PARTEA I

Anul 191 (XXXV) — Nr. 591 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 29 iunie 2023

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 105 din 16 martie 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și ale
art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, precum și a Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public .... 2–4

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR

STOMATOLOGI DIN ROMÂNIA
6/2CN.— Decizie privind organizarea alegerilor membrilor
organelor de conducere ale Colegiului Medicilor
Stomatologi din România și pentru aprobarea
Regulamentului electoral al Colegiului Medicilor
Stomatologi din România .......................................... 5–16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 105
din 16 martie 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1)
din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Legii nr. 544/2001
privind liberul acces la informațiile de interes public
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Ioana Marilena Chiorean — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și a Legii
nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public,
excepție ridicată de Bogdana Laura Alina Elisei-Uzun în Dosarul
nr. 37.710/3/2018 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul
Dosarului Curții Constituționale nr. 3.103D/2019.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, în esență,
pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
4. Prin Decizia civilă nr. 876 din 24 octombrie 2019,
pronunțată în Dosarul nr. 37.710/3/2018, Curtea de Apel
București — Secția a VIII-a contencios administrativ și
fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și ale art. 53
alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară,
precum și a Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public. Excepția de neconstituționalitate
a fost ridicată de Bogdana Laura Alina Elisei-Uzun într-o cauză
de contencios administrativ având ca obiect soluționarea unei
cereri de comunicare a unor informații de interes public.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate,
autoarea acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 52
alin. (1) din Legea nr. 304/2004 contravin prevederilor art. 124
alin. (2) și ale art. 21 alin. (3) din Constituție, deoarece
compunerea completului de judecată nu s-a stabilit în mod
obiectiv, prin tragere la sorți publică, ci în mod subiectiv de către
un organ administrativ nejudiciar, cu consecința lipsei
imparțialității obiective a instanței.
6. De asemenea, se susține că dispozițiile art. 53 alin. (1) din
Legea nr. 304/2004 contravin prevederilor art. 1 alin. (5)
coroborate cu art. 124 alin. (2) și cu art. 21 alin. (3) din
Constituție, deoarece reglementarea privind repartizarea în
sistem informatizat este neclară, nepredictibilă, lipsită de criterii
și garanții concrete și obiective, necontrolabilă de către
justițiabili, încălcând dreptul la securitate juridică, cu consecința
lipsei imparțialității obiective a instanței. În acest sens, se invocă
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit
căreia, în aprecierea imparțialității obiective, aparențele au un
rol deosebit, deoarece, într-o societate democratică, tribunalele
trebuie să inspire deplină încredere justițiabililor (a se vedea
Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack
împotriva Belgiei, Hotărârea din 26 octombrie 1984, pronunțată
în Cauza De Cubber împotriva Belgiei, sau Hotărârea din 24 mai
1989, pronunțată în Cauza Hauschildt împotriva Danemarcei).
De asemenea, se invocă jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului referitoare la imparțialitatea subiectivă a
instanței, jurisprudență potrivit căreia normele cu caracter
organic referitoare la compunerea tribunalului sunt menite să
asigure încrederea publicului în actul de justiție.
7. Prin urmare, se arată că normele criticate din Legea
nr. 304/2004 nu satisfac exigențele antereferite, încălcând
principiul imparțialității justiției și, implicit, dreptul la un proces
echitabil, deoarece nu reprezintă o garanție aferentă
imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces
echitabil. Între aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât
al distribuirii cauzelor în sistem informatizat, cât și al compunerii
completului de judecată instituit prin lege. Or, în privința
repartizării cauzelor în mod aleatoriu și în privința compunerii
aleatorii a completelor de judecată, hotărârile colegiului de
conducere al instanței trebuie să fie expresia unor criterii și
garanții concrete, predictibile și verificabile de către justițiabil.
Preluarea de către colegiul de conducere al Tribunalului
București a unei atribuții ce vizează ideea de iuris dictio a
transformat această entitate administrativă într-una
jurisdicțională, din moment ce colegiul de conducere a decis
legala compunere a instanței, ceea ce a afectat dreptul la un
proces echitabil, în componenta sa esențială ce privește
imparțialitatea completului de judecată.
8. Referitor la dispozițiile Legii nr. 544/2001, autoarea
excepției de neconstituționalitate susține, în esență, că acestea
contravin prevederilor art. 31 alin. (2) din Constituție și celor ale
art. 11 din Constituție coroborate cu cele ale art. 2 paragraful 1
și ale art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în măsura în
care nu permit comunicarea rapoartelor de control întocmite în
baza unui ordin de ministru și aprobate de ministrul respectiv, la
cererea cetățeanului, pe calea exercitării drepturilor
fundamentale de petiționare și la informare asupra problemelor
de interes personal privind împrejurările decesului
intraspitalicesc al rudei de gradul I a petiționarului, respectiv în
măsura în care în baza acestui act normativ acțiunile în justiție
pentru comunicarea acestor rapoarte sunt inadmisibile.
9. Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal apreciază că excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și ale art. 53
alin. (1) din Legea nr. 304/2004 este neîntemeiată, sens în care
invocă jurisprudența Curții Constituționale. Referitor la excepția
de neconstituționalitate a Legii nr. 544/2001, opinia instanței
este în sensul respingerii acesteia, invocând Decizia Curții
Constituționale nr. 402 din 8 octombrie 2013.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de
vedere solicitate.
C U R T E A,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-
raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie
2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale
Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes
public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 663 din 23 octombrie 2001. Dispozițiile art. 52 alin. (1) și ale
art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 au următorul cuprins:
— Art. 52 alin. (1): „Colegiile de conducere stabilesc
compunerea completelor de judecată la începutul anului,
urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea
membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza
criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară
a instanțelor judecătorești.”;
— Art. 53 alin. (1): „Repartizarea cauzelor pe complete de
judecată se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.”
14. Curtea reține că, la data de 16 decembrie 2022, Legea
nr. 304/2004 a fost abrogată prin Legea nr. 304/2022 privind
organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 1.104 din 16 noiembrie 2022. Însă, prin Decizia
nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a stabilit
că sintagma „în vigoare” din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1)
și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este
constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că
sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau
ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror
efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din
vigoare. Așadar, Curtea observă că, deși nu mai sunt în vigoare,
dispozițiile criticate din Legea nr. 304/2004 își produc în
continuare efectele juridice în cauza în care a fost invocată
excepția de neconstituționalitate, astfel că va reține ca obiect al
excepției de neconstituționalitate dispozițiile art. 52 alin. (1) și
ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, precum și ale Legii
nr. 544/2001.
15. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale
cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul respectării
Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 11 referitor la
dreptul internațional și dreptul intern, art. 21 alin. (3) privind
dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la
apărare, art. 31 alin. (2) privind dreptul la informație și art. 124
alin. (2) potrivit căruia „Justiția este unică, imparțială și egală
pentru toți”. De asemenea, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 2
paragraful 1 privind dreptul la viață și ale art. 6 privind dreptul la
un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale.
16. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține, referitor la dispozițiile Legii nr. 544/2001, că autoarea
acesteia susține, în esență, că acestea sunt neconstituționale,
3
în măsura în care nu permit comunicarea rapoartelor de control
întocmite în baza unui ordin de ministru și aprobate de ministrul
respectiv, la cererea cetățeanului, precum și în măsura în care
acțiunile în justiție pentru comunicarea acestor rapoarte sunt
inadmisibile.
17. Curtea constată că, în realitate, autoarea excepției este
nemulțumită de calificarea dată de instanța judecătorească
rapoartelor de control întocmite în baza unui ordin de ministru și
de calificarea acestora ca fiind sau nu informații de interes
public. Or, modalitatea în care s-a aplicat Legea nr. 544/2001 în
cauza dedusă judecății acesteia nu intră în competența de
soluționare a Curții Constituționale, ci a instanțelor judecătorești.
Astfel, interpretarea normelor de lege este operațiunea de
stabilire a conținutului și a sensului la care acestea se referă și
este o etapă absolut necesară în vederea aplicării corecte a legii
la situația de fapt din prezenta cauză, instanța de judecată fiind
ținută să aplice în acest scop metodele de interpretare a
normelor juridice. Așa cum a stabilit Curtea Constituțională, în
mod constant, în jurisprudența sa, interpretarea legilor este o
operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept în
vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea
înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare.
Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în
procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite,
interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a
legii. „Oricât de clar ar fi textul unei dispoziții legale — se arată
într-o hotărâre a Curții Europene a Drepturilor Omului
(Hotărârea din 22 noiembrie 1995, pronunțată în Cauza C.R.
împotriva Regatului Unit) — în orice sistem juridic există, în mod
inevitabil, un element de interpretare judiciară [...]” (a se vedea,
în acest sens, Decizia nr. 600 din 14 aprilie 2009, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 11 iunie 2009,
sau Decizia nr. 422 din 29 septembrie 2022, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.270 din
29 decembrie 2022, paragraful 20).
18. În consecință, problema de drept invocată de autoarea
excepției și dedusă spre soluționare Curții Constituționale,
referitoare la admisibilitatea cererii, întemeiate pe baza Legii
nr. 544/2001, de comunicare a rapoartelor de control întocmite
în baza unui ordin de ministru, este, în realitate, una de
interpretare și de aplicare a legii la cazul concret dedus judecății
instanței care a sesizat Curtea Constituțională. Or, potrivit art. 2
alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională se
pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la
care a fost sesizată. Prin urmare, excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 544/2001, astfel cum
a fost formulată, este inadmisibilă.
19. Cu privire la dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea
nr. 304/2004, Curtea s-a mai pronunțat în ceea ce privește
competența colegiilor de conducere ale curților de apel, ale
tribunalelor, ale tribunalelor specializate și ale judecătoriilor de
a stabili modalitatea de desemnare a membrilor completelor de
judecată, din perspectiva acelorași critici ca cele invocate în
cauza de față, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai
2021, Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.164 din 8 decembrie 2021,
Decizia nr. 758 din 9 noiembrie 2021, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 43 din 14 ianuarie 2022, sau
Decizia nr. 423 din 29 septembrie 2022, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1.222 din 20 decembrie 2022,
constatând constituționalitatea dispozițiilor criticate.
20. Referitor la critica privind încălcarea art. 21 alin. (3) din
Constituție, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, precitată,
paragrafele 33—37, Curtea a observat că legiuitorul are
opțiunea să stabilească el însuși organul competent să
aprobe/valideze compunerea completelor de judecată sau, din
contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative
normative. Învestirea/Desemnarea colegiilor de conducere
ex lege cu competența de a stabili ele însele compunerea
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023

completelor de judecată nu pune nicio problemă de
constituționalitate. Curtea nu are competența să cenzureze
opțiunea legiuitorului de a stabili la nivelul curților de apel, al
tribunalelor sau al judecătoriilor organul competent să
aprobe/valideze compunerea completelor de judecată. Curtea
a mai reținut că nu există nicio prevedere constituțională sau
vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună
ca modul de desemnare a membrilor completelor să fie realizat
direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că
legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să
realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea
modalitate de legiferare nu echivalează cu conferirea de
competențe legislative unei autorități administrative.
21. De asemenea, Curtea a reținut că, dacă legea nu
prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completelor
să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar
actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa
unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două
modalități, înseamnă că această compunere a completului, sub
aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în
temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege.
22. Prin urmare, la paragraful 20 din Decizia nr. 758 din
9 noiembrie 2021, Curtea nu a constatat încălcarea dreptului la
un proces echitabil, în componenta sa referitoare la stabilirea
prin lege a instanței judecătorești, fiind respectate exigențele art. 21
alin. (3) din Constituție, astfel cum se interpretează, potrivit
art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, și prin prisma
exigențelor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
23. Referitor la critica privind încălcarea art. 124 din
Constituție, prin Decizia nr. 470 din 8 iulie 2021, precitată,
paragraful 29, Curtea a constatat că aceasta nu este întemeiată,
deoarece normele de lege criticate vizează reguli privind
compunerea completelor de judecată, fără a afecta principiul
înfăptuirii justiției în numele legii.
24. Cu privire la dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea
nr. 304/2004, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 470 din
8 iulie 2021, constatând, de asemenea, constituționalitatea
acestora. La paragraful 27 al deciziei menționate, Curtea a
reținut că, potrivit art. 11 din Legea nr. 304/2004, activitatea de
judecată se desfășoară cu respectarea „principiilor distribuirii
aleatorii a dosarelor și continuității”, iar, potrivit art. 53 alin. (1)
din aceeași lege, „repartizarea cauzelor pe complete de
judecată” se face în mod aleatoriu, în sistem informatizat.
Totodată, Curtea a reținut că legiuitorul a prevăzut că pot exista
motive obiective pentru care judecătorul să nu poată participa la
judecată. În acest sens, dispozițiile art. 52 alin. (1) teza finală
prevăd că schimbarea membrilor completelor se face în mod
excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de
Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.
25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale,
considerentele și soluțiile deciziilor menționate își păstrează
valabilitatea și în prezenta cauză.
26. Curtea mai reține, referitor la critica ce vizează dispozițiile
art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 din perspectiva lipsei de
claritate și de asigurare a unei imparțialități obiective a justiției,
că aceasta este neîntemeiată, deoarece repartizarea aleatorie
a cauzelor pe complete de judecată este clar stabilită prin lege
și constituie una dintre garanțiile legale ale imparțialității justiției.
Totodată, art. 53 alin. (2) din Legea nr. 304/2004 stabilește
următoarele: „Cauzele repartizate unui complet de judecată nu
pot fi trecute altui complet decât în condițiile prevăzute de lege.”
De asemenea, potrivit alin. (3) al art. 53 din aceeași lege,
„Sistemul de repartizare aleatorie a cauzelor pe completuri de
judecată se auditează extern, la fiecare 2 ani, sub conducerea
Ministerului Justiției și cu implicarea societății civile și a
organizațiilor profesionale ale magistraților. Concluziile auditului
sunt publice.” Așa cum a reținut Curtea, prin Decizia nr. 33 din
23 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 146 din 15 februarie 2018, paragraful 123, auditul
extern are ca obiect verificarea sistemului informatizat pe baza
căruia se realizează repartizarea aleatorie a cauzelor pe
complete de judecată. În ceea ce privește procedura de
auditare, legea se limitează la a stabili aspectele esențiale ale
activității de auditare, și anume sub conducerea cărei autorități
publice se desfășoară activitatea de auditare — Ministerul
Justiției, participarea reprezentanților societății civile și a
organizațiilor profesionale ale magistraților în cadrul procedurii,
precum și caracterul public al concluziilor auditului, toate
acestea reprezentând garanții ale unei evaluări obiective.

27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
1. Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la
informațiile de interes public, excepție ridicată de Bogdana Laura Alina Elisei-Uzun în Dosarul nr. 37.710/3/2018 al Curții de Apel
București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași
instanțe și constată că dispozițiile art. 52 alin. (1) și ale art. 53 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt
constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 16 martie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023 5

ACTE ALE COLEGIULUI MEDICILOR

STOMATOLOGI DIN ROMÂNIA
COLEGIUL MEDICILOR STOMATOLOGI DIN ROMÂNIA

DECIZIE
privind organizarea alegerilor membrilor organelor de conducere
ale Colegiului Medicilor Stomatologi din România și pentru aprobarea Regulamentului electoral
al Colegiului Medicilor Stomatologi din România
În temeiul art. 534 și al art. 5391 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările și completările ulterioare,
Consiliul național al Colegiului Medicilor Stomatologi din România adoptă următoarea decizie:
Art. 1. — Se aprobă organizarea alegerilor membrilor Art. 5. — Calendarul electoral cuprinzând perioada de
organelor de conducere ale Colegiului Medicilor Stomatologi din desfășurare a ședințelor adunărilor generale la nivel local și
România (CMSR) constituite la nivel național, respectiv la nivelul național având pe ordinea de zi alegerea membrilor organelor
colegiilor teritoriale. de conducere, precum și perioada de depunere a candidaturilor
Art. 2. — (1) În condițiile prevăzute de Regulamentul va fi stabilit prin decizie a Consiliului național și se publică în
electoral, în vederea organizării și desfășurării alegerilor se vor Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 6. — (1) Anunțul privind datele desfășurării alegerilor
organiza și vor funcționa comisii electorale locale la nivelul
prevăzute la art. 1, precum și perioada de depunere a
fiecărui colegiu teritorial, iar la nivelul CMSR se va organiza și candidaturilor se va face prin afișare la sediul și pe site-ul
va funcționa Comisia Electorală Centrală. colegiilor teritoriale, respectiv ale CMSR.
(2) Birourile executive ale colegiilor teritoriale, precum și (2) Informațiile prevăzute la alin. (1) pot fi comunicate
Biroul executiv național pot organiza câte un secretariat tehnic membrilor CMSR prin poștă electronică, precum și prin orice
pentru asigurarea suportului de specialitate necesar funcționării altă modalitate de publicitate.
comisiilor electorale. Art. 7. — Componența Comisiei Electorale Centrale se
Art. 3. — (1) Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea stabilește prin decizie a Consiliului național și se publică în
alegerilor la nivel local se suportă de consiliul colegiului teritorial Monitorul Oficial al României, Partea I.
în cadrul căruia se organizează alegerile, iar la nivel național se Art. 8. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al
suportă de Consiliul național al CMSR, denumit în continuare României, Partea I, și intră în vigoare la data de 1 octombrie
2023.
Consiliul național, în condițiile prevăzute de Regulamentul
Art. 9. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii se
electoral. abrogă Decizia Consiliului național al Colegiului Medicilor
(2) Cheltuielile cu deplasarea și indemnizația membrilor Stomatologi din România nr. 18/2CN/2019 pentru aprobarea
Comisiei Electorale Centrale se suportă de Consiliul național. Regulamentului electoral al Colegiului Medicilor Stomatologi din
Art. 4. — Se aprobă Regulamentul electoral al Colegiului România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
Medicilor Stomatologi din România, prevăzut în anexa care face nr. 707 din 28 august 2019, cu modificările și completările
parte integrantă din prezenta decizie. ulterioare.

Președintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România,

Ecaterina Ionescu

Bârsana, 19 mai 2023.

Nr. 6/2CN.

ANEXĂ

REGULAMENTUL ELECTORAL
al Colegiului Medicilor Stomatologi din România
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. — Prezentul regulament reglementează organizarea
și desfășurarea alegerilor pentru organele de conducere ale
Colegiului Medicilor Stomatologi din România, denumit în
continuare CMSR, constituite la nivel național, respectiv la
nivelul colegiilor teritoriale.
Art. 2. — În sensul prezentului regulament, termenii de mai
jos au următoarele semnificații:
a) act de identitate — cartea de identitate, cartea electronică
de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de
identitate, pașaportul, precum și, în cazul cetățenilor străini
membri ai CMSR, certificatul de înregistrare, cartea de
rezidență, cartea de rezidență permanentă;
b) Adunarea generală națională — Adunarea generală
națională a CMSR;
c) biroul executiv — biroul executiv al consiliului colegiului
teritorial, denumit și biroul executiv al colegiului teritorial;
d) Biroul executiv național — Biroul executiv național al
CMSR;
e) colegiu teritorial — colegiul medicilor stomatologi organizat
la nivel județean, respectiv al municipiului București;
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
f) Consiliul național — Consiliul național al CMSR;
g) listă electorală — listă cu membrii cu drept de vot,
ordonată în ordine alfabetică;
h) listă electorală suplimentară — lista electorală cu membrii
cu drept de vot care nu au fost incluși în listă electorală inițială;
i) sediul comisiei — sediul colegiului teritorial sau, după caz,
sediul CMSR în cadrul căruia funcționează comisiile electorale.
Art. 3. — Alegerea membrilor organelor de conducere ale
CMSR se va face, de jos în sus, cu respectarea principiilor
democratice și a egalității membrilor corpului profesional.
Art. 4. — (1) Membrii consiliului colegiului teritorial, precum
și reprezentanții colegiului teritorial în Adunarea generală
națională se aleg prin vot direct, secret și liber exprimat de către
membrii fiecărui colegiu teritorial în cadrul adunării generale de
alegeri.
(2) Membrii biroului executiv al colegiului teritorial se aleg
prin vot direct, secret și liber exprimat de către membrii
consiliului colegiului respectiv întruniți în plen, structura biroului
executiv urmând a fi stabilită conform prevederilor art. 74
alin. (7).
(3) Membrii Biroului executiv național se aleg prin vot direct,
secret și liber exprimat de către membrii Adunării generale
naționale în cadrul Adunării generale naționale de alegeri.
Art. 5. — (1) În cazul alegerilor pentru Biroul executiv
național, consiliul colegiului teritorial sau pentru Adunarea
generală națională sunt declarați aleși în funcție candidații care
au obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, în
condițiile prevăzute de prezentul regulament.
(2) În cazul alegerilor pentru biroul executiv al colegiului
teritorial sunt declarați aleși ca membri ai acestuia candidații
care au obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate,
în condițiile prevăzute de prezentul regulament.
Art. 6. — (1) Fiecare alegător își exprimă votul personal.
(2) Exercitarea votului în numele altui alegător este interzisă.
(3) Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret.
Art. 7. — Dreptul de vot, precum și dreptul de a fi ales pot fi
exercitate numai de către medicii stomatologi membri ai CMSR.
Art. 8. — Dreptul de vot îl au numai membrii CMSR care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au cotizația plătită la zi;
b) nu sunt suspendați din calitatea de membru al CMSR.
Art. 9. — Dreptul de a fi ales în organele de conducere ale
CMSR, la nivel local sau național, îl au numai medicii
stomatologi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au plătită la zi cotizația;
b) nu au suspendat dreptul de exercitare a profesiei de medic
stomatolog;
c) nu se află în unul dintre cazurile de nedemnitate sau
incompatibilitate prevăzute la art. 489 și 490 din Legea
nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată,
cu modificările și completările ulterioare;
d) nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 5 ani.
Art. 10. — (1) Dreptul de a alege și de a fi ales se poate
exercita numai în cadrul colegiului teritorial al cărui membru este
alegătorul, în cazul alegerii reprezentanților colegiului teritorial în
Adunarea generală națională și a membrilor consiliului colegiului
teritorial.
(2) Dovada calității de membru al colegiului teritorial se va
face, acolo unde medicul stomatolog nu se găsește pe lista
electorală, cu ultima dovadă a plății cotizației.
Art. 11. — (1) Un membru al unui colegiu teritorial poate
candida local pentru alegerea ca:
a) membru în consiliul colegiului teritorial;
b) reprezentant al colegiului teritorial în Adunarea generală
națională.
(2) Pe lista pentru funcția de membru în cadrul biroului
executiv al colegiului teritorial pot candida numai medicii
stomatologi validați de Comisia Electorală Centrală în funcția de
membru al consiliului colegiului teritorial.
(3) Pe listele pentru funcțiile din cadrul Biroului executiv
național pot candida numai medicii stomatologi validați de
Comisia Electorală Centrală în funcția de reprezentant al
colegiului teritorial în Adunarea generală națională.
(4) Reprezentanții colegiilor teritoriale în Adunarea generală
națională pot candida numai pentru una dintre funcțiile din cadrul
Biroului executiv național, respectiv:
a) președinte;
b) vicepreședinte;
c) trezorier;
d) secretar general.
(5) Înscrierea candidaților pe buletinele de vot se face numai
după validarea candidaturilor acestora, în condițiile prevăzute
de prezentul regulament.
Art. 12. — (1) Membrii comisiilor electorale trebuie să
îndeplinească cumulativ următoarele condiții:
a) să dețină calitatea de membru al CMSR;
b) să dețină dreptul de exercitare a profesiei;
c) să nu fi demisionat sau să nu fi fost revocați din calitatea
de membru al comisiilor electorale în ultimii 5 ani;
d) să nu fi fost sancționați disciplinar în ultimii 5 ani;
e) să nu fi fost revocați din funcții de conducere deținute în
cadrul corpului profesional, la nivel local sau național, în ultimii
5 ani.
(2) Membrii Comisiei Electorale Centrale nu pot deține și
calitatea de membru al comisiei electorale locale.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) sunt aplicabile și pentru membrii
supleanți.
(4) Deciziile de validare a componenței comisiei electorale
locale, adoptate de Comisia Electorală Centrală cu prilejul
constituirii sau completării comisiei electorale locale, atestă
calitatea de membru al comisiei electorale locale.
(5) Decizia Consiliului național prin care se aprobă
constituirea sau completarea Comisiei Electorale Centrale,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, atestă
calitatea de membru al Comisiei Electorale Centrale.
Art. 13. — (1) Membrii comisiilor electorale, inclusiv membrii
supleanți, nu pot candida la funcțiile elective în legislatura pentru
care se organizează alegerile.
(2) Înaintea confirmării în această calitate, membrii comisiilor
electorale se vor angaja în scris să nu candideze la o funcție
electivă în legislatura pentru care se organizează respectivele
alegeri.
(3) Membrii comisiilor electorale nu pot fi soț/soție, rude sau
afini până la gradul IV inclusiv ai candidaților la funcțiile elective.
(4) În situația în care se depune candidatura de către medici
stomatologi care dețin calitatea de soț/soție, rudă sau afin până
la gradul IV inclusiv al unuia dintre membrii comisiilor electorale,
membrul comisiei electorale aflat în conflict de interese va aduce
la cunoștința celorlalți membri acest aspect și va solicita
înlocuirea.
(5) Exercitarea corectă și imparțială a funcției de membru al
comisiei electorale este obligatorie.
(6) Membrii comisiilor electorale și ai secretariatelor tehnice
organizate pe lângă acestea au obligația de a păstra
confidențialitatea datelor cu caracter personal prelucrate
conform prevederilor prezentului regulament.
(7) Membrii comisiilor electorale răspund disciplinar și pentru
săvârșirea următoarelor fapte:
a) refuzul de a primi și înregistra o întâmpinare, contestație
sau orice altă cerere formulată în scris;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
b) înmânarea buletinului de vot unui alegător care nu
prezintă actul de identitate ori care refuză să semneze în lista
electorală sau în lista electorală suplimentară în care este înscris
pentru primirea buletinului de vot sau a ștampilei cu mențiunea
„Votat”;
c) deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru
închiderea votării;
d) încălcarea obligației de a participa la activitatea comisiilor
electorale.
Art. 14. — Încetarea calității de membru al comisiei electorale
intervine în următoarele situații:
a) demisie;
b) incompatibilitate apărută ulterior dobândirii calității de
membru al comisiei electorale;
c) deces;
d) revocare;
e) imposibilitatea exercitării calității de membru al comisiei
electorale;
f) transferul în alt colegiu teritorial, în cazul membrilor
comisiei electorale locale;
g) suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de medic
stomatolog;
h) pierderea calității de membru al CMSR.
CAPITOLUL II
Comisiile electorale
SECȚIUNEA 1
Comisia electorală locală
Art. 15. — (1) La nivelul fiecărui colegiu teritorial se
organizează o comisie electorală locală formată dintr-un număr
impar de membri, respectiv între 3 și 15 membri, în funcție de
numărul membrilor înscriși în colegiul respectiv, aprobați în mod
individual de către consiliul colegiului teritorial la propunerea
biroului executiv.
(2) Odată cu membrii titulari se pot aproba, în condițiile
prevăzute la alin. (1), cel mult 5 membri supleanți.
(3) În situația în care cvorumul comisiei electorale locale nu
poate fi întrunit, consiliul colegiului teritorial aprobă, în condițiile
prevăzute la alin. (1), completarea membrilor comisiei.
Prevederile art. art. 16 alin. (3) și ale art. 19 sunt aplicabile.
Art. 16. — (1) Comisia electorală locală nu este subordonată
organelor de conducere ale colegiului teritorial.
(2) Comisia electorală locală își desfășoară activitatea sub
supravegherea și controlul Comisiei Electorale Centrale,
conform prevederilor prezentului regulament.
(3) Componența comisiei electorale locale se validează de
către Comisia Electorală Centrală în condițiile prevăzute de
prezentul regulament.
Art. 17. — (1) Comisia electorală locală funcționează la
sediul colegiului teritorial.
(2) Biroul executiv pune la dispoziția comisiei electorale
locale, pe toată durata funcționării sale, un spațiu corespunzător
desfășurării activităților, precum și, în limita posibilităților, un
secretariat tehnic coordonat de către președintele comisiei.
(3) Condițiile materiale, logistice și financiare necesare
funcționării comisiei electorale locale, precum și organizării și
desfășurării alegerilor la nivel local sunt asigurate de către
consiliul colegiului teritorial.
Art. 18. — (1) La prima întrunire, care va avea loc în perioada
stabilită conform calendarului electoral aprobat de Consiliul
național, denumit în continuare calendarul electoral, comisia
electorală locală își alege dintre membrii săi un președinte și un
secretar.
7
(2) Președintele conduce ședințele și activitatea comisiei
electorale locale și este singurul abilitat să facă publice datele și
informațiile ce decurg din activitatea comisiei ori din organizarea
și desfășurarea alegerilor la nivelul colegiului teritorial.
(3) În absența președintelui, atribuțiile prevăzute la alin. (2)
se exercită de către secretar.
(4) În situația în care președintele sau secretarul comisiei
electorale locale nu își poate exercita atribuțiile, membrii
comisiei aleg un alt președinte sau, după caz, un alt secretar,
prin vot secret, cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți.
Prevederile art. 16 alin. (3) și ale art. 19 sunt aplicabile.
Art. 19. — (1) În termen de 24 de ore de la data stabilirii
structurii comisiei electorale locale, președintele acesteia
comunică Comisiei Electorale Centrale numele și prenumele
membrilor, precum și ale membrilor supleanți, funcțiile deținute
în cadrul comisiei de către fiecare membru, adresa sediului unde
își desfășoară activitatea, numerele de telefon și fax, precum și
adresa de poștă electronică, conform modelului prevăzut în
anexa nr. 1.
(2) Comisia electorală locală poate exercita atribuțiile
prevăzute de prezentul regulament numai după validarea
componenței sale de către Comisia Electorală Centrală.
Art. 20. — (1) Deciziile comisiei electorale locale se iau cu
majoritate simplă de voturi, în prezența a minimum două treimi
din numărul membrilor săi.
(2) În cazul egalității de voturi la luarea unei decizii, votul
președintelui comisiei sau, în lipsa acestuia, al secretarului este
decisiv.
(3) Prezența președintelui sau, în lipsa acestuia, a
secretarului este obligatorie în momentul votării deciziilor.
Art. 21. — (1) Ședințele comisiei electorale locale sunt
consemnate de către secretarul comisiei în procese-verbale de
ședință, care sunt semnate de către președinte, secretar și
ceilalți membri prezenți ai comisiei electorale.
(2) Păstrarea tuturor documentelor ce rezultă din activitatea
comisiei electorale locale se organizează de către secretarul
comisiei.
Art. 22. — (1) Deciziile emise de comisia electorală locală
sau orice alt act emanând de la aceasta, dacă nu se stabilește
altfel prin prezentul regulament, sunt semnate de către
președintele comisiei și de către secretarul acesteia.
(2) În lipsa președintelui sau a secretarului, documentele
prevăzute la alin. (1) vor fi semnate astfel:
a) în lipsa președintelui, documentele se semnează de
secretar (pentru președinte) și un alt membru al comisiei
desemnat în acest sens de către ceilalți membri prezenți (pentru
secretar);
b) în lipsa secretarului, documentele se semnează de
președinte și un alt membru al comisiei desemnat în acest sens
de către ceilalți membri prezenți (pentru secretar).
(3) În cazul comunicării corespondenței comisiei electorale,
adresele de înaintare se semnează de secretar sau, în lipsa
acestuia, de către un alt membru al comisiei desemnat de
președinte.
Art. 23. — (1) Pe durata funcționării sale, comisia electorală
locală are o ștampilă proprie care este ținută de către
președintele comisiei sau, în lipsa acestuia, de către secretar.
(2) Forma și conținutul ștampilei prevăzute la alin. (1) sunt
stabilite prin decizie a Comisiei Electorale Centrale.
Art. 24. — (1) Comisia electorală locală informează imediat
Comisia Electorală Centrală despre problemele apărute în
legătură cu interpretarea și aplicarea prezentului regulament și
se conformează deciziilor de îndrumare adoptate de Comisia
Electorală Centrală.
(2) Deciziile Comisiei Electorale Centrale sunt obligatorii
pentru comisia electorală locală.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
Art. 25. — (1) Comisia electorală locală exercită următoarele
atribuții:
a) organizează în bune condiții desfășurarea alegerilor la
nivel local, inclusiv prin stabilirea locației necesare desfășurării
alegerilor, la propunerea biroului executiv, și prin supravegherea
dotării acesteia cu un număr suficient de cabine de vot în funcție
de numărul de membri cu drept de exercitare a profesiei înscriși
în colegiul teritorial, astfel încât să se asigure exprimarea
secretă a votului;
b) preia de la biroul executiv, pe baza unui proces-verbal,
lista cu membrii înscriși în colegiul teritorial cu drept de
exercitare a profesiei, respectiv fără drept de exercitare a
profesiei, cu precizarea membrilor cu drept de vot;
c) actualizează lista electorală cuprinzând membrii cu drept
de vot, dacă este cazul, și aprobă lista finală;
d) comunică Comisiei Electorale Centrale numărul de
membri cu drept de vot, precum și numărul membrilor înscriși
în colegiul teritorial, cu precizarea numărului celor care au drept
de exercitare a profesiei, respectiv al celor fără drept de
exercitare a profesiei, conform modelului prevăzut în anexa
nr. 2;
e) întocmește lista electorală suplimentară cu alegătorii care
nu s-au regăsit pe lista publicată conform alin. (2), după ce
verifică dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de prezentul
regulament pentru a putea exercita dreptul de vot în cadrul
colegiului teritorial;
f) primește și înregistrează candidaturile depuse personal de
candidați sau prin procură specială notarială;
g) verifică îndeplinirea condițiilor de fond și formă pentru ca
un medic stomatolog să poată candida, înregistrând
candidaturile care îndeplinesc cerințele legale și respingându-le
pe cele neconforme;
h) publică, prin afișare la sediul comisiei și pe site-ul oficial al
colegiului teritorial, și comunică Comisiei Electorale Centrale:
(i) candidaturile depuse, admise și, după caz, respinse;
(ii) candidaturile rămase definitive, cu 3 zile înainte de
data alegerilor, iar în ziua alegerilor le publică și la
locul votării, înainte de începerea votării;
i) urmărește procesul de tipărire a buletinelor de vot,
beneficiind de sprijinul tehnic și financiar al consiliului colegiului
teritorial;
j) păstrează sub sigiliu buletinele de vot, comanda de tipărire
și procesul-verbal de primire a acestora; în cazul în care
tipărirea se face prin mijloace proprii se va întocmi un proces-
verbal de realizare a buletinelor de vot și de predare a acestora
către comisia electorală locală;
k) publică, prin afișare la sediul colegiului teritorial, precum și
pe site-ul acestuia sau, cu sprijinul biroului executiv, prin orice
altă modalitate stabilită de comisia electorală locală, data, locul,
programul și modalitatea de desfășurare a alegerilor la nivel
local, activitate suportată din fondurile colegiului teritorial;
informațiile menționate anterior se comunică membrilor
colegiului teritorial și prin mijloace electronice;
l) coordonează lucrările adunărilor generale de alegeri și
operațiunile de votare, luând toate măsurile pentru asigurarea
ordinii în locația în care are loc votarea și în jurul acesteia;
m) numără voturile, stabilește valabilitatea voturilor
exprimate, totalizează voturile exprimate și stabilește rezultatele
alegerilor, pe care le comunică Comisiei Electorale Centrale în
vederea validării;
n) soluționează întâmpinările referitoare la propria activitate
și contestațiile cu privire la actele și operațiunile proprii;
o) primește și comunică Comisiei Electorale Centrale
contestațiile formulate împotriva deciziilor comisiei electorale
locale;
p) redactează în două exemplare procesul-verbal de
desfășurare a alegerilor și procesul-verbal cu rezultatele finale;
q) înaintează Comisiei Electorale Centrale un exemplar al
procesului-verbal de desfășurare a alegerilor și al procesului-
verbal cu rezultatele finale, însoțit de listele cu candidații aleși;
r) prin președinte sau, în lipsa președintelui, prin secretar,
comunică presei, la cerere, informații legate de desfășurarea
alegerilor;
s) acreditează, la cerere, în condițiile prevăzute de prezentul
regulament, observatori care doresc să urmărească
desfășurarea alegerilor;
t) organizează, dacă este cazul, noi alegeri, în baza deciziei
Comisiei Electorale Centrale;
u) afișează la sediul colegiului teritorial rezultatele alegerilor
locale, precum și rezultatele finale ale acestora validate de
Comisia Electorală Centrală;
v) atribuie mandatele celor aleși, după validarea alegerilor
de către Comisia Electorală Centrală;
w) îndeplinește orice altă activitate privind alegerile dispusă
de către Comisia Electorală Centrală sau stabilită prin prezentul
regulament.
(2) Cu cel puțin 3 zile înaintea datei votării, comisia electorală
locală, prin grija președintelui și a secretarului, publică pe
site-ul colegiului teritorial un extras al listei electorale cuprinzând
numele și prenumele membrilor colegiului teritorial cu drept de
vot și asigură accesul public la listă la sediul colegiului teritorial.
Comisia electorală locală întocmește un proces-verbal în care
se menționează data afișării.
Art. 26. — După validarea de către Comisia Electorală
Centrală a alegerilor pentru membrii consiliului colegiului
teritorial și a reprezentanților colegiului teritorial în Adunarea
generală națională, comisia electorală locală emite mandatele
celor aleși și convoacă în termen de maximum 3 zile consiliul
colegiului teritorial.
Art. 27. — (1) Prima ședință a consiliului colegiului teritorial
de alegere a biroului executiv este condusă de către comisia
electorală locală, prin președintele comisiei sau, în lipsa
acestuia, prin secretar.
(2) După validarea alegerii biroului executiv, inclusiv a
structurii acestuia de către Comisia Electorală Centrală, comisia
electorală locală își încetează de drept activitatea, fiind
considerată dizolvată.
SECȚIUNEA a 2-a
Comisia Electorală Centrală
Art. 28. — (1) La nivelul CMSR se organizează Comisia
Electorală Centrală formată dintr-un număr impar de membri,
respectiv între 5 și 15 membri aprobați în mod individual de către
Consiliul național la propunerea Biroului executiv național.
(2) Odată cu membrii titulari se pot aproba, în condițiile
prevăzute la alin. (1), cel mult 7 membri supleanți.
(3) În situația în care cvorumul Comisiei Electorale Centrale
nu poate fi întrunit, Consiliul național aprobă, în condițiile
prevăzute la alin. (1), completarea membrilor comisiei.
Prevederile art. 12 alin. (5) sunt aplicabile.
Art. 29. — (1) Comisia Electorală Centrală nu este
subordonată în niciun fel structurilor care au desemnat membrii
săi.
(2) Comisia Electorală Centrală își desfășoară activitatea în
mod independent, conform prevederilor prezentului regulament.
Art. 30. — (1) Comisia Electorală Centrală funcționează la
sediul CMSR.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
(2) Biroul executiv național pune la dispoziția Comisiei
Electorale Centrale, pe toată durata funcționării sale, un spațiu
corespunzător desfășurării activităților, precum și un secretariat
tehnic coordonat de către președintele comisiei.
(3) Condițiile materiale, logistice și financiare necesare
funcționării Comisiei Electorale Centrale, precum și organizării
și desfășurării alegerilor la nivel național sunt asigurate de către
Consiliul național.
Art. 31. — (1) La prima întrunire, care va avea loc în prima zi
din calendarul electoral, Comisia Electorală Centrală își va alege
dintre membrii săi un președinte și un secretar.
(2) Președintele sau, în lipsa acestuia, secretarul conduce
ședințele Comisiei Electorale Centrale.
(3) Președintele este singurul abilitat să facă publice datele
și informațiile decurgând din activitatea Comisiei Electorale
Centrale ori din organizarea și desfășurarea alegerilor pentru
funcțiile din Biroul executiv național.
(4) În situația în care președintele sau secretarul Comisiei
Electorale Centrale nu își poate exercita atribuțiile, membrii
comisiei aleg un alt președinte sau, după caz, un alt secretar,
prin vot secret, cu majoritatea simplă a voturilor celor prezenți.
Art. 32. — (1) Deciziile Comisiei Electorale Centrale se iau cu
majoritate simplă de voturi, în prezența a minimum două treimi
din numărul membrilor săi.
(2) În cazul egalității de voturi la luarea unei decizii, votul
președintelui comisiei sau, în lipsa acestuia, al secretarului este
decisiv.
(3) Prezența președintelui sau, în lipsa acestuia, a
secretarului este obligatorie în momentul votării deciziilor.
Art. 33. — (1) Ședințele Comisiei Electorale Centrale sunt
consemnate de către secretarul comisiei în procese-verbale de
ședință, care sunt semnate de către președinte, secretar și
ceilalți membri prezenți ai Comisiei Electorale Centrale.
(2) Păstrarea tuturor documentelor ce rezultă din activitatea
Comisiei Electorale Centrale se organizează de către secretarul
comisiei.
Art. 34. — (1) Deciziile emise de Comisia Electorală Centrală
sau orice alt act emanând de la aceasta, dacă nu se stabilește
altfel prin prezentul regulament, sunt semnate de către
președintele comisiei și de către secretarul acesteia.
(2) Prevederile art. 22 alin. (2) și (3) sunt aplicabile.
Art. 35. — (1) Pe durata funcționării sale, Comisia Electorală
Centrală are o ștampilă proprie, care este ținută de către
președintele comisiei sau, în lipsa acestuia, de către secretar.
(2) Forma și conținutul ștampilei prevăzute la alin. (1) sunt
stabilite prin decizie a Comisiei Electorale Centrale.
Art. 36. — Atribuțiile Comisiei Electorale Centrale sunt:
a) urmărește aplicarea prezentului regulament, pentru buna
desfășurare a alegerilor locale și naționale;
b) asigură respectarea, aplicarea corectă și interpretarea
unitară pe întreg teritoriul țării a dispozițiilor legale, a prevederilor
Regulamentului de organizare și funcționare a CMSR referitoare
la alegeri, precum și a prezentului regulament;
c) coordonează desfășurarea alegerilor la nivel local și
adoptă decizii de îndrumare în vederea aplicării unitare a
prezentului regulament și a procedurilor electorale cu privire la
organizarea și desfășurarea alegerilor locale și naționale;
d) rezolvă întâmpinările și contestațiile cu privire la modul de
constituire, componența și activitatea comisiilor electorale
locale;
e) soluționează contestațiile formulate împotriva deciziilor
comisiilor electorale locale;
f) soluționează contestațiile referitoare la modul de
desfășurare a votării și de stabilire a rezultatelor;
9
g) primește și înregistrează numărul de alegători cu drept de
vot, precum și numărul membrilor înscriși în fiecare colegiu
teritorial, cu drept de exercitare a profesiei, respectiv fără drept
de exercitare a profesiei;
h) primește procesele-verbale de desfășurare a alegerilor,
precum și procesele-verbale conținând rezultatele alegerilor,
însoțite de listele cu candidații aleși, întocmite de către comisiile
electorale locale;
i) validează sau invalidează candidaturile admise de
comisiile electorale locale, conform prevederilor prezentului
regulament;
j) validează sau invalidează candidații aleși și alegerile din
fiecare colegiu teritorial, conform prevederilor prezentului
regulament;
k) primește și înregistrează listele cu reprezentanții colegiilor
teritoriale aleși în Adunarea generală națională;
l) convoacă, prin biroul executiv al colegiului teritorial,
reprezentanții colegiilor teritoriale pentru ședința Adunării
generale naționale de alegeri;
m) primește, înregistrează și validează sau invalidează
candidaturile pentru funcțiile din Biroul executiv național;
n) publică la sediul CMSR și la intrarea în sala în care se va
desfășura votarea lista cu membrii Adunării generale naționale
și lista cu candidații pentru funcțiile din Biroul executiv național;
o) urmărește procesul de tipărire a buletinelor de vot, cu
sprijinul tehnic și financiar al Consiliului național;
p) păstrează sub sigiliu buletinele de vot, comanda de tipărire
și procesul-verbal de primire a acestora;
q) pregătește și organizează din timp și în bune condiții
desfășurarea alegerilor naționale, inclusiv prin stabilirea locației
necesare desfășurării alegerilor, la propunerea Biroului executiv
național, și prin supravegherea dotării acesteia cu un număr
suficient de cabine de vot, în funcție de numărul membrilor
Adunării generale naționale, astfel încât să se asigure
exprimarea secretă a votului;
r) coordonează lucrările Adunării generale naționale de
alegeri și operațiunile de votare, luând toate măsurile pentru
asigurarea ordinii în locația în care are loc votarea și în jurul
acesteia;
s) numără voturile, stabilește valabilitatea voturilor exprimate,
totalizează voturile exprimate și stabilește rezultatele alegerilor;
t) redactează în două exemplare procesele-verbale de
desfășurare a alegerilor și procesul-verbal cu rezultatele finale,
însoțit de listele cu candidații aleși;
u) primește și soluționează contestațiile înregistrate împotriva
activității și deciziilor proprii;
v) dispune renumărarea voturilor sau refacerea centralizării
voturilor și a rezultatului alegerilor, în situația în care constată
că au fost comise erori sau există neconcordanțe între datele
consemnate în procesele-verbale;
w) informează Consiliul național cu privire la situația de
invalidare a unor alegeri, dacă este cazul;
x) adoptă decizii de organizare de noi alegeri.
Art. 37. — După validarea alegerii membrilor Biroului
executiv național, Comisia Electorală Centrală își încetează de
drept activitatea, fiind considerată dizolvată.
Art. 38. — (1) Prima ședință a Biroului executiv național este
condusă de președintele ales.
(2) Biroul executiv național se convoacă în termen de
maximum 5 zile de la validarea alegerilor de către Comisia
Electorală Centrală.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
CAPITOLUL III
Campania electorală
Art. 39. — (1) În campania electorală candidații și ceilalți
membri ai CMSR au dreptul să își exprime opiniile în mod liber
și fără nicio discriminare, cu respectarea dispozițiilor Codului
deontologic al medicului stomatolog și ale prezentului
regulament.
(2) Campania electorală se încheie cu 3 zile înainte de ziua
votării.
Art. 40. — (1) În procesul electoral este interzisă orice
acțiune, prin orice mijloace, de propagandă în favoarea sau
împotriva unuia sau a mai multor candidați care contravine
Codului deontologic al medicului stomatolog și reglementărilor
corpului profesional.
(2) Folosirea de termeni injurioși sau indecenți la adresa
candidaților, a membrilor organelor de conducere ale CMSR
constituite la nivel local sau național ori a corpului profesional
este interzisă.
(3) Săvârșirea faptelor prevăzute la alin. (1) sau (2)
reprezintă abatere disciplinară gravă.
(4) Persoana lezată poate sesiza comisia de disciplină
competentă privind încălcarea dispozițiilor prezentului articol.
(5) Comisia electorală poate comunica faptele sesizate către
biroul executiv sau, după caz, către Biroul executiv național,
care poate dispune declanșarea anchetei disciplinare din oficiu.
CAPITOLUL IV
Candidaturile
Art. 41. — (1) Declarația de candidatură va fi adresată
comisiei electorale.
(2) Candidaturile se vor depune personal sau prin
împuternicit cu procură specială notarială la secretariatul
comisiei electorale, cu respectarea termenelor prevăzute de
calendarul electoral.
(3) Secretarul comisiei electorale sau persoana desemnată
primește și înregistrează depunerea candidaturii, menționând
într-un registru toate actele primite de la candidat, respectiv
declarația de candidatură, precum și orice alte documente care
dovedesc îndeplinirea condițiilor necesare pentru a candida, și
înaintează candidatura comisiei electorale.
(4) Declarația de candidatură se completează pe un
formular-tip elaborat de către Comisia Electorală Centrală, care
va cuprinde cel puțin următoarele mențiuni:
a) numele și prenumele, specialitatea și gradul profesional
deținute, precum și, acolo unde este cazul, titlul științific;
b) vechimea în profesie;
c) datele de contact (poștă electronică, telefon, fax);
d) mandatul sau, în cazul alegerilor pentru consiliul colegiului
teritorial și pentru Adunarea generală națională, mandatele
pentru care dorește să candideze;
e) declarația pe propria răspundere că sunt îndeplinite
condițiile legale și regulamentare pentru a candida;
f) declarația pe propria răspundere conform căreia, în situații
de incompatibilitate, va opta pentru una dintre funcții înainte de
primirea mandatului;
g) data și semnătura candidatului.
(5) Nedeclararea situației de incompatibilitate în declarația
de candidatură reprezintă abatere disciplinară gravă.
Art. 42. — (1) După încheierea perioadei de depunere a
candidaturilor, comisia electorală afișează candidaturile depuse
la sediul comisiei și pe site-ul colegiului teritorial, întocmind un
proces-verbal în care se menționează data afișării.
(2) În termen de maximum două zile de la înregistrarea
candidaturilor, comisiile electorale vor aduce la cunoștința
candidaților admiterea sau respingerea candidaturilor prin una
dintre următoarele modalități care să asigure informarea:
telefon/fax/poștă electronică, precum și prin afișare la sediul
comisiei și pe site-ul colegiului teritorial.
Art. 43. — Contestațiile împotriva admiterii sau a respingerii
candidaturii de către comisia electorală locală se vor face în cel
mult 24 de ore de la data afișării.
Art. 44. — (1) Lista cu candidaturile înregistrate de comisia
electorală locală, respectiv lista cu candidaturile admise și cele
respinse pentru care nu s-a formulat contestație, se comunică
Comisiei Electorale Centrale.
(2) Comisia Electorală Centrală va valida sau va invalida
candidaturile admise de comisia electorală locală, după
verificarea îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezentul
regulament, în termen de maximum 24 de ore de la
comunicarea acestora de către comisia electorală locală.
Art. 45. — După expirarea termenului de depunere a
candidaturilor, soluționarea eventualelor contestații și validarea
candidaturilor de către Comisia Electorală Centrală, comisia
electorală locală încheie un proces-verbal prin care constată
rămânerea definitivă a candidaturilor.
Art. 46. — (1) Comisia electorală locală va întocmi listele
finale cu candidaturile admise și le va transmite Comisiei
Electorale Centrale, cel mai târziu cu 3 zile înaintea datei
alegerilor, împreună cu o copie a procesului-verbal de
constatare a rămânerii definitive a candidaturilor.
(2) Listele finale cu candidaturile admise, în ordinea
alfabetică, vor fi afișate, prin grija comisiei electorale, la sediul
acesteia, pe site-ul colegiului și la sala unde se va desfășura
votarea.
(3) La nivel local vor fi realizate 2 liste separate:
a) o listă pentru consiliul colegiului teritorial;
b) o listă pentru reprezentanții colegiului teritorial în Adunarea
generală națională.
(4) La nivel național vor fi realizate liste separate pentru
fiecare funcție din Biroul executiv național.
(5) În listele finale cu candidaturi se vor menționa vizibil locul,
data și programul de desfășurare a votării.
CAPITOLUL V
Buletinele de vot
Art. 47. — (1) Înainte de tipărirea tirajului final, comisia
electorală locală transmite Comisiei Electorale Centrale, prin
poșta electronică sau prin fax, pentru validare, modelul
buletinelor de vot pentru alegerile organizate la nivel local.
(2) Modelul buletinelor de vot va fi redactat cu respectarea
caracteristicilor stabilite prin decizie a Comisiei Electorale
Centrale.
(3) Numărul de file ale buletinelor de vot va fi stabilit de
comisia electorală locală în funcție de numărul total al
candidaților.
(4) Filele buletinelor de vot vor fi tipărite numai pe fața
acestora.
(5) Buletinele de vot se vor tipări sub supravegherea comisiei
electorale și vor avea formatul unei foi A4 sau, dacă este cazul,
al unui pliant A4 (dacă este posibil, foaie A3 pliată pe jumătate).
(6) Câte un model al buletinelor de vot se va afișa la sediul
comisiei electorale locale și la intrarea în sala în care se va
desfășura votarea, după ce a fost vizat și anulat de președintele
comisiei electorale.
Art. 48. — (1) La nivel local vor exista două modele de
buletine de vot având culoare diferită raportat la funcția pentru
care se candidează: membru în consiliul colegiului teritorial,
respectiv reprezentant al colegiului teritorial în Adunarea
generală națională.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
(2) La nivel național vor exista patru modele de buletine de
vot având culoare diferită raportat la funcția pentru care se
candidează: președinte, vicepreședinte, trezorier, secretar
general.
(3) În buletinele de vot candidații vor fi trecuți în ordine
alfabetică, menționându-se numele și prenumele. În situația în
care vor exista candidați cu nume și prenume identice, se va
menționa suplimentar și inițiala tatălui.
Art. 49. — (1) Pe prima pagină a buletinului de vot se vor
menționa următoarele informații:
a) data alegerilor;
b) perioada mandatului;
c) modalitatea de votare;
d) numărul de locuri eligibile;
e) numărul maxim al candidaților care pot fi votați;
f) cazurile în care buletinul de vot se anulează, specificându-se
în mod expres faptul că votarea unui număr mai mare de
candidați decât cel menționat are ca rezultat anularea buletinului
de vot.
(2) Numărul locurilor eligibile se va stabili prin decizie a
Comisiei Electorale Centrale, cu respectarea următoarelor
proporții:
a) în cazul alegerilor pentru consiliul colegiului teritorial:
(i) 7 locuri, pentru colegiile teritoriale cu cel mult 300 de
medici stomatologi înscriși;
(ii) 11 locuri, pentru colegiile teritoriale cu 301—500 de
medici stomatologi înscriși;
(iii) 13 locuri, pentru colegiile teritoriale cu 501—1.000 de
medici stomatologi înscriși;
(iv) 19 locuri, pentru colegiile teritoriale cu 1.001—2.000
de medici stomatologi înscriși;
(v) 21 de locuri, pentru colegiile teritoriale cu peste 2.000
de medici stomatologi înscriși;
(vi) 47 de locuri pentru Colegiul Medicilor Stomatologi
București;
b) în cazul alegerilor pentru Adunarea generală națională
norma de reprezentare este de 1/200 de membri înscriși în
fiecare colegiu teritorial, cel puțin un reprezentant pentru un
colegiu teritorial;
c) în cazul alegerilor pentru biroul executiv al colegiului
teritorial:
(i) 3 locuri, pentru colegiile teritoriale cu un număr de
cel mult 300 de medici stomatologi înscriși;
(ii) 5 locuri, pentru colegiile teritoriale cu un număr de
301—5.000 de medici stomatologi înscriși;
(iii) 7 locuri, pentru Colegiul Medicilor Stomatologi
București;
d) în cazul alegerilor pentru funcțiile din Biroul executiv
național:
(i) 1 loc pentru funcția de președinte;
(ii) 4 locuri pentru funcția de vicepreședinte;
(iii) 1 loc pentru funcția de trezorier;
(iv) 1 loc pentru funcția de secretar general.
(3) Numărul reprezentanților colegiilor teritoriale în Adunarea
generală națională este reprezentat de numărul natural rezultat
prin împărțirea numărului de membri înscriși în colegiul teritorial
la norma de reprezentare, după scăderea zecimalelor, cel puțin
un reprezentant pentru un colegiu teritorial; de exemplu:
un colegiu teritorial cu 900 de membri înscriși va avea
4 reprezentanți în Adunarea generală națională (900 : 200 =
4,5 – 0,5 = 4).
(4) Detaliile privind forma, caracteristicile și conținutul
buletinelor de vot sunt stabilite prin decizie a Comisiei Electorale
Centrale.
11
Art. 50. — Buletinele de vot vor fi tipărite cu cel puțin 2 zile
înaintea datei votării sub supravegherea comisiei electorale,
care, după verificarea conformității și a exactității conținutului,
le va păstra sub sigiliu până în ziua votării, la sediul comisiei.
Art. 51. — Buletinele de vot se vor asigura în număr suficient,
conform listei electorale, cu un supliment de maximum 5% față
de numărul alegătorilor.
Art. 52. — Buletinele de vot sunt autentificate de către
comisia electorală prin aplicarea ștampilei proprii pe fața
buletinului de vot în momentul înmânării acestuia către alegător.
Art. 53. — (1) Buletinele neconforme, deteriorate sau cele
completate greșit de către alegători în timpul votării vor fi anulate
prin scrierea/aplicarea pe prima pagină a mențiunii „Anulat”
alături de semnătura președintelui comisiei electorale sau a
secretarului, în lipsa președintelui, aplicându-se totodată și
ștampila comisiei.
(2) Alegătorul care a completat greșit un buletin de vot, dar
nu a introdus buletinul în urnă, poate primi, la cererea sa, un alt
buletin de vot de la președintele comisiei electorale, o singură
dată, făcându-se această mențiune în lista de prezență la vot și
în procesul-verbal de desfășurare a alegerilor, numai dacă predă
buletinul completat greșit.
CAPITOLUL VI
Desfășurarea votării
Art. 54. — (1) Adunările generale de alegeri se vor desfășura
în locațiile și în zilele stabilite de către comisia electorală, la
propunerea biroului executiv teritorial, respectiv a Biroului
executiv național, cu respectarea termenelor prevăzute de
calendarul electoral.
(2) Data, locul și programul de desfășurare ale adunărilor
generale se publică pe site-ul și la sediul colegiului cu cel puțin
3 zile înaintea votării.
(3) Comisia electorală întocmește un proces-verbal în care
se menționează data afișării informațiilor prevăzute la alin. (2).
Art. 55. — (1) Votarea are loc numai în prezența a minimum
jumătate plus unu dintre membrii comisiei electorale.
(2) Prezența președintelui comisiei electorale sau, în lipsa
temporară a acestuia, a secretarului este obligatorie.
Art. 56. — (1) Alegerile se desfășoară într-un singur tur, într-o
singură zi, conform calendarului electoral.
(2) Comisia electorală va permite exercitarea dreptului de vot
pentru toții alegătorii prezenți în sală la ora stabilită pentru
închiderea votării.
Art. 57. — (1) Președintele comisiei electorale are
următoarele atribuții:
a) cu o oră înaintea începerii votării, în prezența celorlalți
membri ai comisiei, verifică urnele inscripționate corespunzător
fiecărei liste de candidatură, precum și existența listelor
electorale, a ștampilelor cu mențiunea „Votat” și a buletinelor de
vot corespunzătoare fiecărei liste de candidatură;
b) asigură, împreună cu membrii comisiei electorale,
distribuția, colectarea în urne a buletinelor de vot pentru fiecare
listă de candidatură și numărarea voturilor;
c) primește și înregistrează contestațiile în ziua alegerilor sau
în maximum 24 de ore de la data afișării rezultatelor obținute de
fiecare candidat după numărarea voturilor;
d) comunică persoanei care a formulat o contestație
rezultatul soluționării acesteia, prin una dintre următoarele
modalități care să asigure informarea: fax, telefon, poștă
electronică sau personal;
e) îndeplinește orice altă atribuție prevăzută de prezentul
regulament sau prin decizia Comisiei Electorale Centrale.
(2) Președintele comisiei electorale este obligat să ia toate
măsurile necesare pentru exprimarea secretă a votului și pentru
ca alegerile să se desfășoare în bune condiții, inclusiv prin
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
atenționarea sau evacuarea din sală a celor care afectează
desfășurarea alegerilor.
(3) În limita posibilităților, se pot contracta servicii specializate
pentru asigurarea ordinii și a desfășurării în bune condiții a
alegerilor în locația în care are loc votarea.
Art. 58. — (1) Comisia Electorală Centrală poate desemna
unul sau mai mulți dintre membrii săi pentru a supraveghea și a
controla procesul electoral local.
(2) Reprezentantul Comisiei Electorale Centrale nu va avea
competența de a lua măsuri cu privire la desfășurarea votării, ci
doar de a supraveghea și controla desfășurarea alegerilor.
(3) La sfârșitul activității, reprezentantul Comisiei Electorale
Centrale va întocmi un proces-verbal în care va consemna cele
constatate.
Art. 59. — (1) La nivel local sau național, în afara membrilor
CMSR, a membrilor comisiilor electorale, a observatorilor
acreditați, a membrilor secretariatului tehnic și a consultanților
juridici ai corpului profesional, nicio altă persoană nu poate
participa la procesul de votare.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au obligația de a face
cunoscute alegătorilor numele, prenumele, calitatea, iar, în cazul
membrilor comisiilor electorale, și funcția, prin intermediul unui
ecuson, purtat în mod vizibil asupra lor.
(3) Observatorii pot fi în număr de 3 persoane, reprezentanți
ai mass-mediei aflați în relații contractuale cu aceste instituții,
acreditate de comisia electorală cu 3 zile înainte de data
desfășurării alegerilor în condițiile stabilite prin decizie a
Comisiei Electorale Centrale.
(4) Cu excepția membrilor comisiilor electorale, inclusiv a
reprezentantului Comisiei Electorale Centrale, a observatorilor
acreditați și a membrilor secretariatului tehnic, la nivel local sau
național, nicio altă persoană nu poate staționa în incinta în care
are loc votarea mai mult decât timpul necesar pentru votare.
(5) La procesul de numărare a voturilor este interzisă
participarea altor persoane, în afara membrilor comisiilor
electorale și, dacă este cazul, a reprezentantului Comisiei
Electorale Centrale.
Art. 60. — (1) Înaintea începerii votării, președintele comisiei
electorale, în prezența celorlalți membri, verifică urnele,
existența listelor electorale, a buletinelor de vot, a ștampilelor
cu mențiunea „Votat” și, după închiderea urnelor, le sigilează
aplicând ștampila comisiei electorale peste semnătura sa, a
secretarului și încă a unui membru al comisiei.
(2) Fiecare medic stomatolog cu drept de vot va prezenta
actul de identitate comisiei electorale la intrarea în sala în care
are loc votarea, va semna în lista de prezență întocmită în ordine
alfabetică și va primi de la membrii comisiei electorale ștampila
cu mențiunea „Votat” și câte un buletin de vot, pentru fiecare
funcție pentru care se candidează, pe care se aplică ștampila
comisiei electorale de către președinte sau secretar.
(3) Medicii stomatologi cu drept de vot, membri ai colegiului
teritorial, care nu se regăsesc pe lista electorală, dar care fac
dovada plății la zi a cotizației și nu sunt suspendați din calitatea
de membru al CMSR, vor fi înscriși de către președintele
comisiei sau de către secretarul acesteia în lista electorală
suplimentară.
(4) Întâmpinările formulate cu privire la înscrierea alegătorilor
în listele electorale suplimentare se soluționează pe loc de către
comisia electorală locală.
(5) Listele prevăzute la alin. (2) și (3) cuprind obligatoriu
următoarele informații pentru fiecare alegător căruia i se
înmânează buletinul de vot: numele și prenumele alegătorului,
numărul din registrul unic al medicilor stomatologi din România,
tipul, seria, numărul și data valabilității actului de identitate
prezentat, semnătura alegătorului. Lista de prezență și lista
electorală suplimentară vor fi numerotate și semnate de membrii
comisiei electorale.
Art. 61. — (1) În situația în care, din motive temeinice,
reprezentanți ai colegiului teritorial în Adunarea generală
națională nu pot participa la ședința la care au fost convocați și
nu a intervenit una dintre cauzele de încetare a mandatului de
reprezentant în Adunarea generală națională, biroul executiv al
colegiului teritorial poate delega în scris supleanți aflați pe lista
validată de Comisia Electorală Centrală ca urmare a alegerilor
desfășurate la nivel local pentru mandatul în curs.
(2) Supleanții prevăzuți la alin. (1) pot participa la ședința
Adunării generale naționale, cu drept de vot, numai dacă a fost
comunicată Biroului executiv național, în prealabil, delegația
emisă de biroul executiv al colegiului teritorial, însoțită de
dovada imposibilității de prezentare a membrului titular.
Art. 62. — (1) Alegătorii votează separat astfel încât să se
asigure exprimarea secretă a votului.
(2) Votarea se va face prin aplicarea ștampilei cu mențiunea
„Votat”, al cărei model este stabilit prin decizie a Comisiei
Electorale Centrale, în patrulaterul conținând numele
candidatului pentru care se dorește exprimarea votului.
(3) În funcție de numărul de alegători, comisia electorală
asigură din timp pregătirea unui număr corespunzător de
ștampile pentru exprimarea votului.
(4) Ștampila cu mențiunea „Votat” trebuie astfel dimensionată
încât să fie mai mică decât patrulaterele de pe buletinul de vot,
respectiv decât distanța dintre acestea.
(5) Ștampila încredințată pentru votare alegătorului se
restituie președintelui sau acelor membri ai comisiei electorale
desemnați de acesta.
CAPITOLUL VII
Constatarea și validarea rezultatelor alegerilor
Art. 63. — (1) După închiderea votării, în prezența celorlalți
membri ai comisiei electorale și, după caz, a celorlalte persoane
care au dreptul să asiste la votare, președintele comisiei
procedează la inventarierea și sigilarea buletinelor de vot
rămase neîntrebuințate și a ștampilelor de vot, întocmindu-se în
acest sens un proces-verbal, și numai după aceea are loc
deschiderea urnelor.
(2) Numărarea voturilor va începe numai în prezența
persoanelor care au dreptul de a asista la numărătoare, conform
prevederilor art. 59 alin. (5), după părăsirea sălii în care are loc
numărătoarea de către orice alte persoane.
(3) Președinții comisiilor electorale sau membrii desemnați
vor număra și consemna, în scris, în tabelele prevăzute la
art. 66, voturile pozitive și pe cele anulate, pentru fiecare listă
de candidatură.
Art. 64. — Numărătoarea voturilor începe după încheierea
procesului de votare, în aceeași sală în care s-a desfășurat
votarea.
Art. 65. — (1) Sunt nule buletinele de vot care:
a) nu poartă pe prima față ștampila comisiei electorale;
b) au altă formă sau alt model decât cele aprobate de
Comisia Electorală Centrală;
c) nu sunt complete;
d) sunt neutilizate, respectiv nu a fost aplicată ștampila cu
mențiunea „Votat” pentru niciun candidat;
e) au ștampila cu mențiunea „Votat” aplicată în afara
patrulaterelor care conțin numele candidaților;
f) au aplicată ștampila „Votat” pe un număr mai mare de
candidați decât numărul menționat pe prima pagină a buletinului
de vot.
(2) În cazul în care se anulează un buletin de vot se va
menționa pe prima pagină a acestuia motivul anulării.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
(3) Se consideră vot valabil exprimat atunci când:
a) deși ștampila cu mențiunea „Votat” aplicată a depășit
limitele patrulaterului, opțiunea alegătorului este evidentă;
b) tușul s-a imprimat și pe cealaltă parte a foii pe care a fost
aplicată ștampila cu mențiunea „Votat”.
(4) Buletinele de vot nule nu intră în calculul voturilor valabil
exprimate.
Art. 66. — Rezultatul numărării voturilor se consemnează în
tabele separate, conform modelului stabilit de Comisia
Electorală Centrală, pentru fiecare listă de candidatură.
Art. 67. — (1) După deschiderea urnelor și numărarea
voturilor, comisia electorală încheie un proces-verbal privind
desfășurarea alegerilor, în două exemplare.
(2) Procesul-verbal, al cărui model se stabilește prin decizie
a Comisiei Electorale Centrale, cuprinde următoarele mențiuni:
a) numărul total al alegătorilor înscriși pe lista electorală;
b) numărul alegătorilor care s-au prezentat la votare, cu
precizarea celor înscriși în lista electorală suplimentară;
c) numărul total al buletinelor de vot tipărite;
d) starea sigiliilor de pe urne la închiderea votării;
e) numărul total al voturilor valabil exprimate;
f) numărul total al voturilor nule;
g) numărul buletinelor de vot rămase neîntrebuințate și
anulate;
h) numărul voturilor valabil exprimate obținute de către
fiecare candidat;
i) expunerea pe scurt a întâmpinărilor, contestațiilor și a
modului de soluționare a acestora.
(3) Informațiile prevăzute la alin. (2) lit. c)—h) se
menționează distinct pentru fiecare listă de candidatură.
(4) Procesele-verbale se vor semna de președinte, de
secretar și de ceilalți membri prezenți ai comisiei electorale și
vor purta ștampila comisiei.
(5) Procesele-verbale încheiate de comisia electorală locală
vor fi transmise Comisiei Electorale Centrale prin poșta
electronică sau prin fax, în aceeași zi în care au fost întocmite,
precum și în original, prin servicii de curierat rapid.
Art. 68. — (1) În cazul alegerilor pentru membrii biroului
executiv teritorial sau pentru funcțiile din Biroul executiv național,
dacă în urma verificării listelor de prezență se constată că
alegerile nu sunt valabile din cauza neîntrunirii condiției de
participare de două treimi din numărul total al membrilor
consiliului colegiului teritorial sau, după caz, al Adunării generale
naționale, se face mențiune despre acest lucru în procesele-
verbale.
(2) Decizia de organizare a unor noi alegeri se menționează
în procesul-verbal.
(3) Comisia electorală locală va solicita Comisiei Electorale
Centrale aprobarea organizării de noi alegeri.
Art. 69. — (1) Dacă alegerile au fost valabil organizate, după
întocmirea proceselor-verbale menționate la art. 67 și după
soluționarea eventualelor contestații de către comisia electorală
locală sau, după caz, de Comisia Electorală Centrală, comisia
electorală încheie procesul-verbal de stabilire a rezultatelor
finale, în două exemplare.
(2) Un exemplar al procesului verbal de stabilire a rezultatelor
finale este comunicat Comisiei Electorale Centrale prin poșta
electronică și, în original, prin servicii de curierat rapid, în termen
de maximum 24 de ore de la încheierea acestuia.
(3) În cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut
loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului,
Comisia Electorală Centrală anulează alegerile și dispune
organizarea de noi alegeri, informând Consiliul național cu
privire la cele constatate.
13
Art. 70. — (1) Atribuirea mandatelor se face în ordinea
descrescătoare a numărului de voturi până la ocuparea
numărului de mandate prevăzut pentru fiecare listă de
candidatură.
(2) În caz de voturi egale obținute pentru ultimul loc eligibil,
departajarea se va face în funcție de următoarele criterii, în
următoarea ordine:
a) cel mai mare grad profesional deținut, luându-se în calcul
gradele de medic stomatolog primar, respectiv de medic
stomatolog specialist;
b) vechimea în profesie, în situația în care niciunul dintre
candidații în cauză nu deține un grad profesional menționat
anterior ori dacă aceștia dețin același număr de specialități și
același grad profesional;
c) numărul de specialități deținute.
(3) În cazul alegerilor pentru consiliul colegiului teritorial,
respectiv pentru Adunarea generală națională, primul candidat
neales ca membru devine supleant, iar ceilalți supleanți sunt
stabiliți în ordinea descrescătoare a numărului de voturi. În caz
de voturi egale obținute se aplică criteriile prevăzute la alin. (2).
(4) Numărul supleanților consiliului colegiului teritorial va fi
stabilit de Comisia Electorală Centrală cu respectarea
următoarelor proporții:
a) 3 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu cel mult 300 de
medici stomatologi înscriși;
b) 5 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 301—500 de
medici stomatologi înscriși;
c) 7 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 501—1.000 de
medici stomatologi înscriși;
d) 9 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 1.001—2.000 de
medici stomatologi înscriși;
e) 10 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu peste 2.000 de
medici stomatologi înscriși;
f) 11 supleanți pentru Consiliul Colegiului Medicilor
Stomatologi București.
(5) Numărul supleanților în Adunarea generală națională va
fi stabilit de Comisia Electorală Centrală cu respectarea
următoarelor proporții:
a) 1 supleant, pentru colegiile teritoriale cu mai puțin de
400 de medici stomatologi înscriși;
b) 2 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 400—599 de
medici stomatologi înscriși;
c) 3 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 600—799 de
medici stomatologi înscriși;
d) 4 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 800—999 de
medici stomatologi înscriși;
e) 5 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 1.000—1.199 de
medici stomatologi înscriși;
f) 6 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 1.200—1.399 de
medici stomatologi înscriși;
g) 7 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 1.400—1.599 de
medici stomatologi înscriși;
h) 8 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 1.600—1.799 de
medici stomatologi înscriși;
i) 9 supleanți, pentru colegiile teritoriale cu 1.800—1.999 de
medici stomatologi înscriși;
j) 11 supleanți pentru Colegiului Medicilor Stomatologi
București.
Art. 71. — Rezultatele finale, validate de Comisia Electorală
Centrală, vor fi afișate la sediul colegiului, întocmindu-se un
proces-verbal cu data afișării.
Art. 72. — La nivel local atribuirea mandatelor se va face de
comisia electorală locală, după validarea candidaților aleși și a
alegerilor de către Comisia Electorală Centrală.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
Art. 73. — În cuprinsul deciziei de validare se va menționa
faptul că, în cazul existenței unei situații de incompatibilitate,
mandatul va putea fi primit de către candidații aleși numai dacă
aceștia renunță la funcția incompatibilă cu funcția pe care
urmează să o exercite.
Art. 74. — (1) După validarea de către Comisia Electorală
Centrală a candidaților aleși și a alegerilor la nivel local și
atribuirea mandatelor de membru în consiliul colegiului teritorial,
în termen de maximum 3 zile, președintele comisiei electorale
locale convoacă prima ședință a consiliului colegiului teritorial
pentru alegerea biroului executiv.
(2) Prima ședință a consiliului colegiului teritorial se
desfășoară sub conducerea președintelui comisiei electorale
locale și este legal constituită în prezența a cel puțin două treimi
din numărul membrilor titulari validați de Comisia Electorală
Centrală.
(3) Depunerea candidaturilor și desfășurarea alegerilor
pentru biroul executiv se desfășoară în aceeași zi, conform
programului stabilit de comisia electorală locală, cu respectarea
calendarului electoral. Programul va fi afișat la sediul colegiului
teritorial și va fi adus la cunoștința membrilor consiliului
colegiului teritorial cel mai târziu odată cu convocarea pentru
ședința având pe ordinea de zi alegerea biroului executiv,
precum și prin orice altă modalitate stabilită de comisia
electorală locală.
(4) Candidatura oricăruia dintre membrii consiliului colegiului
teritorial pentru funcția de membru în biroul executiv se depune
la secretariatul comisiei electorale locale. Modelul declarației de
candidatură, al buletinului de vot și modalitatea de votare se
stabilesc prin decizie a Comisiei Electorale Centrale.
(5) Consiliul colegiului teritorial alege prin vot secret membrii
biroului executiv, în funcție de candidaturile depuse.
(6) Primii candidați aleși în ordinea descrescătoare a
numărului de voturi pozitive obținute în urma exprimării votului
secret de către membrii consiliului colegiului teritorial vor forma
biroul executiv, în limita locurilor eligibile prevăzute pentru
colegiul în cauză.
(7) Structura biroului executiv se stabilește conform
metodologiei aprobate prin decizie a Comisiei Electorale
Centrale.
Art. 75. — (1) Președintele consiliului colegiului teritorial, iar,
în cazul Consiliului Colegiului Medicilor Stomatologi București,
și doi dintre vicepreședinți sunt de drept reprezentanții colegiilor
teritoriale în Consiliul național.
(2) În cazuri motivate, persoanele prevăzute la alin. (1) pot
delega un alt membru al biroului executiv al colegiului teritorial
să participe cu drept de vot la ședințele Consiliului național, în
cazul Colegiului Medicilor Stomatologi București putând fi
delegat în acest sens inclusiv un alt membru al consiliului.
CAPITOLUL VIII
Alegerile parțiale
Art. 76. — (1) În cazul încetării mandatului pentru funcțiile
elective înainte de împlinirea duratei prevăzute de lege,
perioada rămasă din mandatul în curs pentru funcția vacantă
poate fi ocupată prin desfășurarea de alegeri parțiale sau prin
interimat, în condițiile prevăzute de prezentul regulament.
(2) Alegerile parțiale se desfășoară cu respectarea
dispozițiilor prezentului regulament, dacă nu se prevede altfel
în prezentul capitol.
Art. 77. — (1) În vederea organizării și desfășurării alegerilor
parțiale la nivel național sau local se organizează Comisia
Electorală Centrală, formată din 3 membri aprobați în mod
individual de către Consiliul național, la propunerea Biroului
executiv național. Prevederile art. 28 alin. (2) și (3) sunt
aplicabile.
(2) În situația constatării vacanței unei funcții elective pentru
care este necesară desfășurarea de alegeri pentru perioada
rămasă din mandatul în curs, la nivelul colegiului teritorial în
cauză se organizează o comisie electorală locală formată dintr-un
număr de 3 membri aprobați în mod individual de către consiliul
colegiului teritorial la propunerea biroului executiv. Prevederile
art. 15 alin. (2) și (3) sunt aplicabile.
Art. 78. — (1) În cazul în care mandatul de membru în
consiliul colegiului teritorial sau de reprezentant al colegiului
teritorial în Adunarea generală națională încetează înainte de
împlinirea duratei prevăzute de lege, funcția vacantă va fi
ocupată de supleant pentru perioada rămasă din mandatul în
curs.
(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), locul rămas vacant va fi
ocupat în ordinea descrescătoare a voturilor obținute conform
listelor validate de Comisia Electorală Centrală în urma
desfășurării alegerilor pentru mandatul în curs, după solicitarea
validării unui nou membru pentru funcția vacantă, transmisă
Comisiei Electorale Centrale de către biroul executiv.
(3) Supleantul va exercita funcția în calitate de membru al
organului de conducere după validarea de către Comisia
Electorală Centrală.
(4) Atunci când nu există supleant pentru ocuparea funcției
vacante, biroul executiv va solicita Comisiei Electorale Centrale
aprobarea organizării de noi alegeri.
(5) Odată cu solicitarea prevăzută la alin. (4), biroul executiv
va comunica componența comisiei electorale locale și
propunerea privind calendarul electoral, aprobate de consiliul
colegiului teritorial în condițiile prevăzute de prezentul capitol.
(6) Comisia Electorală Centrală va comunica biroului
executiv, în termen de 24 de ore de la data înregistrării solicitării,
decizia de validare sau, dacă este cazul, de invalidare a
supleantului în funcția vacantă ori, după caz, decizia de
aprobare a organizării de noi alegeri, cu precizarea calendarului
electoral aprobat.
(7) Prevederile art. 73 sunt aplicabile.
Art. 79. — (1) În cazul în care mandatul de membru în biroul
executiv al colegiului teritorial sau în Biroul executiv național
încetează înainte de împlinirea duratei prevăzute de lege se vor
organiza noi alegeri pentru perioada rămasă din mandatul în
curs, în termen de cel mult 90 de zile de la data constatării
vacanței funcției.
(2) În situația prevăzută la alin. (1), consiliul colegiului
teritorial sau, după caz, Adunarea generală națională poate
aproba perioade de interimat, care nu pot fi mai mari de 12 luni.
Interimatul nu se consideră mandat.
Art. 80. — În situația în care nu au fost validate alegerile într-un
colegiu teritorial, precum și în cazurile prevăzute la art. 68 alin. (1)
și la art. 69 alin. (3), Consiliul național, în urma informării primite
de la Comisia Electorală Centrală, va stabili datele pentru
organizarea de noi alegeri.
Art. 81. — (1) În cazul în care, din motive excepționale,
pentru perioada rămasă din mandatul în curs, la nivel local nu
pot fi organizate și desfășurate alegeri de către consiliul
colegiului teritorial pentru funcțiile elective vacante, alegerile
sunt organizate de către Consiliul național.
(2) Până la data organizării și desfășurării alegerilor, la
propunerea Biroului executiv național, Consiliul național aprobă
perioade de interimat pentru funcțiile din cadrul biroului executiv
al colegiului teritorial, care nu pot fi mai mari de 12 luni, și
numește persoanele care vor ocupa respectivele funcții.
(3) Prevederile alin. (1) și (2) sunt aplicabile și în situația în
care Adunarea generală națională dispune, la propunerea
Consiliului național, dizolvarea consiliului colegiului teritorial și
organizarea de alegeri pentru perioada rămasă din mandatul în
curs, în termen de cel mult 90 de zile de la data dizolvării, atunci
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
când este afectată în mod grav funcționarea, organizarea sau
situația financiară a unui colegiu teritorial.
(4) În situațiile prevăzute la alin. (1) și (3), calendarul electoral
se stabilește prin decizie a Consiliului național, iar atribuțiile
consiliului colegiului teritorial prevăzute de Regulamentul de
organizare și de funcționare a CMSR și de prezentul regulament
se exercită de către Consiliul național.
(5) Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea alegerilor
se suportă de consiliul colegiului în cadrul căruia sunt constituite
organele de conducere pentru care se organizează alegerile.
Art. 82. — (1) Comisia Electorală Centrală organizată
conform prevederilor art. 77 alin. (1) își încetează de drept
activitatea, fiind considerată dizolvată, la ora 00.00 a primei zile
din calendarul electoral aprobat de Consiliul național pentru
desfășurarea alegerilor pentru următorul mandat.
(2) După validarea alegerilor parțiale la nivel local de către
Comisia Electorală Centrală, comisia electorală locală
organizată conform dispozițiilor art. 77 alin. (2) își încetează de
drept activitatea, fiind considerată dizolvată.
CAPITOLUL IX
Dispoziții finale
Art. 83. — Mandatul pentru funcțiile elective din organele de
conducere ale CMSR constituite la nivel național, respectiv la
nivelul colegiilor teritoriale are durata de 4 ani.
Art. 84. — (1) Cheltuielile pentru organizarea și desfășurarea
alegerilor, inclusiv funcționarea comisiilor electorale locale, se
suportă de consiliile colegiilor teritoriale, iar cele pentru
organizarea și desfășurarea alegerilor la nivel național, inclusiv
funcționarea Comisiei Electorale Centrale, se suportă de
Consiliul național.
(2) Membrii comisiei electorale locale și cei ai secretariatului
tehnic alocat acesteia pot primi o indemnizație în cuantumul
aprobat de consiliul colegiului teritorial, iar membrii Comisiei
Electorale Centrale și secretariatul tehnic alocat acesteia
primesc indemnizația stabilită de Consiliul național.
Art. 85. — (1) Contestația formulată împotriva deciziei
comisiei electorale locale se depune la comisia a cărei decizie
este atacată, sub sancțiunea nulității.
(2) Comisia electorală locală comunică Comisiei Electorale
Centrale contestația prevăzută la alin. (1), prin grija președintelui
comisiei electorale locale sau, în lipsa acestuia, a secretarului,
în termen de maximum 24 de ore de la înregistrare.
(3) Comisia Electorală Centrală va soluționa contestațiile
primite în termen de maximum 24 de ore de la data înregistrării
acestora la secretariatul tehnic organizat pe lângă Comisia
Electorală Centrală.
(4) Decizia Comisiei Electorale Centrale cu privire la
soluționarea contestațiilor, cuprinzând motivarea în drept și în
fapt, se transmite celui care a formulat contestația, precum și,
după caz, comisiei electorale locale și are caracter definitiv.
Art. 86. — (1) Termenele pe zile prevăzute de prezentul
regulament cuprind ziua când încep să curgă și se termină la
ora 24.00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt
zile lucrătoare.
(2) Termenele pe ore prevăzute de prezentul regulament
încep să curgă de la ora 00.00 a zilei următoare.
Art. 87. — (1) Documentele rezultate în urma procesului
electoral se păstrează pentru o perioadă de 1 an de la validarea
alegerilor, în condițiile prevăzute de prezentul regulament.
(2) Buletinele de vot neîntrebuințate pot fi distruse după
validarea alegerilor.
(3) După expirarea termenului prevăzut la alin. (1), birourile
executive ale colegiilor teritoriale, respectiv Biroul executiv
național vor preda pe bază de proces-verbal, pentru topire,
operatorilor economici specializați buletinele de vot
15
întrebuințate, buletinele de vot nule, listele electorale, listele de
prezență, tabelele de numărare a voturilor, precum și celelalte
documente utilizate în procesul electoral, cu excepția celor
prevăzute la alin. (4).
(4) Deciziile comisiilor electorale, procesele-verbale de
ședință și materialele atașate acestora, procesele-verbale
privind desfășurarea alegerilor, procesele-verbale cu rezultatele
finale, listele cu candidaturile definitive, listele cu rezultatele
finale ale alegerilor, precum și mandatele atribuite se arhivează
în condițiile legii.
Art. 88. — (1) Medicii stomatologi răspund disciplinar pentru
săvârșirea următoarelor fapte în legătură cu organizarea și
desfășurarea alegerilor din cadrul CMSR, la nivel național și
local:
a) oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în scopul
determinării alegătorului să voteze ori să nu voteze un anumit
candidat;
b) încălcarea prin orice mijloace a secretului votului;
c) votarea de către o persoană care nu are acest drept;
d) votarea de două sau mai multe ori de către aceeași
persoană;
e) votarea de către o persoană prin introducerea în urnă a
mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător;
f) înscrierea în listele electorale sau în listele electorale
suplimentare, cu bună știință, a unor persoane fictive ori care
nu au drept de vot;
g) tipărirea fără drept de buletine de vot în vederea utilizării
acestora în ziua alegerii;
h) efectuarea de operațiuni în listele electorale de către
persoane neautorizate de comisia electorală;
i) continuarea campaniei electorale după încheierea
acesteia;
j) sfătuirea alegătorilor, în ziua votării, în incinta locației unde
are loc votarea sau în împrejurimile acesteia, să voteze sau să
nu voteze un anumit candidat;
k) distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin
scriere sau în orice mod a listelor electorale, a listelor electorale
suplimentare, a listelor de prezență la vot, a listelor cu
candidaturi sau a listelor cu rezultate;
l) comunicarea sau răspândirea, prin orice mijloace, inclusiv
prin intermediul rețelelor sociale, de știri, date sau informații
false ori de documente falsificate în scopul influențării votului;
m) împiedicarea, prin orice mijloace, a desfășurării activității
comisiei electorale;
n) refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui
comisiei electorale cu privire la asigurarea ordinii în sala în care
are loc votarea și în împrejurimi;
o) purtarea pe durata votării de către membrii comisiei
electorale, candidați sau de către alegători de ecusoane, insigne
ori alte însemne de propagandă electorală;
p) nerespectarea deciziilor Comisiei Electorale Centrale.
(2) Săvârșirea faptelor prevăzute la alin. (1) constituie
abatere disciplinară gravă.
Art. 89. — Activitatea comisiilor electorale se va desfășura
cu respectarea prevederilor titlului XIII din Legea nr. 95/2006
privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, ale Regulamentului de
organizare și funcționare a CMSR, ale prezentului regulament și
ale deciziilor organelor de conducere ale CMSR aplicabile.
Art. 90. — Prevederile prezentului regulament se
completează cu dispozițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în
domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările
ulterioare, și ale Regulamentului de organizare și funcționare a
CMSR.
Art. 91. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezentul
regulament.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 591/29.VI.2023
ANEXA Nr. 1
la regulament
......................../......../......../................
(nr. și data de înregistrare)
Comisia electorală
a Colegiului Medicilor Stomatologi .................................................
Date de contact ale Comisiei electorale locale
Telefon: ............................................................
Fax: .................................................................
E-mail: .............................................................
COMPONENȚA
comisiei electorale locale
Nr.
Numele și prenumele Funcția*)
crt.
Membri
1.
2.
3.
4.
5.
...
Membri supleanți
1.
2.
3.
4.
5.
*) Se va menționa funcția deținută în comisia electorală (președinte, secretar sau membru).

Președinte, Secretar,
........................................... ..................................................

ANEXA Nr. 2
la regulament
Antet comisie electorală locală
......................../......../......../................
(nr. și data de înregistrare)

RAPORT
privind numărul membrilor înscriși în colegiul teritorial și al membrilor cu drept de vot

Număr membri Număr membri Număr membri înscriși Număr membri

cu drept de exercitare a profesiei fără drept de exercitare a profesiei (col. 1 + col. 2) cu drept de vot
1 2 3 4

Președinte, Secretar,
................................................ .....................................................

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|472841]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591/29.VI.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495