PARTEA I

Anul 190 (XXXIV) — Nr. 662 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Vineri, 1 iulie 2022

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 108 din 15 martie 2022 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 și ale art. 83
cu referire la art. 92 din Codul de procedură penală ...... 2–4
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
838. — Hotărâre privind stabilirea cuantumului limitelor
minime de cheltuieli aferente drepturilor la
îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-
sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport,
materiale cultural-sportive, precum și sumele de bani
pentru nevoi personale, pentru copiii și tinerii pentru
care s-a stabilit o măsură de protecție specială într-un
serviciu public de tip rezidențial, precum și pentru
mamele protejate în centre maternale........................ 5
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI
393. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
prin detașare, de către domnul Corneliu Cîrstea
a funcției publice vacante din categoria înalților
funcționari publici de secretar general adjunct
al Ministerului Antreprenoriatului și Turismului .......... 6
394. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Corvin Nedelcu a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici
de secretar general la Ministerul Mediului, Apelor
și Pădurilor ................................................................ 6
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
177/78. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale,
interimar, și al ministrului afacerilor interne pentru
completarea Regulamentului privind gestionarea
situațiilor de urgență generate de fenomene
meteorologice periculoase având ca efect producerea
secetei pedologice, aprobat prin Ordinul ministrului
agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului
afacerilor interne nr. 97/63/2020 ................................ 7
ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN
PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
35. — Decizie privind desemnarea persoanelor
împuternicite să constate și să aplice contravențiile
prevăzute la art. 190 și 191 din Legea nr. 8/1996
privind dreptul de autor și drepturile conexe .............. 8
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 662/1.VII.2022
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 108
din 15 martie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 și ale art. 83 cu referire
la art. 92 din Codul de procedură penală
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Mihaela Ionescu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Marinela Mincă.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 78 și ale art. 83 raportat la art. 92 din Codul de
procedură penală, excepție ridicată de Mihail Valentin Dinică în
Dosarul nr. 13.361/4/2018/a1 al Tribunalului București — Secția I
penală și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale
nr. 1.002D/2019.
2. La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura
de înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de
neconstituționalitate, întrucât autorul excepției deduce
neconstituționalitatea textelor de lege criticate din compararea
acestora cu instituții juridice similare, prevăzute pentru alți
subiecți procesuali care însă au interese antagonice.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
4. Prin Încheierea din 4 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 13.361/4/2018/a1, Tribunalul București — Secția I penală
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 78 și ale art. 83
raportat la art. 92 din Codul de procedură penală. Excepția
a fost ridicată de Mihail Valentin Dinică într-o cauză penală
având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva
încheierii judecătorului de cameră preliminară, prin care s-a
constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor
și a efectuării actelor de către organele de urmărire penală.
Potrivit încheierii de sesizare, unul dintre motivele de
nelegalitate invocate de inculpat privește imposibilitatea
acestuia de a adresa în mod nemijlocit întrebări martorilor
audiați în timpul urmăririi penale.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul
acesteia invocă dispozițiile art. 81 alin. (1) lit. g), ale art. 85
alin. (1) și ale art. 87 alin. (1) din Codul de procedură penală,
referitoare la dreptul persoanei vătămate, al părții civile și al
părții responsabile civilmente de a adresa întrebări inculpatului,
martorilor și experților, pentru a sublinia, în esență, că dispozițiile
art. 78 și ale art. 83 din Codul de procedură penală nu
reglementează același drept și pentru suspect și inculpat în faza
de urmărire penală. Aceleași susțineri sunt formulate și cu privire
la dispozițiile art. 92 din Codul de procedură penală. Susține că
dispozițiile criticate aduc atingere dreptului la un proces echitabil
și dreptului la apărare, consacrate în Legea fundamentală.
6. Tribunalul București — Secția I penală apreciază că
excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest
sens, subliniază că faza de urmărire penală nu are un caracter
de contradictorialitate, astfel că în mod eronat susține inculpatul
că, prin omisiunea de reglementare, se produce o încălcare a
dreptului la un proces echitabil, atât timp cât instanța de
judecată are obligația a administra în condiții de
contradictorialitate toate declarațiile testimoniale contestate de
inculpat. În acest fel, inculpatul are posibilitatea de a adresa
întrebări martorilor în timpul cercetării judecătorești, iar în caz
contrar solicitarea acestuia transformă urmărirea penală într-o
procedură contradictorie. Totodată, arată că a fost prevăzută
procedura audierii anticipate, reglementată de art. 308 din Codul
de procedură penală, conform căreia, atunci când există riscul ca
un martor să nu mai poată fi audiat în cursul judecății, procurorul
poate sesiza judecătorul de drepturi și libertăți în vederea
audierii anticipate a martorului. De asemenea, reține că instanța
de judecată are posibilitatea de a apela la jurisprudența Curții
Europene a Drepturilor Omului, atunci când declarația
testimonială, ce nu poate fi administrată în condiții de
contradictorialitate și oralitate, conține elemente esențiale, care
ar putea duce la stabilirea vinovăției inculpatului, în sensul
acordării inculpatului a unei oportunități reale de contracarare a
veridicității acesteia.
7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
8. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
9. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
10. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 78 și ale art. 83 cu referire la art. 92 din Codul de
procedură penală, având următorul conținut:
— Art. 78: „Suspectul are drepturile prevăzute de lege pentru
inculpat, dacă legea nu prevede altfel.”;
— Art. 83: „În cursul procesului penal, inculpatul are
următoarele drepturi: a) dreptul de a nu da nicio declarație pe
parcursul procesului penal, atrăgându-i-se atenția că dacă
refuză să dea declarații nu va suferi nicio consecință
defavorabilă, iar dacă va da declarații acestea vor putea fi
folosite ca mijloace de probă împotriva sa; a1) dreptul de a fi
informat cu privire la fapta pentru care este cercetat și
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 662/1.VII.2022
încadrarea juridică a acesteia; b) dreptul de a consulta dosarul,
în condițiile legii; c) dreptul de a avea un avocat ales, iar dacă
nu își desemnează unul, în cazurile de asistență obligatorie,
dreptul de a i se desemna un avocat din oficiu; d) dreptul de a
propune administrarea de probe în condițiile prevăzute de lege,
de a ridica excepții și de a pune concluzii; e) dreptul de a formula
orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale și civile a
cauzei; f) dreptul de a beneficia în mod gratuit de un interpret
atunci când nu înțelege, nu se exprimă bine sau nu poate
comunica în limba română; g) dreptul de a apela la un mediator,
în cazurile permise de lege; g1) dreptul de a fi informat cu privire
la drepturile sale; h) alte drepturi prevăzute de lege.”;
— Art. 92: „(1) În cursul urmăririi penale, avocatul suspectului
sau inculpatului are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act
de urmărire penală, cu excepția: a) situației în care se utilizează
metodele speciale de supraveghere ori cercetare, prevăzute în
cap. IV din titlul IV; b) percheziției corporale sau a vehiculelor în
cazul infracțiunilor flagrante. (2) Avocatul suspectului sau
inculpatului poate solicita să fie încunoștințat de data și ora
efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de
judecătorul de drepturi și libertăți. Încunoștințarea se face prin
notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea
mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. (3) Lipsa
avocatului nu împiedică efectuarea actului de urmărire penală
sau a audierii, dacă există dovada că acesta a fost încunoștințat
în condițiile alin. (2). (4) Avocatul suspectului sau inculpatului
are de asemenea dreptul să participe la audierea oricărei
persoane de către judecătorul de drepturi și libertăți, să
formuleze plângeri, cereri și memorii. (5) În cazul efectuării
percheziției domiciliare, încunoștințarea prevăzută la alin. (2) se
poate face și după prezentarea organului de urmărire penală la
domiciliul persoanei ce urmează să fie percheziționată. (6) În
cazul în care avocatul suspectului sau al inculpatului este
prezent la efectuarea unui act de urmărire penală, se face
mențiune despre aceasta și despre eventualele obiecțiuni
formulate, iar actul este semnat și de avocat. (7) În cursul
procedurii de cameră preliminară și în cursul judecății, avocatul
are dreptul să consulte actele dosarului, să îl asiste pe inculpat,
să exercite drepturile procesuale ale acestuia, să formuleze
plângeri, cereri, memorii, excepții și obiecțiuni. (8) Avocatul
suspectului sau inculpatului are dreptul să beneficieze de timpul
și înlesnirile necesare pentru pregătirea și realizarea unei
apărări efective.”
11. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că
dispozițiile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale
ale art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul părților la un proces
echitabil și ale art. 24 privind dreptul la apărare.
12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că, analizând critici similare celor formulate în prezenta
cauză, a pronunțat Decizia nr. 121 din 2 martie 2021, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 715 din 20 iulie
2021, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de
neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art. 83 raportat
la art. 81 alin. (1) lit. g) din Codul de procedură penală, ale
art. 306 raportat la art. 81 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
penală, precum și ale art. 346 alin. (3) raportat la art. 342
raportat la art. 8 din Codul de procedură penală sunt
constituționale în raport cu criticile formulate.
13. În considerentele deciziei menționate, Curtea a făcut
referire la Decizia nr. 633 din 12 octombrie 2018, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1020 din 29 noiembrie
2018, pronunțată cu ocazia exercitării controlului a priori al
dispozițiilor art. I pct. 41 din Legea pentru modificarea și
completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură
penală, precum și pentru modificarea și completarea Legii
nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, potrivit cărora „La
articolul 83, după litera b) se introduce o nouă literă, lit. b1), cu
3
următorul cuprins: «b1) dreptul de a fi încunoștințat de data și
ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate
de judecătorul de drepturi și libertăți. Încunoștințarea se face
prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea
mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absența
sa nu împiedică efectuarea actului.»”, dispoziții declarate
neconstituționale, întrucât încalcă dreptul la un proces echitabil,
consacrat de art. 21 alin. (3) din Constituție, și prevederile
constituționale ale art. 148 alin. (2), care stabilesc caracterul
obligatoriu al dreptului european.
14. Potrivit considerentelor Deciziei nr. 633 din 12 octombrie
2018, paragrafele 398—405, noua reglementare prevede
dreptul inculpatului de a fi încunoștințat de data și ora efectuării
actului de urmărire penală ori ale audierii realizate de judecătorul
de drepturi și libertăți și, implicit, posibilitatea acestuia de a
participa personal la efectuarea oricărui act de urmărire penală,
acest drept rezultând din teza finală a articolului criticat, potrivit
căreia „absența sa nu împiedică efectuarea actului”.
15. Analizând critica de neconstituționalitate formulată,
Curtea a reținut că, acordând acest drept inculpatului, legiuitorul
ignoră efectele pe care prezența acestuia la efectuarea oricărui
act de urmărire penală, deci inclusiv la audieri, le-ar putea avea
asupra cercetării penale. Astfel, prezența acestuia, de exemplu,
la audierea unor martori sau a persoanelor vătămate poate avea
un caracter intimidant, de natură a-i face pe aceștia să fie reținuți
în declarațiile lor și să nu declare tot ceea ce știu în legătură cu
fapta cercetată, destabilizând caracterul echitabil al procesului
penal.
16. De asemenea, Curtea a reținut că legiuitorul ignoră și
prevederile Directivei 2012/29/UE a Parlamentului European și
a Consiliului din 25 octombrie 2012 de stabilire a unor norme
minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor
criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru 2001/220/JAI a
Consiliului, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
seria L, nr. 315 din 14 noiembrie 2012, a cărei transpunere în
dreptul intern este obligatorie, potrivit art. 148 din Constituție.
Această directivă instituie pentru statele membre obligația să
reglementeze procedurile penale, astfel încât „să se evite
contactele dintre victimă și membrii familiei acesteia, pe de o
parte, și autorul infracțiunii, pe de altă parte”. În ceea ce privește
aplicarea acestei dispoziții, reglementarea europeană
exemplifică cea mai frecventă situație care poate fi întâlnită în
practică și oferă soluția concordantă cu scopul propus, respectiv
„citarea victimei și a autorului infracțiunii la audieri în momente
diferite”. De asemenea, „un număr cât mai mare de măsuri ar
trebui puse la dispoziția practicienilor pentru a se preveni
suferința victimelor în cursul procedurilor judiciare, în special ca
urmare a contactului vizual cu autorul infracțiunii, cu membrii
familiei sale, cu asociații săi sau cu persoanele din public”
(paragraful 53 al preambulului directivei). Astfel, paragraful 55,
reiterând că anumite victime sunt extrem de expuse în cursul
procedurilor penale riscului de victimizare secundară și repetată
sau de intimidare și răzbunare din partea autorului infracțiunii,
stabilește că „un astfel de risc poate fi identificat eficient numai
prin evaluări individuale, realizate în cel mai scurt termen posibil”
și că „respectivele evaluări ar trebui realizate pentru toate
victimele, pentru a stabili dacă acestea sunt expuse riscului de
victimizare secundară și repetată sau de intimidare și răzbunare
și care sunt măsurile de protecție speciale necesare”. În mod
evident și necesar, această obligație de evaluare a riscului de
victimizare secundară incumbă organelor statului și nu poate
depinde de inițierea demersului procedural de către victimă. Mai
mult, paragraful 57 al preambulului directivei stabilește că
„Victimele traficului de persoane, ale terorismului, ale
criminalității organizate, ale violenței în cadrul relațiilor apropiate,
ale violenței sexuale sau exploatării, ale violenței bazate pe gen,
ale infracțiunilor inspirate de ură, victimele cu dizabilități și
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 662/1.VII.2022

victimele-copii tind să facă obiectul unei rate ridicate a victimizării dreptul la apărare al acestuia este asigurat de dispozițiile art. 92
secundare și repetate sau a intimidării și răzbunării. Ar trebui alin. (1) din Codul de procedură penală, în vigoare, care stabilesc
acordată o atenție specială evaluării riscului de victimizare dreptul avocatului suspectului sau al inculpatului de a asista la
ulterioară la care sunt sau nu supuse victimele și ar trebui să efectuarea oricărui act de urmărire penală.
existe o prezumție puternică referitor la faptul că respectivele 19. Întrucât până în prezent nu au intervenit elemente noi,
victime vor beneficia de măsuri de protecție speciale”. Curtea a de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe,
constatat, totodată, că, în aplicarea principiilor enunțate în considerentele și soluția deciziilor menționate își păstrează
preambul, dispozițiile art. 18, intitulat Dreptul la protecție, prevăd valabilitatea și în cauza de față.
că, „Fără a aduce atingere dreptului la apărare, statele membre 20. Curtea constată că argumentele menționate anterior sunt
garantează adoptarea unor măsuri de protecție a siguranței aplicabile mutatis mutandis și avocatului suspectului sau
victimelor și a membrilor familiilor acestora împotriva victimizării inculpatului, care are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act
secundare și repetate și a intimidării și răzbunării, inclusiv de urmărire penală, cu excepția celor prevăzute de legea
împotriva riscului unor vătămări emoționale sau psihologice, și procesual penală. În acest sens, Curtea reține că, având dreptul
de protecție a demnității victimelor pe durata audierilor și în să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul
momentul depunerii mărturiei. După caz, astfel de măsuri includ de drepturi și libertăți, să formuleze plângeri, cereri și memorii
și proceduri instituite în temeiul dreptului intern pentru protecția [art. 92 alin. (4) din Codul de procedură penală], avocatul
fizică a victimelor și a membrilor familiilor acestora”. suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoștințat de
17. Prin consacrarea dreptului la protecție, legiuitorul data și ora efectuării actului de urmărire penală ori ale audierii
european a instituit o prezumție a stării de vulnerabilitate a realizate de judecătorul de drepturi și libertăți, beneficiind,
victimei, rezultat al stresului posttraumatic, al relației de totodată, de timpul și înlesnirile necesare pentru pregătirea și
dependență sau subordonare ori chiar de frică raportate la realizarea unei apărări efective [art. 92 alin. (8)]. De altfel, în
puterea, controlul sau amenințarea exercitate de autorul
ceea ce privește faza urmăririi penale, Curtea reține că aceasta
infracțiunii sau rezultat al altor cauze, inclusiv autoînvinovățirea
este cea dintâi etapă a procesului penal, premergătoare
(chiar și în lipsa oricărei contribuții la ceea ce i s-a întâmplat);
judecății, se desfășoară conform unei proceduri nepublice și are
victima nu poate conștientiza uneori nici măcar statutul său de
ca obiect strângerea probelor necesare cu privire la existența
victimă, nu are capacitatea de a înțelege conținutul obiectiv al
infracțiunilor, la identificarea persoanelor care au săvârșit o
drepturilor sale și efectul lor practic, nici demersurile procedurale
concrete care trebuie făcute și nici rolul lor, nu poate decela infracțiune și la stabilirea răspunderii penale a acestora, pentru
motivele de temere din complexul afectiv pe care îl trăiește. a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea
Tocmai de aceea obligația de evaluare a riscului de victimizare în judecată (a se vedea și Decizia nr. 23 din 20 ianuarie 2016,
secundară incumbă organelor statului și, în primul rând, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din
legiuitorului, care trebuie să adopte măsurile adecvate, inclusiv 31 martie 2016, paragraful 19).
„proceduri instituite în temeiul dreptului intern pentru protecția 21. În plus, Curtea reține că, în faza de judecată, ulterior citirii
fizică a victimelor și a membrilor familiilor acestora”. În acest actului de sesizare, președintele procedează conform art. 374
sens, dispozițiile art. 19, intitulat Dreptul la evitarea contactului alin. (2) din Codul de procedură penală. La acest moment
dintre victimă și autorul infracțiunii, prevăd că „(1) Statele procesual, președintele îi explică inculpatului în ce constă
membre stabilesc condițiile necesare pentru a se permite învinuirea ce i se aduce, îl înștiințează pe inculpat cu privire la
evitarea contactului dintre victime și, după caz, membrii familiei dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i atenția că ceea
acestora și autorul infracțiunii în incinta în care se desfășoară ce declară poate fi folosit și împotriva sa, precum și cu privire la
procedurile penale, în afară de cazul în care acest lucru este dreptul de a pune întrebări coinculpaților, persoanei vătămate,
impus de procedurile penale” și că „(2) Statele membre se celorlalte părți, martorilor, experților și de a da explicații în tot cursul
asigură că noile clădiri ale instanțelor judecătorești beneficiază cercetării judecătorești, când socotește că este necesar. Prin
de săli de așteptare separate pentru victime”. parcurgerea acestor formalități, instanța se asigură că inculpatul
18. În aceste condiții, având în vedere prevederile de drept cunoaște învinuirea și principalele drepturi procesuale în faza de
european din conținutul directivei, pe care statul român este obligat judecată, totodată, această obligație a președintelui fiind, în fapt,
să le transpună și să le aplice, Curtea a constatat că legiuitorul nu o garanție a dreptului la apărare al inculpatului și o aplicare a
numai că le-a ignorat, dar a reglementat în sens contrar, acordând principiului constituțional al înfăptuirii justiției de către instanțele
un drept procesual suplimentar inculpatului, în condițiile în care judecătorești, consacrat de art. 124 din Legea fundamentală.
22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihail Valentin Dinică în Dosarul
nr. 13.361/4/2018/a1 al Tribunalului București — Secția I penală și constată că dispozițiile art. 78 și ale art. 83 raportat la art. 92
din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Tribunalului București — Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 15 martie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 662/1.VII.2022 5

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
privind stabilirea cuantumului limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte,
încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport,
materiale cultural-sportive, precum și sumele de bani pentru nevoi personale,
pentru copiii și tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială într-un serviciu public
de tip rezidențial, precum și pentru mamele protejate în centre maternale
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 129 alin. (5) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și
promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Prezenta hotărâre stabilește cuantumul limitelor integrantă din prezenta hotărâre și se aplică începând cu
minime de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte, drepturile aferente lunii iunie 2022.
încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, Art. 3. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei
jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum și sumele hotărâri se abrogă Hotărârea Guvernului nr. 904/2014 pentru
de bani pentru nevoi personale, pentru copiii și tinerii pentru care stabilirea limitelor minime de cheltuieli aferente drepturilor
s-a stabilit o măsură de protecție specială într-un serviciu public prevăzute de art. 129 alin. (1) din Legea nr. 272/2004 privind
de tip rezidențial și pentru mamele protejate în centre maternale. protecția și promovarea drepturilor copilului, publicată în
Art. 2. — Sumele aferente drepturilor prevăzute la art. 1, pe Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 763 din 21 octombrie
grupe de vârstă, sunt prevăzute în anexa care face parte 2014.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
p. Ministrul familiei, tineretului Ministrul educației,
și egalității de șanse, Sorin-Mihai Cîmpeanu
Domnica-Doina Pârcălabu, Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
secretar de stat Cseke Attila-Zoltán
Ministrul muncii și solidarității sociale, Ministrul finanțelor,
Marius-Constantin Budăi Adrian Câciu

București, 29 iunie 2022.

Nr. 838.

ANEXĂ

LIMITELE MINIME
de cheltuieli aferente drepturilor la îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare,
rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive, precum și sumele de bani pentru nevoi personale,
pentru copiii și tinerii pentru care s-a stabilit o măsură de protecție specială într-un serviciu public de tip rezidențial,
precum și pentru mamele protejate în centre maternale
A. Îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare, rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive
Valoare drepturi îmbrăcăminte, încălțăminte, materiale igienico-sanitare,
Grupa de vârstă rechizite/manuale, jucării, transport, materiale cultural-sportive
(lei/an/copil/tânăr)

De la 0 până la 2 ani inclusiv 580,00

De la 3 până la 6 ani inclusiv 789,00
De la 7 până la 13 ani inclusiv 968,00
De la 14 până la 17 ani inclusiv 1.195,00
De la 18 până la 26 de ani inclusiv 1.338,00
Mama protejată în centru maternal 1.338,00

B. Sume de bani pentru nevoi personale

Valoarea
Beneficiar
(lei/lună)

Copiii și tinerii care beneficiază de o măsură de protecție specială într-un serviciu public de tip rezidențial, precum și
150,00
pentru mamele protejate în centre maternale
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 662/1.VII.2022

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar, prin detașare,
de către domnul Corneliu Cîrstea a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
adjunct al Ministerului Antreprenoriatului și Turismului
Având în vedere Adresa Ministerului Antreprenoriatului și Turismului
nr. 12.888/CDC din 17 iunie 2022, înregistrată la Cabinetul prim-ministrului cu
nr. 5/4.728 din 24 iunie 2022, precum și Adresa Agenției Naționale a Funcționarilor
Publici nr. 30.843/2022,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. b) și f),
art. 505 alin. (5), art. 509 alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările
ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data de 8 iulie 2022, domnul Corneliu Cîrstea,
director general adjunct la Direcția generală programe europene Infrastructură
mare din cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, exercită,
cu caracter temporar, prin detașare, funcția publică vacantă din categoria înalților
funcționari publici de secretar general adjunct al Ministerului Antreprenoriatului
și Turismului, pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 1 iulie 2022.
Nr. 393.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL
DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Corvin Nedelcu a funcției publice vacante din
categoria înalților funcționari publici de secretar general
la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Având în vedere Adresa Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor
nr. 25.046/BT din 21 iunie 2022, înregistrată la Secretariatul General al Guvernului
cu nr. 20/18.743/MN din 23 iunie 2022, și Adresa Agenției Naționale
a Funcționarilor Publici nr. 30.792/2022,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f), art. 509
alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data de 7 iulie 2022, domnul Corvin Nedelcu,
consilier, clasa I, grad profesional superior, gradația 5 la Serviciul gestionare instituții
subordonate — Direcția generală resurse umane, juridice și relația cu Parlamentul din
cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, exercită, cu caracter temporar, funcția
publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general
la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 1 iulie 2022.
Nr. 394.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 662/1.VII.2022 7

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
Nr. 177 din 29 iunie 2022 Nr. 78 din 30 iunie 2022
ORDIN
pentru completarea Regulamentului privind gestionarea situațiilor de urgență generate de
fenomene meteorologice periculoase având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului afacerilor interne nr. 97/63/2020
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 316.185 din 27.06.2022 al Centrului operativ pentru situații de urgență și al
Direcției generale de politici agricole,
ținând seama de Avizul nr. 1.771.491 din 30.06.2022 al Departamentului pentru Situații Urgență din cadrul Ministerului
Afacerilor Interne,
în temeiul prevederilor:
— art. 21 lit. b) și ale art. 41 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de
Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările
ulterioare;
— art. 8 alin. (1) și (3) din Hotărârea Guvernului nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, cu modificările
ulterioare;
— art. 57 alin. (1) și (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare;
— art. 9 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr 1.186/2014 privind organizarea și
funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creșterea Precipitațiilor, cu modificările și
completările ulterioare;
— art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, interimar, și ministrul afacerilor interne emit următorul ordin:
Art. I. — Regulamentul privind gestionarea situațiilor de
urgență generate de fenomene meteorologice periculoase
având ca efect producerea secetei pedologice, aprobat prin
Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al ministrului
afacerilor interne nr. 97/63/2020, publicat în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 320 din 16 aprilie 2020, cu
modificările și completările ulterioare, se completează după
cum urmează:
1. La articolul 15, după alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
„(11) Prin excepție de la prevederile alin. (1), utilizatorii de
terenuri cu destinație agricolă înscriși în evidențele Agenției de
Plăți și Intervenție pentru Agricultură pot depune înștiințări scrise
la unitatea administrativ-teritorială pe a cărei rază teritorială se
află terenul, în format fizic sau prin mijloace electronice de
transmitere la distanță, de la data intrării în vigoare a prezentului
ordin până cel târziu la data de 1 august 2022 inclusiv, pentru
culturile agricole înființate în toamna anului 2021, respectiv până
cel târziu la data de 15 noiembrie 2022 inclusiv, pentru celelalte
culturi agricole.”
2. La articolul 18, după alineatul (51) se introduce un nou
alineat, alineatul (52), cu următorul cuprins:
„(52) Prin excepție de la prevederile alin. (51), procesele-
verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile
agricole se întocmesc, de la data intrării în vigoare a prezentului
ordin până cel târziu la data de 15 august 2022 inclusiv, pentru
culturile agricole înființate în toamna anului 2021, respectiv până
cel târziu la data de 30 noiembrie 2022 inclusiv, pentru culturile
agricole înființate în primăvara anului 2022, și se comunică
comitetului local pentru situații de urgență.”
3. La articolul 18, după alineatul (9) se introduce un nou
alineat, alineatul (91), cu următorul cuprins:
„(91) Prin excepție de la prevederile alin. (9), rapoartele de
sinteză se întocmesc, de la data intrării în vigoare a prezentului
ordin până cel târziu la data de 30 august 2022 inclusiv, pentru
culturile înființate în toamna anului 2021, respectiv până cel
târziu la data de 15 decembrie 2022 inclusiv, pentru culturile
agricole înființate în primăvara anului 2022, și se comunică
instituției prefectului, consiliului județean și Centrului operativ
pentru situații de urgență din cadrul Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale.”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, interimar, p. Ministrul afacerilor interne,

Sorin Moise, Raed Arafat,
secretar de stat secretar de stat
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 662/1.VII.2022

ACTE ALE OFICIULUI ROMÂN

PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
OFICIUL ROMÂN PENTRU DREPTURILE DE AUTOR
DECIZIE
privind desemnarea persoanelor împuternicite să constate
și să aplice contravențiile prevăzute la art. 190 și 191 din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe
În conformitate cu dispozițiile art. 181 alin. (1) lit. a) și ale art. 192 alin. (2) din
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, republicată, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere Referatul S.R.U.O. nr. RGII 2.612 din 23.06.2022,
în temeiul prevederilor art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (3) din Hotărârea
Guvernului nr. 401/2006 privind organizarea, funcționarea, structura personalului
și dotările necesare îndeplinirii atribuțiilor Oficiului Român pentru Drepturile de
Autor, cu modificările ulterioare,
directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor emite
prezenta decizie.
Art. 1. — Persoanele împuternicite să constate și să aplice contravențiile
prevăzute la art. 190 și 191 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile
conexe, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt următoarele:
1. Borobeică Alina-Mihaela
2. Costea Marius
3. Felea Alexandru
4. Gugiu Oana-Amalia
5. Luță Constantin
6. Marin Darius-Florinel
7. Năstase Eduard-Laurențiu
8. Neguț Bogdan
9. Ogăraru Mirel
10. Petric Dana-Mirela
11. Stoicescu Cătălin
12. Vasile George
13. Vișoiu Daniela-Ramona
14. Udățeanu Luana
Art. 2. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii, prevederile Deciziei
directorului general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor nr. 150/2020
privind desemnarea persoanelor împuternicite să constate și să aplice
contravențiile prevăzute la art. 190 și 191 din Legea nr. 8/1996 privind dreptul de
autor și drepturile conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1330 din 31 decembrie 2020, își încetează aplicabilitatea.
Art. 3. — Prezenta decizie se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I,
și pe site-ul Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.
Art. 4. — Secretariatul general va comunica prezenta decizie persoanelor
nominalizate la art. 1.
Directorul general al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor,
Andrei-Simion Ijac

București, 23 iunie 2022.

Nr. 35.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|456711]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 662/1.VII.2022 conține 8 pagini. Prețul: 4 lei ISSN 1453—4495