PARTEA I

Anul 190 (XXXIV) — Nr. 559 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 8 iunie 2022

SUMAR

Nr. Pagina
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 81 din 3 martie 2022 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. k) și m) și
ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele
măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor
pandemiei de COVID-19 ............................................ 2–4
Decizia nr. 173 din 24 martie 2022 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din
Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară
modificării prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea
și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de
procedură civilă, precum și pentru modificarea și
completarea altor acte normative .............................. 4–6
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
727. — Hotărâre privind reacordarea recunoașterii
caracterului de utilitate publică a amenajării de irigații
Țigănași—Perieni, județul Iași, și de modificare a
anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006
pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului, prin actualizarea
denumirii, descrierii tehnice și a valorii de inventar
pentru două bunuri aflate în administrarea Agenției
Naționale de Îmbunătățiri Funciare, din subordinea
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și
comasarea acestora .................................................. 7–10
740. — Hotărâre privind actualizarea inventarului
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
ca urmare a actualizării valorii de inventar și a
schimbării unității de administrare pentru un imobil
aflat în domeniul public al statului și administrarea
Ministerului Afacerilor Interne — Inspectoratul pentru
Situații de Urgență „General Eremia Grigorescu” al
Județului Galați .......................................................... 10–11
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
509. — Ordin al secretarului general al Guvernului pentru
aprobarea Procedurii de selecție a membrilor Comisiei
de apel prevăzute de Legea nr. 310/2021 privind
prevenirea și combaterea dopajului în sport .............. 12–13
1.329. — Ordin al ministrului finanțelor privind procedura și
condițiile în care se realizează autorizarea
antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a
expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați .... 13–15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 81
din 3 martie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 65 lit. k) și m)
și ale art. 66 lit. a) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea
și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Simina Popescu-Marin — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 65 lit. k) și m) și ale art. 66 lit. a) prin raportare
la art. 65 lit. k) și m) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri
pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de
COVID-19, excepție ridicată de Cecilia-Iolanda Budiș în Dosarul
nr. 5.344/1.748/2021 al Judecătoriei Cornetu — Secția civilă și
care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 3.778D/2021.
2. La apelul nominal răspunde personal autoarea excepției.
Lipsește partea U.M. 0596 București — Inspectoratul de
Jandarmi Județean Ilfov. Procedura de înștiințare este legal
îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul autoarei excepției, care susține admiterea criticilor de
neconstituționalitate. Relatează o serie de aspecte referitoare
la situația de fapt în contextul căreia a fost sancționată
contravențional și arată că, raportat la posibilitățile sale
financiare, amenda stabilită nu poate fi achitată.
4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de
respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate,
sens în care arată că dispozițiile art. 53 din Constituție nu sunt
încălcate, deoarece instituirea unor măsuri care pot fi dispuse cu
privire la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți s-a
realizat prin lege.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
5. Prin Încheierea din 3 decembrie 2021, pronunțată în
Dosarul nr. 5.344/1.748/2021, Judecătoria Cornetu — Secția
civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a prevederilor art. 65 lit. k) și m) și ale
art. 66 lit. a) prin raportare la art. 65 lit. k) și m) din Legea nr.
55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19. Excepția a
fost ridicată de Cecilia-Iolanda Budiș într-o cauză având ca
obiect soluționarea unei plângeri împotriva proceselor-verbale
de constatare a contravențiilor prevăzute de art. 65 lit. k) și m)
din Legea nr. 55/2020 și sancționate de art. 66 lit. a) din același
act normativ.
6. În motivarea excepției de neconstituționalitate,
autoarea acesteia susține, în esență, că temeiurile invocate de
agentul constatator în procesul-verbal de constatare și
sancționare a contravenției sunt neconstituționale, deoarece nici
în Legea nr. 55/2020, nici în Legea nr. 136/2020 privind
instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de
risc epidemiologic și biologic nu se stabilesc astfel de obligații și
interdicții. Stabilirea unor asemenea obligații sau interdicții prin
hotărâre a Guvernului sau alt act normativ inferior este interzisă
de principiul ierarhiei actelor normative, dar și de art. 53 din
Constituție, conform căruia restricțiile de drepturi și libertăți nu
pot fi impuse decât prin lege, ca act juridic al Parlamentului. Se
arată că amenda aplicată este neconstituțională și că textele din
Legea nr. 55/2020 care stabileau contravenții pentru temeiurile
de drept invocate sunt neconstituționale, potrivit Deciziei Curții
Constituționale nr. 457 din 25 iunie 2020.
7. Judecătoria Cornetu — Secția civilă consideră că
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și reține că,
în speță, restrângerea drepturilor și a libertăților cetățenilor s-a
realizat conform art. 53 alin. (1) din Constituție prin lege (Legea
nr. 55/2020), în scopul protecției sănătății publice, iar
restrângerea îndeplinește criteriul proporționalității impus de
alin. (2) al art. 53 din Constituție, fiind necesară într-o societate
democratică și proporțională cu situația pandemică generată de
coronavirusul SARS-CoV-2.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
9. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate
este neîntemeiată, sens în care invocă aspecte din jurisprudența
Curții Constituționale, spre exemplu, Decizia nr. 391 din 8 iunie
2021, Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021 sau Decizia nr. 416 din
10 iunie 2021.
10. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere
asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile
autoarei excepției, concluziile procurorului, prevederile legale
criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
11. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
12. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 65 lit. k) și m) și ale art. 66 lit. a) din Legea
nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 396 din 15 mai 2020,
care au următorul cuprins:
— Art. 65 lit. k) și m): „Constituie contravenții, în măsura în
care nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât să fie
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022
considerate potrivit legii penale infracțiuni, următoarele fapte
săvârșite pe durata stării de alertă: (...);
k) participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstrații,
procesiuni, concerte sau la alte tipuri de întruniri, în spații
deschise, ori la întruniri de natura activităților culturale, științifice,
artistice, religioase, sportive sau de divertisment, în spații
închise, interzise în conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a);
(...)
m) circulația persoanelor, pietonală sau cu vehicule, în
locurile și, după caz, în intervalele orare în care aceasta a fost
interzisă sau restrânsă potrivit art. 5 alin. (3) lit. b);”;
— Art. 66 lit. a): „Contravențiile prevăzute la art. 65 se
sancționează după cum urmează:
a) cu amendă de la 500 lei la 2.500 lei contravențiile
prevăzute la art. 65 lit. c), d), e), g), h), k), m), n) [..];”.
13. Referitor la conținutul normativ al dispozițiilor art. 66 lit. a)
din Legea nr. 55/2020, Curtea precizează că, prin Decizia
nr. 457 din 25 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 578 din 1 iulie 2020, a fost admisă excepția de
neconstituționalitate și s-a constatat că dispozițiile art. 4 alin. (3)
și (4), precum și ale art. 65 lit. s) și ș) și ale art. 66 lit. a), b) și c)
în ceea ce privește trimiterile la art. 65 lit. s), ș) și t) din Legea
nr. 55/2020 sunt neconstituționale. În consecință, art. 66 lit. a)
din Legea nr. 55/2020, în ceea ce privește trimiterea la art. 65 lit. ș)
și-a încetat efectele juridice.
14. În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate
contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 53 privind
restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. Față
de criticile formulate, Curtea reține și invocarea încălcării
dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 25 privind dreptul la
liberă circulație, art. 39 privind libertatea întrunirilor și ale art. 108
privind actele Guvernului.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că problema constituționalității unor dispoziții din Legea
nr. 55/2020 prin care se stabilesc fapte săvârșite pe durata stării
de alertă care constituie contravenții și sancțiunea aplicabilă a
mai constituit obiect al controlului de constituționalitate (a se
vedea spre exemplu, Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din
1 septembrie 2021, Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 719 din 22 iulie 2021,
sau Decizia nr. 47 din 15 februarie 2022, nepublicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data pronunțării
prezentei decizii).
16. Curtea a reținut că, așa cum s-a arătat și în expunerea de
motive la legea mai sus menționată, legiuitorul național, având
în vedere situația de o gravitate excepțională generată de
răspândirea coronavirusului SARSCoV-2 și consecințele
negative asupra sănătății publice, a considerat că este necesară
intervenția sa legislativă, în condițiile prevederilor constituționale
ale art. 53, în vederea reglementării unor măsuri menite să
combată efectele pandemiei de COVID-19. Astfel, legea
consacră un ansamblu de măsuri care, în contextul pandemiei
de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea
și combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conținut este
reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este
stabilită prin hotărâri ale Guvernului, în funcție de existența și
incidența anumitor factori de risc, astfel cum rezultă și din
dispozițiile art. 3 alin. (4), ale art. 4 alin. (1) și (2) și ale art. 6 din
Legea nr. 55/2020.
17. Urmând după capitolul I „Dispoziții generale”, care
conține prevederi referitoare la instituirea și prelungirea stării de
alertă pe durata pandemiei de COVID-19, dispozițiile capitolului II
„Măsuri sectoriale” din Legea nr. 55/2020 reglementează, în
mod distinct, pe domenii, tipul de măsuri ce pot fi dispuse în
vederea atingerii obiectivului propus de legiuitor. În cadrul art. 5
3
sunt prevăzute o serie de măsuri de creștere a capacității de
răspuns, pentru asigurarea rezilienței comunităților și pentru
diminuarea impactului tipului de risc. Măsura restrângerii sau
interzicerii organizării și desfășurării unor mitinguri, demonstrații,
procesiuni, concerte sau a altor tipuri de întruniri, în spații
deschise, precum și a unor întruniri de natura activităților
culturale, științifice, artistice, religioase, sportive sau de
divertisment, în spații închise, prevăzută de art. 5 alin. (3) lit. a)
din Legea nr. 55/2020, și măsura de restrângere sau interzicere
a circulației persoanelor și vehiculelor în locurile și, după caz, în
intervalele orare stabilite, prevăzută de art. 5 alin. (3) lit. b) din
Legea nr. 55/2020, fac parte din ansamblul măsurilor pentru
diminuarea impactului tipului de risc, instituite de Legea
nr. 55/2020 în vederea prevenirii și combaterii efectelor
pandemiei de COVID-19.
18. Dispozițiile art. 65 din Legea nr. 55/2020, care stabilesc
ce fapte prevăzute în acest act normativ constituie contravenții,
trimit, în mod exclusiv, la prevederile art. 5, mai sus menționate.
De asemenea, dispozițiile art. 66 din Legea nr. 55/2020 prevăd
sancțiunile contravenționale aplicabile în cazul săvârșirii faptelor
enumerate la art. 65 din aceeași lege, acestea constând în
amenzi contravenționale ale căror limite minime și maxime sunt
menționate în textul de lege criticat. Dispozițiile art. 5 din Legea
nr. 55/2020 constituie, așadar, un tablou exhaustiv al tipurilor de
măsuri ce pot fi dispuse în temeiul acestui act normativ în
vederea prevenirii și combaterii efectelor pandemiei de COVID-19,
măsuri care atrag obligații a căror încălcare constituie
contravenții.
19. Prerogativa Guvernului de a emite hotărâri ce vizează
implementarea măsurilor instituite la nivelul legii pentru a
răspunde în mod adecvat evoluției pandemiei de COVID-19 se
circumscrie prevederilor art. 108 alin. (2) din Constituție, potrivit
cărora „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor”.
De asemenea, de vreme ce aceste măsuri sunt consacrate la
nivelul legii adoptate de Parlament, nu se poate reține
încălcarea prerogativelor constituționale ale acestei autorități
publice și nici a dispozițiilor art. 53 din Constituție.
20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
determine schimbarea jurisprudenței Curții, considerentele și
soluțiile deciziilor menționate își păstrează în mod
corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză.
21. Totodată, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că
exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc
decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu
respectarea anumitor exigențe care dau expresie ordinii de
drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având
consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor
legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde
ocrotire, în egală măsură (a se vedea, spre exemplu, Decizia
nr. 61 din 17 februarie 2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 213 din 11 martie 2014). Astfel, având în
vedere ansamblul contextului normativ, astfel cum este stabilit
prin Legea nr. 55/2020, Curtea constată că nu poate fi reținută
contrarietatea dispozițiilor de lege criticate față de art. 25 și art. 39
din Constituție.
22. Referitor la invocarea în susținerea criticilor de
neconstituționalitate a Deciziei Curții Constituționale nr. 457 din
25 iunie 2020, precitată, Curtea constată că aceasta nu prezintă
relevanță în cauză, deoarece vizează o ipoteză juridică distinctă.
23. De asemenea, Curtea precizează că soluționarea
aspectelor referitoare la interpretarea și aplicarea legii revine
instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei, fără a fi
de resortul contenciosului constituțional.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022

24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cecilia-Iolanda Budiș în Dosarul
nr. 5.344/1.748/2021 al Judecătoriei Cornetu — Secția civilă și constată că dispozițiile art. 65 lit. k) și m) și ale art. 66 lit. a) din Legea
nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 sunt constituționale în raport
cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Judecătoriei Cornetu — Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 3 martie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 173
din 24 martie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (3)
din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018
pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă,
precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative

Valer Dorneanu — președinte C U R T E A,

Cristian Deliorga — judecător având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Marian Enache — judecător 4. Prin Decizia civilă nr. 582 din 20 decembrie 2018,
Daniel Marius Morar — judecător pronunțată în Dosarul nr. 966/121/2018, Tribunalul Galați —
Mona-Maria Pivniceru — judecător Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu
Gheorghe Stan — judecător excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 503
Livia Doina Stanciu — judecător alin. (3) din Codul de procedură civilă. Excepția de
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
neconstituționalitate a fost ridicată de Nicoleta Cati Dulan cu
Varga Attila — judecător
prilejul soluționării unei contestații în anulare.
Ingrid Alina Tudora — magistrat-asistent
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate,
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror autoarea acesteia susține, în esență, că instanța de apel nu a
Liviu Drăgănescu. dat o corectă interpretare motivelor de apel invocate, arătând,
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate totodată, că nu este de acord cu soluțiile pronunțate până în
a dispozițiilor art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prezent de Curtea Constituțională, în sensul că o eventuală
excepție ridicată de Nicoleta Cati Dulan în Dosarul admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea
nr. 966/121/2018 al Tribunalului Galați — Secția a II-a civilă. extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o
Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale cale de atac ordinară, întrucât contestația în anulare reprezintă
nr. 354D/2019. o garanție că părții i se răspunde la motivele de nelegalitate
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare invocate, că primește un răspuns complet la apărările formulate
este legal îndeplinită. și că procesul său a primit o soluționare completă. Învederează
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă faptul că în situațiile când partea are la dispoziție calea de atac
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune a recursului, în urma soluționării acestuia și în cazul în care
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de recurentului nu i s-a răspuns la toate motivele de nelegalitate
neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în invocate prin intermediul recursului, recurentului i se dă
materie a Curții Constituționale. posibilitatea exercitării căii de atac a contestației în anulare,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022
tocmai pentru a primi un răspuns complet la toate motivele de
nelegalitate invocate. Eficacitatea căii de atac a recursului este
asigurată nu doar de acest mijloc procesual, ci, totodată, de
calea de atac a contestației în anulare prin care recurentul este
asigurat că va primi un răspuns complet la toate apărările sale.
Nu aceeași situație există și pentru părțile care au la dispoziție
doar calea de atac a apelului, pentru care acestea nu au
posibilitatea formulării contestației în anulare. Susține, astfel, că
statele semnatare ale Convenției pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale nu sunt obligate să creeze
căi de atac, totuși, dacă o fac, ele au obligația, în temeiul
articolului 6 din Convenție, de a asigura respectarea exigențelor
unui proces echitabil în căile de atac astfel create.
6. Tribunalul Galați — Secția a II-a civilă apreciază că
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-
raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl
reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură
civilă, în redactarea anterioară modificării prin Legea
nr. 310/2018, potrivit cărora: „Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se
aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care,
potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.” Curtea reține faptul că
art. 503 alin. (2) pct. 1, 2 și 4, la care prevederile criticate fac
trimitere, dispune că: „Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi
atacate cu contestație în anulare atunci când:
1. hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță
necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la
alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția
corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe
asupra acesteia;
2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori
materiale; [...]
4. instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre
recursurile declarate în cauză.”
11. Curtea reține că, ulterior sesizării sale, dispozițiile criticate
au fost modificate prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și
completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte
normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, în sensul că „Dispozițiile
alin. (2) se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor
5
de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.” Însă,
având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din
15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat că
sintagma „în vigoare” din cuprinsul prevederilor art. 29 alin. (1)
și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este
constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că
sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau
ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror
efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din
vigoare, instanța de contencios constituțional este competentă
să analizeze prevederile criticate din Codul de procedură civilă,
în redactarea anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018,
întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza
concretă dedusă judecății.
12. În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate
reglementarea criticată contravine normelor constituționale ale
art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 129
referitoare la Folosirea căilor de atac, precum și dispozițiilor
art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un
proces echitabil, ale art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenție,
privind interzicerea discriminării și celor ale art. 7 din Declarația
Universală a Drepturilor Omului, privind egalitatea în fața legii.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că soluția legislativă criticată a mai constituit obiect al
controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici
similare și prin raportare la aceleași norme constituționale și
convenționale invocate și în prezenta cauză, în acest sens fiind,
spre exemplu, Decizia nr. 66 din 18 februarie 2020, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 10 aprilie
2020, Decizia nr. 185 din 16 martie 2021, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 561 din 31 mai 2021, sau
Decizia nr. 476 din 8 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1067 din 8 noiembrie 2021, prin care Curtea
a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate.
14. În jurisprudența precitată, Curtea a reținut, în esență, că
legiuitorul este suveran în a reglementa diferit în situații diferite
accesul la o cale ordinară de atac, fără ca prin aceasta să fie
afectat accesul liber la justiție, a fortiori o atare concluzie
impunându-se atunci când în discuție este accesul la o cale
extraordinară de atac, care, prin definiție, are caracter de
excepție și deci poate fi valorificată numai în cazurile expres și
limitativ prevăzute de lege, în caz contrar existând riscul
producerii unor perturbări majore ale stabilității și securității
raporturilor juridice. Prin urmare, stabilitatea hotărârilor
judecătorești este condiționată de pronunțarea lor în condițiile
legii, iar finalitatea contestației în anulare este tocmai aceea de
a se remedia neregularitățile privind competența și procedura
de judecată prevăzute de lege.
15. Așa fiind, Curtea a învederat faptul că apelul este o cale
de atac ordinară și devolutivă — prin care se rejudecă în fond
cauza — spre deosebire de recurs, care are caracter
nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă.
Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de
drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022

expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare,
acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau
de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare
dintre motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea
căilor extraordinare de atac. Ca atare, lipsa posibilității de a
exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de
apel de a cerceta „un motiv de casare” este o consecință
firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a
aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber
la justiție.
16. De altfel, prin Decizia nr. 828 din 11 decembrie 2018,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din
5 aprilie 2019, paragraful 18, Curtea a statuat că, în privința
condițiilor de exercitare a căilor de atac, legiuitorul poate să
reglementeze termenele de declarare a acestora, forma în care
trebuie să fie făcută declarația, conținutul său, instanța la care
se depune, competența și modul de judecare, soluțiile ce pot fi
adoptate și altele asemenea, fără ca prin aceasta să se aducă
atingere dreptului în substanța sa ori principiilor și textelor
constituționale de referință.
17. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, spre exemplu, Hotărârea din 12 noiembrie
2002, pronunțată în Cauza Bělěs și alții împotriva Cehiei,
paragraful 61, prin care instanța de la Strasbourg a constatat că
dreptul de acces la un tribunal nu este absolut și se pretează la
limitări implicit admise, având în vedere că presupune
reglementarea din partea statului, care se bucură, în această
privință, de o anumită marjă de apreciere.
18. Totodată, Curtea a reținut că modificarea dispozițiilor
legale criticate prin Legea nr. 310/2018 în sensul că enumerarea
de la art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă include și
pct. 3 al art. 503 alin. (2) din Codul de procedură civilă nu
reprezintă, în sine, un temei care să ridice problema unei
eventuale modificări a jurisprudenței constante a Curții, întrucât
această jurisprudență nu poate fi înțeleasă decât în sensul că
soluția legislativă constatată ca fiind constituțională se situează
în marja de apreciere de care legiuitorul primar se bucură în
reglementarea contestației în anulare, cale extraordinară de
atac, în particular, a hotărârilor împotriva cărora poate fi
exercitată, precum și a motivelor pentru care poate fi formulată.
În acest sens sunt, de altfel, dispozițiile art. 126 alin. (2), potrivit
cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de
judecată sunt prevăzute numai prin lege”, precum și cele ale
art. 129, care prevăd că „Împotriva hotărârilor judecătorești,
părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac,
în condițiile legii”, norme constituționale care atribuie exclusiv
legiuitorului prerogativa stabilirii competenței și procedurii de
judecată, inclusiv a condițiilor de exercitare a căilor de atac.
19. Pentru toate aceste motive, prin jurisprudența precitată,
Curtea a constatat că nu poate fi reținută critica privind
încălcarea art. 16 și 21 din Constituție, reglementarea legală
criticată constituind, totodată, o garanție a aplicării principiului
prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, privind
judecarea unei cauze în mod echitabil și într-un termen
rezonabil, în scopul înlăturării oricăror abuzuri din partea părților,
prin care s-ar tinde la tergiversarea nejustificată a soluționării
unui proces, aceasta nefiind de natură a îngrădi drepturi
consacrate constituțional, respectiv dreptul la un proces echitabil
prin prisma egalității armelor sau egalitatea în drepturi a
cetățenilor.
20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă
la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și
considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și
în cauza de față.

21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicoleta Cati Dulan în Dosarul nr. 966/121/2018
al Tribunalului Galați — Secția a II-a civilă și constată că dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în redactarea
anterioară modificării prin Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură
civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului Galați — Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 24 martie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022 7

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind reacordarea recunoașterii caracterului de utilitate publică a amenajării de irigații
Țigănași—Perieni, județul Iași, și de modificare a anexei nr. 3 la Hotărârea Guvernului
nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public
al statului, prin actualizarea denumirii, descrierii tehnice și a valorii de inventar
pentru două bunuri aflate în administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare,
din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și comasarea acestora
Având în vedere prevederile art. 33 din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, ale art. 2 alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și completările ulterioare, și dispozițiile art. 21 și 22 din Ordonanța Guvernului
nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea
nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 39 alin. (7) din Legea îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 288 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — (1) Se reacordă recunoașterea caracterului de administrează de Administrația Națională a Îmbunătățirilor
utilitate publică pentru amenajarea de irigații Țigănași—Perieni, Funciare, și a Listei amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau a
județul Iași, aflată în administrarea Agenției Naționale de părților de amenajări de îmbunătățiri funciare din administrarea
Îmbunătățiri Funciare, din subordinea Ministerului Agriculturii și Administrației Naționale a Îmbunătățirilor Funciare, cărora li se
Dezvoltării Rurale, având datele de identificare prevăzute în retrage recunoașterea de utilitate publică, precum și pentru
anexa nr. 1. modificarea art. 80 alin. (2) lit. f) din Normele metodologice de
(2) Se aprobă actualizarea denumirii, descrierii tehnice și a aplicare a Legii îmbunătățirilor funciare nr. 138/2004, aprobate
valorii de inventar ale unor bunuri imobile aflate în domeniul public prin Hotărârea Guvernului nr. 1.872/2005, publicată în Monitorul
al statului și în administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Oficial al României, Partea I, nr. 849 din 17 decembrie 2008, cu
Funciare, din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării modificările ulterioare, se abrogă.
Rurale, având datele de identificare prevăzute în anexa nr. 2. Art. 4. — Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale își va
Art. 2. — Se aprobă comasarea a două bunuri din domeniul actualiza în mod corespunzător datele din evidența cantitativ-
public al statului, aflate în administrarea Agenției Naționale de valorică și, împreună cu Ministerul Finanțelor, va opera
Îmbunătățiri Funciare, din subordinea Ministerului Agriculturii și modificarea corespunzătoare a anexei nr. 3 la Hotărârea
Dezvoltării Rurale, potrivit anexei nr. 3. Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului
Art. 3. — Poziția 95, cod 275-0 de la punctul 4 din anexa nr. 2 centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu
la Hotărârea Guvernului nr. 1.574/2008 pentru aprobarea Listei modificările și completările ulterioare.
amenajărilor de îmbunătățiri funciare sau a părților de amenajări Art. 5. — Anexele nr. 1—3 fac parte integrantă din prezenta
de îmbunătățiri funciare declarate de utilitate publică, care se hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,
Adrian-Ionuț Chesnoiu
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 2 iunie 2022.
Nr. 727.
ANEXA Nr. 1

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Agenției Naționale
de Îmbunătățiri Funciare, CUI 29275212, din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
pentru care se reacordă recunoașterea caracterului de utilitate publică
Valoarea
Codul
Nr. MF Denumirea Descrierea tehnică Vecinătăți de inventar
de clasificație
— lei —
Nord — amenajarea Tabăra—Trifești—
Sculeni, subsistem Tabăra;
Țigănași—Perieni
CF 62028; CF 62008; Sud — râul Jijia;
46092 8.16.09 județul Iași — 261.318
CF 62013 Țigănași Est — amenajarea Tabăra—Trifești—
utilitate publică
Sculeni, subsistem Lunca;
Vest — râul Jijia
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022
ANEXA Nr. 2

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale bunurilor imobile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Agenției Naționale
de Îmbunătățiri Funciare, CUI 29275212, din subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
pentru care se actualizează denumirea, descrierea tehnică și valoarea de inventar

CF 63886; CF 63885; CF 63883;

CF 63884; CF 63893; CF 63889;
CF 63888; CF 63887; CF 63895;
CF 63894; CF 63896; CF 63897;
CF 63898 Victoria
CF 65147; CF 65173; CF 65204;
CF 65130; CF 65148; CF 65129;
CF 65128 Popricani
CF 61878; CF 61868; CF 61880;
CF 61871; CF 61900; CF 61892;
CF 61879; CF 61901; CF 61881;
CF 61889; CF 61893; CF 61898;
CF 61906; CF 61895; CF 61882;
CF 61902; CF 61926; CF 61873;
CF 61908; CF 61905; CF 61869;
CF 61886; CF 61894; CF 61928;
CF 61891; CF 61899; CF 61903;
CF 61910; CF 61890; CF 61887; Nord — UAT Sânta Mare,
CF 61884; CF 61876; CF 61897; județul Botoșani;
Tabăra—Trifești—Sculeni — CF 61885; CF 61872 Probota Sud — UAT Victoria,
46121 8.16.09 județul Iași — utilitate CF 62051; CF 62047; CF 62048; județul Iași; 19.410.501
publică CF 62054; CF 62085; CF 62039; Est — râul Prut;
CF 62057; CF 62058; CF 62053; Vest — amenajarea
CF 62041; CF 62056; CF 62040; Țigănași—Perieni;
CF 62073; CF 62059; CF 62061;
CF 62052; CF 62060 Țigănași
CF 60210; CF 60203; CF 60706;
CF 60228; CF 60914; CF 60939;
CF 60945; CF 60930; CF 60942;
CF 60961; CF 60936; CF 60946;
CF 60927; CF 6937; CF 60910;
CF 60941; CF 60975; CF 60934;
CF 60933; CF 60920; CF 60926;
CF 60912; CF 60925; CF 60944;
CF 60950; CF 60947; CF 60974;
CF 60948; CF 60938; CF 60909;
CF 60917; CF 60949; CF 60940;
CF 60923; CF 60913; CF 60922;
CF 60929; CF 60916; CF 60931;
CF 60911; CF 60928; CF 60915;
CF 60968 Trifești

ANEXA Nr. 3

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale bunului imobil rezultat ca urmare a comasării a două bunuri imobile din domeniul public al statului,
aflate în administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, CUI 29275212, din subordinea
Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Valoarea
Codul
Nr. MF Denumirea Descrierea tehnică Vecinătăți de inventar
de clasificație
— lei —
Bunurile care se comasează
Nord — amenajarea Tabăra—
Trifești—Sculeni,
subsistem Tabăra;
Țigănași — Perieni
CF 62028; CF 62008; CF 62013; Sud — râul Jijia;
46092 8.16.09 județul Iași — 261.318
Țigănași Est — amenajarea Tabăra—
utilitate publică
Trifești—Sculeni,
subsistem Lunca;
Vest — râul Jijia
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022 9

Valoarea
Codul
Nr. MF Denumirea Descrierea tehnică Vecinătăți de inventar
de clasificație
— lei —

CF 63886; CF 63885; CF 63883;

CF 63884; CF 63893; CF 63889;
CF 63888; CF 63887; CF 63895;
CF 63894; CF 63896; CF 63897;
CF 63898 Victoria
CF 65147; CF 65173; CF 65204;
CF 65130; CF 65148; CF 65129;
CF 65128 Popricani
CF 61878; CF 61868; CF 61880;
CF 61871; CF 61900; CF 61892;
CF 61879; CF 61901; CF 61881;
CF 61889; CF 61893; CF 61898;
CF 61906; CF 61895; CF 61882;
CF 61902; CF 61926; CF 61873;
CF 61908; CF 61905; CF 61869;
CF 61886; CF 61894; CF 61928;
CF 61891; CF 61899; CF 61903;
CF 61910; CF 61890; CF 61887;
Nord — UAT Sânta Mare, județul
CF 61884; CF 61876; CF 61897;
Tabăra — Trifești — Botoșani;
CF 61885; CF 61872 Probota
Sculeni Sud — UAT Victoria, județul Iași;
46121 8.16.09 CF 62051; CF 62047; CF 62048; 19.410.501
județul Iași — Est — râul Prut;
CF 62054; CF 62085; CF 62039;
utilitate publică Vest — amenajarea
CF 62057; CF 62058; CF 62053;
Țigănași — Perieni
CF 62041; CF 62056; CF 62040;
CF 62073; CF 62059; CF 62061;
CF 62052; CF 62060 Țigănași
CF 60210; CF 60203; CF 60706;
CF 60228; CF 60914; CF 60939;
CF 60945; CF 60930; CF 60942;
CF 60961; CF 60936; CF 60946;
CF 60927; CF 60937; CF 60910;
CF 60941; CF 60975; CF 60934;
CF 60933; CF 60920; CF 60926;
CF 60912; CF 60925; CF 60944;
CF 60950; CF 60947; CF 60974;
CF 60948; CF 60938; CF 60909;
CF 60917; CF 60949; CF 60940;
CF 60923; CF 60913; CF 60922;
CF 60929; CF 60916; CF 60931;
CF 60911; CF 60928; CF 60915;
CF 60968 Trifești
Bunul rezultat în urma comasării

CF 63886; CF 63885; CF 63883;

CF 63884; CF 63893; CF 63889;
CF 63888; CF 63887; CF 63895;
CF 63894; CF 63896; CF 63897;
CF 63898 Victoria
CF 65147; CF 65173; CF 65204;
CF 65130; CF 65148; CF 65129;
CF 65128 Popricani Nord — UAT Sânta Mare,
Tabăra — Trifești — CF 61878; CF 61868; CF 61880; județul Botoșani;
Sculeni CF 61871; CF 61900; CF 61892; Sud — UAT Victoria, județul Iași;
46092 8.16.09 19.671.819
județul Iași — CF 61879; CF 61901; CF 61881; râul Jijia
utilitate publică CF 61889; CF 61893; CF 61898; Est — râul Prut;
CF 61906; CF 61895; CF 61882; Vest — râul Jijia
CF 61902; CF 61926; CF 61873;
CF 61908; CF 61905; CF 61869;
CF 61886; CF 61894; CF 61928;
CF 61891; CF 61899; CF 61903;
CF 61910; CF 61890; CF 61887;
CF 61884; CF 61876; CF 61897;
CF 61885; CF 61872 Probota
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022

Valoarea
Codul
Nr. MF Denumirea Descrierea tehnică Vecinătăți de inventar
de clasificație
— lei —

CF 62028; CF 62008; CF 62013

CF 62051; CF 62047; CF 62048;
CF 62054; CF 62085; CF 62039;
CF 62057; CF 62058; CF 62053;
CF 62041; CF 62056; CF 62040;
CF 62073; CF 62059; CF 62061;
CF 62052; CF 62060 Țigănași
CF 60210; CF 60203; CF 60706;
CF 60228; CF 60914; CF 60939;
CF 60945; CF 60930; CF 60942;
CF 60961; CF 60936; CF 60946;
CF 60927; CF 60937; CF 60910;
CF 60941; CF 60975; CF 60934;
CF 60933; CF 60920; CF 60926;
CF 60912; CF 60925; CF 60944;
CF 60950; CF 60947; CF 60974;
CF 60948; CF 60938; CF 60909;
CF 60917; CF 60949; CF 60940;
CF 60923; CF 60913; CF 60922;
CF 60929; CF 60916; CF 60931;
CF 60911; CF 60928; CF 60915;
CF 60968 Trifești

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind actualizarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului ca urmare
a actualizării valorii de inventar și a schimbării unității de administrare pentru un imobil
aflat în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne —
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „General Eremia Grigorescu” al Județului Galați

Având în vedere dispozițiile art. 21 din Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe
aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 288 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019
privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — Se aprobă actualizarea valorii de inventar, ca
urmare a reevaluării, a unui imobil aflat în domeniul public al
statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne —
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „General Eremia
Grigorescu” al Județului Galați, având datele de identificare
prevăzute în anexa nr. 1.
Art. 2. — Se aprobă actualizarea inventarului centralizat al
bunurilor din domeniul public al statului, ca urmare a schimbării
unității de administrare pentru imobilul înregistrat cu
nr. MF 121145, aflat în administrarea Ministerului Afacerilor
Interne — Inspectoratul pentru Situații de Urgență „General
Eremia Grigorescu” al județului Galați, potrivit datelor de
identificare prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 3. — Predarea-preluarea părții din imobilul transmis
potrivit art. 2 se face pe bază de protocol încheiat între părțile
interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare
a prezentei hotărâri.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022 11

Art. 4. — Ministerul Afacerilor Interne își va actualiza în mod aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public
corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și, împreună al statului, cu modificările și completările ulterioare.
cu Ministerul Finanțelor, va opera modificarea corespunzătoare Art. 5. — Anexele nr. 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta
a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru hotărâre.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 2 iunie 2022.
Nr. 740.

ANEXA Nr. 1

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
a imobilului aflat în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne —
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „General Eremia Grigorescu” al Județului Galați,
a cărui valoare de inventar se actualizează
Persoana juridică Valoarea de inventar
Codul de
Număr MF Denumirea ce administrează imobilul Adresa imobilului actualizată
clasificație
CUI — lei —

Ministerul Afacerilor Interne — Inspectoratul

pentru Situații de Urgență „General Eremia
121145 8.19.01 48-329 Județul Galați 1.991.137,29
Grigorescu” al Județului Galați
(CUI) 3655870

ANEXA Nr. 2

D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
a părților de imobil aflat în domeniul public al statului și administrarea Ministerului Afacerilor Interne —
Inspectoratul pentru Situații de Urgență „General Eremia Grigorescu” al Județului Galați, pentru care s-a schimbat
unitatea de administrare

Unitatea Unitatea Valoarea de

Număr Codul de de administrare de administrare Adresa inventar
Denumirea Caracteristicile tehnice
MF clasificație de la care se transmite la care se transmite imobilului actualizată
imobilul imobilul (lei)

Teren în suprafață de 8.962 mp;

C1 în suprafață de 529 mp;
C2 în suprafață de 76 mp;
C3 în suprafață de 270 mp;
Ministerul Afacerilor C4 în suprafață de 285 mp;
Interne — Ministerul C5 în suprafață de 1.143 mp;
Inspectoratul Afacerilor Interne — C6 în suprafață de 870 mp;
pentru Situații UM 0543 — Tecuci, C7 în suprafață de 38 mp;
121145 8.19.01 48-329 de Urgență Depozit de județul C8 în suprafață de 3 mp; 1.991.137,29
„General Eremia Rezerve Proprii Galați C9 în suprafață de 15 mp;
Grigorescu” Tecuci C10 în suprafață de 32 mp;
al Județului Galați (CUI) 18233238 C11 în suprafață de 15 mp;
(CUI) 3655870 C12 în suprafață de 16 mp;
amenajări la teren (rețea
alimentare, rețea canalizare
și rețea electrică)
CF nr. 100654 Tecuci
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
GUVERNUL ROMÂNIEI
SECRETARIATUL GENERAL AL GUVERNULUI

ORDIN
pentru aprobarea Procedurii de selecție a membrilor
Comisiei de apel prevăzute de Legea nr. 310/2021
privind prevenirea și combaterea dopajului în sport
Având în vedere Nota Direcției juridice nr. 20/10.034/M.N. din 1.04.2022,
în temeiul art. 71 alin. (3) din Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și
combaterea dopajului în sport și al art. 7 alin. (6) din Hotărârea Guvernului
nr. 137/2020 privind organizarea, funcționarea și atribuțiile Secretariatului General
al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare,
secretarul general al Guvernului emite prezentul ordin.
Articol unic. — Se aprobă Procedura de selecție a membrilor Comisiei de
apel prevăzute de Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului
în sport, cuprinsă în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 5 mai 2022.
Nr. 509.

ANEXĂ

PROCEDURA DE SELECȚIE
a membrilor Comisiei de apel prevăzute de Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport

Art. 1. — Prezenta procedură reglementează modalitatea de
selecție a candidaților care vor fi numiți membri ai Comisiei de
apel în temeiul art. 71 alin. (1) din Legea nr. 310/2021 privind
prevenirea și combaterea dopajului în sport.
Art. 2. — (1) Secretariatul General al Guvernului, denumit în
continuare SGG, stabilește calendarul desfășurării procedurii de
selecție și anunță pe site-ul propriu și într-un ziar de largă
circulație națională organizarea selecției membrilor Comisiei de
apel în termen de 5 zile lucrătoare de la data publicării prezentei
proceduri în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Anunțul va cuprinde bibliografia, tematica de selecție și
modul de desfășurare a interviului de selecție.
Art. 3. — (1) Persoanele care doresc să devină membri ai
Comisiei de apel vor depune la sediul SGG din Palatul Victoria,
Piața Victoriei nr. 1, sectorul 1, București, un dosar care trebuie
să cuprindă înscrisurile necesare care să dovedească
îndeplinirea criteriilor prevăzute la art. 71 alin. (2) din Legea
nr. 310/2021 privind prevenirea și combaterea dopajului în sport,
în copie.
(2) Copiile înscrisurilor prevăzute la alin. (1) se certifică de
către secretariatul Comisiei de selecție pe baza documentelor
originale prezentate.
Art. 4. — Dosarul de selecție se depune în termen de 7 zile
lucrătoare de la data afișării pe site-ul SGG a anunțului prevăzut
la art. 2.
Art. 5. — (1) Selecția candidaților se realizează de către o
comisie de selecție constituită, prin ordin al secretarului general
al Guvernului, din 5 membri din mediul academic și universitar
cu experiență de minimum 5 ani în domeniul juridic, medical, al
științelor naturii și sport, desemnați de următoarele instituții:
a) Universitatea București;
b) Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”;
c) Universitatea Națională de Educație Fizică și Sport;
d) Universitatea Politehnică București;
e) Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române;
f) alte instituții din mediul academic și universitar.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică și pentru constituirea
Comisiei de soluționare a contestațiilor.
(3) Pentru fiecare comisie vor fi desemnați câte un
președinte dintre membrii acesteia, prin actul de constituire
a comisiei, precum și doi membri supleanți.
(4) Secretariatul comisiilor și resursele necesare organizării
și desfășurării procedurii de selecție se asigură de către SGG.
(5) Lucrările Comisiei de selecție și ale Comisiei de
soluționare a contestațiilor se consemnează într-un proces-
verbal întocmit de secretariat, semnat de către membrii
comisiilor și de către persoanele care asigură secretariatul.
(6) Nu pot fi membri ai Comisiei de selecție sau ai Comisiei
de soluționare a contestațiilor persoanele care:
a) se află în raporturi ierarhice directe cu candidații pe care
urmează să îi examineze, respectiv cu candidații care
formulează contestații;
b) sunt soți, rude sau afini până la gradul 4 inclusiv cu
candidații pe care urmează să îi examineze, respectiv cu
candidații care formulează contestații.
(7) În situația în care se constată existența vreunuia dintre
cazurile prevăzute la alin. (6), respectivul membru va fi înlocuit
de un membru supleant.
Art. 6. — Procedura de selecție se desfășoară în două etape:
a) etapa I — Comisia de selecție procedează la analizarea
dosarelor înregistrate și verifică îndeplinirea criteriilor prevăzute
la art. 71 alin. (2) din Legea nr. 310/2021 privind prevenirea și
combaterea dopajului în sport;
b) etapa a II-a — candidații admiși după prima etapă vor
susține un interviu în prezența Comisiei de selecție pe baza
bibliografiei și tematicii anunțate, în termen de maximum 3 zile
lucrătoare de la comunicarea rezultatelor finale ale primei etape.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022 13

Art. 7. — (1) Comisia de selecție va comunica rezultatul
verificărilor efectuate în etapa I, cu mențiunea „admis” sau
„respins”, și va motiva respingerea dosarelor pentru fiecare
candidat în parte.
(2) Candidații ale căror dosare au fost respinse pot formula
contestație la Comisia de soluționare a contestațiilor în termen
de 24 de ore de la data afișării rezultatelor.
(3) Contestațiile formulate de către candidații respinși în
etapa I a selecției prevăzute la alin. (2) se soluționează în
termen de maximum 3 zile de la înregistrarea acestora la
Agenția Națională Anti-Doping.
(4) Comisia de soluționare a contestațiilor va comunica
rezultatul modului de soluționare a contestației cu mențiunea
„admis” sau „respins” și va motiva respingerea contestațiilor
pentru fiecare candidat în parte.
Art. 8. — (1) După soluționarea contestațiilor formulate în urma
încheierii etapei I, candidații admiși urmează să susțină interviul.
(2) Pentru etapa susținerii interviului, Comisia de selecție
acordă punctajul pentru fiecare candidat în parte.
(3) Punctajul maxim ce se poate acorda este de 100 de puncte.
(4) Pentru a fi admiși, candidații trebuie să obțină minimum
80 de puncte.
(5) Rezultatele obținute după susținerea interviului se
afișează cu mențiunea „admis”/„respins” la sediul SGG, în
ordinea descrescătoare a punctajului obținut, și pe pagina de
internet a instituției — www.sgg.gov.ro — după încheierea
etapei a II-a.
Art. 9. — (1) Candidații respinși în etapa a II-a au dreptul de
a formula contestație în termen de 24 de ore de la data afișării
rezultatelor.
(2) Contestațiile formulate de către candidații respinși în
etapa a II-a a selecției se soluționează în termen de maximum
3 zile de la data înregistrării acestora la SGG.
(3) Comisia de soluționare a contestațiilor admite contestația
în situațiile în care:
a) Comisia de selecție nu a respectat tematica și bibliografia
anunțate;
b) constată că există o diferență mai mare de 10 puncte între
punctajul acordat de Comisia de selecție și punctajul acordat de
Comisia de soluționare a contestațiilor.
Art. 10. — Soluționarea contestațiilor formulate de candidați
se realizează cu respectarea prezentei proceduri de către
Comisia de soluționare a contestațiilor.
Art. 11. — (1) Rezultatele modului de soluționare a contestațiilor
atât pentru etapa I, cât și pentru etapa a II-a a selecției candidaților,
precum și rezultatele necontestate sunt definitive.
(2) Sunt declarați admiși candidații care promovează
interviul, în ordine descrescătoare a punctajului obținut, în limita
numărului de membri ai Comisiei de apel, următorii pe listă care
au obținut peste 80 de puncte fiind declarați membri supleanți ai
Comisiei de apel.
Art. 12. — Rezultatele finale ale procedurii de selecție se
afișează la sediul SGG și pe pagina de internet a instituției —
www.sgg.gov.ro.
Art. 13. — Secretarul general al Guvernului dispune prin ordin
numirea candidaților selectați ca membri ai Comisiei de apel cu
respectarea dispozițiilor art. 71 alin. (1) din Legea nr. 310/2021, în
termen de 30 de zile de la data validării rezultatelor selecției.

MINISTERUL FINANȚELOR

ORDIN
privind procedura și condițiile în care se realizează autorizarea antrepozitelor fiscale,
a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați
Având în vedere prevederile art. 359 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare,
și ale art. VI și VII din Ordonanța Guvernului nr. 11/2022 pentru modificarea și completarea unor acte normative, precum și pentru
modificarea unor termene,
în temeiul prevederilor art. 10 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 34/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Finanțelor, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul finanțelor emite următorul ordin:

Art. 1. — (1) Autorizarea antrepozitelor fiscale, a
destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a
importatorilor autorizați se realizează de către direcția regională
vamală în a cărei rază de competență își are sediul/domiciliul
solicitantul.
(2) Prin excepție de la alin. (1), în cazul persoanelor
încadrate în categoria mari contribuabili, autorizarea
antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor
înregistrați și a importatorilor autorizați se realizează de către
Direcția Regională Vamală București.
Art. 2. — Se aprobă Procedura și condițiile în care se
realizează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor
înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor
autorizați, prevăzute în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 3. — (1) În aplicarea prevederilor art. VI și VII din
Ordonanța Guvernului nr. 11/2022 pentru modificarea și
completarea unor acte normative, precum și pentru modificarea
unor termene, denumită în continuare Ordonanța Guvernului
nr. 11/2022, solicitările pentru autorizarea antrepozitelor fiscale,
a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a
importatorilor autorizați, înregistrate la autoritatea vamală
centrală/teritorială până la data intrării în vigoare a prevederilor
art. II pct. 11 din același act normativ, se soluționează în
conformitate cu prevederile Ordinului ministrului finanțelor
publice nr. 2.482/2017 privind procedura și condițiile în care se
realizează autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor
înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor
autorizați, cu modificările și completările ulterioare, denumit în
continuare Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.482/2017,
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022
de către comisiile regionale și teritoriale, respectiv de către
comisia constituită la nivelul Direcției generale de administrare
a marilor contribuabili, denumite în continuare comisii.
(2) În aplicarea prevederilor anexei nr. 1 la Ordinul ministrului
finanțelor publice nr. 2.482/2017, în cazul comisiei constituite la
nivelul Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice
Ploiești, calitatea de membru — vicepreședinte este asigurată
de directorul executiv al Direcției Regionale Vamale București.
(3) În aplicarea prevederilor anexei nr. 11 la Ordinul
ministrului finanțelor publice nr. 2.482/2017, în cazul comisiei
constituite la nivelul Direcției generale de administrare a marilor
contribuabili, calitatea de membru — vicepreședinte este
asigurată de directorul general adjunct cu atribuții în domeniul
produselor accizabile al Direcției generale proceduri vamale și
în domeniul produselor accizabile din cadrul Autorității Vamale
Române.
(4) După soluționarea tuturor solicitărilor pentru autorizare
conform prevederilor alin. (1), comisiile vor comunica acest
aspect Autorității Vamale Române în vederea efectuării
demersurilor necesare pentru abrogarea Ordinului ministrului
finanțelor publice nr. 2.482/2017.
Art. 4. — (1) Predarea către direcțiile regionale vamale a
dosarelor și a documentelor de la nivelul direcțiilor generale
regionale ale finanțelor publice, respectiv de la nivelul Direcției
generale de administrare a marilor contribuabili se realizează în
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
București, 30 mai 2022.
Nr. 1.329.
PROCEDURA ȘI CONDIȚIILE
în care se realizează autorizarea antrepozitelor fiscale,
a destinatarilor înregistrați, a expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați
CAPITOLUL I
Dispoziții generale
Art. 1. — În aplicarea prezentei proceduri, prin termenii de
mai jos se înțelege:
a) Codul fiscal — titlul VIII „Accize și alte taxe speciale” din
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare;
b) Normele metodologice — titlul VIII din Normele
metodologice de aplicare a Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1/2016, cu
modificările și completările ulterioare;
c) Codul de procedură fiscală — Legea nr. 207/2015 privind
Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările
ulterioare;
d) autoritatea vamală teritorială competentă pentru autorizare —
direcția regională vamală în a cărei rază de competență își au
sediul/domiciliul persoanele care intenționează să fie autorizate,
respectiv Direcția Regională Vamală București pentru
persoanele încadrate în categoria mari contribuabili.
CAPITOLUL II
Depunerea cererii de autorizare
Art. 2. — (1) În vederea obținerii autorizației, persoana care
intenționează să fie autorizată depune cererea de autorizare ca
antrepozit fiscal, destinatar înregistrat, expeditor înregistrat și
importator autorizat la biroul vamal de interior sau de frontieră cu
atribuții în domeniul produselor accizabile în a cărui rază de
competență își are sediul/domiciliul.
termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului
ordin, respectiv 30 de zile de la data soluționării, în cazul
solicitărilor soluționate potrivit prevederilor art. VII din Ordonanța
Guvernului nr. 11/2022.
(2) Predarea menționată la alin. (1) se face după scanarea și
arhivarea electronică a acestora la nivelul birourilor/
compartimentelor de specialitate care au asigurat activitatea
curentă a comisiilor, pe bază de procese-verbale de predare-
primire, care se încheie după cum urmează:
a) la nivelul direcțiilor generale regionale ale finanțelor
publice, respectiv la nivelul Direcției generale de administrare a
marilor contribuabili, predarea se realizează prin intermediul
birourilor/compartimentelor avize și autorizații (case de marcat),
respectiv al Serviciului autorizații;
b) la nivelul direcțiilor regionale vamale, preluarea se
realizează prin intermediul structurilor de proceduri în domeniul
produselor accizabile.
Art. 5. — Autorizațiile de antrepozit fiscal, de destinatar
înregistrat, de expeditor înregistrat și de importator autorizat
aflate în vigoare la data publicării prezentului ordin rămân
valabile până la expirarea perioadei de valabilitate sau până la
apariția unei situații care impune revocarea sau anularea
acestora.
Art. 6. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
ANEXĂ
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul
persoanelor încadrate în categoria mari contribuabili, cererea
de autorizare ca antrepozit fiscal, destinatar înregistrat,
expeditor înregistrat și importator autorizat se depune la Direcția
Regională Vamală București — Biroul autorizări mari
contribuabili.
CAPITOLUL III
Analiza solicitărilor privind autorizarea
Art. 3. — (1) Autoritatea vamală teritorială competentă pentru
autorizare analizează referatele, întocmite potrivit prevederilor
Normelor metodologice de autoritatea vamală teritorială
prevăzută la art. 2, precum și documentația aferentă cererii de
autorizare.
(2) În situația în care, în urma analizei documentației
prevăzute la alin. (1), se constată faptul că aceasta nu
îndeplinește condițiile privind conținutul legal obligatoriu,
documentația poate fi restituită spre completare și corectare.
Art. 4. — (1) Autoritatea vamală teritorială competentă pentru
autorizare are dreptul de a solicita orice alte documente,
declarații sau informații de la persoanele solicitante.
(2) În exercitarea atribuțiilor, autoritatea vamală teritorială
competentă pentru autorizare poate solicita orice informații și
documente de la structurile din cadrul Ministerului Finanțelor,
Agenției Naționale de Administrare Fiscală ori alte instituții
implicate în mod direct sau indirect în procesul de autorizare pe
care le consideră necesare în soluționarea cererilor înregistrate.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 559/8.VI.2022
(3) În exercitarea atribuțiilor, autoritatea vamală teritorială
competentă pentru autorizare utilizează sistemele electronice în
domeniul produselor accizabile, aplicațiile informatice
disponibile pe portalul INTRANET al Agenției Naționale de
Administrare Fiscală pentru obținerea certificatelor de atestare
fiscală și a cazierelor fiscale în format electronic și baza de date
RECOM a Oficiului Național al Registrului Comerțului.
Art. 5. — (1) Rezultatul analizării referatului întocmit de
autoritatea vamală teritorială prevăzută la art. 2 și a
documentației aferente cererii de autorizare, precum și a
sesizărilor primite de la organele cu atribuții de control,
referitoare la activitatea operatorilor de produse supuse
accizelor armonizate, se menționează într-o notă de prezentare,
care conține propunerea motivată de soluționare și care se
aprobă de către conducătorul autorității vamale teritoriale
competente pentru autorizare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), în cazul cererii
de autorizare aparținând persoanelor încadrate în categoria mari
contribuabili, propunerea motivată de soluționare a cererii este
menționată în referatul întocmit de autoritatea vamală teritorială
prevăzută la art. 2 alin. (2), care se aprobă de către conducătorul
autorității vamale teritoriale competente pentru autorizare.
CAPITOLUL IV
Decizia autorității vamale teritoriale competente
pentru autorizare
Art. 6. — (1) În situația în care toate condițiile de autorizare
sunt îndeplinite, autoritatea vamală teritorială competentă pentru
autorizare eliberează autorizația, cu respectarea, după caz,
a prevederilor art. 365, 373, 381 și 389 din Codul fiscal.
(2) Eliberarea autorizației reprezintă decizia de aprobare a
cererii de autorizare.
Art. 7. — În situația în care nu sunt îndeplinite toate condițiile
de autorizare, autoritatea vamală teritorială competentă pentru
autorizare ia decizia de respingere a cererii de autorizare în
conformitate cu prevederile art. 366, 374, 382 și 390 din Codul
fiscal, după caz.
Art. 8. — Autoritatea vamală teritorială competentă pentru
autorizare suspendă, revocă sau anulează autorizațiile în
condițiile prevăzute la art. 369, 377, 385 și 393 din Codul fiscal,
după caz.
Art. 9. — (1) Decizia autorității vamale teritoriale competente
pentru autorizare este act administrativ emis numai în formă
scrisă.
(2) Decizia autorității vamale teritoriale competente pentru
autorizare cuprinde următoarele elemente:
a) denumirea direcției regionale vamale;
b) numărul deciziei și data la care a fost emisă;
c) datele de identificare ale persoanei solicitante;
d) obiectul deciziei;
e) motivul de fapt;
f) temeiul de drept;
15
g) numele și semnătura directorului executiv al direcției
regionale vamale sau ale înlocuitorului de drept al acestuia,
după caz;
h) ștampila direcției regionale vamale;
i) indicarea posibilității ca decizia să fie contestată, calea de
atac și termenul în care aceasta poate fi exercitată.
Art. 10. — Decizia se comunică persoanei căreia îi este
destinată, potrivit procedurii prevăzute la art. 47 din Codul de
procedură fiscală.
Art. 11. — Decizia produce efecte din momentul în care este
comunicată persoanei căreia îi este adresată sau persoanei
împuternicite de către aceasta, după caz, ori la o dată ulterioară
menționată în actul administrativ, potrivit legii.
Art. 12. — Lipsa unuia dintre elementele deciziei referitoare
la calitatea persoanei care semnează actul administrativ, a
numelui și prenumelui ori a denumirii persoanei căreia îi este
adresată, a obiectului deciziei sau a semnăturii directorului
executiv al direcției regionale vamale sau a înlocuitorului de
drept al acestuia, după caz, atrage nulitatea actului administrativ.
Nulitatea se constată de instanța judecătorească de contencios
administrativ, în condițiile legii.
Art. 13. — Autoritatea vamală teritorială competentă pentru
autorizare poate îndrepta erorile materiale din deciziile emise,
din oficiu sau la cererea persoanelor cărora le sunt adresate ori
a persoanelor împuternicite de către acestea, după caz.
Deciziile corectate se comunică potrivit prevederilor art. 10.
CAPITOLUL V
Calea de atac
Art. 14. — Împotriva deciziilor autorității vamale teritoriale
competente pentru autorizare, emise conform prezentei
proceduri, se poate formula contestație, potrivit legislației privind
contenciosul administrativ, la direcția cu atribuții de management
al domeniilor reglementate specific din cadrul Ministerului
Finanțelor.
CAPITOLUL VI
Dispoziții finale
Art. 15. — (1) În situația în care modificările survenite în
activitatea solicitantului determină modificarea autorității vamale
teritoriale competente pentru autorizare, predarea dosarului
către noua autoritate vamală teritorială competentă pentru
autorizare se realizează pe bază de proces-verbal de predare-
primire, în termen de 30 de zile de la data la care intervine
modificarea respectivă, după scanarea și arhivarea electronică
a documentelor.
(2) În situația menționată la alin. (1), solicitările pentru
autorizarea antrepozitelor fiscale, a destinatarilor înregistrați, a
expeditorilor înregistrați și a importatorilor autorizați,
nesoluționate la data la care a intervenit modificarea, se
soluționează de către autoritatea vamală teritorială competentă
pentru autorizare la data la care a intervenit modificarea.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2022 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 1.380 380 138
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 1.640 150
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 2.460 220
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 470 50
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 1.880 170
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 1.750 160
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 600 55

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2022 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 60 150 380 910 2.000 550 1.380 3.450 8.280 18.220
ExpertMO 100 250 630 1.510 3.320 1.000 2.500 6.250 15.000 33.000

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 70 180 450 1.080 2.380 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 120 300 750 1.800 3.960 1.200 3.000 7.500 18.000 39.600

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

Digitally signed by Claudia-Elena Rosca

Claudia-Elena Rosca Date: 2022.06.08 09:11:12 +03:00

Reason: Format electronic AUTENTIC, conform Legii nr. 202/1998, republicata.
Location: Bucharest

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|455684]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559/8.VI.2022 conține 16 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495