, ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor
legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie si ale disparutilor, precum si in alte cazuri expres
prevazute de lege.
5. Care este relatia dintre principiul contradictorialitatii si principiul egalitatii partilor in procesul
civil?
Intre principiul contradictorialitatii, principiul dreptului la aparare si principiul egalitatii partilor in procesul
civil exista o relatie indisolubila, primul constituind o garantie a respectarii celorlalte doua principii.
6. Unde are loc judecarea procesului?
Judecarea procesului are loc la sediul instanţei. Procesul civil se desfasoara, ca regula, in sedinta publica.
7. Cum trebuie sa stea cei care se adreseaza instantei civile in sedinta publica?
Cei care se adreseaza instantei in sedinta publica trebuie sa stea in picioare, insa presedintele poate incuviinta
exceptii de la aceasta indatorire.
8. Care este scopul procedurii regularizarii cererii de chemare in judecata?
Scopul procedurii regularizarii cererii de chemare in judecata este evitarea comunicarii catre partea adversa a
unei cereri informe cu privire la care aceasta nu si-ar putea formula o aparare completa, precum si punerea pe
rolul instantelor a unor asemenea cereri care ar conduce la tergiversarea judecatii si la cheltuieli inutile, in cazul
in care li s-ar da curs.
9. Cui revine sarcina probei in procesul civil?
Reclamantului ii revine sarcina probei celor sustinute in cererea de chemare in judecata. In cazul exceptiilor
invocate de parat, sarcina probei apartine acestuia.
10. Cine solutioneaza reviziuirea in procesul civil?
Revizuirea este de competenta aceleiasi instante care a pronuntat hotararea atacata.
11. Ce se intelege prin principiul separarii functiilor judiciare in procesul penal?
Principiul separarii functiilor judiciare presupune ca fiecare functie sa fie exercitata de un organ diferit. Funcţiile
judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel.
12. Care este justificarea punerii in miscare si exercitarii actiunii penale in cazul cercetarii comiterii
unor infractiuni doar dupa introducerea plangerii prealabile din partea persoanei vatamate?
Conform Codului de Procedura penala, acţiunea penală nu poate fi pusă în mişcare, iar când a fost pusă în
mişcare nu mai poate fi exercitată dacă lipseşte plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului
competent ori o altă condiţie prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mişcare a acţiunii penale. In
considerarea unor relații familiale sau personale între autor și persoana vătămată, se justifică acordarea celei din
urmă a dreptului de a hotărî cu privire la punerea în mișcare a acțiunii penale.
13. Care este scopul urmaririi penale?
Scopul urmăririi penale este strângerea de probe necesare pentru a putea dovedi existența unei infracțiuni și
identificarea persoanei care a săvârșit-o.
14. Ce este camera preliminara?
Camera preliminara este un filtru intre urmarirea penala si judecata. Se urmeaza procedura camerei preliminarea
numai in situatiile in care sesizarea instantei s-a facut prin rechizitoriu.

4
 15. Ce reprezinta renuntarea la aplicarea pedepsei?
Renuntarea la aplicarea pedepsei consta in neaplicarea pedepsei in cazul unor infractiuni care prezinta o
gravitate redusa, savarsite de infractori mai putin periculosi.
16. Inalta Curte de Casatie si Justitie este creata prin lege? Da.
17. Conventia Europeana a Drepturilor Omului si jurisprudenta pronuntata de CEDO in baza
acesteia garanteaza in toate materiile dublul grad de jurisdictie? Nu.
18. Cum procedeaza judecatorul daca legea interna contravine dispozitiilor unui tratat sau pact
international la care Romania este parte?
In cazul în care legea internă este contrară cu dispozițiile unui tratat sau pact internațional la care România este
parte, devin aplicabile dispozițiile art. 11 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia tratatele ratificate de Parlament
fac parte din dreptul intern. Iar când contrarietatea poartă asupra unor drepturi fundamentale ale omului, art.
20 alin. (2) din Constituție consacră prioritatea reglementărilor internaționale, dacă legile interne sau Constituția
nu conțin dispoziții mai favorabile.
19. Consiliul Superior al Magistraturii face parte din puterea judecatoreasca?
CSM este independent si supus numai legii. Nu apartine puterii judedcatoresti.
20. Cine poate invoca exceptia de neconstitutionalitate?
Instanţa poate invoca din oficiu o excepţie de neconstituţionalitate, avand obligaţia de a o motiva.
21. Ce este procedura intrebarii preliminare?
Pentru a asigura o aplicare efectivă și omogenă a legislației Uniunii și pentru a evita orice interpretare
divergentă, instanțele naționale pot și uneori trebuie să se adreseze Curții de Justiție solicitându-i să clarifice un
aspect privind interpretarea dreptului Uniunii, în scopul de a le permite, de exemplu, să verifice conformitatea
legislației naționale cu dreptul Uniunii prin intermediul unei cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare.
Răspunsul Curții de Justiție ia forma unei hotărâri sau a unei ordonanțe motivate.
22. Care sunt conditiile care trebuie indeplinite pentru sesizarea Curtii Europene a Drepturilor
Omului?
Cazurile pot fi supuse atenției Curții după ce toate căile de recurs interne au fost epuizate. Plângerile
reclamanților trebuie să se refere la unul sau la mai multe drepturi prevăzute în Convenție. Cererile trebuie
adresate Curții în termen de 6 luni de la data ultimei decizii interne. Reclamantul trebuie să fie, în mod personal
și direct, victimă a violării Convenției și trebuie să fi suferit un prejudiciu semnificativ. Cererile pot fi îndreptate
împotriva unuia sau a mai multor State-Părți la Convenție și nu împotriva unui alt stat sau a unei persoane.
23. Care sunt instanțele care, potrivit noului Cod de procedură civilă, au în competență toate litigiile
care nu sunt date în competența de primă instanță a altei instanțe?
Tribunalele au devenit instanțe care au în competență toate litigiile care prin lege nu sunt date în competența de
primă instanță a altei instanțe, astfel că în cele mai multe dintre cazuri litigiile ajung să fie soluționate în recurs
de către I.C.C.J., ceea ce creează premisele unei jurisprudențe unitare.
24. Care este principala misiune a Inaltei Curti de Casatie si Justitie?
Principala misiune a I.C.C.J. este de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către celelalte instanțe
judecătorești.
25. Ce se intelege prin principiul impartialitatii, ca si principiu potrivit caruia procurorul trebuie sa
isi desfasoare activitatea?
Procurorii, la fel ca și judecătorii, sunt obligați prin lege și codul deontologic să fie imparțiali în îndeplinirea
atribuțiilor profesionale, fiind obligați să decidă obiectiv, liberi de orice influențe. Pentru păstrarea
imparțialității procurorilor, la fel ca și în cazul judecătorilor, există o serie de interdicții și incompatibilități
specifice statutului de magistrat, menite să garanteze imparțialitatea procurorului cu privire la soluțiile dispuse
în dosarele pe care le instrumentează.
26. De catre cine este condusa Directia Nationala Anticoruptie?
D.N.A. este condusă de un procuror șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe
langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de doi adjuncți, asimilați, la rândul lor, adjunctului procurorului
general al P.I.C.C.J. și de doi consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al P.I.C.C.J.
27. Cine îi alege pe reprezentantii societatii civile ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii?
Dintre candidați, Senatul alege, potrivit procedurii prevăzute în Regulamentul său, doi reprezentanți ai societății
civile.

5
 28. Ce sunt auditorii de justitie?
Persoană declarată admisă în magistratură şi care urmează cursurile Institutului Naţional al Magistraturii, viitorii
judecători și procurori.
29. Se poate face promovarea magistratilor fara acordul acestora?
Promovarea magistraților se face numai cu consimțământul acestora.
30. Care sunt magistratii care se bucura de inamovibilitate?
Judecatorii
31. Cine asigura salarizarea judecatorilor si procurorilor militari?
Ministerul Apărării Naționale
32. Care este diferenta dintre avocat si consilierul juridic cu privire la acordarea asistentei juridice?
Avocatii au dreptul, spre deosebire de consilierii juridici, de a acorda asistență juridică în fața oricărei jurisdicții
sau organism de orice natură și pentru orice parte, persoană fizică sau juridică, de drept privat sau de drept
public.
33. Fata de cine este independent avocatul in exercitarea profesiei?
Independența sa față de stat si independența față de organele profesiei. De asemenea, independența avocatului
este implicată și în raporturile acestuia cu instanța și cu ceilalți avocați, precum și în cele pe care le stabilește
cu clientul său. Singurele „instanțe” în fața cărora trebuie să răspundă sunt legea, statutul profesiei și normele
deontologice.
34. Ce se intelege prin onorariul de succes al avocatului si ce reguli speciale de stabilire exista in
privinta acestuia?
Onorariul de succes constă într-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit
rezultat.
Acest tip de onorariu are caracter complementar, putând fi convenit exclusiv în completarea onorariului orar
sau forfetar, în funcție de rezultat sau de serviciul furnizat. Pentru a se atenua dubiile cu privire la moralitatea
acestui tip de onorariu, statutul prevede că el nu se poate practica în procesele penale în legătură cu latura penală
a acestora, ci numai în legătură cu latura civilă.
35. Ce se intelege prin unicitatea organizarii profesiei de avocat?
36. Care sunt formele de exercitare a profesiei de avocat?
Cabinete individuale, cabinete asociate, societăți civile profesionale ori societăți profesionale cu răspundere
limitată.
În cadrul acestora își pot exercita profesia și avocați colaboratori, în baza unui contract de colaborare, sau
avocați salarizați, în baza unui contract de salarizare încheiat potrivit legii și statutului.
37. Ce drepturi are avocatul colaborator cu privire la clientul personal?
Pentru orice client personal avocatul colaborator are dreptul la un rezultat financiar, prin contractul de
colaborare putând doar să fie stabilit cuantumul acestui drept, care nu poate fi însă înlăturat.
38. Cine poate accede in profesia de avocat fara sustinerea examenului?
Pot accede în profesie, fără susținerea examenului, judecătorii I.C.C.J. cărora le-a expirat mandatul pentru care
au fost numiți ori, după caz, care au fost eliberați din motive neimputabile, precum și, în aceleași condiții,
judecătorii de la instanțele internaționale.
39. La ce instante poate pune concluzii avocatul stagiar?
Avocatul stagiar poate pune concluzii numai la judecătorie, dar poate asista sau reprezenta partea în fața
organelor de urmărire penală, a autorităților cu atribuții jurisdicționale, a notarilor publici și a executorilor
judecătorești, a organelor administrației publice, a instituțiilor și a altor persoane juridice.
40. Ce este tabloul avocatilor? Din ce este alcatuit?
Baroul are obligația să întocmească anual tabloul avocaților definitivi și stagiari în ordine alfabetică, cu
menționarea numelui, prenumelui, titlului științific, datei înscrierii în barou, sediului profesional, formei de
exercitare a profesiei și a instanțelor la care are dreptul să pună concluzii. A doua parte a tabloului cuprinde
cabinetele asociate, societățile civile profesionale și societățile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea
sediului și a avocaților componenți. De asemenea, dacă este cazul, se întocmește un tablou special cu avocații
străini înscriși în barou și, separat, societățile civile din care aceștia fac parte.

6
 1. In perioada regimului comunist a fost suprimata calea de atac a apelului sau a recursului?
A fost suprimată calea de atac a apelului, recursul devenind o cale ordinară de atac.
2. Ce erau asesorii populari?
Instituția asesorilor populari a fost introdusă prin Constituția comunista din 1948. Acestia funcționau la toate
instanțele, cu excepția Curții Supreme, fiind aleși sau numiți de către Partidul Muncitoresc (devenit ulterior
comunist) și desemnați să aplice justiția și să înfăptuiască așa-numita „legalitate populară”. Instituția asesorilor
populari a fost mentinuta si de Constituția comunista din 1952.
Asesorii populari participau în mod egal alături de judecătorii de profesie la administrarea justiției și realizarea
așa-numitei legalități populare. Ei funcționau la toate nivelurile sistemului judecătoresc, inclusiv la Tribunalul
Suprem, aveau toate drepturile judecătorilor, deși nu aveau o pregătire juridică de specialitate, iar adeseori în
judecarea proceselor de fond cei doi asesori populari puteau decide hotărârea instanței chiar împotriva părerii
judecătorului profesionist (completul de judecată fiind constituit, potrivit legii de organizare judecătorească din
doi asesori populari și un judecător).
In regimul Legii din 1968, asesorii populari mai participă numai la judecata infracțiunilor împotriva protecției
muncii, precum și în cauzele privind desfacerea contractului de muncă.
3. Ce se intelege prin principiul disponibilitatii procesului civil?
Prin principiul disponibilității se înțelege faptul că părțile pot determina nu numai apariția procesului, prin
declanșarea procedurii judiciare și prin libertatea de a-i pune capăt înainte de a interveni o hotărâre a instanței,
ci și obiectul procesului, prin stabilirea cadrului procesual în privința părților, pretenției deduse judecății și
temeiului de drept invocat, precum și a etapelor pe care le-ar putea parcurge.
Principiul disponibilității părților în procesul civil presupune: a) dreptul de a porni sau nu procesul; b) dreptul
de a determina cadrul procesual, atât din punctul de vedere al obiectului, cauzei și părților, cât și din perspectiva
apărărilor formulate în proces; c) dreptul de a pune capăt procesului, prin efectuarea unor acte procesuale de
dispoziție.
4. Ce presupune principiul contradictorialității în procesul civil?
Principiul contradictorialității în procesul civil presupune ca orice aspect privitor la litigiu să fie pus în discuția
părților, iar actele de procedură și înscrisurile să fie comunicate între acestea, în condițiile legii, astfel încât
fiecare din acestea să aibă posibilitatea de a-și exprima opinia în legătură cu problemele de drept ori de fapt
asupra cărora urmează să se pronunțe judecătorul.
5. Cererile adresate instantei de judecata se formuleaza, ca si regula, oral sau in scris? Scris.
6. Din ce motiv la deliberarea si la pronuntarea hotararii judecatoresti civile vor lua parte numai
judecatorii in fata carora au avut loc dezbaterile?
Necesitatea ca judecătorul să-și formeze convingerea din perceperea personală a întregii desfășurări
a procesului, pentru a avea o viziune cât mai aprofundată asupra cauzei, cu eliminarea riscului ca anumite
aspecte neconsemnate în încheiere, dar relevante pentru soluționarea cauzei, să fi fost produse numai în fața
unui judecător, care ulterior a fost înlocuit din complet.
Continuitatea contribuie la corecta soluționare a litigiilor civile prin faptul că judecătorii pot reține cu ușurință
și în întreaga lor complexitate toate aspectele relevante ale cauzei.
7. Care sunt etapele judecatii in prima instanta a procesului civil?
Judecata în primă instanță̆ parcurge, de regulă, patru etape: etapa scrisă, etapa cercetării procesului, etapa
dezbaterilor și etapa deliberării și pronunțării hotărârii.
8. Ce este intampinarea?
Un act de procedură scris, prin intermediul căruia pârâtul se apără în fapt și în drept împotriva pretenției
reclamantului din cererea de chemare în judecată.
9. Pentru ce motive poate fi formulat apel in procesul civil?
Legea neprevăzând expres motivele pentru care poate fi exercitat apelul, în principiu, suspensivă de executare,
în sensul că termenul de apel, iar apoi introducerea cererii de apel suspendă de drept executarea silită, cu
excepţia cazurilor expres prevăzute de lege şi devolutivă, în faţa instanţei de apel putând avea loc o nouă
judecată precum cea în fața primei instanțe.
10. Ce este contestația la executare?
Contestația la executare se poate formula împotriva actelor de executare propriu-zisă; împotriva titlului
executoriu pentru a lămuri înțelesul, întinderea sau aplicarea titlului executoriu.

7
 11. Ce se intelege prin principiul prezumtiei de nevinovatie in procesul penal?
Orice persoană este considerată nevinovată până la stabilirea vinovăţiei sale printr-o hotărâre penală definitivă.
Prezumția de nevinovăție are natura unei garanții procesuale acordate persoanelor urmărite penal sau judecate,
având un caracter procedural.
12. Exista drepturi specifice pentru suspect sau inculpat in procesul penal? Dar drepturi specifice
martorilor?
Exista drepturi specifice pentru suspect sau inculpat: dreptul de a fi informați cu privire la fapta pentru care sunt
urmăriți și încadrarea juridică a acesteia și dreptul lor la tăcere și la neautoincriminare. Dreptul la tăcere și la
neautoincriminare a fost extins de către C.C.R. și în cazul martorilor.
13. De catre cine poate fi luata masura arestarii preventive?
In cursul urmăririi penale de judecătorul de drepturi și libertăți, în procedura camerei preliminare de judecătorul
de cameră preliminară, în cursul judecății de instanța de judecată.
14. Care sunt etapele procesuale ale judecatii in prima instanta in procesul penal?
Etape procesuale: cercetarea judecătorească, dezbaterile, urmate de deliberarea instanței și pronunțarea unei
hotărâri.
15. Cand se dispune incetarea procesului penal?
Se dispune de către instanță dacă lipsește plângerea prealabilă, autorizarea sau sesizarea organului competent
ori o altă condiție prevăzută de lege, necesară pentru punerea în mișcare a acțiunii penale, dacă a intervenit
amnistia sau prescripția, decesul suspectului ori al inculpatului persoană fizică sau s-a dispus radierea
suspectului ori inculpatului persoană juridică, dacă a fost retrasă plângerea prealabilă, în cazul infracțiunilor
pentru care retragerea acesteia înlătură răspunderea penală, a intervenit împăcarea ori a fost încheiat un acord
de mediere în condițiile legii, dacă există o cauză de nepedepsire prevăzută de lege, dacă există autoritate de
lucru judecat sau dacă a intervenit un transfer de proceduri cu un alt stat, potrivit legii.
16. Cine solutioneaza apelul formulat impotriva unei hotarari pronuntate in prima instanta de
judecatorie intr-un proces penal?
În procesele penale, apelul este întotdeauna de competența curții de apel, indiferent că dosarul penal a fost
soluționat în primă instanță de judecătorie sau de către tribunal.
17. Partea adversa solicitantului cererii de ajutor public judiciar poate ataca incheierea instantei de
judecata prin care se admite cererea de acordarea a ajutorului public judiciar? Argumentati.
Cererea de acordare a ajutorului public judiciar este scutită de plata taxelor judiciare de timbru, se soluționează
fără citarea parților, prin încheiere motivată dată în camera de consiliu, putând fi atacată cu reexaminare în
termen de 5 zile de la comunicare numai încheierea de respingere a cererii de acordare a ajutorului public
judiciar, partea adversă solicitantului neputând-o ataca. Cererea de reexaminare se soluționează de către un alt
complet al aceleiași instanțe prin încheiere irevocabilă.
18. In ce masura instantele judecatoresti pot controla activitatea autoritatilor publice administrative?
19. Ce se intelege prin principiul autonomiei carierei de magistrat?
Puterea executivă nu trebuie să dispună de pârghii nici pentru a-i amenința pe magistrați cu diferite sancțiuni,
nici pentru a-i răsplăti, promovându-i. Justiția trebuie să hotărască în cauzele aduse în fața ei pe baza faptelor și
în conformitate cu legea, fără restricții, fără influențe nedorite, amăgiri, presiuni, amenințări sau amestecuri,
directe sau indirecte, ale nimănui și sub niciun aspect.
20. Se poate ridica o exceptie de neconstitutionalitate a unor prevederi legale care nu se mai afla in
vigoare? In caz afirmativ, in ce conditii?
21. Ce se intampla cu procedura judiciara nationala in care s-a formulat trimiterea preliminara pe
parcursul solutionarii acesteia de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene?
Instanța națională adresează o întrebare preliminară urmând ca, în principiu, pe baza acestei sesizări să dispună
o suspendare a procedurilor judiciare care se desfășoară în fața sa. Nu va fi învestită Curtea cu soluționarea
litigiului, nici nu va fi trimisă cauza acesteia din urmă, ci va rămâne pe rolul instanței naționale. Instanța de
trimitere va putea lua orice măsură de conservare care se impune pentru protejarea drepturilor părților litigiului.
22. Ce este procedura hotararii pilot a Curtii Europene a Drepturilor Omului?
O procedură care constă în examinarea uneia sau mai multor cereri care se referă la probleme similare, așa-
numitele „probleme sistemice”, în timp ce examinarea altor cazuri similare este amânată. Atunci când pronunță
o hotărâre într-un caz pilot, Curtea solicită guvernului în cauză să își armonizeze legislația internă cu prevederile

8
Convenției și indică măsurile generale de adoptat în acest sens. Curtea va decide apoi asupra celorlalte cazuri
similare.
23. Ce cauze solutioneaza curtile de apel in apel si in recurs in materie civila?
Ca instanțe de apel, curțile de apel judecă apelurile formulate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în
prima instanță, iar ca instanțe de recurs judecă numai în cazurile anume prevăzute de lege, în acest ultim caz
având o competență excepțională față de cea a I.C.C.J.
24. Care este relatia dintre procurori si ministrul justitiei?
Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete pe lângă fiecare instanță
judecătorească și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
(P.I.C.C.J.), cu toții desfășurându-și activitatea sub autoritatea ministrului justiției.
25. Există o diferență între independența judecătorilor față de șefii administrativi ai instanțelor și
independența procurorilor față de procurorul ierarhic superior? În caz afirmativ, în ce ar consta
aceasta?
Independența procurorului în raport de procurorul ierarhic superior nu este însă similară independenței
judecătorilor față de șefii administrativi ai instanțelor. În cazul procurorilor vorbim despre o independență
relativă, limitată tocmai de principiul subordonării ierarhice, care la rândul său este limitat de principiul
legalității.
26. Pentru ca un procuror sa fie numit in cadrul Directiei de investigare a infractiunilor de
Criminalitate Organizata si Terorism, acesta sustine un interviu sau un examen?
Interviu.
27. Care este misiunea Institutului National al Magistraturii?
I.N.M. realizează formarea inițială a viitorilor judecători și procurori, selectați pe bază de concurs, dar și
formarea profesională continuă a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor.
28. Ce vechime in specialitate trebuie sa aiba persoanele cu vechime in alte functii juridice pentru a
putea fi recrutate ca si magistrati?
Vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.
29. De catre cine este numit in functie procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie?
Procurorul general al P.I.C.C.J. este numit în funcție de Președintele României, la propunerea ministrului
justiției.
30. In ce masura inamovibilitatea si stabilitatea privesc si functii de conducere din cadrul instantelor
judecatoresti sau parchetelor de pe langa acestea?
Inamovibilitatea și stabilitatea sub aspectul duratei privesc exclusiv calitatea de judecător, respectiv procuror,
iar nu funcțiile de conducere din cadrul instanțelor judecătorești sau parchetelor de pe lângă acestea. Cu toate
acestea, șicanarea magistraților în exercitarea funcțiilor de conducere poate reprezenta o atingere adusă
inamovibilității și stabilității magistraților.
31. Cu ce functii sunt compatibile functiile de judecator si procuror?
Cu funcțiile didactice din învățământul superior.
32. Cum trebuie incheiat contractul de asistenta juridica? Scris.
33. Ce se intelege prin principiul partialitatii avocatului?
Avocatul slujeste legea doar din perspectiva intereselor partii cu care este legat prin contract.
34. Consilierii juridici pot consilia si reprezenta persoane fizice? Nu.
35. De catre cine este ales decanul baroului?
De adunarea generala a avocatilor definitivi cu o vechime de cel putin 10 ani, fiind necesar sa fie membru al
baroului respectiv de 5 ani.
36. Care sunt formele de exercitare a profesiei de avocat care au personalitate juridica?
Societate profesionala cu raspundere limitata (SPRL).
37. Ce se intelege prin faptul ca exista un statut scindat al consilierilor juridici?
Statutul este cel care consacră drepturilor și obligaților consilierilor juridici un important spațiu, preluând în
mare măsură prevederile în materie din legislația avocaților.
38. Care este durata stagiului profesional de avocat?
2 ani

9
 39. Cum se desfasoara examenul de definitivare in profesia de avocat?
Se organizeaza de UNBR la nivel national. În funcție de numărul de candidați, de zonele din care provine
majoritatea acestora și ținând cont de necesitatea eficienței organizării examenului, Consiliul U.N.B.R.
stabilește dacă examenul se va desfășura în localitatea sediului central al I.N.P.P.A., respectiv, după caz, în unul
sau mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Comisia de examen se stabilește de Comisia permanentă
a U.N.B.R., fiind formată, în majoritate, din avocați cadre didactice universitare, cu o vechime în profesia de
avocat de cel puțin 10 ani.
40. Toate obligatiile avocatului fata de clientul sau sunt de mijloace? Argumentati.
Da. Rezultatul activitatii sale nu depinde in mod exclusiv de competenta sa profesionala si de interesul
manifestat.

10