PARTEA I

Anul 192 (XXXVI) — Nr. 366 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 18 aprilie 2024

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 684 din 12 decembrie 2023 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (11)
teza a treia din Legea notarilor publici și a activității
notariale nr. 36/1995 .................................................. 2–4

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
336. — Ordin al ministrului energiei pentru aprobarea
schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea
investițiilor în lanțul valoric industrial de producție
și/sau asamblare și reciclare a bateriilor, celulelor și
panourilor fotovoltaice ................................................ 5–15
526. — Ordin al ministrului mediului, apelor și pădurilor
pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului
forestier proprietate privată aparținând persoanei fizice
Ciocoș Maria, Unitatea de Producție I Pașcani —
Godeanu, județul Iași ................................................ 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 684
din 12 decembrie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (11) teza a treia
din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Valentina Bărbățeanu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 74 alin. (11) teza a doua
din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995,
excepție ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul
nr. 2.905/2/2018 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal — veche și care constituie
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.043D/2019.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul
nr. 966D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate
a prevederilor art. 74 alin. (11) din aceeași lege, ridicată de
aceeași autoare în Dosarul nr. 3.471/2/2015/a1 al Înaltei Curți de
Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal.
4. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
5. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea
excepției a transmis o cerere de judecare în lipsă a cauzei,
precum și note scrise prin care, în esență, solicită admiterea
excepției de neconstituționalitate.
6. Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate
din dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în
discuție conexarea Dosarului nr. 966D/2020 la Dosarul
nr. 2.043D/2019. Reprezentantul Ministerului Public este de
acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea
Dosarului nr. 966D/2020 la Dosarul nr. 2.043D/2019, care a fost
primul înregistrat.
7. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de
neconstituționalitate, având în vedere că ulterior datei invocării
acesteia a fost deja constatată neconstituționalitatea soluției
legislative criticate, prin Decizia nr. 291 din 17 mai 2021.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată
următoarele:
8. Prin Încheierile din 21 iunie 2019 și 17 iunie 2020,
pronunțate în dosarele nr. 2.905/2/2018 și, respectiv,
nr. 3.471/2/2015/a1, Curtea de Apel București — Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal — veche și Înalta Curte
de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ
și fiscal au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 74 alin. (11) teza a
doua din Legea notarilor publici și a activității notariale
nr. 36/1995, respectiv art. 74 alin. (11) din aceeași lege, excepție
ridicată de Maria Maricica Chersa în cauze având ca obiect
soluționarea recursurilor formulate împotriva unei hotărâri
pronunțate în materie disciplinară de Consiliul Uniunii Naționale
a Notarilor Publici din România.
9. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
critică, în esență, faptul că recursul este singura cale de atac
împotriva hotărârii privitoare la contestația formulată cu privire la
hotărârea prin care se soluționează acțiunea disciplinară
declanșată față de un notar public, existând, așadar, un singur
filtru al controlului judecătoresc, respectiv curtea de apel, iar
hotărârea pronunțată de această instanță este definitivă. Se
susține că textul de lege criticat încalcă dreptul de acces liber la
justiție, în condițiile în care alte profesii liberale, cum ar fi cea a
avocaților sau a executorilor judecătorești, au posibilitatea legală
ca, în cazul promovării unei acțiuni disciplinare, să atace la
curțile de apel hotărârile pronunțate de consiliile de disciplină, iar
hotărârile pronunțate de aceste instanțe să poată fi atacate la
Înalta Curte de Casație și Justiție. Se mai arată că în
jurisprudența Curții Constituționale referitoare la regulile care
guvernează exercitarea căilor de atac s-a statuat în mod
constant cu privire la neconstituționalitatea unor dispoziții prin
care se elimina o cale de atac, cu consecința încălcării accesului
liber la justiție al părților pentru apărarea drepturilor și a
intereselor lor legitime (Decizia nr. 783 din 12 mai 2009 și
Decizia nr. 233 din 15 februarie 2011).
10. Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal — veche apreciază că excepția de
neconstituționalitate este întemeiată. Arată, în acest sens, că
interpretarea textului de lege criticat în sensul că recurentul este
limitat la invocarea motivelor de nelegalitate a hotărârii
contestate la motivele cuprinse în art. 488 din Codul civil aduce
atingere garanțiilor prevăzute de art. 21 din Constituție, întrucât
nu ar permite unei instanțe să analizeze în fapt legalitatea
actului contestat, în condițiile în care emitentul actului nu este un
organ care să respecte garanțiile unui tribunal independent și
imparțial. De altfel, limitarea ce decurge din aplicarea regulilor
de procedură specifice etapei procesuale a recursului are efecte
și cu privire la mijloacele de probă admisibile.
11. Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția de
contencios administrativ și fiscal apreciază că textul legal
criticat nu contravine dispozițiilor art. 21 și 126 din Constituție,
întrucât stabilirea unei unice căi de atac judiciare nu reprezintă
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
o negare sau o restrângere a accesului liber la justiție ori a
dreptului la apărare, ci are menirea de a asigura cadrul legal în
vederea exercitării de către părțile interesate a dreptului de a se
adresa instanței de judecată pentru apărarea drepturilor,
libertăților și intereselor lor legitime.
12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
13. Guvernul, în punctul de vedere transmis în Dosarul
nr. 966D/2020, apreciază că excepția de neconstituționalitate
este neîntemeiată, arătând, în acest sens, în esență, că, în
jurisprudența Curții Constituționale, precum și în cea a Curții
Europene a Drepturilor Omului s-a statuat, în mod constant, că
dreptul de acces la justiție nu este un drept absolut, ci implică
prin natura sa o reglementare din partea statului, astfel că poate
fi supus unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși
substanța dreptului, ceea ce nu este cazul în ipoteza normativă
a prevederilor de lege criticate în speță.
14. Avocatul Poporului apreciază că excepția de
neconstituționalitate este întemeiată. Precizează, în susținerea
acestui punct de vedere, că recursul este calificat ca fiind o cale
extraordinară de atac, exclusiv pentru motive de nelegalitate a
hotărârii. Or, inexistența unei căi de atac devolutive ce
presupune o nouă judecată în fond pune în discuție limitele
judecării acestui recurs și, în mod particular, respectarea
dreptului de acces la o cale de atac, ca o componentă a
dreptului de acces la instanță. Apreciază că, drept urmare a
dispozițiilor legale criticate, instanța de recurs nu poate să
examineze cauza sub toate aspectele, în condițiile în care
emitentul actului nu este un organ care să respecte garanțiile
unei instanțe independente și imparțiale, aceasta fiind doar
obligată să încadreze criticile recurentului în motivele de
nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1—8 din Codul de
procedură civilă. Totodată, cauza nu mai poate fi examinată sub
toate aspectele sale, cu garanțiile date de art. 6 paragraful 1 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, iar instanța nu are posibilitatea de a proceda la
un examen efectiv, real și consistent al mijloacelor, argumentelor
și elementelor de probă ale părților, cel puțin pentru a le aprecia
pertinența în determinarea situației de fapt.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu
au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, punctul de vedere al Guvernului și al
Avocatului Poporului, notele scrise depuse de autoarea
excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
reprezintă, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 74
alin. (11) din Legea notarilor publici și a activității notariale
nr. 36/1995, republicată în Monitorul Oficial al României,
3
Partea I, nr. 444 din 18 iunie 2014, respectiv doar teza a doua
a textului menționat. În realitate, din motivarea scrisă a excepției
rezultă că autoarea acesteia a criticat teza a treia, referitoare la
posibilitatea introducerii căii de atac a recursului împotriva
contestației formulate cu privire la hotărârea pronunțată față de
notarul public în materie disciplinară. La momentul ridicării
excepției, Legea notarilor publici și a activității notariale
nr. 36/1995 fusese republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 237 din 19 martie 2018, textul criticat regăsindu-se
într-o nouă numerotare, cu același conținut normativ, în art. 75
alin. (11) teza a treia, acesta urmând să constituie obiect al
excepției de neconstituționalitate. Potrivit art. 75 alin. (11) din
Legea nr. 36/1995, „Contestația se soluționează de Consiliul
Uniunii prin hotărâre. În cazul în care acțiunea disciplinară a fost
exercitată de președintele Uniunii sau de Colegiul director al
Camerei, președintele Uniunii sau, după caz, reprezentanții
Camerei respective în Consiliul Uniunii nu vor participa la
soluționarea contestației. Hotărârea prin care se soluționează
contestația poate fi atacată cu recurs la Curtea de Apel
București. Recursul poate fi declarat de notarul public,
respectiv de titularii acțiunii disciplinare prevăzuți de lege, în
termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea pronunțată de
Curtea de Apel București este definitivă și irevocabilă.”
18. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate,
prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție
cuprinse în art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție și
dreptul la un proces echitabil.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că, prin Decizia nr. 291 din 17 mai 2022, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1028 din 21 octombrie
2022, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că
dispozițiile art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea notarilor publici
și a activității notariale nr. 36/1995 sunt constituționale doar în
măsura în care se interpretează în sensul că recursul prevăzut
de acestea este o cale devolutivă de atac împotriva hotărârilor
Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România prin
care se soluționează contestația în materie disciplinară.
20. Pentru a pronunța această soluție, Curtea a constatat
(paragrafele 16—27), în esență, că împotriva hotărârii
Consiliului de disciplină din cadrul Uniunii Naționale a Notarilor
Publici din România prin care se soluționează acțiunea
disciplinară inițiată față de un notar public, notarul public,
respectiv titularii acțiunii disciplinare prevăzuți la art. 75 alin. (1)
din Legea nr. 36/1995 pot face contestație la Consiliul Uniunii
Naționale a Notarilor Publici din România. Aceasta se
soluționează printr-o hotărâre care poate fi atacată cu recurs la
Curtea de Apel București, instanță care pronunță o hotărâre
definitivă.
21. Așadar, Curtea Constituțională a observat că, în cadrul
legislativ actual, singura cale de atac în fața instanțelor de
judecată în materia disciplinară a notarilor este recursul, or, prin
Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 634 din 20 iulie 2018, paragraful 26, s-a
reținut, cu privire la noțiunea de „recurs” prevăzută de legislația
națională, că după data de 15 februarie 2013, dată la care a
intrat în vigoare Codul de procedură civilă, recursul a devenit o
cale extraordinară de atac. Astfel, în reglementarea noului Cod
de procedură civilă [art. 483 alin. (1)], recursul este calea de
atac de reformare prin care se realizează exclusiv un control de
legalitate a hotărârii atacate, deoarece părțile au avut la
dispoziție o judecată în fond, în fața primei instanțe.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024

22. În considerentele Deciziei de admitere nr. 291 din 17 mai
2022, mai sus citată, privitoare la dispozițiile art. 75 alin. (11)
teza a treia din Legea nr. 36/1995, criticate și în cauza de față,
Curtea Constituțională a făcut trimitere, mutatis mutandis, la cele
constatate prin Decizia nr. 381 din 31 mai 2018, precitată,
referitoare la „recursul” din materia disciplinară a magistraților,
care este și trebuie să fie o veritabilă și efectivă cale de atac
împotriva hotărârii secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii,
cale de atac prin care instanța de judecată, ținând seama și de
rolul activ pe care trebuie să îl aibă, poate soluționa cauza sub
toate aspectele, atât asupra legalității procedurii disciplinare, cât
și asupra temeiniciei hotărârii.
23. Curtea Constituțională a reținut că, referitor la câmpul de
aplicare a dispozițiilor art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului, prin Hotărârea din 23 iunie
1981, pronunțată în Cauza Le Compte, Van Leuven și De
Meyere împotriva Belgiei, paragrafele 41—51, a statuat că
procedurile disciplinare intră sub incidența art. 6 paragraful 1
referitor la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei
într-un termen rezonabil, de către o instanță independentă și
imparțială, cu deplină jurisdicție (Hotărârea din 10 februarie
1983, pronunțată în Cauza Albert și Le Compte împotriva
Belgiei, paragraful 29). Or, garanțiile dreptului la un proces
echitabil implică dreptul părților de a lua cunoștință de toate
aspectele litigiului (Hotărârea din 20 februarie 1996, pronunțată
în Cauza Lobo Machado împotriva Portugaliei, paragraful 31) și
presupun respectarea principiului contradictorialității (Hotărârea
din 18 februarie 2010, pronunțată în Cauza Baccichetti împotriva
Franței, paragraful 30).
24. Curtea a apreciat că aceste considerente sunt aplicabile
mutatis mutandis și în ceea ce privește procedura disciplinară
reglementată de Legea notarilor publici și a activității notariale
nr. 36/1995.
25. Ca atare, prin Decizia nr. 291 din 17 mai 2022,
paragraful 25, Curtea a reținut că, de vreme ce recursul
reglementat de art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea nr. 36/1995
este singura cale de acces la o instanță judecătorească în
materie disciplinară a notarilor publici, această cale de atac
împotriva hotărârii Consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici
din România prin care se soluționează contestația trebuie să fie
una efectivă, devolutivă, care să asigure toate garanțiile dreptului
de acces la instanță și ale unui proces echitabil, prin luarea în
considerare a tuturor aspectelor și prin verificarea atât a legalității
procedurii, cât și a temeiniciei hotărârii instanței disciplinare.
26. De asemenea, Curtea a apreciat că lipsa unui remediu
efectiv împotriva hotărârii Consiliului Uniunii Naționale a
Notarilor Publici din România prin care se soluționează
contestația pronunțată în materie disciplinară, care să permită
instanței analiza încălcării drepturilor sub toate aspectele, este
de natură să conducă la încălcarea dreptului fundamental la un
proces echitabil, sub aspectul dreptului de acces la o instanță.
Aceasta întrucât pe calea recursului reglementat de Codul de
procedură civilă nu se pot invoca motive de netemeinicie a
hotărârii atacate, ci numai motive de nelegalitate, iar în recurs nu
se pot administra probe, cu excepția înscrisurilor noi (Decizia
nr. 291 din 17 mai 2022, paragraful 26).
27. Având în vedere că, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea
nr. 47/1992, „nu pot face obiectul excepției prevederile
constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a
Curții Constituționale” și ținând cont de faptul că Decizia nr. 291
din 17 mai 2022, mai sus menționată, a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, ulterior sesizării instanței
de contencios constituțional în prezenta cauză, excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (11) teza a treia
din Legea notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995 a
devenit inadmisibilă.
28. Curtea subliniază că, în temeiul deciziei anterior
menționate, prin care s-a admis excepția, soluția de respingere
ca devenită inadmisibilă poate constitui motiv al unei cereri de
revizuire, conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de
procedură civilă (a se vedea, în acest sens, exemplificativ,
Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18,
sau Decizia nr. 560 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 5 din 5 ianuarie 2021, paragraful 23).

29. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 75 alin. (11) teza a treia din Legea
notarilor publici și a activității notariale nr. 36/1995, excepție ridicată de Maria Maricica Chersa în Dosarul nr. 2.905/2/2018 al Curții
de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal — veche și în Dosarul nr. 3.471/2/2015/a1 al Înaltei Curți de
Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal — veche și Înaltei Curți
de Casație și Justiție — Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 12 decembrie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024 5

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL ENERGIEI

ORDIN
pentru aprobarea schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în lanțul
valoric industrial de producție și/sau asamblare și reciclare a bateriilor,
celulelor și panourilor fotovoltaice
Având în vedere:
— Referatul Direcției generale ajutor de stat și fonduri europene nr. 232.625 din 11.03.2024 privind necesitatea aprobării
schemei de ajutor de stat aferente Măsurii de investiții I.4, submăsurile 4.1 și 4.2, din cadrul Componentei C.6 Energie — Pilonul I.
Tranziția verde din Planul național de redresare și reziliență al României;
— art. 5 alin. (3) lit. y) și art. 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și
financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național
de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului
de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare;
— Avizul favorabil al Consiliului Concurenței nr. RG/17.042 din 29.11.2023 referitor la proiectul de notificare a modificării
Schemei de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în lanțul valoric industrial de producție și/sau asamblare și
reciclare a bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice;
— Avizul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 214.929 din 18.12.2024 privind reavizarea Schemei de ajutor
de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în lanțul valoric industrial de producție și/sau asamblare și reciclare a bateriilor,
celulelor și panourilor fotovoltaice;
— Decizia Comisiei Europene din 15.02.2023 Cazul SA.102924, așa cum a fost modificată prin Decizia Comisiei Europene
C(2024) 1.380 final din 29.02.2024 referitoare la Schema de ajutor de stat SA 110458 (2023/N) — România — Modificările la
Schema de ajutor de stat SA.102924 pentru sprijinirea investițiilor în lanțul valoric industrial de producție și/sau asamblare și
reciclare a bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice,
în temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) lit. c) și d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificări și completările ulterioare, și ale art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021
privind organizarea și funcționarea Ministerului Energiei, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă schema de ajutor de stat aferentă
măsurii de investiții I.4, submăsurile 4.1 și 4.2, din cadrul
componentei C.6 Energie — pilonul I. Tranziție verde din Planul
național de redresare și reziliență al României, actualizată
conform Deciziei Comisiei Europene C(2024) 1.380 final din
29.02.2024 referitoare la Schema de ajutor de stat SA 110458
(2023/N) — România — Modificările la Schema de ajutor de stat
SA.102924 pentru sprijinirea investițiilor în lanțul valoric
industrial de producție și/sau asamblare și reciclare a bateriilor,
celulelor și panourilor fotovoltaice, prevăzută în anexa care face
parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin intră în vigoare la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. — Direcția generală ajutor de stat și fonduri europene
din cadrul Ministerului Energiei va duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.

p. Ministrul energiei,
Constantin Saragea,
secretar general
București, 1 aprilie 2024.
Nr. 336.
ANEXĂ

SCHEMĂ
de ajutor de stat având ca obiectiv sprijinirea investițiilor în lanțul valoric industrial de producție
și/sau asamblare și reciclare a bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice
CAPITOLUL I (2) Conform țintelor stabilite pentru Investiția 4. Lanț industrial
Introducere de producție și/sau reciclare a bateriilor, a celulelor și panourilor
Art. 1. — (1) Se instituie o schemă de ajutor de stat, în fotovoltaice (inclusiv echipamente auxiliare) și noi capacități de
conformitate cu dispozițiile Orientărilor privind ajutoarele de stat stocare a energiei electrice din cadrul Planului național de
regionale (2021/C153/01), cu scopul de a sprijini investițiile și redresare și reziliență, lanțul valoric al bateriilor industriale va
reformele esențiale în vederea realizării unei redresări durabile și a atinge o capacitate anuală totală de producție și asamblare a
îmbunătățirii rezilienței economice și sociale a României prin inițierea bateriilor de cel puțin 2 GW, în timp ce lanțul valoric industrial de
și dezvoltarea unităților de producție în lanțul valoric al bateriilor, celule și panouri fotovoltaice va atinge o capacitate anuală totală
celulelor și panourilor fotovoltaice (producție, asamblare și reciclare). de cel puțin 200 MW până la 30 iunie 2026, în urma unui apel
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
competitiv pentru a asigura conformitatea cu Orientările tehnice
privind aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod
semnificativ” în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de
redresare și reziliență.
(3) Punerea în aplicare a acestui sistem va contribui la:
a) crearea unei economii mai ecologice și mai competitive în
ceea ce privește utilizarea surselor, care să conducă la o
dezvoltare durabilă, care se bazează, printre altele, pe un nivel
ridicat de protecție și pe îmbunătățirea calității mediului;
b) realizarea obiectivelor Pactului ecologic european ca
strategie pentru creșterea durabilă a Europei și combaterea
schimbărilor climatice, în conformitate cu angajamentele Uniunii
de a pune în aplicare Acordul de la Paris și obiectivele de
dezvoltare durabilă ale ONU;
c) obiectivul de dezvoltare regională prin implementarea de
noi investiții, crearea de noi locuri de muncă, dezvoltarea
industriei din aval sau din amonte etc.
(4) În cadrul acestui obiectiv specific, proiectele vor putea fi
finanțate cu scopul de a pune în aplicare una dintre următoarele
acțiuni:
a) construirea de noi capacități de producție și/sau
asamblarea și reciclarea bateriilor, cu condiția ca activitatea de
reciclare să fie finanțată conform alin. (6), care include orice
combinație de activități de: 1. producția de electrozi și/sau
componente ale electrozilor și bateriilor; 2. asamblarea
electrozilor în baterii și testarea/condiționarea bateriilor, inclusiv
activitatea de reciclare;
b) construirea de noi capacități de producție și/sau
asamblare a celulelor/panourilor fotovoltaice și reciclare, cu
condiția ca activitatea de reciclare să fie finanțată conform
alin. (6), care include orice combinație de activități de:
1. producția de polisilicon și plachete; 2. asamblarea celulelor
și a modulelor fotovoltaice, inclusiv reciclarea panourilor
fotovoltaice (sau a elementelor acestora).
(5) Punerea în funcțiune a investițiilor în lanțul valoric
industrial de producție și/sau asamblare și reciclare a bateriilor,
celulelor și panourilor fotovoltaice ca urmare a apelului
competitiv are în vedere respectarea Orientărilor tehnice privind
aplicarea principiului „a nu prejudicia în mod semnificativ” în
temeiul Regulamentului privind Mecanismul de redresare și
reziliență, prevăzute în Comunicarea Comisiei (2021/C 58/01),
și al taxonomiei Regulamentului (UE) 2020/852, în special prin
utilizarea excluderilor legate de depozite de deșeuri, incineratoare
și instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor, precum și
activitățile legate de extracția materiilor prime.
(6) Pentru realizarea țintelor aferente acestei măsuri de
investiții, respectiv capacități anuale totale de producție și
asamblare a bateriilor de cel puțin 2 GW și capacități anuale
totale de producție lanț valoric industrial de celule și panouri
fotovoltaice de cel puțin 200 MW nu vor fi finanțate proiecte care
vizează exclusiv activitatea de reciclare.
Art. 2. — (1) Acordarea de ajutoare de stat pentru stimularea
investițiilor în lanțul valoric industrial de producție și/sau
asamblare și reciclare a bateriilor, celulelor și panourilor
fotovoltaice în cadrul prezentei scheme este în conformitate cu
dispozițiile privind Orientările privind ajutoarele de stat regionale
(2021/C153/01).
(2) Această schemă este elaborată în conformitate cu
principiile și normele Planului național de redresare și reziliență
(PNRR), aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului
din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de
redresare și reziliență al României.
(3) Furnizorul de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme
este Ministerul Energiei.
(4) Acordarea ajutorului de stat în cadrul prezentei scheme
se face după notificarea și autorizarea schemei de ajutor de stat
de către Comisia Europeană și în condițiile prevăzute în decizia
Comisiei Europene. Ajutoarele de stat individuale care depășesc
pragul de notificare prevăzut la art. 4 din Regulamentul (UE)
nr. 651/2014 pot fi acordate în cadrul acestei scheme numai
după notificarea individuală a acestora la Comisia Europeană
de către Ministerul Energiei și autorizarea acestora de către
Comisia Europeană, în condițiile prevăzute în decizia Comisiei
Europene.
CAPITOLUL II
Definiții
Art. 3. — În cadrul prezentei scheme, următorii termeni și
expresii au următoarele semnificații:
a) active corporale — active reprezentate de:
(i) clădiri;
(ii) instalațiile, mașinile și echipamentele noi clasificate
conform Hotărârii Guvernului nr. 2.139/2004 pentru
aprobarea Catalogului privind clasificarea și duratele
normale de funcționare a mijloacelor fixe, cu
modificările ulterioare, cu valoarea minimă de intrare
a mijloacelor fixe stabilită conform prevederilor legale
în vigoare;
b) active necorporale — active amortizabile care nu au o
concretizare fizică sau financiară, cum ar fi brevete, licențe,
know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală;
c) activitate economică — orice activitate care constă în
furnizarea de bunuri, servicii și lucrări pe o piață;
d) achiziționarea de active în condiții de piață — un mijloc de
achiziționare de active bazat pe următoarele principii:
nediscriminare, tratament egal, recunoaștere reciprocă,
transparență, proporționalitate și eficiență a utilizării fondurilor;
e) ajutor ad hoc — ajutor care nu a fost acordat în cadrul unei
scheme;
f) ajutoare individuale — ajutoare ad hoc sau acordarea de
ajutoare beneficiarilor individuali pe baza unei scheme de ajutor;
g) ajutoare regionale pentru investiții — ajutoare regionale
acordate pentru o investiție inițială sau pentru o investiție inițială
în favoarea unei noi activități economice;
h) contract de finanțare — actul juridic supus normelor de
drept public semnat între furnizor, pe de o parte, și beneficiarul
ajutorului de stat, pe de altă parte, care stabilește drepturile și
obligațiile corelative ale părților în vederea implementării
măsurilor finanțate prin prezenta schemă de ajutor de stat
regional;
i) contribuția la dezvoltarea regională — valoarea
contribuțiilor la dezvoltarea regională de natura impozitelor și
taxelor la bugetul general consolidat al statului aferente
investiției inițiale și a locurilor de muncă create direct de acesta,
plătite efectiv de întreprinderea care primește ajutor de stat în
timpul punerii în aplicare și 5 ani de la data finalizării acesteia;
j) data acordării ajutorului — data la care dreptul legal de a
primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu
regimul juridic național aplicabil, indiferent de data la care
ajutorul este plătit întreprinderii în cauză;
k) data documentației considerate complete — data de la care
societatea depune toată documentația, inclusiv documentația
solicitată ulterior de Ministerul Energiei;
l) demararea lucrărilor — fie începerea lucrărilor de
construcție în cadrul investiției, fie primul angajament obligatoriu
din punct de vedere juridic de a comanda echipamente sau orice
alt angajament care face investiția ireversibilă, în funcție de care
are loc mai întâi; achiziționarea de terenuri și lucrările
pregătitoare, cum ar fi obținerea autorizațiilor și realizarea
studiilor preliminare de fezabilitate, nu sunt considerate drept
începutul lucrărilor; în cazul preluărilor de întreprinderi,
„începerea lucrărilor” corespunde datei de achiziție a activelor
direct legate de unitatea preluată;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
m) finalizarea investiției — momentul în care a fost demarată
activitatea productivă sau trei ani de la începerea lucrărilor,
oricare dintre acestea survine primul;
n) furnizor de ajutor de stat — Ministerul Energiei;
o) intensitatea ajutorului — echivalentul subvenției brute
exprimat ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea
impozitelor sau a altor taxe; costurile eligibile sunt susținute de
documente justificative clare, specifice și contemporane;
p) intensitatea maximă a ajutorului — intensitatea ajutorului
reflectată în harta ajutoarelor regionale din România, inclusiv
creșterea intensității ajutorului pentru IMM-uri;1
q) firmă aflată în dificultate — o întreprindere care se află în
cel puțin una dintre următoarele situații:
(i) în cazul unei societăți cu răspundere limitată (alta
decât o IMM care există de mai puțin de trei ani),
atunci când mai mult de jumătate din capitalul social
subscris a dispărut din cauza pierderilor acumulate.
Această situație survine atunci când deducerea
pierderilor acumulate din rezerve (și din toate celelalte
elemente considerate în general ca făcând parte din
fondurile proprii ale societății) conduce la un cuantum
cumulat negativ care depășește jumătate din capitalul
social subscris. În sensul acestei dispoziții, „societate
cu răspundere limitată” se referă în special la tipurile
de societăți enumerate în anexa I la Directiva
2013/34/UE, iar „capitalul social” include, după caz,
orice capital suplimentar;
(ii) în cazul unei societăți în care cel puțin o parte dintre
asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele
societății, atunci când mai mult de jumătate din
capitalul propriu, astfel cum reiese din conturile
societății, a dispărut din cauza pierderilor acumulate.
În sensul prezentei dispoziții, „o societate în care cel
puțin unii dintre asociați au răspundere nelimitată
pentru creanțele societății” se referă în special la
acele tipuri de societăți enumerate în anexa II la
Directiva 2013/34/UE.
(iii) în cazul în care întreprinderea face obiectul unei
proceduri colective de insolvență sau îndeplinește
criteriile prevăzute de dreptul intern pentru
deschiderea unei proceduri colective de insolvență la
cererea creditorilor săi;
(iv) în cazul în care întreprinderea a primit ajutor pentru
salvare și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a
reziliat garanția sau nu a primit ajutor de restructurare
și face încă obiectul unui plan de restructurare;
(v) în cazul unei societăți care nu este IMM, atunci când,
în ultimii doi ani:
1. raportul datorii/capitaluri proprii ale întreprinderii este mai
mare de 7,5; și
2. rata de acoperire a dobânzii calculată pe baza EBITDA
este sub 1,0;
r) investiția inițială — o investiție în active corporale și
necorporale, legate de una sau mai multe dintre următoarele
activități: înființarea unei noi unități; extinderea capacității unei
unități existente; diversificarea producției unei unități prin
produse care nu au fost fabricate anterior în unitate sau o
modificare fundamentală a procesului general de producție a
produsului (produselor) vizat(e) de investiția în unitate;
— achiziția de active aparținând unei unități care a fost
închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi fost achiziționată
(adică achiziționarea de acțiuni într-o afacere nu este o investiție
inițială, prin urmare, investițiile de înlocuire nu constituie investiții
inițiale);
1 Aprobat de către CE prin Decizia C (2021) 9750 final/20.12.2021.
7
— se iau în considerare numai costurile de achiziționare a
activelor de la terți care nu au legătură cu cumpărătorul, cu
excepția cazului în care un membru al familiei proprietarului
inițial sau un angajat preia o întreprindere mică;
— tranzacția trebuie să aibă loc în condițiile pieței (dacă
achiziționarea activelor unei unități este însoțită de o investiție
suplimentară eligibilă pentru ajutorul regional, costurile eligibile
ale acestei investiții suplimentare ar trebui să fie adăugate la
costul achiziționării activelor unității);
s) investiție inițială care creează o nouă activitate economică:
(i) o investiție în active corporale și necorporale, legată
de una sau mai multe dintre următoarele activități:
a) înființarea unei noi unități; sau b) diversificarea
activității unei unități, cu condiția ca noua activitate să
nu fie identică sau similară cu activitatea desfășurată
anterior în unitatea respectivă;
(ii) achiziționarea de active aparținând unei unități care
a fost închisă sau care ar fi fost închisă dacă nu ar fi
fost achiziționată, cu condiția ca noua activitate care
urmează să fie efectuată utilizând activele
achiziționate să nu fie o activitate identică sau similară
cu activitatea desfășurată în unitatea respectivă
înainte de achiziție; simpla achiziție a acțiunilor unei
întreprinderi nu este o investiție inițială care creează
o nouă activitate economică;
(iii) obligația de a menține investiția în zona în cauză
pentru o perioadă minimă de cinci ani (trei ani pentru
IMM-uri) nu ar trebui să împiedice înlocuirea
instalațiilor sau echipamentelor care au devenit
depășite sau au fost distruse în această perioadă, cu
condiția ca activitatea economică să fie menținută în
zona în cauză pentru perioada minimă. Cu toate
acestea, nu se pot acorda ajutoare regionale pentru a
înlocui instalația sau echipamentul respectiv;
(iv) se iau în considerare numai costurile de achiziționare
a activelor de la terți care nu au legătură cu
cumpărătorul, cu excepția cazului în care un membru
al familiei proprietarului inițial sau un angajat preia o
întreprindere mică;
(v) tranzacția trebuie să aibă loc în condițiile pieței (dacă
achiziționarea activelor unei unități este însoțită de o
investiție suplimentară eligibilă pentru ajutorul
regional, costurile eligibile ale acestei investiții
suplimentare ar trebui să fie adăugate la costul
achiziționării activelor unității);
t) întreprindere — una sau mai multe entități juridice care
formează o singură unitate economică, în conformitate cu
Comunicarea Comisiei privind conceptul de ajutor de stat
menționat la art. 107 alin. (1) din Tratatul privind funcționarea
Uniunii Europene (TFUE);
u) întreprindere mare — o întreprindere cu peste 250 de
angajați și o cifră de afaceri anuală de peste 50 de milioane de
euro sau un bilanț de peste 43 de milioane de euro;
v) întreprindere mijlocie — o întreprindere cu mai puțin de
250 de angajați și o cifră de afaceri anuală mai mică de 50 de
milioane euro sau un bilanț mai mic de 43 de milioane euro;
w) întreprinderi mici — o întreprindere cu mai puțin de 50 de
angajați și o cifră de afaceri anuală sau un bilanț mai mic de
10 milioane euro;
x) microîntreprindere — o întreprindere care are mai puțin
de 10 angajați și o cifră de afaceri (sumă de bani încasată într-o
anumită perioadă) sau un bilanț (o situație a activelor și
pasivelor unei societăți) sub 2 milioane euro;
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
y) întreprindere în activitate — întreprinderea care
desfășoară activitate economică mai mult de 3 ani fiscali
consecutivi de la data înregistrării cererii de finanțare și care a
aprobat situațiile financiare anuale corespunzătoare ultimului
exercițiu financiar încheiat;
z) întreprindere nou-înființată — întreprinderea înființată în
anul înregistrării cererii de finanțare sau întreprinderea care a
desfășurat/nu a desfășurat activitate economică, dar nu mai mult
de 3 ani fiscali consecutivi înainte de data înregistrării cererii;
aa) proiect mare de investiții — o investiție inițială cu
cheltuieli eligibile de peste 50 de milioane euro, calculată pe
baza cursului de schimb Inforeuro din luna anterioară lansării
procedurii de apel de proiecte;
bb) proiect unic de investiții — orice investiție inițială legată
de aceeași activitate sau de o activitate similară inițiată de
același beneficiar, la nivel de grup, în termen de 3 ani de la data
începerii lucrărilor la o altă investiție care beneficiază de ajutor
în aceeași regiune NUTS3 (județ);
cc) valoarea ajustată a ajutorului — valoarea maximă admisă
a ajutorului pentru un proiect mare de investiții, calculată în
conformitate cu formula menționată la art. 10 alin. (8);
dd) valoarea totală a investiției — valoarea cheltuielilor
eligibile, în conformitate cu art. 7 alin. (1), și valoarea tuturor
activelor corporale și necorporale neeligibile, fără TVA;
ee) zone „a” — zone desemnate pe o hartă a ajutoarelor
regionale în conformitate cu art. 107 alin. (3) lit. (a) din TFUE;
ff) zone „c” — zone desemnate pe o hartă a ajutoarelor
regionale în conformitate cu art. 107 alin. (3) lit. (c) din TFUE;
gg) relocare — transferul unei activități identice sau similare
sau al unei părți a acesteia de la o unitate a uneia dintre părțile
contractante la Acordul privind Spațiul Economic European (SEE)
(unitatea inițială) la unitatea unei alte părți contractante la
Acordul privind SEE în care are loc investiția care beneficiază de
ajutor (unitatea care beneficiază de ajutor). Există un transfer în
cazul în care produsul de la unitatea inițială și de la unitatea care
Acțiune
Realizarea de noi capacități pentru producția și/sau asamblarea și
reciclarea bateriilor
Realizarea de noi capacități pentru producția și/sau asamblarea de
celule și panouri fotovoltaice, inclusiv reciclarea
Total
(2) În cazul în care bugetul uneia dintre componente nu este
epuizat, partea rămasă poate fi redirecționată către cealaltă
componentă, al cărei buget inițial a fost consumat, sub rezerva
atingerii țintei pentru fiecare submăsură.
(3) Bugetul mediu anual al schemei este de 428 milioane lei,
adică echivalentul a aproximativ 86 milioane euro.
(4) Sumele neutilizate într-un an se reportează în anul
următor, fără a se depăși plafonul de 150.000.000 euro anual.
(5) În cazul în care valoarea proiectelor depuse în cadrul
cererii de propuneri depășește bugetul alocat în anul respectiv,
sumele alocate în anii următori se utilizează în avans, fără a se
depăși plafonul de 150.000.000 euro anual.
Art. 6. — (1) Beneficiarii sunt întreprinderile mijlocii,
întreprinderile mici (inclusiv întreprinderile nou-înființate și
microîntreprinderile), precum și întreprinderile mari înființate în
beneficiază de ajutor au cel puțin parțial aceleași scopuri,
îndeplinesc cerințele sau nevoile aceluiași tip de clienți, iar
locurile de muncă se pierd în cadrul aceleiași activități sau al
unor activități similare la una dintre unitățile inițiale ale
beneficiarului ajutorului din SEE.
CAPITOLUL III
Durata, bugetul schemei și numărul estimat de beneficiari
Art. 4. — Schema de ajutor se aplică de la data publicării în
Monitorul Oficial al României, Partea I, până la epuizarea
bugetului alocat, dar nu mai târziu de sfârșitul celui de-al doilea
trimestru al anului 2026.
Art. 5. — (1) Bugetul total estimat al schemei este
echivalentul în lei al sumei de 258.700.000 euro, compusă din
199.000.000 euro (diferența de 1.000.000 euro până la valoarea
întregului buget de 200.000.000 euro din măsura de investiții din
PNRR fiind suma alocată pentru asistență tehnică Ministerului
Energiei) fonduri europene nerambursabile acordate prin
Facilitatea de redresare și reziliență în cadrul Programului
național de redresare și reziliență — Refacerea și reziliența
planului — componenta C.6 Energie și fonduri naționale de
59.700.000 euro prin aplicarea procentului de supracontractare
de 30%, în conformitate cu prevederile art. 24 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului
instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene
alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență,
precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru
elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar
României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare, fiind
defalcate după cum urmează:
Buget Buget cu contractare excesivă
(euro) (euro)
149.250.000 194.025.000
49.750.000 64.675.000
199.000.000 258.700.000
temeiul Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, sau constituite în conformitate cu
legislația specifică a statului membru ai cărui resortisanți sunt, al
căror obiect de activitate este producția și/sau asamblarea și
reciclarea bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice.
(2) Numărul total estimat de întreprinderi care vor beneficia
de ajutor de stat în cadrul schemei este de 10 întreprinderi.
(3) Pentru a respecta Comunicarea Comisiei — Orientări
tehnice privind aplicarea principiului „a nu prejudicia în mod
semnificativ” în temeiul Regulamentului privind Mecanismul de
redresare și reziliență (2021/C 58/01), nu se va acorda sprijin
pentru activitățile legate de depozitele de deșeuri, incineratoare
și instalațiile/instalațiile de tratare mecanico-biologică, precum
și pentru activitățile legate de extracția materiilor prime.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
CAPITOLUL IV
Cheltuieli eligibile
Art. 7. — (1) În cadrul prezentei scheme, costurile investițiilor
în active corporale și necorporale în scopul producției și/sau
asamblării și reciclării bateriilor, celulelor și panourilor
fotovoltaice care constituie „investiții inițiale” sau „investiții inițiale
care creează o nouă activitate economică”, astfel cum sunt
definite la art. 3, sunt considerate cheltuieli eligibile.
(2) Din cheltuielile eligibile menționate la alin. (1) sunt eligibile
numai costurile activelor care fac parte din investiția inițială în
unitatea beneficiarului ajutorului situat în zona NUTS3 asistată
de ajutorul de stat.
(3) Prin derogare de la alin. (2), activele de echipare ale
furnizorilor pot fi incluse în costurile eligibile ale întreprinderii
care le-a achiziționat (sau produs) dacă sunt utilizate pe întreaga
perioadă minimă de întreținere a investițiilor de cinci ani pentru
întreprinderile mari și de trei ani pentru IMM-uri, pentru o
operațiune de prelucrare sau asamblare a beneficiarului
ajutorului direct legată de un proces de producție bazat pe
investiția inițială care beneficiază de ajutor realizată de
beneficiar. Această derogare se aplică cu condiția ca unitatea
furnizorului să fie situată într-o zonă asistată, furnizorul să nu
primească ajutoare regionale pentru investiții sau ajutoare
pentru investiții pentru IMM-uri în temeiul art. 17 din
Regulamentul (UE) nr. 651/2014 pentru activele în cauză, iar
intensitatea ajutorului să nu depășească intensitatea maximă
relevantă a ajutorului aplicabilă locului în care se află unitatea
furnizorului. Orice ajustare a intensității ajutorului pentru
proiectele mari de investiții se aplică, de asemenea, ajutoarelor
calculate pentru costurile activelor de echipare a furnizorilor,
care sunt considerate ca făcând parte din costul total al
investiției inițiale.
(4) Echiparea furnizorilor se referă la achiziționarea (sau
autoproducția) de mașini, unelte sau echipamente și software
aferente de către o întreprindere (la nivel de grup), care sunt
achiziționate (sau produse) nu pentru a fi utilizate la unul dintre
sediile sale (la nivel de grup), ci sunt puse la dispoziția unor
furnizori selectați pentru realizarea de produse care urmează să
fie fabricate la sediul furnizorului, care vor servi drept produse
intermediare pentru procesul de producție al întreprinderii.
Activele de echipare a furnizorilor rămân în proprietatea
întreprinderii achizitoare, dar sunt puse la dispoziția furnizorului
pentru sarcinile și în condițiile definite într-un contract de
furnizare de produse sau într-un acord similar. Acestea sunt
legate de operațiuni de prelucrare sau de asamblare bine
definite la unul sau mai multe dintre sediile întreprinderii (la nivel
de grup) și pot fi returnate proprietarului după finalizarea
comenzii sau după expirarea sau încetarea unui contract-cadru.
(5) În zonele asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la
art. 107 alin. (3) lit. a) din TFUE se pot acorda ajutoare pentru
realizarea unei investiții inițiale, indiferent de dimensiunea
beneficiarului. În zonele asistate care îndeplinesc condițiile
prevăzute la art. 107 alin. (3) lit. c) din TFUE, ajutorul poate fi
acordat IMM-urilor pentru orice formă de investiție inițială și
întreprinderilor mari numai pentru a efectua investiții inițiale în
favoarea unei noi activități economice în zona în cauză.
(6) Pentru a fi eligibilă pentru ajutor de stat, o cheltuială
trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiții
generale:
a) să fie însoțite de facturi, în conformitate cu dispozițiile
legislației naționale, sau de alte documente contabile cu valoare
probatorie, echivalente facturilor, pe baza cărora cheltuielile pot
fi auditate și identificate;
b) să fie în conformitate cu prevederile contractului de
finanțare (CF) încheiat cu Ministerul Energiei;
9
c) să respecte dispozițiile legislației naționale și comunitare,
în special în ceea ce privește ajutoarele de stat, achizițiile
publice și mediul, inclusiv cerința unei evaluări a impactului
asupra mediului, în cazul în care acest lucru este impus de lege,
și să obțină toate autorizațiile necesare;
d) cheltuielile cofinanțate din fondurile PNRR nu au fost
finanțate și nu sunt finanțate din alte fonduri publice;
e) să fie efectuate și plătite de la data la care solicitantul
primește notificarea de îndeplinire a eligibilității proiectului, cu
respectarea prevederilor legale privind ajutorul de stat, și nu mai
târziu de 30 iunie 2026;
f) toate activele corporale achiziționate prin proiect trebuie
să fie noi.
(7) Investiția trebuie menținută în regiunea beneficiară pentru
o perioadă de cel puțin cinci ani sau, în cazul IMM-urilor, cel
puțin trei ani de la finalizarea investiției. Această condiție nu
împiedică înlocuirea unei instalații sau a unui echipament care
a devenit depășit sau încetează să funcționeze în perioada
respectivă, cu condiția ca activitatea economică să fie menținută
în regiunea în cauză pentru perioada minimă relevantă. Totuși,
ajutoarele regionale nu pot fi acordate pentru înlocuirea
instalațiilor sau echipamentelor în cauză.
(8) Activele corporale și necorporale achiziționate trebuie să
fie noi.
(9) În cazul în care achiziționarea activelor unei unități este
însoțită de o investiție suplimentară eligibilă pentru ajutoare
regionale, costurile eligibile ale investiției suplimentare
respective ar trebui adăugate la costul de achiziție a activelor
unității.
(10) Costurile legate de închirierea activelor corporale pot fi
luate în considerare în cazul leasingului de instalații sau
echipamente; contractul trebuie să fie un contract de leasing
financiar și trebuie să conțină obligația beneficiarului ajutorului
de a achiziționa activul la data expirării contractului.
(11) În cazul ajutoarelor acordate întreprinderilor mari pentru
o modificare fundamentală a procesului de producție, costurile
eligibile trebuie să depășească amortizarea efectuată în cursul
ultimelor trei exerciții financiare pentru activele legate de
activitatea care urmează să fie modernizată.
(12) În cazul ajutoarelor acordate pentru diversificarea unei
unități existente, costurile eligibile trebuie să depășească cu cel
puțin 200% valoarea contabilă a activelor reutilizate, astfel cum a
fost înregistrată în exercițiul financiar anterior începerii lucrărilor.
(13) Imobilizările necorporale sunt eligibile pentru calcularea
costurilor de investiție dacă îndeplinesc următoarele condiții:
a) trebuie utilizate exclusiv în cadrul unității care beneficiază
de ajutor;
b) trebuie să fie amortizabile;
c) trebuie să fie achiziționate în condiții de piață de la terți
care nu au legătură cu cumpărătorul; și
d) trebuie să fie incluse în activele întreprinderii care
beneficiază de ajutorul de stat și trebuie să rămână asociate
proiectului pentru care a fost acordat ajutorul pe o perioadă
minimă de cinci ani sau trei ani în cazul IMM-urilor. Pentru
întreprinderile mari, costurile activelor necorporale sunt eligibile
numai până la un plafon de 50% din costurile eligibile totale ale
investiției inițiale.
(14) Un proiect unic de investiții nu poate fi împărțit în mai
multe subproiecte pentru a beneficia de ajutor de stat într-o
sumă mai mare decât suma maximă prevăzută pentru proiectele
mari de investiții.
(15) În cazul în care un proiect unic de investiții este un
proiect mare de investiții, valoarea totală a ajutorului pentru
proiectul unic de investiții nu poate depăși valoarea ajustată a
ajutorului pentru proiectele mari de investiții.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024

(16) Cheltuielile neeligibile în cadrul acestei operațiuni sunt (2) Pentru regiunile NUTS 3 care s-au confruntat cu o
următoarele: pierdere a populației de peste 10% în perioada 2009—2018
a) cheltuieli aferente contribuției în natură; (conform tabelului de mai jos), intensitatea maximă a ajutorului
b) cheltuieli pentru construcția imobilelor (altele decât cele de stat pentru întreprinderile mari se stabilește prin referire la
aferente derulării procesului de producție — asamblare — următoarea grilă, conform hărții ajutoarelor de stat regionale
reciclare); aprobate de Comisia Europeană pentru perioada 2022—2027:
c) cheltuieli aferente achiziției terenurilor;
d) taxa pe valoarea adăugată; Regiunea Intensitățile maxime
Numele regiunii
NUTS 2 propuse ale ajutorului
e) cheltuieli pentru comisioane, cote, taxe;
f) cheltuieli cu amortizarea; RO11 Nord-Vest Bistrița-Năsăud 50%
g) achiziția de echipamente secondhand;
Județul Maramureș 50%
h) amenzi, penalități și cheltuieli de judecată;
i) costurile pentru operarea obiectivelor de investiții; Satu Mare 50%
j) cheltuieli efectuate pentru obiective de investiții executate Sălaj 50%
în regie proprie;
k) cheltuieli aferente achiziției sub forma leasingului, cu Centrul RO12 Alba 50%
excepția costurilor prevăzute la alin. (10); RO21 Nord-Est Județul Bacău 60%
l) cheltuieli cu achiziția de bunuri imobile deja construite;
m) cheltuieli cu închirierea mijloacelor fixe de producție; Botoșani 60%
n) cheltuieli cu achiziția de mijloace de transport; Germană 60%
o) cheltuieli generale de administrație; Suceava 60%
p) cheltuieli cu lucrările pregătitoare, cum ar fi obținerea
avizelor și autorizațiilor, realizarea studiilor de fezabilitate (și a Vaslui 60%
studiilor tehnice stabilite de standarde și normative pentru RO22 Sud-Est Brăila 60%
pregătirea proiectului);
q) cheltuieli de consultanță. Buzău 60%
Art. 8. — Pentru ca investiția să fie viabilă, beneficiarul Galați 60%
ajutorului contribuie cu cel puțin 25% din costurile eligibile, din Tulcea 60%
resurse proprii sau prin finanțare externă, într-o formă care nu
include niciun sprijin public. Vrancea 60%
Art. 9. — Ajutoarele de stat se acordă întreprinderilor, în RO31 Sud-Muntenia Călărași 60%
conformitate cu prevederile prezentei scheme și ale Orientărilor
Ialomița 60%
privind ajutoarele de stat regionale (2021/C153/01) prin alocări
de la bugetul de stat, de la bugetul Ministerului Energiei sub Județul Prahova 60%
formă de sume nerambursabile în raport cu cheltuielile eligibile Teleorman 60%
și în limita intensității maxime admisibile în funcție de zona
asistată. RO41 Sud-Vest Dolj 60%
Oltenia
Gorj 60%
CAPITOLUL V
Intensitatea și cumulul ajutoarelor de stat Mehedinți 60%

Art. 10. — (1) Intensitatea maximă admisă a ajutoarelor de Olt 60%

stat pentru investițiile inițiale, care pot fi acordate în România Vâlcea 60%
companiilor mari, astfel cum sunt definite în reglementările RO42 Vest Caraș-Severin 40%
privind ajutoarele de stat, se stabilește prin raportare la
următoarea grilă generală aplicabilă în perioada 2022—2027, Județul Hunedoara 40%
conform hărții ajutoarelor de stat regionale aprobate de Comisia
Europeană, prevăzută în Hotărârea Guvernului nr. 311/2022 (3) Pentru zonele care nu sunt predefinite, intensitatea
privind intensitatea maximă a ajutorului de stat regional în maximă a ajutorului de stat acordat întreprinderilor mari este
perioada 2022—2027 pentru investiții inițiale, cu modificările cuprinsă între 35% și 45%, în funcție de intensitatea maximă a
ulterioare: ajutorului aplicabilă zonei adiacente RO31 Sud-Muntenia, după
cum urmează:
Codul Intensitățile maxime a) o intensitate maximă a ajutorului de 35% pentru zona
Numele regiunii
NUTS ale ajutorului adiacentă părții de sud a Bucureștiului, cuprinzând șase unități
administrative locale (Dărăști-Ilfov, Jilava, 1 Decembrie,
RO11 Nord-Vest 40%
Copăceni, Vidra și Berceni), precum și pentru zona limitrofă cu
RO12 Centru 40% partea de sud-vest a Bucureștiului, cuprinzând cinci unități
administrative locale (Ciorogârla, Domnești, Clinceni, Cornetu,
RO21 Nord-Est 50% Bragadiru), toate adiacente regiunii NUTS 3 RO314 Giurgiu; și
b) o intensitate maximă a ajutorului de 45% pentru zona
RO22 Sud-Est 50%
adiacentă părții de nord a Bucureștiului, cuprinzând 13 unități
RO31 Sud Muntenia 50% administrative locale (Periș, Ciolpani, Snagov, Gruiu, Nuci,
Grădiștea, Petrăchioaia, Dascălu, Moara Vlăsiei, Balotești,
RO41 Sud-Vestul Olteniei 50% Corbeanca, Buftea și Chitila), adiacente regiunilor NUTS 3
RO316 Prahova și RO315 Ialomița, precum și pentru zona
RO42 Vest 30%
adiacentă părții de est a Bucureștiului, cuprinzând 4 unități
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
administrative locale (Glina, Cernica, Dobroești și Pantelimon),
adiacente regiunii NUTS 3 RO312 Călărași.
(4) Intensitățile maxime ale ajutorului de stat prevăzute la
alin. (1) pot fi majorate cu până la 20 de puncte procentuale
pentru întreprinderile mici sau cu până la 10 puncte procentuale
pentru întreprinderile mijlocii.
(5) Intensitățile maxime crescute ale ajutorului pentru
întreprinderile mici și mijlocii nu se aplică ajutoarelor acordate
pentru proiecte de investiții ale căror cheltuieli eligibile depășesc
echivalentul în lei a 50 de milioane euro.
(6) Ajutoarele plătibile în viitor, inclusiv ajutoarele plătibile în
mai multe tranșe, se actualizează la valoarea lor atunci când
sunt acordate. Costurile eligibile se actualizează la suma pe
care o au în momentul acordării ajutorului. Rata dobânzii care
trebuie aplicată la actualizare este rata de actualizare aplicabilă
la data acordării ajutorului. Rata de actualizare este rata de
referință stabilită de Comisia Europeană pentru România,
publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul
Comisiei Europene.
(7) Pentru proiectele de investiții care nu sunt proiecte mari
de investiții, valoarea ajutorului de stat care poate fi acordat în
cadrul prezentei scheme se calculează în conformitate cu
formula R x Cheltuieli eligibile, unde R este intensitatea maximă
a ajutorului aplicabilă în zona în care se desfășoară proiectul,
astfel cum se prevede pentru întreprinderile mari în harta
regională aprobată, care este în vigoare la data acordării
ajutorului; în cazul IMM-urilor, de asemenea, se iau în
considerare bonusurile prevăzute la alin. (4).
(8) Pentru proiectele mari de investiții, valoarea maximă
ajustată a ajutorului se calculează în conformitate cu formula
R x (A + 0,50 x B + 0,34 x C), unde:
— R este intensitatea maximă a ajutorului aplicabilă în zona
în cauză prevăzută într-o hartă regională aprobată, care este în
vigoare la momentul acordării ajutorului, cu excepția intensității
sporite a ajutorului pentru IMM-uri;
— A reprezintă costurile eligibile inițiale de 50 de milioane
euro;
— B reprezintă partea din costurile eligibile cuprinsă între 50
și 100 de milioane euro;
— C reprezintă partea din costurile eligibile de peste 100 de
milioane euro.
(9) Pentru această schemă de ajutor de stat se iau în
considerare cheltuieli eligibile care nu pot depăși echivalentul a:
a) 100.000.000 euro pe GW capacitate anuală de producție
pentru producția de electrozi și/sau componente ale electrozilor
și bateriilor [activități descrise la art. 1 alin. (4) lit. a) pct. 1],
inclusiv reciclarea;
b) 100.000.000 euro pe GW capacitate anuală de producție
pentru asamblarea electrozilor în baterii și testarea/condiționarea
bateriilor [activități descrise la art. 1 alin. (4) lit. a) pct. 2], inclusiv
reciclarea;
c) 200.000.000 euro pe capacitate anuală de producție pe
GW pentru producția de baterii [activități descrise la art. 1
alin. (4) lit. a) pct. 1 și 2];
d) 400.000 euro pe MW capacitate anuală de producție de
silicon și plachete [activități descrise la art. 1 alin. (4) lit. b)
pct. 1], inclusiv reciclarea;
2 Cursul de schimb Inforeuro din luna anterioară lansării procedurii de apel de proiecte.
11
e) 400.000 euro pe MW capacitate anuală de asamblare a
celulelor și a modulelor fotovoltaice [activități descrise la art. 1
alin. (4) lit. b) pct. 2], inclusiv reciclarea;
f) 800.000 euro pe MW capacitate anuală de producție a
elementelor fotovoltaice [activități descrise la art. 1 alin. (4) lit. b)
pct. 1 și 2].
(10) Intensitățile maxime ale ajutoarelor de stat prevăzute la
alin. (1) vor putea fi majorate cu 10 puncte procentuale în cazul
regiunilor NUTS 3 identificate pentru a primi sprijin din partea
Fondului pentru tranziție justă în cadrul planurilor teritoriale
pentru o tranziție justă, ulterior aprobării acestora de Comisia
Europeană pentru România.
(11) Aplicarea bonusurilor prevăzute la alin. (4), respectiv
alin. (10) se face în limita contribuției proprii a beneficiarului,
prevăzută la art. 8.
Art. 11. — În cadrul prezentei scheme sunt supuse obligației
de notificare individuală către Comisia Europeană și pot fi
acordate numai după notificarea acestora de către Ministerul
Energiei și autorizarea acestora de către Comisia Europeană
următoarele ajutoare de stat individuale:
a) în regiunile cu intensitatea ajutorului regional de 60%,
ajutoarele de stat care depășesc echivalentul în lei a
49,5 milioane euro;2
b) în regiunile cu intensitatea ajutorului regional de 50%,
ajutoarele de stat care depășesc echivalentul în lei a
41,25 milioane euro;
c) în regiunile cu intensitatea ajutorului regional de 45%,
ajutoarele de stat care depășesc echivalentul în lei a
37,13 milioane euro;
d) în regiunile cu intensitatea ajutorului regional de 40%,
ajutoarele de stat care depășesc echivalentul în lei a 33 milioane
euro;
e) în regiunile cu intensitatea ajutorului regional de 35%,
ajutoarele de stat care depășesc echivalentul în lei a
28,88 milioane euro;
f) în regiunile cu intensitatea ajutorului regional de 30%,
ajutoarele de stat care depășesc echivalentul în lei a
24,75 milioane euro.
Art. 12. — (1) Pentru a demonstra contribuția la dezvoltarea
regională a ajutoarelor individuale pentru investiții care fac
obiectul notificării se pot utiliza următorii indicatori:
a) numărul de locuri de muncă create direct ca urmare a
investiției. De asemenea, ar trebui să se țină seama de calitatea
și sustenabilitatea locurilor de muncă create, precum și de
nivelul de calificare necesar;
b) numărul de noi locuri de muncă în rețeaua locală de (sub)
furnizori, contribuind la o mai bună integrare a investițiilor în
zona în cauză și asigurând o răspândire mai largă a efectelor.
Prin urmare, numărul de locuri de muncă create indirect este, de
asemenea, un indicator care trebuie luat în considerare;
c) angajamentul beneficiarului ajutorului de a desfășura
activități de formare la scară largă pentru a îmbunătăți calificările
(generale și specifice) ale personalului său va fi considerat un
factor care contribuie la dezvoltarea regională și coeziunea
teritorială. Accentul se va pune, de asemenea, pe oferirea de
stagii sau ucenicii, în special pentru tineri, precum și pe activități
de formare care îmbunătățesc cunoștințele lucrătorilor și
capacitatea lor de inserție profesională în afara întreprinderii;
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
d) economii externe de scară sau alte beneficii care rezultă
din proximitate (efect de grupare). Gruparea întreprinderilor care
aparțin aceluiași sector de activitate permite fiecărei unități să se
specializeze într-o măsură mai mare, ceea ce duce la o eficiență
îmbunătățită. Cu toate acestea, importanța acestui indicator în
determinarea contribuției la dezvoltarea regională și coeziunea
teritorială depinde de cât de dezvoltată este gruparea;
e) transferul de tehnologie (diseminarea cunoștințelor) care
rezultă în urma investiției. Este mai probabil ca investițiile în
sectoarele cu utilizare intensivă a tehnologiei să implice un
transfer de tehnologie către zona respectivă. Din acest punct de
vedere, nivelul și gradul de specificitate a diseminării
cunoștințelor sunt, de asemenea, importante;
f) contribuția proiectelor la capacitatea zonei de a genera noi
tehnologii prin inovare la nivel local. Cooperarea cu organizațiile
locale de cercetare și diseminare a cunoștințelor, cum ar fi
universitățile sau institutele de cercetare, poate fi considerată
un element pozitiv în această privință;
g) posibile investiții ulterioare ale întreprinderii, care indică
un angajament durabil al întreprinderii în zona în cauză.
(2) Planul de afaceri al beneficiarului ajutorului furnizează
informații cu privire la numărul de locuri de muncă care urmează
să fie create, salariile care trebuie plătite (cu efectul colateral
pozitiv al creșterii nivelului bunăstării gospodăriilor), volumul
achizițiilor de la producătorii locali, cifra de afaceri generată de
investiție și de care beneficiază zona, eventual prin venituri
fiscale suplimentare.
Art. 13. — (1) Ajutoarele individuale care fac obiectul
notificării sunt limitate la minimum în cazul în care valoarea
ajutorului corespunde costurilor suplimentare nete de realizare
a investiției în zona în cauză în comparație3 cu scenariul
contrafactual în absența ajutorului, cu intensitățile maxime ale
ajutorului ca valoare-plafon. De asemenea, în cazul ajutoarelor
pentru investiții acordate întreprinderilor mari, furnizorul trebuie
să se asigure că valoarea ajutorului este limitată la minimum,
utilizând „abordarea bazată pe costurile suplimentare nete”, cu
intensitățile maxime ale ajutorului ca valoare-plafon.
(2) În situații precum scenariul 1 [deciziile de realizare a
investiției — a se vedea art. 16 alin. (4) lit. b) pct. (i)] valoarea
ajutorului nu ar trebui, prin urmare, să depășească minimul
necesar pentru ca proiectul să devină suficient de profitabil, de
exemplu, prin creșterea ratei interne de rentabilitate peste rata
normală aplicată de întreprindere în alte proiecte de investiții de
natură similară sau, dacă este cazul, prin creșterea ratei interne
de rentabilitate peste costul capitalului beneficiarului în
ansamblu sau peste ratele de rentabilitate înregistrate în mod
obișnuit în sectorul în cauză.
(3) Pentru situații precum scenariul 2 [stimulente pentru
alegerea locației — a se vedea art. 16 alin. (4) lit. b) pct. (ii)]
valoarea ajutorului nu trebuie să depășească diferența dintre
valoarea actualizată netă a investiției pentru zona în cauză și
valoarea actualizată netă a investiției într-un loc alternativ.
Trebuie luate în considerare toate costurile și beneficiile
relevante, inclusiv (de exemplu, costurile administrative,
costurile de transport, precum și diferențele salariale). Dacă
locația alternativă este în SEE, subvențiile în această locație nu
pot fi luate în considerare.
3 Atunci când se compară scenarii contrafactuale, valoarea ajutorului trebuie actualizată prin aplicarea aceluiași factor al scenariilor de investiții
corespunzătoare și al scenariilor contrafactuale.
(4) Calculele utilizate pentru a analiza efectul stimulativ pot
fi, de asemenea, utilizate pentru a evalua dacă ajutorul este
proporțional. Această cerință trebuie demonstrată prin
documente.
(5) Atunci când acordă ajutoare în cadrul schemei unor proiecte
individuale, în conformitate cu dispozițiile Orientărilor CE cu privire
la ajutoarele de stat regionale (Regional Aid Guidelines),
autoritatea care acordă ajutorul va verifica și va confirma că
ajutorul nu are ca rezultat efecte negative, cum ar fi crearea unei
supracapacități pe o piață în declin absolut, efecte de
contracoeziune sau relocare.
Art. 14. — (1) Pentru același beneficiar și pentru aceleași
cheltuieli eligibile, ajutoarele de stat pentru investiții acordate în
cadrul prezentei scheme nu pot fi cumulate cu niciun alt ajutor
de stat/de minimis.
(2) Ministerul Energiei monitorizează ajutoarele acordate în
cadrul prezentei scheme pentru a nu depăși intensitatea
maximă admisă.
Art. 15. — Ajutorul de stat solicitat nu poate depăși valoarea
totală a contribuțiilor la dezvoltarea regională aferente investiției
pentru care se solicită finanțarea, astfel cum este definită în
Ghidul solicitantului.
CAPITOLUL VI
Efectul stimulativ
Art. 16. — (1) Prezenta schemă se aplică numai ajutoarelor
care au un efect stimulativ.
(2) Ajutoarele regionale pot fi considerate compatibile cu piața
internă numai dacă au un efect stimulativ. Se consideră că
ajutorul de stat are un efect stimulativ atunci când ajutorul
modifică comportamentul unei întreprinderi astfel încât aceasta
să desfășoare o activitate suplimentară care contribuie la
dezvoltarea unei zone, activitate pe care nu ar fi desfășurat-o
sau pe care ar fi desfășurat-o într-un mod diferit sau limitat sau
într-un alt loc dacă ajutorul nu ar fi fost acordat. Ajutorul nu
trebuie să subvenționeze costurile unei activități pe care o
întreprindere le-ar desfășura în orice caz și nu trebuie să
compenseze riscul comercial normal al unei activități economice.
(3) Se consideră că ajutorul are un efect stimulativ în cazul în
care întreprinderea adresează o cerere scrisă Ministerului Energiei
de acordare a ajutorului de stat înainte de demararea investiției.
(4) Pentru a demonstra efectul stimulativ, întreprinderea
trebuie să țină seama de următoarele:
a) depunerea cererii de finanțare, care va conține informațiile
din anexa VII la Orientările privind ajutoarele de stat regionale
(2021/C153/01);
b) demonstrarea, în cadrul documentației depuse prin
cererea de finanțare, dintr-o perspectivă contrafactuală, a ceea
ce s-ar întâmpla dacă nu ar primi ajutorul, indicând scenariul
aplicabil dintre următoarele situații:
(i) ajutorul solicitat oferă un stimulent pentru a lua o
decizie pozitivă de a investi în zona în cauză,
deoarece, în caz contrar, investiția nu ar fi suficient
de profitabilă pentru beneficiarul ajutorului nicăieri în
SEE (scenariul 1, decizia de investiție);
(ii) ajutorul oferă un stimulent pentru a realiza o investiție
planificată în zona în cauză, mai degrabă decât
într-un alt loc, deoarece compensează dezavantajele
și costurile nete ale investiției în zona în cauză
(scenariul 2, stimulente pentru alegerea locației);
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
c) demararea investiției după depunerea cererii de finanțare
și obținerea contractului de finanțare, dar nu mai târziu de 6 luni
de la obținerea contractului de finanțare.
(5) În plus, companiile mari trebuie să furnizeze documente
justificative privind efectul scenariului contrafactual descris în
formularul de cerere. IMM-urile nu fac obiectul unei astfel de
obligații în ceea ce privește ajutoarele care nu fac obiectul unei
notificări individuale în cadrul prezentei scheme. Furnizorul de
ajutor de stat verifică credibilitatea scenariului contrafactual,
precum și dacă ajutorul regional are efectul stimulativ necesar
corespunzător unuia dintre scenariile descrise la alin. (4) lit. b).
Un scenariu contrafactual este credibil dacă este autentic și se
referă la principalii factori care au fost luați în considerare la
momentul în care beneficiarul a luat decizia de investiție.
(6) În plus față de cerințele de la alin. (1)—(5), pentru
ajutoarele individuale care fac obiectul notificării, trebuie
furnizate dovezi clare că ajutorul are un impact real asupra
deciziei de investiție sau asupra deciziei privind alegerea
locației.
(7) Pentru ajutoarele menționate la alin. (6), pentru a permite
o evaluare cuprinzătoare a compatibilității acestora, trebuie
furnizate nu numai informații despre proiect, ci și o descriere
detaliată a scenariului contrafactual în care beneficiarul nu
primește niciun ajutor de la nicio autoritate publică din SEE.
(8) În scenariul 1, efectul stimulativ al ajutorului poate fi
dovedit pe baza documentelor întreprinderii care demonstrează
că investiția nu ar fi suficient de profitabilă în absența ajutorului.
(9) În scenariul 2, efectul stimulativ al ajutorului poate fi
dovedit pe baza documentelor societății care demonstrează că
s-a efectuat o comparație între costurile și beneficiile plasării
investiției în zona respectivă cu cele din zona (zonele)
alternativă (alternative). Aceste documente trebuie să fie
contemporane cu procesul decizional privind investiția sau locul
realizării acesteia. Documentele care conțin informații privind
estimările cererii, estimările costurilor, estimările financiare,
documentele prezentate unui comitet de investiții și care
dezvoltă scenarii de investiție sau documente furnizate
instituțiilor financiare ar putea contribui la demonstrarea efectului
stimulativ.
(10) În acest context și, în special în cazul scenariului 1,
nivelul rentabilității poate fi evaluat utilizând metode standard
aplicate în industria în cauză, care pot include metode de
evaluare a valorii actualizate nete a proiectului, a ratei interne de
rentabilitate sau a rentabilității medii a capitalului angajat.
Rentabilitatea proiectului trebuie comparată cu ratele normale
de rentabilitate aplicate de beneficiar în alte proiecte de investiții
de natură similară. În cazul în care aceste rate nu sunt
disponibile, rentabilitatea proiectului trebuie comparată cu costul
capitalului beneficiarului în ansamblu sau cu ratele de
rentabilitate observate în mod normal în sectorul în cauză.
Art. 17. — (1) Ministerul Energiei stabilește criteriile de
selecție în anexele de la Ghidul solicitantului și lansează apelul
competitiv în cadrul PNRR pentru selectarea proiectelor care
vor beneficia de finanțare sub condiția suspensivă de acordare
a ajutorului după obținerea deciziei Comisiei Europene de
aprobare a prezentei scheme de ajutor de stat, în conformitate
cu prevederile deciziei forului european.
(2) Ministerul Energiei acordă ajutorul de stat prin semnarea
contractelor financiare cu beneficiarii ajutorului de stat selectați în
urma verificării, în baza cererii de finanțare depuse de solicitant,
a îndeplinirii criteriilor de eligibilitate și de selecție pentru
13
susținerea investițiilor în inițierea/dezvoltarea/diversificarea
unităților de producție/asamblare/reciclare din lanțul valoric al
bateriilor, celulelor și panourilor fotovoltaice care reprezintă
investiții inițiale sau investiții inițiale care creează o nouă activitate
economică, în conformitate cu art. 3 lit. r) sau s).
(3) Apelul de proiecte este competitiv, bugetul schemei de
ajutor de stat fiind distribuit proiectelor eligibile în ordinea
descrescătoare a punctajului obținut, după efectuarea
verificărilor administrative, respectiv tehnico-economice,
menționate în Ghid și anexele acestuia. Epuizarea bugetului are
loc atunci când suma rămasă disponibilă din bugetul alocat
schemei nu acoperă ajutorul de stat solicitat sau convenit de
beneficiarii cărora nu li s-au acordat acorduri de finanțare.
(4) În cazul în care există un proiect eligibil, în ordinea
punctajului, pentru care suma rămasă din buget nu acoperă
ajutorul de stat solicitat, solicitantului i se va oferi posibilitatea de
a accepta suma rămasă în buget până la totalul său, într-o sumă
mai mică decât ajutorul de stat solicitat inițial. În cazul refuzului
solicitantului de a accepta suma reprezentând restul bugetului,
opțiunea este oferită următorului solicitant în ordinea
descrescătoare a punctajului.
(5) Ministerul Energiei semnează contractele de finanțare cu
beneficiarii selectați ca urmare a finalizării procesului de
evaluare menționat la alin. (2) numai după emiterea deciziei de
aprobare a schemei de ajutor notificabile de către Comisia
Europeană, iar în cazul proiectelor selectate având ajutoare de
stat care depășesc pragurile menționate la art. 2 alin. (4), numai
după notificarea individuală și autorizarea acestora de către
Comisia Europeană.
Art. 18. — (1) Activitățile proiectului nu vor fi demarate înainte
de declararea eligibilității proiectului, cu excepția obținerii
terenului și a lucrărilor pregătitoare, cum ar fi obținerea avizelor
și autorizațiilor și realizarea studiilor de fezabilitate (și a studiilor
tehnice stabilite prin standardele și normele de pregătire a
proiectului), care nu sunt considerate drept demarare a
lucrărilor. În cazul ajutorului individual care este supus obligației
de notificare la Comisia Europeană, începerea lucrărilor după
declararea de către Ministerul Energiei a eligibilității proiectului,
dar înainte de a obține decizia Comisiei Europene se face pe
riscul solicitantului de ajutor de stat.
(2) În cazul în care activitățile proiectului încep înainte de
declararea eligibilității proiectului de către Ministerul Energiei (cu
excepția celor care nu sunt considerate drept demarare a
lucrărilor), întregul proiect nu va mai fi eligibil pentru ajutor.
(3) În cazul în care ajutorul nu modifică comportamentul
beneficiarului prin stimularea investițiilor (suplimentare) în zona
în cauză, acesta nu are un efect pozitiv. Prin urmare, ajutorul nu
va fi considerat compatibil cu piața internă dacă se dovedește că
aceeași investiție ar fi fost făcută în zonă chiar dacă ajutorul nu
ar fi fost acordat.
CAPITOLUL VII
Criterii de acordare a ajutorului de stat
Art. 19. — (1) Întreprinderile care îndeplinesc cumulativ, la
momentul înregistrării cererii de finanțare, următoarele criterii
de eligibilitate pot beneficia de ajutor de stat în cadrul schemei:
a) sunt înregistrate conform Legii societăților nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau
constituite în conformitate cu legislația specifică din statul
membru a cărui naționalitate o dețin;
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
b) sunt calificate ca întreprinderi mari, mici, mijlocii,
microîntreprinderi sau întreprinderi nou-înființate;
c) contribuie la îmbunătățirea situației economice și la
creșterea capacității de reziliență la nivelul regiunilor de
dezvoltare ale României;
d) respectă condițiile prevăzute pentru finanțare în cadrul
PNRR, prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului
național de redresare și reziliență necesar României pentru
accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile
în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, aprobată prin
Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare;
e) au un impact semnificativ asupra dezvoltării economice
și/sau, după caz, la nivelul regiunilor de dezvoltare ale României
sau la nivelul autorităților locale, ținând cont și de Strategia
națională de dezvoltare durabilă a României 2030;
f) nu se încadrează în categoria „întreprinderilor aflate în
dificultate”;
g) nu se află în proceduri de executare silită, insolvență,
faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională,
lichidare sau suspendare temporară a activității;
h) nu fac obiectul unor decizii de recuperare a ajutoarelor de
stat sau, în cazul în care astfel de decizii au fost emise, acestea
au fost executate, în conformitate cu prevederile legale în vigoare;
i) confirmă că nu au efectuat o relocare către unitatea în care
investiția inițială pentru care se solicită ajutorul urmează să aibă
loc în cei doi ani anteriori înregistrării cererii de finanțare și, în
momentul înregistrării cererii, se angajează că nu vor face acest
lucru pentru o perioadă de până la doi ani de la finalizarea
investiției inițiale pentru care se solicită ajutorul și nici nu își vor
înceta activitatea de la data depunerii formularului de cerere în
termen de 5 ani de la finalizarea investiției în cazul
întreprinderilor mari sau în termen de 3 ani de la finalizare în
cazul IMM-urilor pentru care urmează să se acorde ajutorul;
j) să facă dovada că dețin cel puțin 25% din cheltuielile
eligibile ale proiectului, precum și dovada că dispun de resursele
necesare pentru cheltuieli neeligibile ale proiectului din resurse
proprii sau prin finanțare externă, într-o formă care nu include
niciun sprijin public.
(2) Întreprinderile active pot beneficia de ajutor de stat în
cadrul schemei dacă îndeplinesc cumulativ, în momentul
înregistrării cererii de finanțare, criteriile prevăzute la alin. (1) și
următoarele criterii de eligibilitate:
a) să aibă o rentabilitate a cifrei de afaceri mai mare de zero
în unul din ultimele trei exerciții financiare încheiate;
b) au capitalul propriu pozitiv în ultimul exercițiu financiar
încheiat.
(3) Întreprinderile nou-înființate pot beneficia de ajutor de stat
în cadrul schemei dacă îndeplinesc cumulativ, la momentul
înregistrării cererii de finanțare, criteriile prevăzute la alin. (1) și
următoarele criterii de eligibilitate:
a) au capital social subscris vărsat în condițiile legii în sumă
de cel puțin 100.000 lei;
b) nu aparțin unor acționari care dețin sau au deținut în ultimii
2 ani anteriori datei de înregistrare a cererii de finanțare o altă
societate înregistrată în baza Legii societăților nr. 31/1990,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau
constituită în conformitate cu legislația specifică din statul
membru a cărui naționalitate o dețin, care desfășoară sau a
desfășurat activitatea pentru care solicită finanțarea.
(4) Îndeplinirea criteriilor de eligibilitate se dovedește prin
completarea declarațiilor prevăzute în cap. 2 din Ghidul
solicitantului.
Art. 20. — Investițiile realizate de întreprinderile din cadrul
schemei trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele criterii
de eligibilitate:
a) să fie considerate investiții inițiale pentru întreprinderi;
b) să demonstreze eficiența și viabilitatea economică a
acestora în timpul implementării investiției și 5 ani de la data
finalizării acesteia, în conformitate cu planul de afaceri definit în
cap. I din Ghidul solicitantului;
c) să demonstreze că au fost îndeplinite condițiile prevăzute
la art. 13 privind efectul stimulativ al ajutoarelor de stat;
d) să îndeplinească indicatorii cantitativi și calitativi prevăzuți
în Ghidul solicitantului;
e) să genereze un efect multiplicator cuantificabil în
economie prin implicarea altor investiții conexe și dezvoltarea
furnizorilor locali de produse și servicii;
f) amplasarea investiției.
Art. 21. — (1) În cazul în care beneficiarii nu respectă
prezenta schemă se va dispune recuperarea ajutorului acordat
conform prevederilor aplicabile în domeniul ajutorului de stat,
inclusiv prin perceperea dobânzilor aferente recuperării
ajutorului de stat, aplicând rata dobânzii comunicată de Comisia
Europeană, conform Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului
de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii
concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare,
denumită în continuare O.U.G. nr. 77/2014.
(2) Beneficiarii care au încheiat contracte de finanțare cu
Ministerul Energiei și cărora li s-au emis decizii/ordine de
finanțare, conform prevederilor prezentei scheme, și care nu
finalizează proiectul în perioada de eligibilitate a cheltuielilor vor
returna de la bugetul propriu ajutorul acordat, împreună cu
dobânda prevăzută de O.U.G. nr. 77/2014.
(3) Ajutorul de stat plătit se recuperează, inclusiv dobânda, în
următoarele situații:
a) întreprinderea nu respectă condiția de a menține investiția
inițială în stare de funcționare pentru o perioadă de cel puțin
5 ani de la data finalizării sale în cazul întreprinderilor mari sau
de 3 ani în cazul IMM-urilor;
b) societatea nu depune un raport de investiții la Ministerul
Energiei, până la data de 1 iulie a anului următor finalizării
investiției, respectiv a realizării ultimei plăți a ajutorului de stat
aprobat;
c) întreprinderea solicitantă nu finalizează investiția pentru
care a solicitat finanțare în conformitate cu graficul realizării
investiției;
d) investiția nu mai îndeplinește condițiile prevăzute de
prezenta schemă în cazul unei modificări a graficului de
realizare a investiției în planul de investiții;
e) societatea a efectuat o relocare către unitatea în care
investiția inițială pentru care se solicită ajutorul urmează să aibă
loc, în ultimii 2 ani înainte de înregistrarea cererii de acord de
finanțare;
f) societatea nu și-a respectat angajamentul de a nu se
reloca pentru o perioadă de până la 2 ani de la finalizarea
investiției inițiale pentru care a fost solicitat ajutorul;
g) întreprinderea nu a îndeplinit condițiile prevăzute în
contractul de finanțare pentru care este specificată revocarea sa;
h) societatea informează Ministerul Energiei că nu este în
măsură să realizeze investiția sau solicită revocarea contractului
de finanțare;
i) Ministerul Energiei constată, după emiterea contractului de
finanțare, că investiția a fost demarată înainte de depunerea
cererii de finanțare;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024
j) beneficiarii care au încheiat contracte de finanțare cu
Ministerul Energiei vor suporta din bugetul propriu sumele
necesare pentru plata sancțiunilor, inclusiv majorările de
întârziere cauzate de imposibilitatea recuperării, dar și sumele
aferente deciziilor de recuperare comunicate de Comisia
Europeană pentru neregulile grave constatate sau pentru
neîndeplinirea țintelor/obiectivelor de etapă; în funcție de gradul
de nerealizare, după caz;
k) întreprinderea nu a instalat întreaga capacitate de
producție din planul de afaceri propus pentru finanțare.
(4) Ministerul Energiei, atunci când emite pe numele
beneficiarilor o decizie de recuperare a ajutorului de stat ca
urmare a rezilierii contractului de finanțare conform prevederilor
acestuia, individualizează sumele de restituit exprimate în
moneda națională.
(5) Decizia de recuperare a ajutorului de stat constituie titlu
executoriu conform art. 25 alin. (4) din O.U.G. nr. 77/2014, în
care se indică și contul în care beneficiarul trebuie să efectueze
plata.
Art. 22. — (1) Furnizorul de ajutor de stat lansează apelul
competitiv sub condiția suspensivă de acordare a ajutorului
după obținerea deciziei Comisiei Europene de aprobare a
acestei scheme de ajutor de stat, în conformitate cu prevederile
deciziei forului european.
(2) Ministerul Energiei nu poate fi tras la răspundere pentru
niciun prejudiciu în cazul unei modificări a anumitor condiții după
emiterea deciziei de aprobare a prezentei scheme. Beneficiarii
acestei cereri de propuneri își asumă întreaga responsabilitate
în legătură cu orice prejudiciu pe care l-ar putea suferi în situația
descrisă. Beneficiarii își asumă, de asemenea, riscurile care pot
apărea în ceea ce privește cheltuielile suportate pentru a le
pregăti și a le pune în aplicare și pentru a obține rezultatele
scontate.
(3) Furnizorul de ajutor acordă ajutorul de stat numai după ce
Comisia Europeană a emis decizia de aprobare a schemei de
ajutor care face obiectul notificării, după ce a verificat, pe baza
cererii de finanțare depuse de întreprinderea solicitantă, dacă
au fost îndeplinite criteriile de eligibilitate și de selecție
specificate prevăzute pentru sprijinirea investițiilor finanțate de
prezenta schemă, inclusiv cele care vizează gradul de
maturitate al proiectelor, fezabilitatea acestora și condițiile de
punere în aplicare care oferă o asigurare pentru finalizarea
investițiilor în termenele stabilite, respectiv după autorizarea de
către Comisia Europeană a ajutoarelor de stat care depășesc
pragurile menționate la art. 2 alin. (4).
CAPITOLUL VIII
Dispoziții finale
Art. 23. — Ministerul Energiei are obligația de a publica pe
site-ul oficial textul integral al prezentei scheme, data de la care
pot fi înregistrate cererile de finanțare și bugetul anual alocat
schemei, data epuizării bugetului anual, respectiv a bugetului
total alocat schemei, în conformitate cu prevederile legislației
bugetare anuale.
Art. 24. — (1) Ministerul Energiei trebuie să țină o evidență
detaliată a ajutoarelor acordate beneficiarilor în cadrul schemei.
Aceste evidențe care conțin toate informațiile necesare pentru a
stabili dacă sunt îndeplinite criteriile din Orientările privind
ajutoarele de stat regionale (2021/C153/01) trebuie păstrate
timp de 10 ani de la data acordării ajutorului și trebuie puse la
dispoziția Comisiei Europene, la cerere.
(2) Întreprinderea beneficiară a ajutorului de stat trebuie să
păstreze timp de 10 ani de la data primirii contractului de
15
finanțare toate documentele referitoare la ajutorul de stat primit
în cadrul schemei și este obligată să le pună la dispoziția
furnizorului.
(3) Ministerul Energiei, în calitate de furnizor de ajutor de stat,
prezintă Consiliului Concurenței rapoarte anuale privind
ajutoarele de stat regionale acordate în cadrul acestei scheme,
în conformitate cu Regulamentul (UE) 2015/1.589 al Consiliului
și cu Regulamentul (CE) nr. 794/2004.
(4) Beneficiarii ajutorului vor permite publicarea pe site-ul
Ministerului Energiei, la adresa https://energie.gov.ro/category/pnrr/,
a informațiilor privind activitățile finanțate din ajutorul acordat.
(5) În vederea creării posibilității verificării ex ante a
eligibilității potențialilor beneficiari ai măsurilor de ajutor, în
conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul privind
Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul
președintelui Consiliului Concurenței nr. 437/2016, Ministerul
Energiei, în calitate de furnizor al măsurii de ajutor, are obligația
de a încărca prezenta schemă în Registrul general al ajutoarelor
de stat acordate în România (RegAS) în termen de 5 zile
lucrătoare de la data intrării sale în vigoare.
(6) Ministerul Energiei are obligația de a prezenta Consiliului
Concurenței, în formatul și în termenul prevăzute de
Regulamentul privind procedurile de monitorizare a ajutorului de
stat, toate datele și informațiile necesare monitorizării ajutorului
la nivel național.
(7) În cazul în care furnizorul nu are date definitive privind
valoarea ajutorului, acesta va transmite Consiliului Concurenței
valorile estimate.
(8) Erorile constatate de furnizor și corecțiile legale, anulările,
recalculările, recuperările și rambursările se raportează
Consiliului Concurenței până la data de 31 martie a anului
următor anului de raportare.
(9) Ministerul Energiei are, de asemenea, obligația de a
înregistra în RegAS contractele de finanțare, plățile efectuate în
cadrul acestora, eventualele obligații de rambursare și
rambursările efective aferente acestora etc., în termen de
maximum 7 zile lucrătoare de la data semnării documentelor
sau a efectuării plăților, după caz.
(10) Pe baza unei cereri scrise, furnizorul va transmite
Comisiei Europene, prin intermediul Consiliului Concurenței, în
termen de 20 de zile lucrătoare sau în termenul stabilit în cerere,
toate informațiile pe care Comisia Europeană le consideră
necesare pentru a evalua respectarea condițiilor acestei scheme
de ajutor.
(11) Beneficiarii ajutorului au obligația de a pune la dispoziția
furnizorului schemei, în formatul și în termenul solicitate de
acesta, toate datele și informațiile necesare pentru a efectua
procedurile de raportare și monitorizare care țin de
responsabilitatea furnizorului.
(12) În conformitate cu prevederile art. 42 alin. (1) din O.U.G.
nr. 77/2014, furnizorul va informa Consiliul Concurenței cu
privire la intrarea în vigoare a prezentei scheme de ajutor,
precum și cu privire la orice modificare adusă măsurii de sprijin,
în termen de maximum 5 zile de la data la care a avut loc acest
eveniment.
(13) Implementarea schemei de ajutor de stat se realizează în
conformitate cu Recomandarea (UE) 2020/1.039 a Comisiei din
14 iulie 2020 privind condiționarea acordării de sprijin financiar
din partea statului pentru întreprinderile din Uniune de absența
legăturilor cu jurisdicțiile necooperante. Respectarea condițiilor
prevăzute în recomandarea Comisiei Europene se realizează pe
baza instrucțiunilor prevăzute în Ghidul solicitantului.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 366/18.IV.2024

MINISTERUL MEDIULUI, APELOR ȘI PĂDURILOR

ORDIN
pentru aprobarea amenajamentului silvic al fondului forestier
proprietate privată aparținând persoanei fizice Ciocoș Maria,
Unitatea de Producție I Pașcani — Godeanu, județul Iași
Având în vedere Referatul de aprobare nr. R/38.632 din 12.02.2024 al
Direcției generale păduri și strategii în silvicultură,
în conformitate cu Avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultură din
Ministerul Apelor și Pădurilor nr. 157 din 27.04.2017 și ținând cont de Decizia
etapei de încadrare nr. 64 din 15.09.2023, emisă de Agenția pentru Protecția
Mediului Iași,
în temeiul prevederilor art. 22 alin. (12) din Legea nr. 46/2008 — Codul silvic,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 57 alin. (1), (4) și (5)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu
modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 13 alin. (4) din Hotărârea
Guvernului nr. 43/2020 privind organizarea și funcționarea Ministerului Mediului,
Apelor și Pădurilor, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul mediului, apelor și pădurilor emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă amenajamentul silvic al fondului forestier proprietate
privată aparținând persoanei fizice Ciocoș Maria, Unitatea de Producție I Pașcani —
Godeanu, județul Iași, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul
ordin.
Art. 2. — Direcția generală păduri și strategii în silvicultură din cadrul
Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor transmite prezentul ordin persoanei fizice
Ciocoș Maria, care răspunde de aplicarea și respectarea prevederilor acestuia.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Dan-Ștefan Chiru,
secretar de stat

București, 4 martie 2024.

Nr. 526.

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366 bis, care se poate achiziționa
de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|562153]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 366/18.IV.2024 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495