Cadrul legal

Art.4 alin.(1) din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor - Judecătorii și procurorii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor
activitate, să asigure supremaţia legii, să respecte drepturile şi libertăţile
persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament
juridic nediscriminatoriu tuturor participanţior la procedurile judiciare,
indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor şi
procurorilor (...).

Art.223 din Legea nr.303/2022 privind statutul judecătorilor şi

procurorilor - (1) Judecătorii şi procurorii sunt datori să se abţină de la orice
acte sau fapte de natură să compromită demnitatea lor în profesie şi în societate.
(2)Relaţiile judecătorilor şi procurorilor la locul de muncă şi în societate se
bazează pe respect şi bună-credinţă.

Art.104 din Legea nr.161/2003 – Magistraților le este interzisă orice

manifestare contrară demnității funcției pe care o ocupă ori de natură să afecteze
impațialitatea sau prestigiul acesteia.

Art. 17 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor –

Judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de
natură să compromită demnitatea lor în funcție și în societate.

Art. 18 din Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor (1)

Relațiile judecătorilor și procurorilor în cadrul colectivelor din care fac parte
trebuie să fie bazate pe respect și bună-credință, indiferent de vechimea în
profesie și de funcția acestora. (2) Judecătorii și procurorii nu își pot exprima
părerea cu privire la probitatea profesională și morală a celorlalți judecători sau
procurori, indiferent de instanța, parchetul sau instituția la care funcționează
aceștia.
 Art.5 alin.(1) lit.b), d), e) din Regulamentul de ordine interioară al
instanţelor judecătoreşti – (1) Judecătorii au următoarele îndatoriri: b) să
respecte prevederile legale, normele codului deontologic, regulamentele,
hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii (...), d) să aibă un comportament
decent şi civilizat în relaţiile de serviciu; e) să dea dovadă de competenţă
profesională şi să manifeste calm, răbdare, politeţe şi imparţialitate faţă de
justiţiabili, martori, avocaţi, procurori şi alte persoane cu care intră în contact în
calitate oficială;

Codul de conduită judiciară, intitulat şi Principiile de la Bangalore,

stabileşte printre standardele de conduită, aplicabile şi sistemului nostru
judiciar, atât pentru judecători, cât şi pentru procurori, prevederi referitoare la
imparţialitate şi etichetă care impun magistratului obligaţia de a adopta un
comportament, atât în cadrul exercitării funcţiei, cât şi în afara acesteia, de aşa
natură încât să menţină încrederea publicului, a juriştilor şi a justiţiabililor în
corectitudinea şi imparţialitatea magistratului şi de a-şi exercita drepturile şi
libertăţile cetăţeneşti în conformitate cu demnitatea funcţiei judiciare. Norma 4
din cadrul Principiilor de la Bangalore cu privire la conduita judiciară (2002)
prevede următoarele recomandări: „4.2. Fiind conştient că se află permanent în
vizorul ochiului public, judecătorul trebuie să accepte, de bunăvoie şi fără
constrângeri, anumite renunţări care, cetăţeanului de rând i-ar părea o povară.
Chiar şi în viaţa particulară, judecătorul se va comporta astfel încât să nu
impieteze asupra demnităţii funcţiei sale. (...)

Avizul nr.3 din data de 19.11.2002 emis de Consiliul Consultativ al

Judecătorilor Europeni: pentru susţinerea independenţei juridice, atât la nivel
instituţional cât şi la nivel individual, fiecare magistrat trebuie să se comporte
cu integritate atât în exerciţiul funcţiunii, dar şi în viaţa particulară.

Punctul 2.1. din Declaraţia privind etica judiciară de la Londra din

2010: probitatea impune judecătorului să se abţină de la orice comportament
lipsit de tact şi delicateţe şi nu doar de la cel care este contrar legii. Puterile pe
care le presupune funcţia de judecător trebuie exercitate cu responsabilitate şi
exclusiv în interesul administrării eficiente a justiţiei, cu menţinerea demnităţii
şi autorităţii instanţei pe care o reprezintă. Judecătorul îşi va îndeplini
îndatoririle juridice fără favoritism.

Art. 59 din Hotărârea Plenului CSM nr. 122/2023 pentru aprobarea

Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al
Magistraturii, prevede următoarele:
(1) Sesizările privind încălcarea de către judecători a normelor de conduită
reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor înregistrate la
Consiliul Superior al Magistraturii se transmit de preşedinte Inspecţiei Judiciare,
în termen de 5 zile de la înregistrare, în vederea realizării de verificări.
(2) În cursul verificării, judecătorul în cauză are dreptul de a fi ascultat şi de a
formula apărările pe care le consideră necesare.
(3) Rezultatul verificărilor se consemnează într-un raport, care se înaintează
Secţiei pentru judecători.
(4) Secţia soluţionează şi sesizările prin care inspectorii judiciari constată, în
urma efectuării de verificări cu privire la activitatea necorespunzătoare a unui
judecător, că exercitarea acţiunii disciplinare nu se justifică, dar există indicii
privind încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al
judecătorilor şi procurorilor.
(5) După primirea raportului prevăzut la alin. (3) sau, după caz, a sesizării
prevăzute la alin. (4), preşedintele Secţiei pentru judecători fixează de îndată
termenul pentru soluţionarea sesizării.
(6) La termenul stabilit, dacă se constată că nu există indicii privind încălcarea
normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi
procurorilor, secţia dispune, prin hotărâre, respingerea sesizării.
(7) Dacă se constată că ar putea exista indicii privind încălcarea normelor de
conduită, secţia acordă un alt termen pentru soluţionare şi dispune
încunoştinţarea judecătorului, căruia i se comunică, în copie, actul de sesizare şi
raportul întocmit de Inspecţia Judiciară.
(8) Încunoştinţarea judecătorului se face cu cel puţin 15 zile înaintea termenului
stabilit conform alin. (7).
(9) Judecătorul are dreptul de a fi ascultat şi poate fi asistat sau reprezentat de
un avocat, judecător sau procuror.
(10) Judecătorul ori, după caz, avocatul acestuia are dreptul să ia cunoştinţă de
toate actele dosarului şi poate solicita administrarea de probe în apărare.
(11) Secţia pentru judecători poate dispune, din oficiu, administrarea oricăror
probe necesare soluţionării sesizării.
Art. 60. - (1) Membrii Secţiei pentru judecători deliberează în secret asupra
sesizării. Dacă sesizarea este întemeiată, secţia constată, prin hotărâre,
încălcarea normelor de conduită reglementate de Codul deontologic al
judecătorilor şi procurorilor.
(2) Dacă sesizarea nu este întemeiată, secţia o respinge prin hotărâre.
(3) Constatarea încălcării normelor de conduită reglementate de Codul
deontologic al judecătorilor şi procurorilor poate fi făcută numai dacă secţia a
fost sesizată în termen de cel mult un an de la data săvârşirii acesteia.
(4) Hotărârea se redactează în termen de 20 de zile de la pronunţare, de către
Biroul grefa secţiilor, şi se comunică de îndată judecătorului şi Inspecţiei
Judiciare.
(5) Hotărârea Secţiei pentru judecători poate fi atacată la Secţia de contencios
administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în condiţiile art. 29
alin. (6) şi (7) din Legea nr. 305/2022.
(6) După ce hotărârea secţiei a rămas definitivă, Biroul grefa secţiilor îi
comunică, în scris, persoanei care a formulat sesizarea cu privire la conduita
judecătorului modul în care a fost soluţionată sesizarea.
(7) Hotărârea secţiei prin care se constată încălcarea normelor de conduită
reglementate de Codul deontologic al judecătorilor şi procurorilor, rămasă
definitivă, se depune la dosarul profesional al judecătorului.
Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. b din Legea nr. 303/2022;

- atitudinile nedemne în timpul serviciului față de colegi, celălalt personal

al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari,
avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții;

Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. m din Legea nr. 303/2022;
- folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din
partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri,
pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale
membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului
legal reglementat pentru toți cetățenii;

Abaterea disciplinară prevăzută de art. 271 lit. r din Legea nr. 303/2022.
- utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești
sau al actelor judiciare ale procurorului, lipsa totală a motivării ori
motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să
afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de judecător sau
procuror.