TEMA 2: JUSTIȚIA ȘI PRINCIPIILE FUNDAMENTALE

ALE ÎNFĂPTUIRII JUSTIȚIEI (S-2 ore)

Scopul lucrării: Înţelgera noţiunii de activităţii de înfăptuire a justiţiei.

Însuşira noţiunii de
element formal al justiției. Prezentarea criteriilor referitoare la modul
specific în care
acţionează justiţia. Aplicararea măsurilor privind însușirea obiectului dedus
judecăţii.Cunoașterea conceptului de sitem judiciar.

1. Daţi explicaţii următorilor termeni de bază:

a) sistem judecătoresc

b) egalitatea în fața legii – cunoscută, de asemenea, ca egalitate juridică,

este principiul că fiecare ființă umană independentă trebuie să fie tratată în mod
egal de lege și că toți oamenii sunt supuși acelorași legi;

c) accesul liber la justiție – prevede că orice persoană are dreptul ca litigiul

în care se află să fie examinat de un tribunal independent;
d) prezumția nevinovăției – reprezintă o cutumă legala utilizată în majoritatea
statelor civilizate, care implică o presupunere că o persoană este considerată ca fiind
inocentă până la proba contrarie;

e) obligativitatea hotărîrilor – hotărârile adunării generale sunt obligatorii pentru toţi

acţionarii, dacă au fost luate cu respectarea legii si ale actului constitutiv. Hotărârile adunării
generale sunt obligatorii chiar si pentru actionarii care nu au luat parte la sedinta ori au votat
impotriva;

f) contradictorialitatea dezbaterilor judiciare – presupune organizarea procesului

astfel încît părţile şi ceilalţi participanţi la proces să aibă posibilitatea de a-şi formula, argumenta
şi dovedi poziţia în proces, de a alege modalităţile şi mijloacele susţinerii ei de sine stătător şi
independent de instanţă, de alte organe şi persoane, de a-şi expune opinia asupra oricărei
probleme de fapt şi de drept care are legătură cu cauza dată judecăţii şi de a-şi expune punctul de
vedere asupra iniţiativelor instanţei;

g) dreptul la apărare – este un principiu de baza al procesului penal ce consta

in prerogativele si posibilitatile legale, pe care le au partile in proces, de a-si apara
interesele legale, personal sau prin reprezentant, de a prezenta dovezile pe care le
considera necesare si de a participa la desfasurarea procesului penal.

2. Găsiţi răspunsurile la întrebările:

a) Care sunt principiile de activitate a sistemului judecătoresc?
În documentul Principii fundamentale ale independenței sistemului judiciar,
se afirmă doar că „Independența sistemului judiciar va fi garantată de către stat și
consfințită în Constituție și în legile țării. Este de datoria instituțiilor
guvernamentale să respecte independența sistemului judiciar” și „Sistemul judiciar
va avea jurisdicție asupra tuturor chestiunilor de natură juridică și va avea
autoritate exclusivă de a decide dacă o chestiune ce îi este supusă spre a decide se
află în competența
sa după cum a fost prevăzut de lege”, însă fără a detalia modul în care
independența este obținută la nivel institutional;
b) Ce este actul de justiție?
Constatăm că unica funcţie a puterii judecătoreşti ca ramură a puterii publice
ţine de protecţia juridică a drepturilor şi libertăţilor omului şi cetăţeanului, iar
forma de realizare a puterii judecătoreşti, exercitat prin jurisdicţia administrativă,
penală, civilă etc;
c) Care sunt particularătățile specifice ale actului de justiție?

d) Pe care principii fundamentale se bazează actul judecătoresc?

e) Ce înțelegem prin obligativitatea hotărîrii judecătorești?
f) Care sunt atributele clasice ale statului de drept?
g) În ce constă caracterul contradictoriu al dezbaterilor judiciare?
3.Complectaţi afirmaţiile prin marcarea corectitudinii sau incorectitudinii
lor:
a)___ Puterea judecătorească nu intervine decît la cerere, spre deosebire de
puterile
legislativă şi executivă care, de regulă, activează din oficiu.
b)___ Deciziile emise de instanţele judecătoreşti pot fi modificate sau
anulate doar în ordinea
stabilită de lege şi doar de către organele puterii judecătoreşti, iar atunci cînd
actele care emană
de la puterea judecătorească devin irevocabile, acestea urmează să fie
executate fără niciun fel de
rezerve.
c)___ Activitatea de îndeplinire a justiţiei constă în transmiterea cauzelor
deduse judecăţii prin
intermediul aplicării izvoarelor dreptului după competență organelor de
drept, iar în condiţiile
actuale, relaţiilor sociale sînt supuse reglementărilor normative, apariţia unor
lacune de drept este
inevitabilă și se corectează.
d)___ Justiţia, în ultimă instanţă, este cea mai eficientă măsură de
condamnare a omului de
atentatele criminale la proprietatea, sănătatea, viaţa, cinstea, onoarea şi
demnitatea sa, de
atotputernicia şi abuzul aparatului birocratic de stat şi funcţionării acestuia,
iscusită în estorcare.
4.Analizaţi situaţia. Funcţionarea instituţiilor judecătoreşti depinde atît de
evoluţia internă, cît
 şi de evoluţia democraţiei pe plan european.Astfel, de exemplu, practica
CEDO a influenţat şi
continuă să influenţeze modul de funcţionare a instituţiilor statale europene.
De asemenea,
deciziile Înaltei Curţi au determinat Republica Moldova, să-şi ajusteze
reglementările interne în
domeniu, iar instanţele judecătoreşti invocă tot mai des, în procesul de
adoptare a deciziilor,
soluţiile adoptate de CEDO.

1. Practica judiciară a UE prezintă interes pentru instanțele judecătorești

ale RM”?
2. Se aseamănă normele lRM cu legislația UE?
3. Care este documentul de bază la care fac referire toți cetățenii RM cînd
nu i se fac dreptate de instanțele naționale?
4. Deciziile autorităţilor judecătoreşti pot fi contestate la CEDO și care
sunt criteriile de admisibilitate a unei cereri de contestare?

5. Pot fi utilizate deciziile CEDO ca utilizate în calitate de material de

studiu, în vederea aplicării aceloraşi reguli de soluţionare a cauzelor în
probleme similar?

5. Studiul de caz. Activitatea de înfăptuire a justiţiei este inimaginabilă fără

respectarea unor
forme de desfăşurare a proceselor, încălcarea cărora poate duce chiar la
anularea deciziilor
emise, însă în cadrul unei ședințe de judecată, in care se discuta sancțiunea
unui
contravenient, vorbitor de limbă rusă, s-a considerat că nu este atît de
important să se cheme
interpretul, deoarece contravenientul deși nu conoștea limba, a declarat că
recunoaște vina și
doreste și achite cît mai repede amenda, ca să uite de conflictul cu Legea.
Peste 2 zile, un
urma unei consultații juridice la un jurist, contravenientul a depus recurs
împotriva deciziei
adoptate
1. Cum credeți va fi anulată decizia instanței de judecată adoptată?
2. Poate doar pe faptul că nu s-a invitat interpretul în ședința de judecată să
se anuleze
decizia?
3. Ce a avut în vedere contravenientul că a spus că este în conflict cu Legea?
Întrebări pentru evaluare la tema 7:

1. Formulaţi definiţia sistemului judecătoresc?

 2. Cum s-a specializat judecătoriile primei instanțe?
3. Cine verifică controlul legalității deciziilor adoptate de către instanțele de
judecată?
4. Prin ce metode se revindecă dreptul vătămat al cetățenilor?
5. Cine trebuie să asigure dreptul la apărare a inculpatului?
6. Ce examinează instanța de contencios administrativ?
7. Care instanță compensează prejudiciul moral și material produs ca urmare
a
abuzului de drept?
8. Care sînt condiţiile de atragere la răspundere juridică a persoanei
vinovete?
9. Care categorii de persoane bineficiază de accesul liber la justiție?