Monitorul Oficial Partea I Nr. 1133

PARTEA I
Anul 191 (XXXV) — Nr. 1133 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 14 decembrie 2023
SUMAR
Nr. Pagina Nr. Pagina
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE 4.202. — Ordin al ministrului sănătății pentru modificarea
Decizia nr. 407 din 4 iulie 2023 referitoare la excepția anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 2.933/2023
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) privind aprobarea Ghidului de finanțare pentru
teza a doua din Codul penal ...................................... 2–4
investiția specifică: I3.2 — Digitalizarea instituțiilor cu
Decizia nr. 454 din 13 iulie 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) atribuții în domeniul sanitar aflate în subordinea
din Codul penal, ale art. 270 alin. (3) și ale art. 274 din Ministerului Sănătății din cadrul pilonului II:
Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României .... 5–7 Transformare digitală — componenta 7: Transformare
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI digitală, investiția: I3. Realizarea sistemului de eHealth
506. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar, și telemedicină............................................................ 14–15
de către domnul Frențiu Grigore a funcției publice din
categoria înalților funcționari publici de secretar 4.203. — Ordin al ministrului sănătății pentru modificarea
general al Instituției Prefectului — Județul Cluj .......... 8 anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 2.300/2023
507. — Decizie pentru modificarea anexei la Decizia privind aprobarea Ghidului de finanțare pentru
prim-ministrului nr. 435/2022 privind înființarea investiția specifică: I3.1 — Redimensionare,
Comitetului interministerial al cărbunelui pentru
coordonarea implementării procesului de standardizare și optimizare a Platformei informatice din
decarbonizare........................................................ 8–9 asigurările de sănătate (PIAS) din cadrul pilonului II:
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE Transformare digitală — componenta 7: Transformare
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE digitală, investiția: I3. Realizarea sistemului de eHealth
4.201. — Ordin al ministrului sănătății pentru aprobarea și telemedicină............................................................ 15
Metodologiei privind selecția bazată pe performanță a
unităților sanitare cu paturi, beneficiare ale Fondului ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI
pentru calitatea serviciilor medicale, din cadrul
reformei 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea 55. — Circulară privind lansarea în circuitul numismatic a
fondurilor publice din sănătate, componenta C12 —
Sănătate, Planul național de redresare și reziliență al unei monede din aur cu tema Istoria aurului —
României .................................................................... 9–14 Diadema princiară de la Bunești-Averești .................. 16
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1133/14.XII.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 407
din 4 iulie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza a doua
din Codul penal
Marian Enache — președinte cauză având ca obiect tragerea la răspundere penală
Mihaela Ciochină — judecător a inculpaților pentru săvârșirea, printre altele, a unor infracțiuni
Cristian Deliorga — judecător de înșelăciune.
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător 10. Prin Decizia penală nr. 392 din 25 iunie 2020, pronunțată
Gheorghe Stan — judecător în Dosarul nr. 310/176/2017, Curtea de Apel Alba Iulia —
Livia Doina Stanciu — judecător Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
Elena-Simina Tănăsescu — judecător de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) din
Varga Attila — judecător Codul penal. Excepția a fost ridicată de Paraschiva Miorica
Oana-Cristina Puică — magistrat-asistent Puiuleț, Răzvan Nicolae Puiuleț și Nicolae Puiuleț într-o cauză
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror având ca obiect tragerea la răspundere penală a inculpaților
Nicoleta-Ecaterina Eucarie. pentru săvârșirea, printre altele, a unor infracțiuni de înșelăciune.
11. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
acesteia susțin, în esență, că dispozițiile de lege criticate încalcă
a dispozițiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, excepție ridicată
principiul legalității, egalitatea în drepturi și dreptul la un proces
de Anca Monica Tencaliec în Dosarul nr. 48.196/3/2012
al Tribunalului București — Secția I penală și care formează echitabil, precum și condițiile și limitele restrângerii exercițiului
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.351D/2019. unor drepturi sau al unor libertăți. Astfel, consideră că limitarea
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura în timp a posibilității împăcării aduce atingere principiului
de înștiințare este legal îndeplinită. proporționalității și principiului previzibilității legii penale.
3. Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul De asemenea, pentru ca, inculpații să beneficieze de un proces
nr. 2.084D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate echitabil, se impune ca, atât în cursul judecății în primă instanță,
a dispozițiilor art. 159 alin. (3) din Codul penal, excepție ridicată cât și în calea de atac a apelului, să existe posibilitatea
de Paraschiva Miorica Puiuleț, Răzvan Nicolae Puiuleț și Nicolae împăcării, în vederea pronunțării unei soluții de încetare a
Puiuleț în Dosarul nr. 310/176/2017 al Curții de Apel Alba Iulia — procesului penal pentru cazul prevăzut de dispozițiile art. 16
Secția penală. alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală. Mai arată că
4. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura împăcarea trebuie realizată în raport cu o stare de fapt corect
de înștiințare este legal îndeplinită. stabilită, în baza administrării de probe, atunci când este
5. Curtea, având în vedere că excepțiile de neconstituționalitate contestată întinderea prejudiciului.
ridicate în dosarele nr. 1.351D/2019 și nr. 2.084D/2020 au obiect 12. Tribunalul București — Secția I penală apreciază
identic, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă,
6. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că sunt în acest sens, considerentele deciziilor Curții Constituționale
întrunite condițiile pentru conexarea dosarelor. nr. 508 din 7 octombrie 2014 și nr. 397 din 15 iunie 2016.
7. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 13. Curtea de Apel Alba Iulia — Secția penală consideră
privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată,
dispune conexarea Dosarului nr. 2.084D/2020 la Dosarul invocând, în acest sens, jurisprudența în materie a Curții
nr. 1.351D/2019, care a fost primul înregistrat. Constituționale, și anume deciziile nr. 311 din 9 mai 2017 și
8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă nr. 872 din 18 decembrie 2018.
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două
neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența în
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
materie a Curții Constituționale, și anume deciziile nr. 872 din
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
18 decembrie 2018 și nr. 158 din 14 martie 2019.
neconstituționalitate.
C U R T E A, 15. Guvernul, în punctul de vedere transmis Curții
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele: Constituționale în Dosarul nr. 2.084D/2020, consideră că
9. Prin Încheierea din 5 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în
nr. 48.196/3/2012, Tribunalul București — Secția I penală a vedere considerentele Deciziei nr. 158 din 14 martie 2019.
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de 16. Președinții celor două Camere ale Parlamentului
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) din Codul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
penal. Excepția a fost ridicată de Anca Monica Tencaliec într-o asupra excepției de neconstituționalitate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1133/14.XII.2023 3
C U R T E A, 22. Prin Decizia nr. 311 din 9 mai 2017, anterior citată, Curtea
a reținut, cu privire la conținutul instituției împăcării din noul Cod
examinând actele de sesizare, punctul de vedere al Guvernului,
penal, că acesta a fost substanțial reconsiderat față de cel din
rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile
Codul penal din 1969 (art. 132), prin instituirea unor noi condiții
procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile
și introducerea de dispoziții exprese privind funcționarea
Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
instituției în cazul persoanei juridice, remarcându-se, în primul
17. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
rând, restrângerea sferei infracțiunilor în cazul cărora este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
aplicabilă. Astfel, potrivit art. 159 alin. (1) din Codul penal,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea împăcarea poate interveni numai în cazul în care punerea în
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. mișcare a acțiunii penale s-a făcut din oficiu și numai dacă legea
18. Obiectul excepției de neconstituționalitate o prevede în mod expres. Instituția împăcării este incidentă în
îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 159 cazul următoarelor infracțiuni: furt — art. 228 din Codul penal;
alin. (3) din Codul penal. Din notele scrise ale autorilor excepției, furt calificat — art. 229 alin. (1) și alin. (2) lit. b) și c) din Codul
depuse în motivarea criticii, reiese că aceasta privește, penal; furt de folosință — art. 230 din Codul penal — în temeiul
în realitate, dispozițiile art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul art. 231 alin. (2) din Codul penal; însușirea bunului găsit sau
penal. Prin urmare, Curtea se va pronunța numai asupra acestor ajuns din eroare la făptuitor — art. 243 din Codul penal;
dispoziții de lege, care au următorul cuprins: „Împăcarea produce înșelăciunea — art. 244 din Codul penal; înșelăciunea privind
efecte (...) dacă are loc până la citirea actului de sesizare asigurările — art. 245 din Codul penal. De asemenea, tot în
a instanței”. Codul penal sunt evidențiate și alte incriminări, respectiv aceea
19. În susținerea neconstituționalității dispozițiilor de lege de la art. 199 alin. (2) referitoare la violența în familie,
criticate, autorii excepției invocă încălcarea prevederilor infracțiunile de lovire sau alte violențe prevăzute în art. 193 și de
constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității, vătămare corporală din culpă prevăzută în art. 196, săvârșite
ale art. 16 cu privire la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) asupra unui membru de familie, când acțiunea penală poate fi
privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 53 referitor la pusă în mișcare și din oficiu, iar împăcarea înlătură răspunderea
restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, penală. Totodată, în cazul infracțiunilor de lovire sau alte violențe
precum și ale art. 11 alin. (2) privind tratatele ratificate de prevăzute în art. 193 din Codul penal și de vătămare corporală
Parlament și ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind din culpă prevăzută în art. 196 din Codul penal, săvârșite asupra
drepturile omului, raportate la prevederile art. 6 referitor unui membru de familie, împăcarea înlătură răspunderea penală
la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea numai dacă acțiunea penală a fost pusă în mișcare din oficiu, și
drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 47 alin. (2) nu la plângerea prealabilă a persoanei vătămate. Așadar, prin
privind dreptul la un proces echitabil din Carta drepturilor noul Cod penal s-a produs răsturnarea regulii valabile
fundamentale a Uniunii Europene. în reglementarea anterioară, împăcarea putând interveni numai
20. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea în cazul în care punerea în mișcare a acțiunii penale s-a făcut
constată că dispozițiile art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul din oficiu și numai dacă legea o prevede în mod expres.
penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate prin 23. Un alt element de noutate — constatat de Curte prin
raportare la prevederile art. 16 și ale art. 21 alin. (3) din Decizia nr. 311 din 9 mai 2017, precitată — a fost introdus prin
Constituție — invocate și în prezenta cauză — și față de critici dispozițiile art. 159 alin. (3) teza a doua din Codul penal
similare. și vizează momentul procesual până la care poate interveni
împăcarea, și anume până la citirea actului de sesizare
21. Astfel, prin Decizia nr. 311 din 9 mai 2017, publicată în
a instanței, ceea ce înseamnă că împăcarea poate interveni
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 634 din 3 august
în cursul urmăririi penale, al procedurii de cameră preliminară
2017, Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de
și în fața instanței de fond, dar numai până la citirea actului
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 159 alin. (3) teza a doua
de sesizare. Referitor la momentul procesual până la care poate
din Codul penal. Prin decizia menționată, paragrafele 21—24,
interveni împăcarea în situațiile tranzitorii generate de intrarea în
Curtea a reținut că împăcarea constituie înțelegerea intervenită
vigoare a noului Cod penal, prin Decizia nr. 508 din 7 octombrie
între persoana vătămată/partea civilă și suspect/inculpat de a
2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843
pune capăt conflictului născut din săvârșirea infracțiunii și de a din 19 noiembrie 2014, Curtea a admis excepția de
renunța la punerea în mișcare a acțiunii penale sau la neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 159 alin. (3)
continuarea procesului penal. Instituția împăcării este din Codul penal sunt constituționale în măsura în care se aplică
reglementată prin dispozițiile art. 159 din Codul penal, articol ce tuturor inculpaților trimiși în judecată înaintea datei intrării în
încheie sediul materiei rezervat ansamblului cauzelor care vigoare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal și pentru care,
înlătură răspunderea penală. Act bilateral caracterizat prin la acea dată, momentul citirii actului de sesizare a instanței
acordul de voință dintre persoanele între care intervine, fusese depășit. Pentru a răspunde exigențelor principiului
împăcarea este o cauză care înlătură răspunderea penală în constituțional al aplicării legii penale mai favorabile, prevăzut la
privința anumitor infracțiuni și care stinge și acțiunea civilă, art. 15 alin. (2) din Constituție, așa cum acesta a fost detaliat în
efecte care se produc dacă împăcarea are loc până la citirea jurisprudența sa, Curtea a reținut că, până la încetarea situațiilor
actului de sesizare a instanței [art. 159 alin. (1), (2) și (3) din tranzitorii generate de intrarea în vigoare a noului Cod penal,
Codul penal]. Pentru anumite categorii de persoane fizice sunt împăcarea poate interveni până la primul termen de judecată
înscrise anumite cerințe în alin. (4) al art. 159 din Codul penal, stabilit ulterior datei publicării Deciziei nr. 508 din 7 octombrie
iar pentru persoanele juridice cerințele sunt prevăzute de alin. (5) 2014 în Monitorul Oficial al României (paragrafele 23 și 25
și (6) ale aceluiași articol. din această ultimă decizie menționată).
24. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea
Constituție, Curtea, prin Decizia nr. 311 din 9 mai 2017, mai sus raporturilor juridice și în restrângerea posibilității de exercitare
citată, a reamintit că, potrivit jurisprudenței sale, principiul abuzivă a acestui drept. În acest sens, prin Decizia nr. 1.470
egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal din 8 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României,
pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Partea I, nr. 853 din 2 decembrie 2011, Curtea a reținut că
De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite instituirea de către legiuitor a unor termene procesuale asigură
pentru situații diferite. În consecință, un tratament diferit nu ordinea de drept, indispensabilă pentru valorificarea drepturilor
poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci proprii, cu respectarea atât a intereselor generale, cât și
trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității a drepturilor și intereselor legitime ale celorlalți titulari, cărora
cetățenilor în fața legii și a autorităților publice (Decizia Plenului statul este ținut, în egală măsură, să le acorde ocrotire
Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în (paragraful 21 din Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014).
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 25. În același sens sunt și Decizia nr. 18 din 19 ianuarie
1994). Totodată, Curtea a statuat, în jurisprudența sa, că art. 16 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182
din Constituție vizează egalitatea în drepturi între cetățeni în din 10 martie 2016, Decizia nr. 445 din 28 iunie 2016, publicată
ceea ce privește recunoașterea în favoarea acestora a unor în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 702 din 9 septembrie
drepturi și libertăți fundamentale, nu și identitatea de tratament 2016, Decizia nr. 872 din 18 decembrie 2018, publicată în
juridic asupra aplicării unor măsuri, indiferent de natura lor
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 105 din 11 februarie
(Decizia nr. 53 din 19 februarie 2002, publicată în Monitorul
2019, și Decizia nr. 158 din 14 martie 2019, publicată în
Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 3 aprilie 2002, Decizia
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 19 iunie 2019.
nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial
26. Pentru motivele arătate, dispozițiile art. 159 alin. (3)
al României, Partea I, nr. 99 din 8 februarie 2012, și Decizia
teza a doua din Codul penal nu încalcă nici prevederile art. 1
nr. 323 din 30 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial
alin. (5) din Constituție referitor la principiul legalității și nici
al României, Partea I, nr. 467 din 29 iunie 2015). Or, procesul
echitabil nu presupune un drept al părților și al subiecților prevederile art. 6 din Convenție și ale art. 47 alin. (2) din Carta
procesuali principali de a dispune, prin împăcare, cu privire la drepturilor fundamentale a Uniunii Europene privind dreptul
acțiunea penală pusă în mișcare din oficiu, întrucât aceasta este la un proces echitabil.
atributul exclusiv al statului, art. 21 alin. (3) din Constituție 27. În ceea ce privește pretinsa încălcare prin dispozițiile de
reglementând doar modul echitabil de exercitare a ei. Ca atare, lege ce fac obiectul excepției a prevederilor art. 53 din Legea
reglementarea conținutului instituției împăcării este de fundamentală, nici această critică nu poate fi reținută,
competența exclusivă a legiuitorului, care, în considerarea prevederile constituționale invocate fiind aplicabile numai
politicii sale penale, poate condiționa producerea efectelor în ipoteza în care există o restrângere a exercitării drepturilor
împăcării de nedepășirea momentului procesual al citirii actului și libertăților fundamentale ale cetățenilor, restrângere care nu
de sesizare a instanței, fără a aduce atingere principiului s-a constatat în cauză.
egalității cetățenilor în fața legii, consacrat de prevederile art. 16 28. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură
alin. (1) din Constituție. Totodată, prin Decizia nr. 508 din să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția
7 octombrie 2014, mai sus menționată, Curtea a statuat că de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată
reglementarea de către legiuitor a termenului citirii actului de de Curte prin deciziile mai sus menționate, precum și
sesizare a instanței ca ultim moment în care poate interveni considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea
împăcarea este pe deplin justificată prin finalitatea urmărită, și în prezenta cauză.
29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Anca Monica Tencaliec în Dosarul
nr. 48.196/3/2012 al Tribunalului București — Secția I penală și de Paraschiva Miorica Puiuleț, Răzvan Nicolae Puiuleț și Nicolae
Puiuleț în Dosarul nr. 310/176/2017 al Curții de Apel Alba Iulia — Secția penală și constată că dispozițiile art. 159 alin. (3) teza a doua
din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București — Secția I penală și Curții de Apel Alba Iulia — Secția penală și se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 4 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică
D E C I Z I A Nr. 454
din 13 iulie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal,
ale art. 270 alin. (3) și ale art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României
Marian Enache — președinte nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție
Mihaela Ciochină — judecător ridicată de Mihai Țibuleac într-o cauză având ca obiect
Cristian Deliorga — judecător soluționarea unor apeluri formulate împotriva unei sentințe
Laura-Iuliana Scântei — judecător penale prin care, printre altele, autorul excepției a fost
Gheorghe Stan — judecător condamnat pentru comiterea infracțiunii de contrabandă
Livia Doina Stanciu — judecător prevăzute la art. 270 alin. (3) și art. 274 teza a doua din Legea
Elena-Simina Tănăsescu — judecător nr. 86/2006 privind Codul vamal al României.
Varga Attila — judecător 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
Cristina Teodora Pop — magistrat-asistent susține că dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, care
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror reglementează instituția renunțării la aplicarea pedepsei, nu
Nicoleta-Ecaterina Eucarie. asigură efectele juridice ale prevederilor art. 181 din Codul penal
din 1969, încălcând principiul ultimo ratio în materie penală,
1. Pe rol se află soluționarea excepției de întrucât, pentru a fi justificată aplicarea unei sancțiuni penale,
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc
penal, ale art. 270 alin. (3) și ale art. 274 teza a doua din Legea atingere valorii sociale ocrotite de legea penală, ci această
nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, excepție ridicată atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate sau de
de Mihai Țibuleac în Dosarul nr. 20.486/4/2017 al Curții de Apel gravitate. Se arată că, potrivit textului criticat, incidența instituției
Constanța — Secția penală și pentru cauze penale cu minori și renunțării la aplicarea pedepsei este condiționată nu doar de
de familie și care formează obiectul Dosarului Curții constatarea unei gravități reduse a faptelor săvârșite, ci și de
Constituționale nr. 1.953D/2019. numeroase alte cerințe suplimentare, printre care se numără și
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare limita de cel mult 5 ani a pedepsei cu închisoarea prevăzute
este legal îndeplinită. pentru fapta comisă. Se susține că, astfel reglementată,
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă renunțarea la aplicarea pedepsei nu răspunde necesității de a
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune nu fi trase la răspundere penală persoanele ale căror fapte nu
concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul 6. În ceea ce privește prevederile art. 270 alin. (3) și ale
penal și de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de art. 274 teza a doua din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) și ale art. 274 al României, se susține, în esență, că acestea sunt
din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României. Cu neconstituționale în lipsa reglementării unui prag valoric dincolo
privire la dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, se
de care faptele de contrabandă pe care le reglementează să
susține că autorul excepției, practic, solicită constatarea
constituie infracțiuni. Se arată că, în cazul în care o persoană
neconstituționalității dispoziției legale anterior menționate ca
comite o astfel de infracțiune de contrabandă având ca obiect
urmare a comparării acesteia cu prevederile art. 181 din Codul
material o cantitate mică de bunuri (spre exemplu, țigări), iar
penal din 1969. Se arată că, în viziunea autorului excepției,
procurorul nu renunță la urmărirea penală și emite o soluție de
pentru individualizarea pedepsei de către judecător nu este
trimitere în judecată, nu există un alt mijloc procesual prin care
suficientă constatarea că faptele nu aduc atingere unei valori
judecătorul să poată exclude respectiva faptă din sfera ilicitului
sociale, aceste fapte trebuind să prezinte o anumită gravitate.
penal.
Se arată că examinarea comparativă a celor două dispoziții
7. Se susține că, din practica organelor judiciare din ultimii
legale anterior menționate nu este de competența Curții
ani, se observă că, în lipsa unui prag valoric în cazul
Constituționale. Referitor la excepția de neconstituționalitate a
infracțiunilor reglementate prin textele criticate, numeroase
dispozițiilor art. 270 alin. (3) și ale art. 274 din Legea nr. 86/2006
privind Codul vamal al României, este invocată jurisprudența persoane au fost trimise în judecată pentru fapte de
constantă a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 255 din contrabandă derizorii, dându-se drept exemple cazurile a doi
5 mai 2022 și nr. 512 din 30 iunie 2020. inculpați care au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni de
contrabandă având ca obiect material 10 sau chiar 2 pachete
C U R T E A, de țigări.
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 8. Curtea de Apel Constanța — Secția penală și pentru
4. Prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunțată în Dosarul cauze penale cu minori și de familie apreciază că excepția
nr. 20.486/4/2017, Curtea de Apel Constanța — Secția penală de neconstituționalitate este admisibilă prin raportare la condițiile
și pentru cauze penale cu minori și de familie a sesizat prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate și funcționarea Curții Constituționale, dar că, în susținerea
a prevederilor art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal, ale acesteia, nu sunt formulate veritabile critici de
art. 270 alin. (3) și ale art. 274 teza a doua din Legea neconstituționalitate, autorul excepției fiind nemulțumit, pe de o
parte, de modul de stabilire de către instanța de judecată a în redactarea acestora de la data invocării prezentei excepții,
pericolului concret al faptelor pe care le-a comis și de sunt neconstituționale.
individualizare a pedepselor, iar, pe de altă parte, de modalitatea 16. Având în vedere că, în prezenta cauză, Curtea a fost
de reglementare a normelor de incriminare criticate. sesizată prin Încheierea din 7 iunie 2018, pronunțată în Dosarul
9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, nr. 20.486/4/2017 de Curtea de Apel Constanța — Secția penală
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor și pentru cauze penale cu minori și de familie, anterior
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului pronunțării de către Curtea Constituțională a Deciziei nr. 176 din
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra 24 martie 2022 și anterior datei publicării acesteia în Monitorul
excepției de neconstituționalitate. Oficial al României, iar, conform dispozițiilor art. 29 alin. (3) din
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor Constituționale, „Nu pot face obiectul excepției prevederile
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. constatate ca fiind neconstituționale printr-o decizie anterioară a
Curții Constituționale”, excepția de neconstituționalitate a
C U R T E A, dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 privind Codul
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de vamal al României urmează a fi respinsă ca devenită
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale inadmisibilă. Așadar, având în vedere jurisprudența constantă a
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea Curții Constituționale, Decizia nr. 176 din 24 martie 2022 va
nr. 47/1992, reține următoarele: produce efecte și în cauza în care a fost invocată prezenta
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este excepție de neconstituționalitate.
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, 17. În ceea ce privește dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea Codul penal, prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, precitată,
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. paragrafele 13—16, Curtea a reținut că acestea au mai constituit
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl obiect al controlului de constituționalitate, excepția de
constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. 80 neconstituționalitate fiind respinsă ca neîntemeiată, prin Decizia
alin. (2) lit. d) din Codul penal, ale art. 270 alin. (3) și ale art. 274 nr. 113 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al
teza a doua din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, Partea I, nr. 394 din 14 mai 2020. În motivarea soluției
României. Având în vedere structura art. 274 din Legea sale, Curtea a reținut că sunt aplicabile mutatis mutandis și în
nr. 86/2006 privind Codul vamal, Curtea reține ca obiect al ceea ce privește dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal
prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 80 considerentele Deciziei nr. 407 din 16 iunie 2016, publicată în
alin. (2) lit. d) din Codul penal și ale art. 270 alin. (3) și ale Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 573 din 28 iulie 2016,
art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, și ale Deciziei nr. 721 din 6 decembrie 2016, publicată în
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 59 din 20 ianuarie
19 aprilie 2006, care, la data invocării prezentei excepții de 2017, prin care instanța de control constituțional a respins, ca
neconstituționalitate, aveau următorul cuprins: neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că
— Art. 80 alin. (2) lit. d): „(2) Nu se poate dispune renunțarea
normele penale care reglementează condițiile renunțării la
la aplicarea pedepsei dacă: [] d) pedeapsa prevăzută de lege
aplicarea pedepsei în ipoteza în care infractorul a mai suferit
pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea mai mare de
anterior o condamnare sunt constituționale în raport cu criticile
5 ani.”;
formulate.
— Art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006: „Sunt asimilate
18. Curtea a reținut, cu privire la instituția renunțării la
infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1)
aplicarea pedepsei, că aceasta este o instituție nouă, care nu
colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea,
are corespondent în Codul penal anterior și care constă în
depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a
facultatea recunoscută instanței de judecată de a renunța
mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând
că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii definitiv la stabilirea și aplicarea unei pedepse pentru o
acesteia.”; persoană găsită vinovată de săvârșirea unei infracțiuni, pentru
— Art. 274 din Legea nr. 86/2006: „Faptele prevăzute la resocializarea căreia — ținând seama de gravitatea infracțiunii,
art. 270—273, săvârșite de una sau mai multe persoane de persoana infractorului și de conduita avută de acesta anterior
înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se și ulterior comiterii faptei — este suficientă aplicarea unui
pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor avertisment. Rațiunea renunțării la aplicarea pedepsei o
drepturi.” reprezintă săvârșirea unor fapte infracționale care au o gravitate
13. Se susține că textele criticate contravin prevederilor redusă, infractorul putând fi exonerat de la aplicarea unei
constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces pedepse, fiind suficiente constatarea faptelor și atenționarea
echitabil. infractorului cu privire la conduita viitoare. Curtea a observat
14. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea totodată că prevederi similare se regăseau în art. 181 din Codul
reține că dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal și ale penal din 1969, ce aveau drept rațiune nepedepsirea
art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 au mai făcut obiectul infractorului pentru lipsa pericolului social concret al faptei, în
controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare, condițiile atingerii minime a valorilor apărate prin lege. Curtea a
Curtea Constituțională pronunțând, în acest sens, Decizia observat însă că, pentru a se renunța la aplicarea pedepsei,
nr. 176 din 24 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al Codul penal actual reglementează, în art. 80, noi criterii cu
României, Partea I, nr. 451 din 5 mai 2022. privire la fapta și la persoana infractorului. Așadar, în vechiul
15. Prin Decizia nr. 176 din 24 martie 2022, precitată, Curtea Cod penal, fapta care nu prezenta pericolul social al unei
a admis, în parte, excepția de neconstituționalitate invocată și a infracțiuni nu constituia infracțiune, pe când în noul Cod penal,
constatat că dispozițiile art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006, cu privire la faptă, deși aceasta este infracțiune, s-ar putea
renunța la aplicarea pedepsei, această din urmă operațiune fiind condamnare, cu excepția cazurilor prevăzute de art. 42 lit. a) —
la latitudinea instanței de judecată care va dispune în condițiile faptele nu mai sunt prevăzute de legea penală și lit. b) —
prevăzute de art. 80 din Codul penal. infracțiunile amnistiate sau pentru care a intervenit reabilitarea
19. Curtea a reținut, de asemenea, că, pentru ca instanța să ori s-a împlinit termenul de reabilitare.
poată dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, trebuie să fie 20. În raport cu cele reținute în motivarea soluției de
întrunite condițiile pozitive referitoare la gravitatea redusă a respingere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor
infracțiunii și la conduita infractorului, reglementate în art. 80 art. 80 alin. (2) lit. a) din Codul penal, Curtea a constatat, în
alin. (1) lit. a) și b) din Codul penal, renunțarea la aplicarea esență, că legiuitorul a urmărit ca noul Cod penal să ofere
pedepsei nefiind un drept al infractorului, ci o facultate a instanței instrumente mult mai eficiente pentru individualizarea și
de judecată, care apreciază că aplicarea unei pedepse ar fi sancționarea pluralității de infracțiuni, așa încât norma penală
inoportună din cauza consecințelor pe care le-ar avea cu privire în vigoare răspunde unei puternice exigențe sociale, de a
la persoana acestuia. Curtea a reținut, totodată, că renunțarea reglementa mai sever tratamentul sancționator al celui care
la aplicarea pedepsei nu este exclusiv o exprimare a voinței repetă comportamentul infracțional, stabilirea condițiilor în care
instanței de judecată, actualul Cod penal stabilind, de
instanța de judecată poate dispune renunțarea la aplicarea
asemenea, în art. 80 alin. (2), condiții negative cu privire la
pedepsei intrând în atribuțiile Parlamentului, conform politicii
persoana infractorului sau cu privire la limita maximă specială a
penale a statului, potrivit rolului său constituțional de unică
pedepsei pentru care se poate aplica, față de prevederile
autoritate legiuitoare a țării.
art. 181 din Codul penal din 1969, care țineau seama doar de
21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
gradul de pericol social concret al faptei, așadar de modul și
mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de determine modificarea jurisprudenței anterior menționate, atât
împrejurările în care s-a săvârșit fapta, de urmarea produsă ori soluția, cât și considerentele deciziei mai sus invocate își
care s-ar fi putut produce, toate aceste din urmă criterii ce țineau păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.
de pericolul social al faptei fiind apreciate de instanță. Așadar, 22. Referitor la dispozițiile art. 274 din Legea nr. 86/2006
Curtea a reținut că art. 80 alin. (2) lit. a)—d) din Codul penal privind Codul vamal al României, care fac trimitere la prevederile
reglementează situațiile în prezența cărora instanța nu poate art. 270 din aceeași lege, Curtea reține că, întrucât viciul de
dispune renunțarea la aplicarea pedepsei, acestea fiind condiții neconstituționalitate a prevederilor art. 270 alin. (3) din Legea
ce țin de persoana infractorului, precum și de pedeapsa nr. 86/2006 privind Codul vamal al României a fost înlăturat de
prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită. Una dintre către Curtea Constituțională prin Decizia nr. 176 din 24 martie
condițiile negative referitoare la conduita infractorului anterioară 2022, nu mai subzistă critica de neconstituționalitate formulată
săvârșirii faptei este reglementată în art. 80 alin. (2) lit. a) din în privința acestora, excepția de neconstituționalitate a
Codul penal, care stabilește că nu se poate dispune renunțarea prevederilor art. 274 din Legea nr. 86/2006 urmând a fi respinsă
la aplicarea pedepsei dacă infractorul a mai suferit anterior o ca neîntemeiată.
23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
În numele legii
D E C I D E:
1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006
privind Codul vamal al României, excepție ridicată de Mihai Țibuleac în Dosarul nr. 20.486/4/2017 al Curții de Apel Constanța —
Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie.
2. Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de același autor în același dosar al aceleiași
instanțe și constată că dispozițiile art. 80 alin. (2) lit. d) din Codul penal și ale art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal
al României sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Constanța — Secția penală și pentru cauze penale cu minori și de familie și se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Frențiu Grigore a funcției publice
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
al Instituției Prefectului — Județul Cluj
Având în vedere Adresa Ministerului Afacerilor Interne nr. 23.670 din
8 decembrie 2023, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/9.955 din
8 decembrie 2023, propunerea formulată de Instituția Prefectului — Județul Cluj
prin Adresa nr. 11.304 din 27 octombrie 2023, precum și Adresa Agenției Naționale
a Funcționarilor Publici nr. 52.060/2023,
în temeiul art. 29, art. 265 alin. (11), art. 389 lit. c1), art. 394 alin. (2) lit. d),
art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f), art. 509 alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul
Frențiu Grigore, șef serviciu, Serviciul juridic, contencios administrativ, apostilă,
exercită, cu caracter temporar, funcția publică din categoria înalților funcționari publici
de secretar general al Instituției Prefectului — Județul Cluj pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
București, 14 decembrie 2023.
Nr. 506.
GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
pentru modificarea anexei la Decizia prim-ministrului
nr. 435/2022 privind înființarea Comitetului interministerial
al cărbunelui pentru coordonarea implementării
procesului de decarbonizare
Având în vedere Adresa Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și
Turismului nr. 7.052 din 7 decembrie 2023, înregistrată la Secretariatul General al
Guvernului cu nr. 20/44.629/MA din 8 decembrie 2023,
în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Anexa „Componența Comitetului interministerial al cărbunelui”
la Decizia prim-ministrului nr. 435/2022 privind înființarea Comitetului
interministerial al cărbunelui pentru coordonarea implementării procesului de
decarbonizare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din
23 august 2022, cu modificările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa
care face parte integrantă din prezenta decizie.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
Nr. 507.
ANEXĂ
(Anexa la Decizia prim-ministrului nr. 435/2022)
COMPONENȚA
Comitetului interministerial al cărbunelui
Nr.
Instituția publică Numele și prenumele reprezentantului Funcția
crt.
Ștefan-Radu Oprea Ministru

1. Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului
Flavius-Constantin Nedelcea Secretar de stat
Marcel-Ioan Boloș Ministru
2. Ministerul Finanțelor
Carmen Moraru Secretar de stat
Adrian Câciu Ministru
3. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
Andreea Anamaria Naggar Secretar de stat
Sebastian-Ioan Burduja Ministru
4. Ministerul Energiei
Pavel-Casian Nițulescu Secretar de stat
Simona Bucura-Oprescu Ministru
5. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
Mădălin Cristian Vasilcoiu Secretar de stat
Mircea Fechet Ministru
6. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Bogdan Radu Balanișcu Secretar de stat
7. Instituția Prefectului — Județul Gorj Iulian-Vasile Popescu Prefect
8. Instituția Prefectului — Județul Hunedoara Călin-Petru Marian Prefect
9. Instituția Prefectului — Județul Dolj Dan Diaconu Prefect
10. Instituția Prefectului — Județul Mehedinți Constantin-Alin Isuf Prefect
11. Instituția Prefectului — Județul Vâlcea Mihai Oprea Prefect
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
ORDIN
pentru aprobarea Metodologiei privind selecția bazată pe performanță a unităților sanitare
cu paturi, beneficiare ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale, din cadrul reformei 1.
Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate, componenta C12 —
Sănătate, Planul național de redresare și reziliență al României
Văzând Referatul de aprobare nr. AR 23.025/2023 al Direcției generale implementare și monitorizare proiecte din cadrul
Ministerului Sănătății,
având în vedere prevederile:
— Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui instrument de redresare al
Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 și ale Regulamentului (UE) 2021/241 al
Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență;
— Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea
fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență
necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare
și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de
redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare;
— Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate
României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României
pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu
modificările și completările ulterioare;
— Ordinului ministrului sănătății nr. 2.567/2023 pentru aprobarea Metodologiei privind stabilirea indicatorilor de performanță
și de calitate utilizați în vederea selectării unităților sanitare cu paturi, beneficiare ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale,
componenta C12 — Sănătate, Planul național de redresare și reziliență al României,
în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Sănătății, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sănătății emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Metodologia privind selecția bazată pe beneficiare ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale, la
performanță a unităților sanitare cu paturi, beneficiare ale nivelul unităților sanitare publice cu paturi prevăzute la art. 2
Fondului pentru calitatea serviciilor medicale, din cadrul alin. (1), se înființează, sub coordonarea managerului, o comisie
reformei 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor de evaluare clinică, formată din cel puțin 2 medici specialiști
publice din sănătate, componenta C12 — Sănătate, Planul și/sau primari și 2 asistenți medicali.
național de redresare și reziliență al României, prevăzută în (2) Comisia prevăzută la alin. (1) realizează măsurarea
anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezentul ordin. indicatorilor de performanță și calitate.
Art. 2. — (1) Unitățile sanitare publice cu paturi care aplică la Art. 4. — (1) Se aprobă chestionarul unic de satisfacție a
apelul de proiecte destinate Fondului pentru calitatea serviciilor pacientului internat, prevăzut în anexa nr. 2 care face parte
medicale colectează și monitorizează lunar, în perioadele integrantă din prezentul ordin.
1 aprilie—30 septembrie 2024 și 1 ianuarie 2025—30 iunie (2) Chestionarul prevăzut la alin. (1) se implementează la
2025, setul de indicatori prevăzuți în anexa nr. 1 la Ordinul nivelul tuturor unităților sanitare publice cu paturi care aplică la
apelul de proiecte destinate Fondului pentru calitatea serviciilor
ministrului sănătății nr. 2.567/2023 pentru aprobarea
medicale, în vederea evaluării indicatorului de calitate nr. 11 din
Metodologiei privind stabilirea indicatorilor de performanță și de anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății nr. 2.567/2023 pentru
calitate utilizați în vederea selectării unităților sanitare cu paturi, aprobarea Metodologiei privind stabilirea indicatorilor de
beneficiare ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale, performanță și de calitate utilizați în vederea selectării unităților
componenta C12 — Sănătate, Planul național de redresare și sanitare cu paturi, beneficiare ale Fondului pentru calitatea
reziliență al României. serviciilor medicale, componenta C12 — Sănătate, Planul
(2) Datele colectate și monitorizate de unitățile sanitare național de redresare și reziliență al României.
publice cu paturi în condițiile prevăzute la alin. (1) sunt raportate Art. 5. — Structurile de specialitate din cadrul Ministerului
Ministerului Sănătății, lunar, utilizând platforma digitală Sănătății și unitățile sanitare care aplică la apelul de proiecte
www.calitate.ms.ro. destinate Fondului pentru calitatea serviciilor medicale duc la
Art. 3. — (1) În vederea colectării și monitorizării datelor îndeplinire prevederile prezentului ordin.
necesare stabilirii indicatorilor de performanță și de calitate Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
utilizați pentru selectarea unităților sanitare publice cu paturi, României, Partea I.
p. Ministrul sănătății,
Alexandru-Florin Rogobete,
secretar de stat
Nr. 4.201.
ANEXA Nr. 1
METODOLOGIE
privind selecția bazată pe performanță a unităților sanitare cu paturi, beneficiare ale Fondului
pentru calitatea serviciilor medicale, din cadrul reformei 1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea
fondurilor publice din sănătate, componenta C12 — Sănătate, Planul național de redresare și reziliență al României
Ordinul ministrului sănătății nr. 2.567/2023 pentru aprobarea 2. Pentru a asigura o abordare unitară pentru toate unitățile
Metodologiei privind stabilirea indicatorilor de performanță și de sanitare publice cu paturi, indiferent de categoria acestora,
calitate utilizați în vederea selectării unităților sanitare cu paturi, orientată către soluții, echitabilă, susținută de măsuri
beneficiare ale Fondului pentru calitatea serviciilor medicale, transparente, semnificative și durabile privind managementul
componenta C12 — Sănătate, Planul național de redresare și performanței și calității, metodologia se va implementa în două
reziliență al României, a introdus indicatorii de performanță și calitate etape:
care au fost testați și validați în cadrul unui studiu-pilot la care au a) În prima etapă se adoptă un sistem de plată pentru date
participat șase spitale din România. Studiul-pilot a furnizat datele pentru a stimula implementarea măsurilor de management al
necesare pentru elaborarea unei metodologii privind selecția bazată performanței și calității și pentru a colecta date de înaltă calitate.
pe performanță a unităților sanitare publice cu paturi, beneficiare ale b) În cea de-a doua etapă se adoptă un sistem de plată
pentru performanță pentru a recompensa unitățile sanitare
Fondului pentru calitatea serviciilor medicale (FCSM).
publice cu paturi care demonstrează o îmbunătățire sustenabilă
Metodologia de selecție este definită cu scopul de a promova
a performanței și calității, cu accent pe siguranța pacientului în
o cultură a învățării și îmbunătățirii continue a unităților sanitare timpul perioadei de monitorizare.
publice cu paturi, pentru a crește nivelul de siguranță și Etapa I — plată pentru date:
satisfacție al pacienților, pentru a crește eficacitatea spitalelor, a) Unitățile sanitare publice cu paturi sunt eligibile pentru a
pentru a îmbunătăți condițiile de muncă și siguranța personalului beneficia de sume din FCSM în urma unei auditări care certifică
medical, ceea ce implicit va genera o creștere sustenabilă a următoarele:
calității serviciilor medicale. — unitatea sanitară publică cu paturi a implementat
1. Setul de 26 de indicatori de performanță și calitate, ce vor proceduri corespunzătoare de colectare a datelor pentru fiecare
fi utilizați în selectarea unităților sanitare publice cu paturi, se indicator în parte;
regăsește în Tabelul 1 al prezentei metodologii, fiind împărțiți pe — unitatea sanitară publică cu paturi a implementat proceduri
4 domenii. de audit clinic intern pentru a calcula indicatorul nr. 3 — Procentul
de pacienți internați în spital evaluați pentru riscul de cădere prin Categoria 3 — Unități sanitare publice cu paturi cu 30—39%
protocoale aplicate și indicatorul nr. 5 — Procentul de pacienți din indicatorii de performanță și calitate peste pragul de
internați evaluați pentru riscul de ulcere de decubit și îmbunătățire;
stadializarea acestora prin protocoale aplicate, conform Categoria 4 — Unități sanitare publice cu paturi cu 20—29%
metodologiei din Ordinul ministrului sănătății nr. 2.567/2023; din indicatorii de performanță și calitate peste pragul de
— unitatea sanitară publică cu paturi a implementat îmbunătățire.
chestionarul unic de satisfacție a pacientului internat ce se c) Unitățile sanitare publice cu paturi din fiecare categorie
regăsește în anexa nr. 2 la ordin, utilizând o scală analogică menționată mai sus cu cel puțin trei indicatori de siguranță a
vizuală pentru aprecierea durerii pacienților. pacientului peste pragul de îmbunătățire per indicator sunt
b) Unitățile sanitare publice cu paturi eligibile sunt recompensate cu încă 25% față de suma alocată conform
recompensate în funcție de rata de completare a indicatorilor de categoriei de la lit. b).
performanță și calitate care se aplică acelei unități specifice, d) Unitățile sanitare publice cu paturi sunt eligibile pentru a
după cum urmează: beneficia de sume din FCSM printr-un audit extern similar cu cel
Categoria 1 — Unitățile sanitare publice cu paturi cu mai mult din etapa 1 care certifică că unitatea a implementat procedurile
de 90% din indicatori cu date lunare sau pe un anumit interval adecvate pentru îmbunătățirea calității și colectarea datelor.
specific încărcate după perioada de monitorizare; O altă condiție cumulativă de eligibilitate este aceea ca cel
Categoria 2 — Unitățile sanitare publice cu paturi cu 80 până puțin 90% din indicatorii care se aplică unității sanitare publice
la 89% din indicatori cu date lunare sau pe un anumit interval cu paturi, acoperind toate cele patru domenii, conform
specific încărcate după perioada de monitorizare; tabelului 1, au date încărcate lunar.
Categoria 3 — Unitățile sanitare publice cu paturi cu 70 până e) Bugetul pentru anul 2024 al FCSM va fi alocat tuturor
la 79% din indicatori cu date lunare sau pe un anumit interval unităților sanitare publice cu paturi în fiecare dintre categoriile
specific încărcate după perioada de monitorizare; menționate mai sus, după cum urmează:
Categoria 4 — Unitățile sanitare publice cu paturi cu 60 până Se notează cu :
la 69% din indicatori cu date lunare sau pe un anumit interval N1a = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile
specific încărcate după perioada de monitorizare. din categoria 1 care nu îndeplinesc criteriul prevăzut la litera c);
c) Bugetul pentru anul 2024 al FCSM va fi alocat tuturor N1b = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile
unităților sanitare publice cu paturi, încadrate în fiecare dintre din categoria 1 care îndeplinesc criteriul prevăzut la litera c);
categoriile menționate mai sus, după cum urmează: N2a = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile
Se notează cu: din categoria 2 care nu îndeplinesc criteriul prevăzut la litera c);
N1 = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile din N2b = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile
categoria 1; din categoria 2 care îndeplinesc criteriul prevăzut la litera c);
N2 = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile din N3a = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile
categoria 2; din categoria 3 care nu îndeplinesc criteriul prevăzut la litera c);
N3 = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile din
N3b = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile
categoria 3;
din categoria 3 care îndeplinesc criteriul prevăzut la litera c);
N4 = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile din
N4a = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile
categoria 4.
din categoria 4 care nu îndeplinesc criteriul prevăzut la litera c);
Se calculează valoarea A, după formula: A = Buget 2024/(N4 +
N3*1.05 + N2*1.10 + N1*1.15). N5b = numărul de unități sanitare publice cu paturi eligibile
Astfel: din categoria 4 care îndeplinesc criteriul prevăzut la litera c).
Unitățile sanitare publice cu paturi din categoria 4 vor primi Se calculează valoarea A după formula: A = Buget 2025/(N4a +
fiecare sume egale cu valoarea A. N4a*1.25 + N3a*1.05 + N3b*1.05*1.25 + N2a*1.10 + N2b*1.10*1.25 +
Unitățile sanitare publice cu paturi din categoria 3 vor primi N1a*1.15 + N1b*1.15*1.25).
fiecare sume egale cu valoarea A + 5%. Unitățile sanitare publice cu paturi din categoria 4 vor primi
Unitățile sanitare publice cu paturi din categoria 2 vor primi fiecare sume egale cu valoarea A.
Unitățile sanitare publice cu paturi din categoria 1 vor primi fiecare sume egale cu valoarea A + 5%.
d) Perioada de monitorizare pentru etapa I — plată pentru date fiecare sume egale cu valoarea A + 10%.
propusă a se desfășura între 1 aprilie 2024 și 31 octombrie 2024. Unitățile sanitare publice cu paturi din categoria 1 vor primi
Etapa II — plata pentru performanță: fiecare sume egale cu valoarea A + 15%.
a) Valorile rezultatelor indicatorilor lunari sau într-un anumit Unitățile sanitare publice cu paturi care îndeplinesc și
interval de timp vor fi calculate pentru a stabili o medie a criteriul c) vor primi sume cu 25% mai mari față de suma
indicatorilor pentru fiecare unitate sanitară publică cu paturi aferentă categoriei.
(tabelul 2). Aceste valori vor fi analizate în raport cu valorile de Perioada de monitorizare pentru etapa a II-a — plată pentru
bază pentru fiecare indicator și unitate sanitară publică cu paturi performanță se va desfășura în perioada 1 ianuarie 2025—
calculate în etapa I, pentru a evalua dacă s-a atins pragul de 30 iunie 2025.
îmbunătățire. Numărul de indicatori care ating pragurile de Implementarea Fondului pentru calitatea serviciilor medicale
îmbunătățire sunt ulterior determinate pentru fiecare unitate va fi coordonată de un grup tehnic de lucru constituit prin ordin
sanitară publică cu paturi în funcție de categoria de la lit. b). al ministrului sănătății. Acest grup va coordona auditarea,
b) Unităților sanitare publice cu paturi li se vor aloca sume în monitorizarea, evaluarea și actualizarea metodologiei definite în
funcție de procentul de indicatori care se aplică unității sanitare prezenta metodologie, precum și utilizarea unei platforme
publice cu paturi și ating pragul de îmbunătățire per indicator, digitale pentru colectarea datelor.
după cum urmează: a) Mecanismele de auditare asigură implementarea unei
Categoria 1 — Unități sanitare publice cu paturi cu peste culturi pentru managementul performanței și calității, precum și
50% din indicatorii de performanță și calitate peste pragul de fiabilitatea procedurilor de colectare și încărcare a datelor.
îmbunătățire; b) Platforma digitală, disponibilă la adresa
Categoria 2 — Unități sanitare publice cu paturi cu 40—49% www.calitate.ms.ro, asigură o metodă independentă pentru
din indicatorii de performanță și calitate peste pragul de analiza datelor, calculul indicatorilor de performanță și calitate,
îmbunătățire; respectiv selecția beneficiarilor.
Tabelul 1. Setul de 26 de indicatori de performanță și calitate
Obiectiv de îmbunătățire
Domeniu prioritar Indicator pentru plata în funcție de
performanță
Siguranța pacientului Infecții asociate caterismului venos central (CLABSI)* Creștere valoare***
Evenimente asociate ventilației mecanice (VAE)* Creștere valoare***
Procentul de pacienți internați în spital evaluați pentru riscul de cădere prin Creștere valoare
protocoale aplicate**
Rata de căderi ale pacienților în timpul spitalizării** Scădere valoare
Procentul de pacienți spitalizați evaluați pentru riscul și stadializarea ulcerelor Creștere valoare
de decubit prin protocoale aplicate**
Rata ulcerelor de decubit dobândite în timpul spitalizării** Scădere valoare
Procentul de pacienți supuși unei intervenții chirurgicale la care s-a aplicat Creștere valoare
lista de siguranță chirurgicală**
Rata sângerărilor postoperatorii care un necesitat reintervenții chirurgicale** Scădere valoare
Rata infecțiilor de plagă chirurgicală* Creștere valoare***
Experiența pacientului Rata de completare a chestionarelor de evaluare a satisfacției pacienților Creștere valoare
Ratele de satisfacție a pacienților (numai prin utilizarea unei metode de Creștere valoare****
sondaj unificate și a unui chestionar validat care va fi aplicat în mod uniform
de toate spitalele)
Forța de muncă din Procent din personalul medical care a participat la activități de formare Creștere valoare
domeniul sănătății
Procentul de lucrători din domeniul sănătății care au respectat protocolul Creștere valoare
standard de sănătate și siguranță la locul de muncă în cazul unei răni
provocate de un obiect ascuțit în timpul orelor de lucru în spital
Procentul de lucrători din domeniul sănătății cu schema de vaccinare Creștere valoare
antigripală actualizată
Eficacitatea spitalului Mortalitatea prin insuficiență cardiacă (insuficiență cardiacă, IC) Scădere valoare
Mortalitatea prin infarct miocardic acut (infarct miocardic acut, IMA) Scădere valoare
Mortalitatea în spital prin pneumonie Scădere valoare
Procentul de pacienți reinternați la terapie intensivă la 48 de ore de la Scădere valoare
externare
Reinternare neprogramată în spital în termen de 30 de zile de la externare Scădere valoare
pentru insuficiență cardiacă prin UPU
Durata medie de spitalizare (internare) Scădere valoare
Procentul de intervenții chirurgicale efectuate în regim de spitalizare de zi Creștere valoare

Durata spitalizării preoperatorii Scădere valoare
Procentul de pacienți pentru care s-a realizat evaluarea stării nutriționale cu Creștere valoare
ajutorul protocoalelor (indicator aplicat la centrele și spitalele oncologice)
Mortalitatea în spital prin accident cerebral ischemic Scădere valoare
Timpul de la internare la tratarea pacienților cu accident vascular cerebral Scădere valoare

ischemic („timpul de la ușă la ac”)
* Siguranța pacientului — Infecții asociate spitalului (IAS).

** Siguranța pacientului — Evenimente adverse.
*** Având în vedere obiectivul de îmbunătățire a performanței și calității și subraportarea actuală a IAS în România, obiectivul de îmbunătățire în această
etapă este o creștere a raportării IAS (creșterea valorii indicatorului).
**** Experiența pacientului după externarea din spital este evaluată printr-un chestionar național standard cu 24 de întrebări și scor total între 24 și 96
de puncte, folosind o scară Likert (anexa nr. 2 la ordin).
Tabelul 2. Metodologia de selecție și alocare a sumelor din Fondul pentru calitatea serviciilor medicale
Etapele de lansare Criterii Alocarea recompenselor

Plata pentru date
Criteriu eligibil • Audit
Categorii de realizări Rata de finalizare:
• Mai mult de 90% a*1.15
• Între 80 și 89% a*1.10
• Între 70 și 79% a*1.05
• Între 60 și 69% a
Plata pentru performanță
Criteriu eligibil • Audit
• Peste 90% din indicatorii aplicați cu date lunare sau pe
perioade specifice, acoperind toate cele patru categorii de
indicatori
Criterii de realizare Procentul indicatorilor care ating pragul de îmbunătățire: b*1.15*1.25
• Mai mult de 50% cu cel puțin trei indicatori de siguranță a
pacienților care arată îmbunătățiri
• Peste 50% b*1.15
• Între 40 și 49%, cu cel puțin trei indicatori de siguranță a b*1.10*1.25
pacienților care arată o îmbunătățire
• Între 40 și 49% b*1.10
• Între 30 și 39%, cu cel puțin trei indicatori de siguranță a b*1.05*1.25
• Între 30 și 39% b*1.05
• Între 20 și 29%, cu cel puțin trei indicatori de siguranță a b*1.25
• Între 20 și 29% b
ANEXA Nr. 2
Chestionar unic pentru satisfacția pacientului internat
1. Am beneficiat de cea mai bună îngrijire; de exemplu, ajutor cu igiena personală:
Deloc de acord Parțial de acord De acord Perfect de acord
2. Am primit cea mai bună asistență medicală posibilă:
3. Am beneficiat de o ameliorare eficientă a durerii:
4. Am beneficiat de examinări și tratamente într-un interval de timp acceptabil:
5. Am beneficiat de alimentație corespunzătoare:
6. Am avut acces la aparatura și echipamentele necesare îngrijirilor medicale de care am beneficiat:
7. Patul a fost confortabil:
8. Am primit informații utile privind modul în care urmau să fie efectuate examinările și tratamentele:
9. Am primit informații utile despre rezultatele examinărilor și tratamentelor:
10. Am primit informații utile privind autoîngrijirea după externarea din unitatea sanitară; „cum ar trebui să am eu grijă de mine”:
11. Am primit informații utile despre personalul medical pe perioada internării:
12. Am primit informații utile despre asistenții medicali pe perioada internării:
13. Mi-au fost aduse la cunoștință eventualele riscuri și drepturi pe care le am în calitate de pacient:
14. Medicii au dat dovadă de implicare:

15. Asistenții medicali și infirmierii au dat dovadă de implicare:
16. Medicii au dat dovadă de empatie:
17. Asistenții medicali și infirmierii au dat dovadă de empatie:
18. Medicii m-au tratat cu respect:
19. Asistenții medicali și infirmierii m-au tratat cu respect:
20. Personalul medical mi-a acordat atenția cuvenită pe perioada internării:
21. Asistenții medicali mi-au acordat atenția cuvenită pe perioada internării:
22. Condițiile din secție au fost corespunzătoare:
23. Personalul medical a avut o atitudine corespunzătoare în relația cu aparținătorii:
24. Am primit îngrijiri în funcție de solicitările și nevoile mele, nu de procedurile personalului:
ORDIN
pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 2.933/2023 privind aprobarea Ghidului
de finanțare pentru investiția specifică: I3.2 — Digitalizarea instituțiilor cu atribuții în domeniul
sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătății din cadrul pilonului II: Transformare digitală —
componenta 7: Transformare digitală, investiția: I3. Realizarea sistemului de eHealth și
telemedicină
Văzând Referatul de aprobare nr. AR 23.023/2023 al Direcției generale de implementare și monitorizare proiecte,
având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui
instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 și ale
Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de
redresare și reziliență,
luând în considerare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și
financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național
de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului
de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare,
ținând cont și de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea
reziliență, cu modificările și completările ulterioare,
Art. I. — În anexa la Ordinul ministrului sănătății N O T E:

nr. 2.933/2023 privind aprobarea Ghidului de finanțare pentru În contractele de finanțare va fi trecută data-limită de
investiția specifică: I3.2 — Digitalizarea instituțiilor cu atribuții în implementare, în conformitate cu prevederile ghidului. În situația
domeniul sanitar aflate în subordinea Ministerului Sănătății din în care, ca urmare a instrucțiunilor dintre Ministerul Sănătății și
cadrul pilonului II: Transformare digitală — componenta 7: coordonatorul național, se stabilește o altă dată-limită de
Transformare digitală, investiția: I3. Realizarea sistemului de implementare a țintei, Ministerul Sănătății va publica o
eHealth și telemedicină, publicat în Monitorul Oficial al instrucțiune în acest sens.
României, Partea I, nr. 784 și 784 bis din 31 august 2023, cu
modificările ulterioare, punctul 2.7 se modifică și va avea Fiind un apel necompetitiv cu termen-limită de depunere:
următorul cuprins: — încărcarea dosarelor se va putea face după data
„2.7. Calendar apel: deschiderii platformei pentru depunerea dosarelor de finanțare,
Data publicării ghidului de finanțare: 29 august 2023 menționată în cadrul prezentei secțiunii;
Data deschiderii platformei pentru depunerea dosarelor de — pentru a evita supraîncărcarea sistemului de înregistrare
finanțare: 29 august 2023, ora 18.00 electronică se recomandă evitarea depunerii solicitărilor de
Data închiderii: 29 decembrie 2023, ora 16.00. finanțare în ultima perioadă.
Având în vedere termenul-limită de realizare a țintei, în Art. II. — Direcția generală implementare și monitorizare
conformitate cu prevederile din CID, este necesar ca solicitanții proiecte din cadrul Ministerului Sănătății va duce la îndeplinire
să propună proiecte în cadrul cărora să ia toate măsurile prevederile prezentului ordin.
necesare pentru minimizarea riscurilor de prelungire peste Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
termenul menționat a activităților propuse.” României, Partea I.
secretar de stat
Nr. 4.202.
ORDIN
pentru modificarea anexei la Ordinul ministrului sănătății nr. 2.300/2023 privind aprobarea
Ghidului de finanțare pentru investiția specifică: I3.1 — Redimensionare, standardizare
și optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate (PIAS) din cadrul
pilonului II: Transformare digitală — componenta 7: Transformare digitală,
investiția: I3. Realizarea sistemului de eHealth și telemedicină
Văzând Referatul de aprobare nr. AR 23.024/2023 al Direcției generale de implementare și monitorizare proiecte,
având în vedere prevederile Regulamentului (UE) 2020/2.094 al Consiliului din 14 decembrie 2020 de instituire a unui
instrument de redresare al Uniunii Europene pentru a sprijini redresarea în urma crizei provocate de COVID-19 și ale
Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de
redresare și reziliență,
luând în considerare prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și
financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru
modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național
de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului
de redresare și reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare,
ținând cont și de prevederile Hotărârii Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea
reziliență, cu modificările și completările ulterioare,
Art. I. — În anexa la Ordinul ministrului sănătății implementare a țintei, Ministerul Sănătății va publica o
nr. 2.300/2023 privind aprobarea Ghidului de finanțare pentru instrucțiune în acest sens.
investiția specifică: I3.1 — Redimensionare, standardizare și Fiind un apel cu termen-limită de depunere, încărcarea
optimizare a Platformei informatice din asigurările de sănătate dosarului se va putea face după data deschiderii platformei
(PIAS) din cadrul pilonului II: Transformare digitală — pentru depunerea dosarelor de finanțare, menționată în cadrul
componenta 7: Transformare digitală, investiția: I3. Realizarea prezentei secțiunii.
sistemului de eHealth și telemedicină, publicat în Monitorul Având în vedere termenul-limită de realizare a țintei, în
Oficial al României, Partea I, nr. 623 și 623 bis din 7 iulie 2023, conformitate cu prevederile din CID, este necesar ca solicitantul
cu modificările și completările ulterioare, punctul 2.6 se modifică să propună proiecte4) în cadrul cărora să ia toate măsurile
și va avea următorul cuprins: necesare pentru minimizarea riscurilor de prelungire peste
termenul menționat a activităților propuse.
„2.6. Calendar apel:
Apelul de proiecte MS-731 — Redimensionare,
Data publicării ghidului de finanțare: 7 iulie 2023 standardizare și optimizare a Platformei informatice din
Data deschiderii platformei pentru depunerea dosarelor de asigurările de sănătate (PIAS) este necompetitiv.
finanțare: 7 iulie 2023, ora 10.00
Data închiderii: 29 decembrie 2023, ora 16.00 4) Proiect: o acțiune sau un grup de acțiuni interconectate, în conformitate cu
Data-limită de implementare a proiectelor: 30 aprilie 2025. dosarul de finanțare, necesare pentru îndeplinirea obiectivului din cererea de finanțare.”
N O T E: Art. II. — Direcția generală implementare și monitorizare
În contractul de finanțare va fi trecută data-limită de proiecte din cadrul Ministerului Sănătății va duce la îndeplinire
implementare, în conformitate cu prevederile ghidului. În situația prevederile prezentului ordin.
în care, ca urmare a instrucțiunilor dintre Ministerul Sănătății și Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
coordonatorul național se stabilește o altă dată-limită de României, Partea I.
secretar de stat
Nr. 4.203.
ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI
CIRCULARĂ
privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede
din aur cu tema Istoria aurului — Diadema princiară de la Bunești-Averești
Art. 1. — În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 „ROMANIA” în arc de cerc, stema României, valoarea nominală
privind Statutul Băncii Naționale a României, începând cu data „10 LEI” și anul de emisiune „2023”.
de 18 decembrie 2023, Banca Națională a României va lansa în Reversul monedei redă reprezentarea și denumirea
circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului — diademei princiare de la Bunești-Averești.
Diadema princiară de la Bunești-Averești. Art. 3. — Monedele din aur vor fi ambalate în capsule de
Art. 2. — Caracteristicile monedei sunt următoarele: metacrilat transparent și vor fi însoțite de broșuri de prezentare
Metal Aur și certificate de autenticitate, redactate în limbile română,
Valoare nominală 10 lei engleză și franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc
Titlu 999‰ semnăturile guvernatorului Băncii Naționale a României și
Formă rotundă casierului central.
Diametru 13,92 mm Art. 4. — Monedele din aur cu tema Istoria aurului —
Greutate 1,224 g Diadema princiară de la Bunești-Averești au putere circulatorie
Cant zimțat pe teritoriul României.
Calitate proof Art. 5. — Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede
Aversul monedei prezintă una dintre extremitățile în formă se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj,
de animal a diademei princiare de la Bunești-Averești, inscripția Constanța, Dolj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României.
Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României,
Mugur Constantin Isărescu
Nr. 55.
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR
&JUYEJT|478263]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1133/14.XII.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495

Monitorul Oficial Partea I Nr. 1133

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Partea I Nr. 1133

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Nr. Pagina Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

Ștefan-Radu Oprea Ministru

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

Tabelul 1. Setul de 26 de indicatori de performanță și calitate

Procentul de intervenții chirurgicale efectuate în regim de spitalizare de zi Creștere valoare

Timpul de la internare la tratarea pacienților cu accident vascular cerebral Scădere valoare

* Siguranța pacientului — Infecții asociate spitalului (IAS).

Etapele de lansare Criterii Alocarea recompenselor

14. Medicii au dat dovadă de implicare:

Art. I. — În anexa la Ordinul ministrului sănătății N O T E:

ACTE ALE BĂNCII NAȚIONALE A ROMÂNIEI

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

S-ar putea să vă placă și