ASOCIAȚIA “FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA”:

MEMORIU REFERITOR LA PROIECTUL DE LEGE PRIVIND ASISTENȚII

JUDECĂTORULUI

Ca urmare a anunțului de selecție nr.794/5234/2019/14.10.2020, publicat de Consiliul

Superior al Magistraturii au fost recrutați 165 de experți ai judecătorului. La terminarea
programului, ei au fost preluați de CSM prin OUG nr.127/2022 cu titulatura de experți juriști.
Prin proiectul de lege PLx 231/2023 se creează o nouă categorie de personal cu titulatura de
”asistenți ai judecătorului”.
Încălcarea garanțiilor prevăzute de art. 124, 126 din Constituție, art. 6 din
Convenția (europeană) pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și
a art. 406 din Codul de procedură penală şi art. 426 din Codul de procedură civilă
Potrivit art. 124 alin. 1 și art. 126 din Constituție, justiția se ”înfăptuiește în numele legii”
de judecători din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celorlalte instanțe stabilite de lege,
ea neputând fi delegată altor persoane din afara magistraturii. Pe de altă parte, judecătorii sunt
independenți și se supun numai legii, ceea ce înseamnă că nicio persoană din afara magistraturii
și nici din cadrul organelor de conducere judiciară nu pot influența activitatea de judecată.
Prevederea constitutională presupune si garantarea dreptului la o instanță independentă și
imparțială instituită potrivit legii. Criteriile de legitimitate pentru astfel de hotărari sunt cele
stabilite de art. 6 din Convenția EDO.
Luarea deciziei reprezintă esenta rolului oricărui judecător, oricat de mari ar fi diferentele
între practicile și traditiile sistemelor judiciare. Pronuntarea hotărarii de judecător sau completul
de judecată este etapa finală a unui proces îndelungat, cu participarea subiectilor procesuali și
procedurali, cu garantii acordate acestora, dezbateri potrivit principiului contradictorialitătii cu
inștiințarea sau participarea părților. Complexitatea activității de judecată etapizată de sedinte de
judecată publice se finalizează cu dezbaterea părților. Urmează deliberararea de către completul
de judecată și pronunțarea și redactarea hotărarii.
Proiectul de lege privind asistentul judecătorului stabilește prin art. 40 al.1 lit. c că
atribuție a asistentului: ,,redactează, sub coordonarea judecătorului, proiecte de hotărari
judecătorești sau ale altor acte procedurale”.
Rezumand, spre intelegere simplă, acest asistent, fără nicio reglementare specifică, fără o
legatură de orice natură cu desfasurarea procesului, redactează proiectul hotărarii judecătorești:
realizează descrierea faptică, examinează toate obiecțiile, incidentele de natură juridică ridicate
1
de părți de care nu a luat cunosțiință în mod direct. La toate acestea se adaugă precaritatea
pregătirii juridice a asistentului și experiența practică sub cea a unui grefier. Trebuie subliniat că
activitatea asistetului nu se concretizează în niciun act, astfel încât părțile litigiului nu știu și nu
pot să știe dacă hotărârea a fost redactată în tot sau în parte de altă persoană decât judecătorii
cauzei (și în caz afirmativ, care parte), dacă cele consemnate în hotărâre sunt rezultatul
deliberării membrilor completului sau sunt argumente inserate de persoane străine actului de
justiție sau dacă sunt rezultatul influenței unor astfel de persoane care rămân într-o realitate
ocultă. În acest mod, se aduce atingere art. 6 din Convenția (europeană) pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale întrucât apare pentru justițiabil întrebarea
legitimă: Cine a judecat procesul și a analizat argumentele sale? Se naște îndoiala legitimă pentru
parte dacă judecătorii judecă litigiul sau aceștia sunt doar o interfață, argumentele prezentate în
cuprinsul hotărârii fiind de fapt ale unor persoane ale căror identitate nu o cunoaște și nici nu
poate să o cunoască, nu le poate recuza în cazul în care au un interes în soluționarea litigiului
într-o anume manieră, nu realizează niciun act concret care să poată fi contestat sau combătut.
Inexistența unor atribuții și răspundere proprie
Atribuțiile asistentului sunt prevăzute în art. 40 alin.1 din noua lege, în forma votată de
Camera Deputaților: „a) acordă sprijin judecătorului în realizarea procedurilor specifice
premergătoare stabilirii primului termen de judecată; b) realizează activități de documentare, de
verificare și de prezentare a actelor și lucrărilor dosarului, precum și elemente de fapt și de drept
relevante în cauză; c) redactează, sub coordonarea judecătorului proiecte de hotărâri judecătorești
sau ale acte procedurale;”. De asemenea, în temeiul art. 40 alin.2, asistentul judecătorului
îndeplinește orice alte atribuții de serviciu stabilite de judecătorul coordonator, de președintele
instanței sau de președintele de secție.
Corelând aceste dispoziții cu cele ale Hotărârii CSM - Secția pentru judecători nr.
3243/2022 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti se
constată că acestea se suprapun peste atribuțiile grefierului de ședință și ale grefierului
documentarist.
Conform art. 51 din Hotărârea CSM - Secția pentru judecători nr.3243/2022: „(1)
Grefierul care participă la ședința de judecată stabilit pentru completul căruia i s-a repartizat
aleatoriu dosarul întocmește, pe baza dispozițiilor date de complet, toate comunicările prevăzute
de lege înainte de fixarea primului termen de judecată, completează borderourile, dacă nu există
persoană desemnată cu atribuții privind expedierea actelor de procedură, și predă corespondența
în vederea expedierii, redactează încheierile și toate actele de procedură prevăzute de lege. (2)
Grefierul prevăzut la alin. (1) evidențiază dovezile de comunicare și data primirii comunicărilor
în sistemul ECRIS și le prezintă completului de judecată împreună cu dosarul. (3) Grefierul
prevăzut la alin. (1) urmărește termenele prevăzute de lege pentru efectuarea modificărilor sau
completărilor la cererea de chemare în judecată, pentru depunerea întâmpinării și a răspunsului la
întâmpinare și informează completul de judecată cu privire la împlinirea acestora. (4) Procedura
de citare, redactarea încheierilor sau a actelor efectuate în procedura prevăzută de art. 200 alin.
(7) și (8) din Codul de procedură civilă se realizează de grefierul prevăzut la alin. (1) stabilit
pentru completul căruia i-a fost repartizată aleatoriu cererea de reexaminare. (6) Dispozițiile alin
(1)-(4) se aplică în mod corespunzător și pentru procedura în camera preliminară și în cauzele
având ca obiect plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată.”

2
 În baza art. 50 alin.1 lit.e) din Hotărârea CSM - Secția pentru judecători nr.3243/2022
pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti, grefierul de
şedinţă tehnoredactează proiecte de hotărâri la solicitarea membrilor completului de judecată şi
sub îndrumarea acestora, pe baza modelului dat de aceştia. Aceeaşi atribuţie este dată în
competenţa grefierului dactilograf, conform art. 50 al. 2 din acelaşi act normativ.
Potrivit art. 59 lit. f), g) din Hotărârea CSM - Secția pentru judecători nr.3243/2022,
grefierul documentarist identifică deciziile relevante ale propriei instanţe şi ale altora, privind o
problemă de drept indicată de către judecătorii propriei instanţe şi identifică doctrina judiciară
relevantă, tipărită sau în format electronic, privind o problemă de drept indicată de judecătorii
propriei instanţe.
În ceea ce privește atribuțiile trasate de judecător sau de președintele instanței, subliniem
că aceste atribuţii nu pot fi decât de natură administrativă şi sunt total străine înfăptuirii actului
de justiţie, pentru că în caz contrar s-ar aduce atingere prevederilor Legii nr. 304/2022 privind
organizarea judiciară.
Astfel, asistenţii judecătorului:
- NU pot participa la şedinţele de judecată;
- NU participă la deliberări;
- NU participă la luarea unor decizii nici măcar cu vot consultativ; constituirea
completului de judecată este prevăzută de Legea nr. 304/2022 şi Codurile de procedură,
nerespectarea acestor prevederi fiind sancţionată cu nulitatea absolută. Sub acest aspect, situaţia
acestei noi categorii de personal este profund diferită de aceea a magistraţilor asistenţi de la
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau a asistenţilor judiciari care intră în compunerea completelor
care soluţionează litigii de muncă şi asigurări sociale, aceştia participând la şedinţele de judecată,
la deliberare, semnând minutele şi motivând opinia separată dacă este cazul (a se vedea
prevederile art. 22 şi 60 din Legea nr. 304/2022).
- NU redactează hotărârile judecătoreşti; hotărârea se redactează de membrii completului
care au participat la judecată şi la deliberare (a se vedea art. 406 din Codul de procedură penală
şi art. 426 din Codul de procedură civilă). Inserarea în cuprinsul hotărârii judecătoreşti, în tot sau
în parte, de argumente ale unor persoane străine de procesul de deliberare contravine
prevederilor legale anterior menţionate.
- NU întocmesc nici un act care ţine de activitatea de judecată, executarea hotărârilor
judecătoreşti sau relaţia instanţei cu alte instituţii.
Din lecturarea atribuțiilor asistenților judecătorului, așa cum sunt prezentate în proiectul
de lege adoptat de Camera Deputaţilor, se desprinde concluzia că se creează o categorie de
personal care nu îndeplinește în nume propriu niciun act procesual sau procedural și, prin
urmare, nu are nicio răspundere. Pentru orice deficiență a activității care ar fi desfășurată de
asistentul judecătorului răspunde fie grefierul de ședință (întrucât acesta participă la procedura de
judecată și este responsabil cu întocmirea actelor procedurale și realizarea măsurilor
premergătoare ședinței) fie judecătorul (care este responsabil de decizia luată în cauză). Această
totală lipsă de răspundere, corelată cu o recrutare lejeră prin concurs la nivelul Curții de Apel (iar
nu examen la nivel naţional) şi cu lipsa cerințelor privind experiența profesională anterioară
conduce la inexistența unei motivații pentru performanța muncii și implicit o scădere a
calității actului de justiție. Lipsa preocupării pentru selectarea unor persoane competente este
3
mai evidentă în condițiile prioritizării, ca un criteriu de departajare a candidaților cu note egale, a
notei la interviu (care este eminamente subiectivă) în dauna notelor obținute la proba de
verificare a cunoștințelor teoretice sau a vechimii în specialitate juridică (art. 17 din proiectul de
lege).
Din acest punct de vedere, proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției privind statutul
grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul instanțelor
judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize
Criminalistice este mult mai potrivit să realizeze scopul propus, de creare a unei justiții eficiente
și performante. De altfel, a existat un grup de lucru MJ, CSM, ÎCCJ, SNG, personal auxiliar
pentru gândirea și elaborarea noii legi privind statutul grefierului, în urma unor discuții serioase
și a unor analize relevante. Prin recrutarea grefierilor judiciari din rândul grefierilor cu cel puțin
6 ani vechime, prin examen la nivel național organizat de Consiliul Superior al Magistraturii și
Şcoala Naţională de Grefieri, se creează premisele recrutării celor mai buni profesioniști care să
aducă un real beneficiu bunei funcționări a instanței (art. 6 din Proiectul privind statutul
grefierilor).
Pregătirea grefierilor net superioară asistenților judecătorului este dată de selectarea lor
inițială prin examen la Şcoala Naţională de Grefieri sau curți de apel (art. 30 din proiectul
statutului grefierilor), cursurile de formare inițială în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri de 6 luni
(art. 104 din proiectul privind statutul grefierilor), examenul de absolvire în cadrul celor recrutați
prin Şcoala Naţională de Grefieri (art. 105 din proiectul de statut), minim 6 ani vechime în
exercitarea funcției de grefier, promovarea concursului național de selecție a grefierilor judiciari
și apoi un cursul de formare profesională de 3 luni în cadrul Şcolii Naţionale de Grefieri ulterior
promovării examenului (art. 110 din proiectul privind statutul grefierului) și stagiul de
specializare de 3 luni în cadrul instanței sau parchetului unde funcționează (art. 110 alin. 2 din
proiectul privind statutul).
De asemenea, grefierii judiciari au drept atribuție expresă îndrumarea activității
grefierilor de ședință (art. 20 lit. h) din proiectul de statut), degrevând astfel total judecătorul de
procedurile administrative ale cauzei.
Analizând studiul efectuat de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE)
pentru pregătirea Avizului nr. 22(2019) privind rolul asistenților judiciari în cadrul instanței
(disponibil la pagina web https://rm.coe.int/compilation-all-replies-/16809463ff), se constată că
nu există nicăieri această lipsă de atribuții proprii care antrenează și lipsa de răspundere proprie,
cum este cazul celei conturate prin proiectul de lege criticat.
În statele europene, asistenții judecătorului (care pot purta diferite denumiri) au sarcini
administrative proprii în cadrul instanței – cum ar fi, spre exemplu, corespondența cu părțile,
răspunsul la petiții, organizarea dosarelor, statistică, anonimizarea deciziilor (Andorra, Austria,
Belgia, Cehia, Georgia, Irlanda, Italia, Republica Moldova, Polonia), participă la procedurile
judiciare întocmind protocoalele (încheierile) ședințelor (Andorra, Austria, Croația, Finlanda,
Olanda), efectuează sau coordonează pe cont propriu proceduri simple cum ar fi audieri de
martori în anumite condiții, numire de experți, stabilirea cheltuielilor judiciare, proceduri cu
fapte necontestate (Bosnia Herțegovina, Croația, Danemarca, Cehia, Islanda, Italia, Olanda,
Slovenia, Elveția), participa la deliberări cu sau fără vot consultativ în anumite condiții prevăzute
de lege (Austria, Belgia, Bosnia şi Herțegovina, Danemarca, Finlanda, Suedia, Elveția). În alte
state (Cipru, Danemarca, Germania, Luxemburg, Norvegia), asistenți ai judecătorului

4
funcționează numai la instanțele de rând superior (Curte Supremă, Curte Constituțională și
uneori curți de apel), atribuțiile lor fiind similare cu cele ale magistratului asistent de la ÎCCJ sau
Curtea Constituțională din sistemul românesc.

Reglementare cu accente de neconstituționalitate

O atenție deosebită trebuie acordată prerogativei asistenților judiciar enunțată în
expunerea de motive „prezentare în sinteză a stării de fapt și de drept” și „sprijinul acordat
judecătorilor în redactarea proiectelor unor hotărâri judecătorești care face ca munca
judecătorilor să fie una conceptuală, cu accent pe instrumentarea efectivă a cauzelor și pe
deliberare”, aspecte criticate și de profesorul Ioan Leș în articolul „Aprecieri critice asupra
legii privind statutul asistentului judecătorului” (disponibil la pagina web
https://www.juridice.ro/essentials/6900/aprecieri-critice-asupra-legii-privind-statutul-
asistentului-judecatorului). Aceste prerogative ridică probleme fundamentale de
constituționalitate întrucât, conform art. 126 alin. 1 din Constituția României, justiția se
realizează prin Înalta Curte de Casație și justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de
lege, iar conform art. 124 alin. 3 din Constituție, judecătorii sunt independenți și se supun numai
legii.
Așa cum sublinia și Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în Avizul nr.
22(2019), paragraful 18, procedurile și garanțiile substanțiale ale independenței și imparțialității
judecătorilor au drept scop protejarea procesului de luare a deciziei de către fiecare judecător în
parte. Aceste garanții nu sunt un privilegiu acordat în interesul personal al judecătorilor, ci al
statului de drept și al persoanelor care caută dreptatea în conformitate cu toate garanțiile oferite
de art. 6 din Convenţie.
Luarea unei decizii nu este, prin urmare, un privilegiu al judecătorilor care să poată fi
delegat după bunul lor plac, ci este cea mai importantă dintre atribuțiile lor într-o societate
fondată pe statul de drept.
Stabilirea situației de fapt constituie esența activității de judecată și ea se poate realiza
numai după o analiză minuțioasă a probelor administrate și după coroborarea lor în procesul de
deliberare. De stabilirea situației de fapt corecte depinde aplicarea regulilor de drept în materie
substanțială și procedurală și soluționarea corectă a litigiului.
Cu titlu de exemplu, putem menționa că anumite elemente din conturarea situației de fapt
pot duce la reținerea unei culpe exclusive sau concurente în cazul răspunderii civile delictuale, de
aplicarea sau neaplicarea unor circumstanțe agravante. Or, aceste atribuții care țin de esența
activității de judecată nu pot fi delegate unor persoane care nu au participat la procedurile
judiciare, la administrarea probelor, nu prezintă garanții de independență și imparțialitate și nu au
nicio răspundere în procesul de decizie.
Chiar și Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) a subliniat în paragraful
26 din Avizul nr.22 (2019) că, dacă asistenții judecătorului pregătesc proiecte complete, există
riscul ca sugestiile lor să canalizeze raționamentul judecătorului (efectul de ancorare). Acest
efect este, de asemenea, posibil dacă asistentul judecătorului pregătește o notă despre cum ar
trebui să fie soluționată cauza. Chiar dacă proiectul de hotărâre sau nota sunt întocmite după ce
un judecător și-a spus opinia preliminară, a încredința redactarea lor unui asistent poate să îl
împiedice pe judecător să se familiarizeze în mod real cu cauza.

5
 În acest caz, judecătorul nu poate să-și dea seama dacă prima părere ar trebui schimbată
printr-o muncă mai aprofundată asupra cauzei. Judecătorii ar trebui să fie conștienți de aceste
riscuri, să se asigure că ei rămân responsabili pentru hotărâre în orice moment.

Inexistența unor garanții contra incompatibilităților

Un alt aspect important care trebuie luat în seamă este faptul că asistenților judecătorilor
nu li se aplică prevederile din art. 64 din Codul de procedură penală și art. 41–42 din Codul de
procedură civilă, cu privire la incompatibilități. Prin urmare, chiar dacă ar fi rude sau afini cu
părțile din dosar sau ar avea un alt interes în soluționarea cauzei într-o anumită manieră, ei nu au
obligația să încunoștințeze judecătorul despre această situație, să formuleze declarație de abținere
și nici nu pot fi recuzați. În această situație este afectat dreptul fundamental al părților de
soluționare a cauzei de o instanță independentă și imparțială.
În accepțiunea Consiliului Consultativ al Judecătorilor Europeni, astfel cum se desprinde
din cercetarea prealabilă întocmirii Avizului nr. 22 (2019), angajații instanței care ajută
judecătorul în procesul înfăpturii actlui de justiție au calitatea de ”asistenți ai judecătorului”. În
această categorie intră și grefierii, fiind nominalizați ca atare de state precum Belgia. Proiectul de
lege statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții de specialitate în cadrul
instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al Institutului Național de Expertize
Criminalistice, prin reglementările detaliate ale categoriei de personal a grefierului judiciar, este
apt să satisfacă toate cerințele de competență, calitate și responsabilitate pentru atingerea
obiectivului de realizare a unei justiții eficiente și performante.

Eficiență discutabilă
În urma procedurii de selecție declanșate prin anunțul nr.794/5234/2019/14.10.2020 al
Consiliului Superior al Magistraturii, la instanțele pilot și-au desfășurat activitatea un număr
impresionant de asistenți judiciari, cu o pondere cuprinsă între 10,6% și 25% din schema de
judecători prevăzută pentru acele instanțe.
Scopul acestor proceduri, așa cum este stipulat în anunțul de selecție, este ca asistentul de
judecător să sprijine activitatea judecătorului, dar și a grefierului prin preluarea unor sarcini de
documentare, sinteză și redactare. Asistenți judecătorului și-au desfășurat activitatea pe parcursul
anilor 2021 și 2022, înainte de a fi preluați în schema de personal al Consiliului Superior al
Magistraturii cu titulatura de experți juriști prin OUG nr.127/2022.
Contribuția lor ar fi trebuit să fie vizibilă și să determine o îmbunătățire a indicatorilor de
performanță privind durata de soluționare a cauzei și numărul de hotărâri redactate peste termen.
Or, analizând rapoartele de bilanț ale instanțelor pilot astfel cum sunt disponibile pe
www.portal.just.ro (o parte dintre instanțe nu au publicat rapoartele sau le-au publicat
incomplete) se constată că nu există nicio îmbunătățire semnificativă care să justifice efortul
bugetar și să demonstreze un aport calitativ al activității asistentului de judecător.
La Tribunalul Ilfov, unde funcționează cel mai mare număr de asistenți raportat la schema
de judecători (25%), în anul 2020 (când aceștia nu erau încadrați) 51,5% din totalul hotărârilor
pronunțate au fost redactate peste termen, iar în 2021 (după ce asistenții și-au desfășurat

6
activitatea pe parcursul unui an), această pondere s-a redus cu 0,5%, ponderea hotărârilor
redactate peste termen fiind astfel de peste 50%.
Curtea de Apel Pitești, care beneficiază de un număr de asistenți judecătorului având o
pondere de 14,3% din totalul schemei, a reușit o reducere a ponderii hotărârilor redactate peste
termen de numai 0,1%. În anul 2020 procentul fiind de 8%, iar în anul 2021 de 7,9%.
În cadrul Tribunalului Mehedinți și a Tribunalului Caraș-Severin, procentele hotărârilor
redactate peste termen sunt mai mari în anul 2022, când asistenții judecătorului funcționau deja
de 2 ani în cadrul instanțelor, față de anul 2020 când aceștia încă nu erau încadrați.
Lipsa unei diferențe notabile sub acest aspect este întâlnită și în cadrul Tribunalului Iași.
Datele statistice anterior amintite trebuie privite și în lumina modificărilor aduse art. 405
din Codul de procedură penală, prin Legea nr. 130/2021, ca urmare a Deciziei Curții
Constituționale a României nr. 233/2021, publicată în Monitorul Oficial nr. 508/17.05.2021.
Aceste modificări prevăd că, în cazul în care se pronunță una dintre soluțiile prevăzute la art.
396 și 397 din Codul de procedură penală (condamnare, renunțare la aplicarea pedepsei,
amânarea aplicării pedepsei, achitare sau încetarea procesului penal), hotărârea trebuie să fie
redactată la momentul pronunțării. Având în vedere că aceste cauze reprezintă majoritatea
hotărârilor pronunțate în materie penală, rezultă că, de la jumătatea anului 2021, era aproape
imposibil din punct de vedere legal să existe restanțe la redactare în cazul hotărârilor pronunțate
în materie penală.
În aceste condiții, menținerea acelorași procente în cazul hotărârilor redactate peste
termen arată că în materiile non-penale s-a înregistrat un număr mai mare de hotărâri redactate
peste termen, ceea ce subliniază încă o dată lipsa de eficiență reală a activității asistenților
judecătorilor.
Această lipsă de eficiență este și rezultatul lipsei unei reglementări eficiente în materia
răspunderii pentru propria activitate. Deși conform art. 43 lit. a din proiectul de lege criticat,
constituie abatere disciplinară întârzierea nejustificată în efectuarea lucrărilor, această prevedere
legală este aproape imposibil de aplicat deoarece nu există un termen maximal sau măcar de
recomandare pentru efectuarea acestor lucrări. Prin contrast, conform art. 406 alin.3 din Codul de
procedură penală (în cauzele în care nu se pronunță soluțiile prevăzute de art. 396 și 397) și 425
alin. 5 din Codul de procedură civilă, judecătorii au la dispoziție maxim 30 de zile de la
pronunțare pentru redactarea hotărârii. Or, în cazul în care asistentul nu face cercetarea de
jurisprudență solicitată sau alte lucrări în legătură cu acea cauză în termenul de 30 de zile,
judecătorul are de ales fie să o facă el singur (ceea ce face inutilă prezența asistentului
judecătorului), fie să delege aceste atribuții grefierului de ședință sau grefierului documentarist,
fie să aștepte îndeplinirea sarcinilor de asistentul judecătorului și judecătorul să își asume
eventualele sancțiuni disciplinare în cazul constatării abaterii disciplinare prevăzute la art. 271
lit. g din Legea nr.303/2022.
Schemă de personal la latitudinea ordonatorului de credite
Un alt aspect criticabil al proiectului de lege privind statutul asistentului judecătorului
este maniera de stabilire a schemei de personal. Spre deosebire de proiectul de lege privind
Statutul Grefierului care, în art. 258, instituie criterii clare de stabilire a numărului de grefieri
judiciari prin raportare la schema de personal a instanței (numărul posturilor de grefieri judiciari
nu poate depăși 10% din numărul total al posturilor de grefier în cazul instanțelor judecătorești și

7
nu poate fi mai mic de 1 grefier judiciar la 5 judecători în cadrul fiecărei instanțe judecătorești),
art. 2 alin. 3 din proiectul de lege privind Statutul asistentului judecătorului stipulează că
numărul de posturi de asistenți ai judecătorului pentru fiecare Curte de Apel și instanțele din
circumscripția acesteia se stabilește de ordonatorul principal de credite cu avizul conform al
Secției pentru judecători din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Lipsa unor criterii clare a numărului de posturi de asistenți judiciari poate avea implicații
financiare pe termen lung la bugetul de stat prin încărcarea nejustificată a schemei de personal a
instanțelor fără o analiză obiectivă cu privire la raportul costuri/beneficii.
Impact bugetar semnificativ
Cercetând schemele prezentate de Consiliul Superior al Magistraturii (posturi vacante -
https://www.csm1909.ro/PageDetails.aspx?PageId=278&FolderId=10300&FolderTitle=Situa%
C8%9Bia-posturilor-vacante-de-judec%C4%83tor-la-data-de-10-aprilie-2023 ), în instanţele din
reşedinţele de judeţ îşi desfăşoară activitatea 4071 judecători (922 judecători la curţile de apel,
1684 la tribunale şi 1465 la judecătorii). Dacă 4 judecători ar împărţi un asistent, s-ar crea 1017
posturi.
Salariul net al judecătorului stagiar este în jur de 8000 lei, ceea ce corespunde unui
salariu brut de aproximativ de 12.000 lei (2.400 euro). Bugetul lunar pentru salarizarea lor
este de 1017 x 2.400 euro = 2.400.800 euro, iar cel anual de 29.289.600 euro. Pentru
comparaţie, potrivit stadionul Cluj Arena a avut un cost de construcție de 44 milioane de euro în
2011, estimat la 59 milioane de euro în 2021.
Salarizare nejustificată raportat la inexistența unei răspunderi proprii
În cadrul expunerii de motive a Legii-cadru nr. 153/ 2017 privind salarizarea personalului
plătit din fonduri publice, se stipulează că această lege are ca scop înlăturarea inechităţilor
salariale existente la nivelul instituţiilor/autorităţilor publice şi eliminarea disfuncţionalităţilor
salariale existente în sistemul public de salarizare. Or, tocmai aceste principii sunt încălcate în
mod evident prin propunerea legislativă PL-x nr.231/2023.
Salarizarea în sistemul judiciar trebuie să se facă, în primul rând, în funcţie de
răspunderea pe care persoana o are, atribuţiile deţinute, restricţiile care i se impun. Asistentul
judecătorului nu are nici răspunderea, nici atribuţiile unui judecător stagiar, astfel încât nu
există nicio raţiune ca remuneraţia să fie identică. Mai mult, a salariza asistentul
judecătorului similar cu judecătorul stagiar înseamnă că legiuitorul înţelege să plaseze pe
asistentul judecătorului în categoria puterii judecătoreşti, ceea ce contravine prevederilor
constituţionale (art. 124-art. 126 din Constituţie) din interpretarea cărora rezultă că justiţia se
înfăptuieşte exclusiv de judecătorii de la nivelul Înaltei Curţi, curţilor de apel, a tribunalelor şi a
judecătoriilor, iar nu de alte categorii profesionale. Ca atare, salarizarea trebuie să reflecte în mod
adecvat statutul şi locul fiecărei categorii profesionale în cadrul sistemului judiciar.
Conform art.30 din proiectul de lege, pentru activitatea desfăşurată, asistenţii
judecătorului au dreptul la o salarizare stabilită în condiţiile prevăzute de lege pentru judecătorii
stagiari.
Cercetând anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, se constată că asistenţii judecătorului
ar beneficia de o remuneraţie mai mare decât a procurorilor stagiari şi a grefierilor cu studii
superioare gr. I cu peste 20 de ani vechime.

8
 Potrivit art. 45 alin. 1 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor,
judecătorii stagiari participă, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei
constituite din judecători definitivi. În cauzele la care participă, judecătorul stagiar semnează
minutele şi hotărârile pronunţate şi redactează, din dispoziţia preşedintelui completului, proiecte
ale unor hotărâri, astfel încât să se asigure o cazuistică variată. Alin. 4 al art. 45 din acelaşi act
normativ conferă procurorului stagiar competenţe similare cu cele ale procurorului definitiv, cu
singura excepţie cu actele acestuia sunt contrasemnate. Procurorii stagiari au dreptul să pună
concluzii în instanţă, să efectueze şi să semneze acte procesuale şi procedurale, sub coordonarea
unui procuror definitiv. Grefierul de şedinţă are atribuţiile expres enumerate de art. 50-51 din
Hotărârea CSM - Secția pentru judecători nr. 3243/2022 pentru aprobarea Regulamentului de
ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.
Astfel, se constată că aceste categorii de personal implicate în desfăşurarea actului de
judecată întocmesc în nume propriu acte procesuale şi procedurale pentru care răspund sub
aspect disciplinar, civil şi penal. Prin urmare, asigurarea unei remuneraţii adecvate raportat la
cuantumul şi natura responsabilităţilor este justificată.
Pe de altă parte, asistenţii judecătorului nu întocmesc în nume propriu şi nu
semnează niciun act, neavând niciun fel de răspundere. Din această perspectivă,
salarizarea propusă prin proiectul de lege criticat este nejustificată, fiind de natură să
aducă atingere principiului echităţii în raport cu munca şi atribuţiile celorlalte categorii de
personal.
Pentru considerentele expuse anterior opinăm în sensul că statutul, așa cum a fost
conturat în proiectul de lege contestat, și stabilirea unei indemnizații pentru asistentul
judecătorului la nivelul salarizării judecătorului stagiar nu sunt justificate având în vedere lipsa
oricărei răspunderi a acestuia, creând profunde inechităţi cu privire la celelalte categorii de
personal care participă în mod direct şi efectiv la realizarea actului de justiţie.
În plus, efortul bugetar pentru a angaja asistenţi judiciari salarizaţi la nivelul
judecătorului stagiar va fi unul considerabil, aceasta în condiţiile în care în sistemul judiciar sunt
peste 1000 locuri vacante de judecători, fiind necesar a se lua măsuri de finanţare pentru aceste
posturi, întrucât un act de justiţie de calitate este făcut de judecători în primul rând, fiind de
neconceput , într-un stat care promovează cel puţin la nivel declarativ ideea de justiţie eficientă,
promptă pentru cetăţeni ca instanţele să fie lipsite de judecători şi grefieri (din cauza lipsei de
fonduri).
Salarizarea asistentului de judecător la nivelul unui judecător stagiar este de
neconceput, nefiind întâlnită în niciun stat din Europa. În cadrul cercetărilor preliminare
efectuate de Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni (CCJE) în vederea elaborării
Avizului nr.22 (2019), date disponibile pe https://rm.coe.int/compilation-all-replies-/16809463ff,
una din întrebările din chestionarul adresat statelor europene vizând tocmai raportul dintre
salariul asistentului judecătorului față de cel al judecătorului pentru care lucrează.
Rezultatele se prezintă după cum urmează:
- Andorra – asistentul judecătorului câștigă aproximativ 47% din indemnizaţia
judecătorului debutant;
- Austria - asistentul judecătorului câștigă 65% din primul salariul al judecătorului cu
rangul cel mai scăzut;

9
 - Belgia - asistentul judecătorului câștigă 56,40% din salariul unui judecător de primă
instanță la început de carieră;
- Bosnia şi Herțegovina - asistentul judecătorului câștigă aproximativ 50% din
indemnizaţia judecătorului de la instanța unde activează;
- Croația - asistentul judecătorului câștigă aproximativ jumătate din indemnizaţia
judecătorului;
- Cipru - asistenţii judecătorului există doar la Curtea Supremă de Justiție și sunt plătiți cu
1/3 din salariul acestor judecători;
- Cehia - asistentul judecătorului câștigă aproximativ 25% - 30% din indemnizaţia
judecătorului de primă instanță;
- Danemarca - asistenţii judecătorului există doar la Curtea Supremă de Justiție și sunt
plătiți cu 1/3 din salariul acestor judecători;
- Finlanda – referenții primesc sub 70% din salariul unui judecător stagiar și sub 60% din
salariul unui judecător definitiv, iar la instanțele supreme salariul referenților variază între 50% și
60% din salariul judecătorilor de la aceste instanțe;
- Franța – salariul asistentului judecătorului este „cu mult inferior” (largement inférieure)
celui al judecătorului;
- Georgia - asistentul judecătorului câștigă 50% din indemnizaţia judecătorului;
- Germania - asistentul judecătorului există la Curtea Federală Constituțională și Curțile
Federale. Acești asistenți sunt judecători și procurori de la curțile inferioare și își păstrează
remunerația avută de la aceste instanțe;
- Islanda - asistentul judecătorului câștigă 50% din indemnizaţia judecătorului;
- Irlanda - asistentul judecătorului câștigă aproximativ 20% din indemnizaţia judecătorului
de la Curtea Superioară (Superior Court Judge) ;
- Letonia - asistentul judecătorului câștigă aproximativ 1/3 din indemnizaţia judecătorului;
- Lituania - asistentul judecătorului câștigă aproximativ 40% - 60% din indemnizaţia
judecătorului;
- Malta – salariul asistentului judiciar este foarte scăzut (very low);
- Republica Moldova - asistentul judecătorului câștigă aproximativ 1/3 din indemnizaţia
judecătorului de primă instanță;
- Monaco – nu există asistenți ai judecătorului ci doar grefieri și remunerația este aferentă
funcționarilor publici;
- Norvegia – asistentul judiciar din cadrul Curții de Apel câștigă 50% din indemnizaţia
judecătorului de la această instanță, iar asistentul judiciar de la Curtea Supremă câștigă 30% din
indemnizaţia judecătorului de la această instanță;
- Polonia - asistentul judecătorului câștigă aproximativ 1/4 din indemnizaţia judecătorului;
- Rusia – asistentul judecătorului de la Curțile Federale are o remunerație egală cu 21% din
indemnizaţia judecătorului;

10
 - Spania - asistentul judecătorului de la Curtea de casație câștigă aproximativ 83% din
indemnizaţia judecătorului;
- Suedia - asistentul judecătorului câștigă aproximativ 1/2 din indemnizaţia judecătorului;
- Elveția - asistentul judecătorului câștigă aproximativ 50% - 75% din indemnizaţia
judecătorului de primă instanță; în al doilea grad de jurisdicție câștigă între 40% - 2/3 din
indemnizaţia judecătorului, iar la Curtea Supremă federală între 1/3 – 2/3 din indemnizaţia
judecătorului;
- Ucraina – în primă instanță și apel, asistentul judiciar câștigă 1/6 din indemnizaţia
judecătorului de la aceste instanțe, iar la Curtea Supremă 1/12 din indemnizaţia judecătorului de
la această instanță;
- Marea Britanie – judecătorii din cadrul Curților de Apel câștigă 210.000 lire/an, iar
asistenții judecătorului 30.000 lire/an, ceea ce înseamnă o proporție de 1/7 din indemnizaţia
judecătorului.

Concluzii
Toate criticile dezvoltate anterior relevă grave deficiențe ale proiectului de lege privind
statutul judecătorilor, iar adoptarea pripită a acestuia, astfel cum este preconizată, aduce grave
prejudicii sistemului de justiție, efectele adoptării fiind dificil de remediat în viitor.
Proiectul de lege privind statutul grefierilor și al altor categorii de personal care ocupă funcții
de specialitate în cadrul instanțelor judecătorești, al parchetelor de pe lângă acestea și al
Institutului Național de Expertize Criminalistice se află în acest moment în același stadiu de
procedură (fiind adoptat tacit de Camera Deputaților și în dezbatere la Senat). Acest proiect de
lege a fost inițiat de Ministerulul Justiției (și nu de un singur deputat, cum este cazul proiectului
de lege Plx 231/2023) și este rezultatul muncii unui grup de lucru format din repezentanți ai
Ministerului Justiției, Consiliului Superior a Magistraturii, Minietserului Public, Înaltei Curți de
Casație și Justiție, Școlii Naționale de Grefieri și ai organizațiilor sindicale ale personalului
auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești precum și ale personalului care funcționează în
cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, a unor analize și studii de oportunitate
pentru găsirea celor mai bune soluții pentru îmbunătățirea sistemului judiciar, logic fiind să aibă
prioritate în dezbatere.

Asociația Forumul Judecătorilor din România

judecător Dragoș Călin, copreședinte
judecător Lucia Zaharia, copreședinte

11