PARTEA I

Anul 191 (XXXV) — Nr. 39 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 12 ianuarie 2023

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 498 din 2 noiembrie 2022 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) lit. g)
din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor
clasificate.................................................................... 2–5
ORDONANȚE ȘI HOTĂRÂRI
ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
3. — Ordonanță pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022
privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin
categoriilor de persoane vulnerabile pentru
compensarea prețului la energie, suportat parțial din
fonduri externe nerambursabile.................................. 6–10
12. — Hotărâre pentru modificarea Hotărârii Guvernului
nr. 1.074/2021 privind stabilirea sistemului de garanție-
returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile........ 11
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
5.744/C/2022. — Ordin al ministrului justiției pentru aprobarea
Procedurii de înscriere/radiere a mențiunilor provizorii
și de soluționare a neconcordanțelor în/din Registrul
beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor, ținut de
Ministerul Justiției ...................................................... 12–13
2. — Ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale
pentru aprobarea Procedurii de notificare a Comisiei
Europene și a celorlalte state membre ale Uniunii
Europene privind organismele de evaluare a
conformității produselor fertilizante care nu dețin
marcaj CE .................................................................. 13–15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 498
din 2 noiembrie 2022
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) lit. g)
din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Mihaela Ionescu — magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 privind
protecția informațiilor clasificate, excepție ridicată de Andrei
Gheorghe Beiușan, Livia Mitrică și Gheorghe Beiușan în
Dosarul nr. 273/35/2017 al Curții de Apel Oradea — Secția
penală și pentru cauze cu minori, respectiv de Ioan Ciocan,
Maria Angela Ciocan, Gheorghe Fedorca și Societatea River
Shore — S.R.L. din Satu Mare în Dosarul nr. 4.438/83/2017/a1
al Tribunalului Satu Mare — Secția penală.
2. Dezbaterile au avut loc la data de 27 octombrie 2022, cu
participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Nicoleta-Ecaterina Eucarie, dată la care Curtea, în temeiul
art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale, a dispus conexarea
Dosarului nr. 1.704D/2019 la Dosarul nr. 1.526D/2019, care a
fost primul înregistrat. Dezbaterile au fost consemnate în
încheierea de ședință din data de 27 octombrie 2022, când, în
temeiul dispozițiilor art. 57 din Legea nr. 47/1992 privind
organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Curtea
a amânat pronunțarea pentru data de 2 noiembrie 2022, dată
la care Curtea a pronunțat prezenta decizie.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
3. Prin Încheierea din 17 mai 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 273/35/2017, Curtea de Apel Oradea — Secția penală și
pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4)
din Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor
clasificate. Excepția a fost ridicată de Andrei Gheorghe
Beiușan, Livia Mitrică și Gheorghe Beiușan într-o cauză în care,
potrivit încheierii de sesizare, a fost administrată corespondență
cu caracter clasificat — strict secret, purtată între Serviciul
Român de Informații și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel
Oradea.
4. Prin Încheierea din 21 mai 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 4.438/83/2017/a1, Tribunalul Satu Mare — Secția penală
a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Legea
nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
Excepția a fost ridicată de Ioan Ciocan, Maria Angela Ciocan,
Gheorghe Fedorca și Societatea River Shore — S.R.L. din Satu
Mare într-o cauză aflată în faza camerei preliminare, în care
se face referire la un proces-verbal având regim clasificat —
strict secret.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii
acesteia susțin, în esență, că avocatul inculpatului este exclus
din categoria persoanelor care au acces la informații clasificate
în virtutea raporturilor de serviciu, sub condițiile îndeplinirii
funcției menționate și a depunerii jurământului specific profesiei
prevăzut la art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002. Susțin că
informațiile clasificate indispensabile aflării adevărului trebuie
folosite doar în măsura în care accesul la acestea este permis
atât acuzării, cât și apărării, în vederea respectării egalității
armelor și dreptului la un proces echitabil. Subliniază că
dispozițiile art. 352 alin. (11) din Codul de procedură penală sunt
insuficiente pentru a permite avocatului accesul la astfel de
informații fără ca acesta să urmeze procedurile prevăzute de
legislația specială pentru obținerea unui certificat sau a unei
autorizații de acces. Invocă jurisprudența Curții Europene
a Drepturilor Omului, potrivit căreia inculpatul trebuie să ia
cunoștință de toate elementele dosarului pentru a-și pregăti
apărarea. Deși instanța de la Strasbourg a admis faptul că acest
drept nu este absolut, excepțiile trebuie să fie justificate și
trebuie să existe o compensare pentru dificultățile procedurale
create. Invocă, de asemenea, Decizia Curții Constituționale
nr. 456 din 8 mai 2012, pentru a susține că nu există vreo rațiune
pentru care avocaților să le fie condiționat accesul la informații
clasificate, aceștia fiind puși într-o poziție de inferioritate
procesuală față de celelalte organe judiciare, în speță procurorii.
6. Curtea de Apel Oradea — Secția penală și pentru
cauze cu minori, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea
nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia
excepției de neconstituționalitate invocate.
7. Tribunalul Satu Mare — Secția penală apreciază
că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate invocate.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorul-raportor, înscrisurile depuse la dosar, concluziile
procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie,
potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 7 alin. (4) din
Legea nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023
În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de
neconstituționalitate, Curtea a statuat, cu valoare de principiu, în
jurisprudența sa, că, în exercitarea controlului de
constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie
să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de
neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea va fi ținută de un
criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de
către autorul excepției a textului legal criticat (a se vedea
Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 1006 din 18 decembrie 2006,
sau Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012).
Din examinarea criticilor de neconstituționalitate formulate
de autori, Curtea constată că intenția acestora a fost aceea de
a critica dispozițiile legale care circumscriu accesul la informații
clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de
serviciu, pentru procurori. Or, aceste dispoziții constituie obiectul
de reglementare al art. 7 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 182/2002
privind protecția informațiilor clasificate. În aceste condiții,
Curtea reține că obiectul excepției de neconstituționalitate îl
constituie dispozițiile art. 7 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 182/2002
privind protecția informațiilor clasificate, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 12 aprilie 2002, astfel
cum au fost modificate prin art. 51 pct. 1 din titlul II al Legii
nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010
privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și
completarea unor acte normative care cuprind dispoziții
procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, care au următorul conținut:
„(4) Accesul la informații clasificate ce constituie secret de stat,
respectiv secret de serviciu, potrivit art. 15 lit. d) și e), este
garantat, sub condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii
jurământului, pentru următoarele categorii de persoane: [...]
g) procurori; [...].”
12. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că
dispozițiile criticate contravin prevederilor constituționale ale
art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale art. 11 alin. (1) și (2)
privind dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 alin. (1)
referitoare la egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitoare la
tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21
alin. (1) și (2) cu referire la accesul liber la justiție, ale art. 26
alin. (1) privind viața intimă, familială și privată și ale art. 31
referitor la dreptul la informație. Totodată, invocă dispozițiile
art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil și
ale art. 8 privind dreptul la respectarea vieții private și de familie
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că, prin Decizia nr. 199 din 24 martie 2021, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 640 din 30 iunie 2021,
a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și
a constatat că prevederile art. 7 alin. (4) lit. g) din Legea
nr. 182/2002 privind protecția informațiilor clasificate sunt
constituționale în raport cu criticile formulate.
14. În considerentele deciziei precitate, paragrafele 13—26,
Curtea a reținut că prevederile art. 7 alin. (4) din Legea
nr. 182/2002 au fost modificate de art. 51 pct. 1 din titlul II al
Legii nr. 255/2013 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 135/2010
privind Codul de procedură penală și pentru modificarea și
completarea unor acte normative care cuprind dispoziții
procesual penale, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 515 din 14 august 2013, în sensul introducerii, la
lit. f)—h) ale alin. (4) al acestui articol, a judecătorilor, a
procurorilor și a magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație
și Justiție printre titularii dreptului de acces la informații
3
clasificate ce constituie secret de stat, respectiv secret de
serviciu, potrivit art. 15 lit. d) și e) din Legea nr. 182/2002, sub
condiția validării alegerii sau numirii și a depunerii jurământului.
Prevederile art. 7 alin. (4) din Legea nr. 182/2002 reglementează
o excepție de la dispozițiile art. 7 alin. (1) din aceeași lege,
conform cărora „persoanele care vor avea acces la informații
clasificate secrete de stat vor fi verificate, în prealabil, cu privire
la onestitatea și profesionalismul lor, referitoare la utilizarea
acestor informații”. Cu toate că expunerea de motive a Legii
nr. 255/2013 nu face referire la considerentele care au stat la
baza acestei modificări legislative, aceasta a vizat asigurarea
accesului la informațiile clasificate celor trei categorii de
magistrați reglementate prin Legea nr. 303/2004 privind statutul
judecătorilor și procurorilor, în vederea garantării soluționării cu
celeritate a cauzelor penale, republicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005.
15. De asemenea, Curtea a reținut că cele trei categorii de
magistrați anterior enumerate reprezintă funcții publice, iar, în
privința acestora, dispozițiile Legii nr. 303/2004 prevăd
o procedură de numire și de depunere a jurământului, fiind astfel
îndeplinite condițiile prevăzute în partea introductivă a art. 7
alin. (4) din Legea nr. 182/2002. Totodată, art. 14 alin. (2) lit. c)
din Legea nr. 303/2004 prevede condiția lipsei antecedentelor
penale și a cazierului fiscal, precum și condiția bunei reputații în
vederea admiterii la Institutul Național al Magistraturii, iar art. 66
alin. (3) din aceeași lege prevede îndeplinirea condițiilor
generale de numire pentru funcția de judecător și procuror și
pentru ocuparea funcției de magistrat-asistent.
16. Spre deosebire de funcțiile de magistrat mai sus arătate,
conform art. 1 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea
și exercitarea profesiei de avocat, profesia de avocat este liberă
și independentă, cu organizare și funcționare autonome, în
condițiile legii anterior menționate și ale statutului profesiei. Și în
privința avocaților, art. 21 alin. (1) din Legea nr. 51/1995 prevede
faptul că, la înscrierea în barou, avocatul depune în fața
consiliului baroului, în cadru solemn, un jurământ, însă sfera
cazurilor de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Legea
nr. 51/1995 este una mai restrânsă, fiind enumerate la acest
articol: ipoteza persoanei condamnate definitiv prin hotărâre
judecătorească la pedeapsa cu închisoare pentru săvârșirea
unei infracțiuni intenționate; ipoteza persoanei care a săvârșit
abuzuri prin care au fost încălcate drepturile și libertățile
fundamentale ale omului, stabilite prin hotărâre judecătorească,
sau a săvârșit abateri disciplinare grave, sancționate cu măsura
excluderii din profesie, ca sancțiune disciplinară; ipoteza
persoanei căreia i s-a aplicat pedeapsa interdicției de a exercita
profesia, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească sau
disciplinară; situația persoanei în sarcina căreia s-a reținut, în
baza unei hotărâri judecătorești definitive sau prin acte ale
organelor profesiei de avocat, fapta de a fi exercitat sau sprijinit,
sub orice formă, exercitarea fără drept de către o persoană
a profesiei de avocat.
17. Totodată, art. 5 alin. (3) din Legea nr. 303/2004 prevede
obligația judecătorilor, a procurorilor, a magistraților-asistenți și
a personalului auxiliar de specialitate de a da anual o declarație
pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele
sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercită o funcție sau
desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau
cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora.
De asemenea, art. 6 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 prevede în
sarcina persoanelor care dețin aceleași funcții anterior
enumerate obligația de a face o declarație autentică, pe propria
răspundere, potrivit legii penale, privind apartenența sau
neapartenența ca agent sau colaborator al organelor de
securitate, ca poliție politică. Consiliul Național pentru Studierea
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023
Arhivelor Securității verifică declarațiile anterior menționate.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la
sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului
justiției, realitatea declarațiilor. Art. 7 alin. (3) din Legea
nr. 303/2004 prevede în privința acelorași persoane obligația de
a completa anual o declarație olografă pe propria răspundere,
potrivit legii penale, din care să rezulte că nu au fost și nu sunt
lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori
ai niciunui serviciu de informații. Încălcarea acestor dispoziții
legale conduce la eliberarea din funcția deținută, respectiv cea
de judecător sau de procuror. Toate aceste declarații se
înregistrează și sunt depuse la dosarul profesional, respectiv se
arhivează la compartimentul de resurse umane. În aceste
condiții, Curtea a reținut că obligațiile menționate anterior sunt
de natură a garanta îndeplinirea de către magistrați a condițiilor
de onestitate prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 182/2002.
18. Obligația de a da astfel de declarații nu este prevăzută
însă și în sarcina avocaților. Acesta este motivul pentru care,
în cadrul procedurii prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea
nr. 182/2002, avocatul este obligat să răspundă la unele
chestionare (prevăzute în anexele nr. 15—17 la Hotărârea
Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor
naționale de protecție a informațiilor clasificate în România,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 485 din
5 iulie 2002), oferind informații referitoare la propria persoană,
partenerul/partenera de viață, părinți, frați și surori sau alți
membri ai familiei, relații de natură profesională sau personală
cu cetățeni străini etc., cerându-i-se să indice persoane care
îl cunosc de cel puțin 5 ani, pe mai multe perioade.
19. Având în vedere această diferență de reglementare
a condițiilor bunei reputații și, respectiv, a demnității, în vederea
ocupării funcției de magistrat, respectiv a deținerii profesiei de
avocat, garanțiile de onestitate pe care le prezintă magistrații
prin declarațiile anuale pe care le dau conform art. 5 alin. (3),
art. 6 alin. (1) și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 303/2004, precum
și caracterul diferit al celor două profesii (de funcție publică și,
respectiv, de profesie liberală), Curtea a reținut că regimul juridic
diferit prevăzut de legiuitor în privința celor două categorii
profesionale în vederea accesului la informații clasificate are la
bază criterii obiective și rezonabile, care justifică parcurgerea
de către avocați a procedurii la care fac referire dispozițiile art. 7
alin. (1) din Legea nr. 182/2002, respectiv a unei proceduri de
verificare a onestității avocaților, anterior acordării accesului la
informații clasificate.
20. Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate
reglementează un regim juridic diferit în privința avocaților și a
procurorilor, sub aspectul accesului la informațiile clasificate ce
constituie secret de stat și, respectiv, secret de serviciu. Însă
acest regim juridic diferit, care presupune o procedură directă
de acces al procurorilor la informațiile clasificate ce constituie
secret de stat și, respectiv, secret de serviciu și un acces limitat
al avocaților la aceleași categorii de informații, nu înseamnă
o discriminare de natură a încălca prevederile art. 16 alin. (1)
din Constituție, fiind reglementat în considerarea regimului
juridic diferit al accesului în cele două profesii anterior
menționate și al exercitării acestora. Nu în ultimul rând, regimul
diferit de acces la informațiile secrete de stat este prevăzut în
considerarea rolului diferit pe care procurorii și, respectiv,
avocații îl au în cadrul procesului penal. Astfel, în timp ce
avocatul, conform art. 31 din Codul de procedură penală,
asigură dreptul la apărare al părților procesului penal sau al
subiecților procesuali, pe care îi asistă sau îi reprezintă,
procurorul, potrivit art. 56 din același cod, în calitate de organ de
urmărire penală, conduce, controlează și supraveghează
activitatea de urmărire penală.
21. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 21
alin. (1)—(3) și ale art. 24 din Constituție, Curtea a reținut că
dispozițiile art. 7 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 182/2002 nu exclud
accesul avocaților la informațiile clasificate ce constituie secret
de stat și, respectiv, secret de serviciu, acest acces fiind asigurat
în condițiile Legii nr. 182/2002 și ale Hotărârii Guvernului
nr. 585/2002. În acest sens, legea analizată prevede, la art. 28
alin. (1), că accesul la informațiile secrete de stat este permis
numai în baza unei autorizații scrise, eliberate de conducătorul
persoanei juridice care deține astfel de informații, după
notificarea prealabilă la Oficiul Registrului Național al
Informațiilor Secrete de Stat, dispoziții care se aplică, în mod
corespunzător, potrivit art. 31 alin. (3) din aceeași lege, în
domeniul informațiilor secrete de serviciu. La rândul lor,
Standardele naționale de protecție a informațiilor clasificate în
România prevăd, la art. 33, că accesul la informații clasificate
este permis cu respectarea principiului necesității de a cunoaște
numai persoanelor care dețin certificat de securitate sau
autorizație de acces, valabile pentru nivelul de secretizare al
informațiilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. Actele
normative precitate reglementează norme procedurale de acces
la cele două categorii de informații. Or, toate aceste dispoziții
legale constituie mijloace de acces ce garantează diferitelor
categorii profesionale, prin urmare și avocaților, accesul la toate
informațiile de care au nevoie pentru a-și exercita rolul legal în
cadrul procesului penal, inclusiv la cele reglementate prin textul
criticat, constituind, astfel, garanții ale dreptului la apărare, ale
accesului la justiție și ale dreptului la un proces echitabil.
22. Mai mult, Curtea a reamintit că, prin Decizia nr. 21
din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 175 din 23 februarie 2018, a constatat
neconstituționalitatea sintagmei „instanța solicită” cu raportare la
sintagma „permiterea accesului la cele clasificate de către
apărătorul inculpatului” din cuprinsul dispozițiilor art. 352
alin. (11) din Codul de procedură penală, precum și
neconstituționalitatea sintagmei „autoritatea emitentă” din
cuprinsul dispozițiilor art. 352 alin. (12) din Codul de procedură
penală. Curtea a statuat, cu valoare de principiu, că în cazul în
care informațiile clasificate sunt indispensabile aflării adevărului
accesul la acestea trebuie să fie dispus de judecătorul cauzei
atât acuzării, cât și apărării, altfel nu se poate discuta despre
o egalitate a armelor și despre respectarea dreptului la un
proces echitabil. Pe de altă parte, Curtea a reținut că accesul la
informațiile clasificate poate fi și refuzat de judecător, care, deși
constată rolul esențial al acestora în soluționarea cauzei deduse
judecății, apreciază că accesul poate conduce la periclitarea
gravă a vieții sau a drepturilor fundamentale ale unei alte
persoane sau că refuzul este strict necesar pentru apărarea unui
interes public important sau poate afecta grav securitatea
națională. Prin urmare, Curtea a conchis că numai un judecător
poate aprecia cu privire la interesele care intră în conflict —
cel public, general, al statului, referitor la protejarea informațiilor
de interes pentru securitatea națională sau pentru apărarea unui
interes public major, respectiv cel individual, al părților unei
cauze penale concrete, astfel încât, prin soluția pe care o
pronunță, să asigure un just echilibru între cele două.
În concluzie, Curtea a apreciat că protecția informațiilor
clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la
informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces
echitabil ale tuturor părților din procesul penal decât în condiții
expres și limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la
informație poate avea loc doar atunci când are la bază un scop
real și justificat de protecție a unui interes legitim privind
drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța
națională, decizia de refuz a accesului la informațiile clasificate
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023 5

aparținând întotdeauna unui judecător (a se vedea paragrafele 70
și 71 din Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018).
23. De asemenea, prin Decizia nr. 287 din 9 iunie 2020,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 559 din
26 iunie 2020, Curtea a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 352
alin. (11) din Codul de procedură penală, astfel cum au fost
amendate prin Decizia nr. 21 din 18 ianuarie 2018, în cazul în
care informațiile clasificate sunt esențiale pentru soluționarea
cauzei, instanța poate dispune accesul la documentele
clasificate pentru apărătorul inculpatului, în condițiile prevăzute
de legea în vigoare ce reglementează protecția informațiilor
clasificate. Neîntrunirea acestor condiții de către apărătorul
inculpatului nu poate atrage incidența sancțiunii prevăzute de
art. 352 alin. (12) din Codul de procedură penală, în sensul că
„acestea nu pot servi la pronunțarea unei soluții de condamnare,
de renunțare la aplicarea pedepsei sau de amânare a aplicării
pedepsei”, întrucât ipoteza de aplicare a sancțiunii este limitată
la situația în care „autoritatea emitentă”, recte instanța
judecătorească, în lumina Deciziei nr. 21 din 18 ianuarie 2018,
„nu permite apărătorului inculpatului accesul la informațiile
clasificate”. Or, în condițiile în care acest impediment nu poate
fi reținut, ci, dimpotrivă, instanța judecătorească a permis
accesul la informațiile clasificate, apărătorul inculpatului nu se
poate prevala de faptul că, nedeținând un certificat de securitate
sau o autorizație de acces corespunzătoare nivelului de
secretizare, i se refuză accesul la respectivele informații cu
consecința îndepărtării lor din ansamblul probator al cauzei.
Într-o atare ipoteză, Curtea a reținut că este necesar ca avocatul
inculpatului, pentru a asigura efectivitatea dreptului la apărare al
acestuia, să inițieze și să parcurgă procedura pentru obținerea
autorizațiilor prevăzute de lege, respectiv să se supună
măsurilor de verificare și control impuse de lege în scopul
asigurării protecției informațiilor clasificate, în acord cu
dispozițiile constituționale ce vizează apărarea securității
naționale. Așadar, reglementarea strictă a accesului
la informațiile clasificate ca fiind secrete de stat, inclusiv
sub aspectul stabilirii unor condiții pe care trebuie să
le îndeplinească persoanele care vor avea acces la astfel de
informații, nu are ca efect blocarea efectivă și absolută
a accesului la informații esențiale pentru soluționarea cauzei,
ci creează tocmai cadrul normativ în care două interese aflate
în conflict — interesul particular al inculpatului, bazat pe dreptul
fundamental la apărare, respectiv interesul general al societății,
bazat pe nevoia de apărare a securității naționale —, coexistă
într-un just echilibru, care dă satisfacție ambelor interese legitime,
astfel că niciunul dintre ele nu este afectat în substanța sa.
24. Curtea a constatat, totodată, că soluția contrară celei
prevăzute de textul criticat, constând în accesul avocaților la
informațiile clasificate ce constituie secret de stat și, respectiv,
secret de serviciu, în condițiile art. 7 alin. (4) din Legea
nr. 182/2002, ar determina crearea unei breșe în sistemul
național de protecție a informațiilor clasificate, respectiv a unei
categorii profesionale care ar avea acces la astfel de informații
în mod excedentar, peste nevoile ce rezultă din fiecare cauză
penală în care avocații desfășoară activități de asistență
și reprezentare. Un raționament juridic similar a fost realizat de
Curtea Constituțională prin Decizia nr. 1.335 din 9 decembrie
2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 29
din 15 ianuarie 2009, prin care instanța de contencios
constituțional a reținut că, din rațiuni ce țin de oportunitate,
nu toți angajații unei instituții trebuie să obțină certificate de
securitate și că, în caz contrar, există riscul creării unei breșe în
sistemul național de protecție a informațiilor clasificate, care,
spre deosebire de activitatea specifică actului de justiție, nu
poate fi acoperită prin invocarea unor cauze de incompatibilitate
ori recuzare. Ca urmare, Curtea a reținut că restricțiile de acces
la informațiile clasificate analizate constituie un remediu
procesual pentru situațiile în care prezumția de onestitate sau
profesionalism ale persoanei care gestionează informații
clasificate este pusă la îndoială.
25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să impună
reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și
considerentele Deciziei nr. 199 din 24 martie 2021, mai sus
menționate, își păstrează valabilitatea și în cauza de față.

26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Andrei Gheorghe Beiușan, Livia Mitrică și
Gheorghe Beiușan în Dosarul nr. 273/35/2017 al Curții de Apel Oradea — Secția penală și pentru cauze cu minori, respectiv de
Ioan Ciocan, Maria Angela Ciocan, Gheorghe Fedorca și Societatea River Shore — S.R.L. din Satu Mare în Dosarul
nr. 4.438/83/2017/a1 al Tribunalului Satu Mare — Secția penală și constată că dispozițiile art. 7 alin. (4) lit. g) din Legea nr. 182/2002
privind protecția informațiilor clasificate sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Oradea — Secția penală și pentru cauze cu minori și Tribunalului Satu Mare — Secția
penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 2 noiembrie 2022.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Mihaela Ionescu
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023
ORDONANȚE ȘI H O T Ă R Â R I ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
GUVERNUL ROMÂNIEI
ORDONANȚĂ
pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 166/2022
privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de persoane vulnerabile pentru
compensarea prețului la energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 1 pct. IX.1 din Legea nr. 365/2022 privind abilitarea
Guvernului de a emite ordonanțe,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță.
Art. I. — Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 166/2022
privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor
de persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la
energie, suportat parțial din fonduri externe nerambursabile,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1179 din
8 decembrie 2022, se modifică și se completează, după cum
urmează:
1. La articolul 1, alineatul (6) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(6) Companiei Naționale «Poșta Română» — S.A. i se
încredințează cu titlu de exclusivitate prestarea serviciilor de
emitere, tipărire, formare și condiționare a plicurilor conținând
carduri de energie, certificate de validare a datoriilor și înștiințări
privind neîndeplinirea venitului de eligibilitate și de distribuire,
prin trimitere de corespondență cu confirmare de primire,
tipărire, distribuire și colectare a declarațiilor pe propria
răspundere, precum și de efectuare de plăți prin serviciul de
mandat poștal de către beneficiarii de sprijin, în condițiile
prevăzute de prezenta ordonanță de urgență.”
2. La articolul 2, literele a), g), i), k) și l) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„a) beneficiar de sprijin — categorii de persoane/familii
considerate vulnerabile în înțelesul prezentei ordonanțe de
urgență, prevăzute la art. 3 alin. (1), cetățeni români cu domiciliul
în România și care beneficiază de sprijin pentru compensarea
prețului la energie;
..................................................................................................
g) dovada serviciului de mandat poștal — documentul
justificativ, cu regim special, emis în formă materială și/sau,
după caz, în format electronic pentru plățile efectuate atât la
domiciliul beneficiarului de sprijin, cât și la sediul subunităților
poștale, prin care beneficiarul sprijinului efectuează plățile prin
serviciul de mandat poștal prin intermediul salariatului poștal,
respectiv prin care sunt virate în conturile de disponibil ale
furnizorilor de energie/asociațiilor de proprietari/locatari sumele
datorate de beneficiarii de sprijin pentru consumul de energie;
..................................................................................................
i) convenție pentru prestarea serviciului de mandat poștal —
convenție încheiată între Ministerul Investițiilor și Proiectelor
Europene, denumit în continuare MIPE, și Compania Națională
«Poșta Română» — S.A, pentru a se asigura emiterea, tipărirea,
formarea și condiționarea plicurilor conținând carduri de energie,
certificate de validare a datoriilor și înștiințări privind
neîndeplinirea venitului de eligibilitate și de distribuire, prin
trimitere de corespondență cu confirmare de primire, tipărire,
distribuire, preluare și prelucrare a declarațiilor pe propria
răspundere și a înștiințărilor privind neîndeplinirea venitului de
eligibilitate, precum și efectuare de plăți prin serviciul de mandat
poștal de către beneficiarii de sprijin, în condițiile prevăzute de
prezenta ordonanță de urgență;
..................................................................................................
k) loc de consum — adresa de domiciliu sau de reședință a
beneficiarului de sprijin pentru care se va asigura compensarea
prețului la energie în condițiile prevăzute de prezenta ordonanță
de urgență, menționată în actul de identitate sau, după caz, în
documentul care atestă încadrarea în una dintre categoriile de
beneficiari prevăzute la art. 3 alin. (1) și care poate fi mandatul
poștal sau decizia ori dispoziția de acordare a sprijinului la
venitul minim garantat sau alocației pentru susținerea familiei;
l) venit de eligibilitate — media veniturilor persoanelor care
au domiciliul sau reședința comun/comună la un loc de
consum;”.
3. La articolul 2, după litera l) se introduc două noi litere,
lit. m) și n), cu următorul cuprins:
„m) declarație pe propria răspundere — document justificativ
care atestă datele de identificare ale persoanelor și coabitanților
care nu se regăsesc în baza de date a Direcției Generale pentru
Evidența Persoanelor;
n) trimitere de corespondență cu confirmare de primire
distribuită — care se regăsește în una dintre următoarele
categorii: predată la destinație, avizată și la dispoziția
destinatarului, trimitere de corespondență care nu se poate
preda din diverse motive: destinatar decedat sau adresă
incompletă, trimitere refuzată și retur.”
4. La articolul 3, alineatul (3) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(3) În cazul în care la un loc de consum domiciliază sau
are/au reședința unul sau mai mulți beneficiari de sprijin, sprijinul
pentru compensarea prețului la energie se acordă o singură
dată pe loc de consum, indiferent dacă acesta este sau nu
titularul contractului de furnizare, cu condiția ca locul de consum
să coincidă cu domiciliul sau reședința beneficiarului de sprijin,
respectiv cu adresa menționată în documentul care atestă
încadrarea în una dintre categoriile de beneficiari prevăzute la
alin. (1).”
5. La articolul 4 alineatul (2), partea introductivă și litera f)
se modifică și vor avea următorul cuprins:
„(2) Determinarea nivelului venitului lunar se realizează
potrivit următoarelor reguli:
..................................................................................................
f) pentru veniturile prevăzute la alin. (1) lit. a)—d) se iau în
calcul veniturile aferente lunii de plată anterioare acordării
sprijinului;”.
6. La articolul 4 alineatul (2), după litera f) se introduc
trei noi litere, lit. g)—i), cu următorul cuprins:
„g) venitul lunar realizat, utilizat la verificarea încadrării în
limita de venituri prevăzută la art. 3 alin. (1), se determină prin
cumularea venitului lunar calculat potrivit lit. d) cu venitul lunar
determinat potrivit lit. e) și cu venitul determinat potrivit lit. f);
h) pentru coabitanții identificați la un loc de consum se iau în
calcul aceleași venituri și aceeași modalitate de calcul al
venitului lunar realizat, precum în cazul beneficiarilor de sprijin;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023
i) venitul de eligibilitate utilizat pentru verificarea încadrării în
prevederile art. 3 alin. (5) privind media veniturilor per
locuitor/gospodărie se calculează prin însumarea veniturilor
lunare realizate de către beneficiarii de sprijin și coabitanți,
potrivit regulilor stabilite la lit. g), și împărțirea rezultatului la
numărul de persoane care au domiciliul comun la respectivul loc
de consum.”
7. La articolul 5 alineatul (1), litera a) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„a) 700 lei/semestru, se acordă începând cu luna februarie
2023 pentru perioada 1 ianuarie 2023—30 iunie 2023;”.
8. La articolul 5, alineatul (2) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(2) Sprijinul prevăzut la alin. (1) se acordă categoriilor de
beneficiari prevăzuți la art. 3 alin. (1) și poate fi utilizat doar în
cazul în care este îndeplinită condiția prevăzută la art. 3 alin. (3);”.
9. La articolul 6, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 6. — (1) Sprijinul pentru compensarea facturilor la
energie se acordă categoriilor de beneficiari prevăzuți la art. 3
alin. (1), pe baza cardului de energie, denumit în continuare
card, emis pe baza listelor de potențiali beneficiari, comunicate
de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, denumit în
continuare MMSS.”
10. La articolul 6, după alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Listele de potențiali beneficiari pentru tranșa II de sprijin
se comunică de către MMSS cel târziu până la data de 27 iulie
2023.”
11. La articolul 6, alineatul (5) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(5) Cardul de energie oferă dreptul beneficiarului să
efectueze plăți prin serviciul de mandat poștal, pentru
decontarea datoriilor curente și/sau restante pe care acesta le
are către furnizorii de energie pentru consumurile de energie pe
care le înregistrează la locul de consum pentru care se
îndeplinește condiția prevăzută la art. 3 alin. (3).”
12. La articolul 6, alineatul (6) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(6) În baza cardului de energie, MIPE virează sume prin
serviciul de mandat poștal, prin Compania Națională «Poșta
Română» — S.A., pentru beneficiarii cardului de energie, în
valoarea prevăzută de prezenta ordonanță de urgență și la
termenele prevăzute de aceasta, pentru beneficiarii prevăzuți în
listele de beneficiari. În situația în care la aceeași adresă sunt
prevăzuți mai mulți beneficiari se depune o singură dată suma
prevăzută pentru sprijin în vederea compensării prețului la
energie care poate fi utilizată de către unul dintre beneficiari,
care îndeplinește condiția prevăzută la art. 3 alin. (3).”
13. La articolul 6, alineatul (7) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(7) Este interzisă utilizarea cardului de energie pentru a
deconta datorii curente și/sau restante față de furnizorii de
energie pentru locuri de consum pentru care nu se îndeplinește
condiția prevăzută la art. 3 alin. (3) sau pentru plata datoriilor
curente și/sau restante ale unor persoane terțe.”
14. La articolul 6 alineatul (8), litera e) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„e) să utilizeze cardul de energie personal împreună cu actul
de identitate valabil sau prin împuternicit legal împreună cu actul
de identitate valabil al împuternicitului.”
15. La articolul 6, alineatul (10) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(10) Perioada de valabilitate a cardului de energie pentru
semestrul I al anului 2023 este până la data de 31 decembrie
2023 și acesta poate fi acceptat în rețeaua teritorială a
Companiei Naționale «Poșta Română» — S.A. până la data de
27 decembrie 2023.”
7
16. La articolul 6, alineatul (11) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(11) Perioada de valabilitate a cardului de energie pentru
semestrul al II-lea al anului 2023 este până la data de
31 decembrie 2023 și poate fi acceptat în rețeaua teritorială a
Companiei Naționale «Poșta Română» — S.A. până la data de
27 decembrie 2023.”
17. La articolul 6, alineatul (18) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(18) Compania Națională «Poșta Română» — S.A. va
reemite cardul de energie în termen de maximum 10 zile de la
data solicitării beneficiarului, tarifele de emitere, tipărire și
distribuire fiind suportate de către beneficiarul cardului de
energie.”
18. La articolul 7, alineatul (2) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(2) MIPE virează sumele necesare plății sprijinului pentru
compensarea prețului la energie în contul de disponibil al
Companiei Naționale «Poșta Română» — S.A, începând cu
luna februarie 2023, respectiv începând cu luna septembrie
2023, pe baza listei de beneficiari emise de MMSS și a
cardurilor de energie emise și distribuite.”
19. La articolul 7, după alineatul (5) se introduc șase noi
alineate, alin. (51)—(56), cu următorul cuprins:
„(51) Prin excepție de la prevederile alin. (5), beneficiarii
prevăzuți la art. 3 alin. (1) pot încasa în numerar, la oficiile
poștale, sumele plătite pentru procurarea lemnelor de foc pentru
sezonul rece 2022—2023. În vederea încasării sumei în
numerar, beneficiarii de sprijin prezintă următoarele documente
justificative:
a) cardul de energie valabil la data la care se efectuează
plata prin servicii de mandat poștal;
b) actul de identitate al beneficiarului de sprijin;
c) documentul/documentele justificativ/justificative prin care
face dovada că a achiziționat material lemnos pentru încălzire
care este utilizat la locul de consum, prin înscrierea acestuia pe
documentele justificative și dovada achitării acestora către
furnizorul de lemne de foc, cum ar fi avizul de însoțire a mărfii,
factura, bonuri fiscale etc.;
d) în situația în care beneficiarul cardului de energie are alt
domiciliu sau altă reședință decât cel/cea care este
inscripționat/inscripționată pe cardul de energie, contractul
privind furnizarea materialului lemnos la domiciliu sau reședință
împreună cu declarația pe propria răspundere că utilizează
sprijinul pentru compensarea prețului la energie la adresa unde
locuiește.
(52) În baza documentelor de mai sus, la oficiul poștal, se
emite un mandat poștal cu achitare în numerar către beneficiarul
de sprijin, în limita soldului existent pe cardul de energie.
(53) La decontarea sumelor reprezentând contravaloarea
materialului lemnos potrivit alin. (51) și (52), Compania Națională
«Poșta Română» — S.A. va exercita aceleași obligații precum
cele prevăzute la alin. (8), inclusiv interogarea bazei de date de
la Oficiul Național al Registrului Comerțului, pentru validarea
furnizorului de material lemnos.
(54) Furnizorii de lemne pentru foc care, pentru decontare
prin orice modalitate: numerar, transfer bancar, cec și alte
instrumente de plată, utilizează sprijinul pentru compensarea
prețurilor la energie pentru sezonul rece 2022—2023 finanțat
din fonduri externe nerambursabile răspund pentru realitatea
cheltuielilor efectuate și a prețurilor practicate, fiind obligați să
evidențieze distinct sumele care au fost achitate în numerar de
către beneficiarii prevăzuți la art. 3 alin. (1).
(55) Utilizarea de documente justificative pentru decontarea
prin orice modalitate a contravalorii materialului lemnos care nu
sunt conforme cu realitatea de către beneficiarii prevăzuți la art. 3
alin. (1) și de către furnizorii prevăzuți la alin. (54) sau
neorganizarea evidenței contabile pentru a asigura evidența
materialului lemnos valorificat atrage după sine răspunderea
civilă și penală.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023
(56) Furnizorii de material lemnos care utilizează pentru
decontare prin orice modalitate sprijinul acordat din fonduri externe
nerambursabile pentru categoriile de beneficiari prevăzuți la art. 3
alin. (1) au obligația de a pune la dispoziția autorității de
management/organismelor intermediare/autorității de audit/
organelor de control abilitate de lege documentele justificative
solicitate în termen de 5 zile de la data solicitării în scris.”
20. La articolul 7 alineatul (7), litera b) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„b) actul de identitate al beneficiarului de sprijin și, după caz,
documentele prevăzute la art. 2 lit. k);”.
21. La articolul 7 alineatul (7), litera d) se abrogă.
22. La articolul 7 alineatul (8), litera a) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„a) să verifice identitatea beneficiarului de sprijin sau a
împuternicitului acestuia în cazul situației prevăzute la art. 3
alin. (6), inclusiv prin scanarea codului unic de bare, precum și
faptul că documentele prevăzute la alin. (7) lit. c) sunt emise
pentru punctul de consum la care beneficiarul de sprijin are
domiciliul sau reședința;”.
23. La articolul 7 alineatul (8), litera c) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„c) să verifice informațiile de pe documentele justificative
prezentate de beneficiarul de sprijin pentru efectuarea plăților
prin serviciul de mandat poștal și să le introducă în sistemul
informatic pentru a fi transmise în vederea virării sumelor către
furnizorul/furnizorii de energie sau către asociațiile de
proprietari/locatari;”.
24. La articolul 7, alineatul (10) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(10) Subunitățile poștale informatizate din rețeaua Companiei
Naționale «Poșta Română» — S.A. pot accepta pentru plata
mandatului poștal cardurile de energie ale tuturor persoanelor
eligibile. Subunitățile poștale neinformatizate pot accepta pentru
plata mandatului poștal doar carduri de energie ale beneficiarilor
de sprijin pentru compensarea prețului la energie care au
domiciliul sau reședința în raza de distribuire a acestora.”
25. La articolul 7 alineatul (13), litera b) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„b) datele de identificare și adresa de domiciliu sau reședință
ale beneficiarului de sprijin;”.
26. La articolul 7, după alineatul (22) se introduce un nou
alineat, alin. (23), cu următorul cuprins:
„(23) Compania Națională «Poșta Română» — S.A. are
obligația de a trimite către asociațiile de proprietari/locatari
modelul de certificat de validare a datoriilor și instrucțiuni privind
modul de completare a acestora. De asemenea, Compania
Națională «Poșta Română» — S.A. are obligația să transmită
înștiințări privind neîndeplinirea venitului de eligibilitate.”
27. La articolul 8, alineatul (6) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(6) Certificatul de validare a datoriilor se emite pentru
beneficiarul de sprijin care figurează în evidențele asociației de
proprietari/locatari, fără a fi permisă emiterea pentru o altă
persoană terță.”
28. La articolul 8, după alineatul (13) se introduce un nou
alineat, alin. (14), cu următorul cuprins:
„(14) Asociațiile de proprietari/locatari au obligația de a
completa certificatele de validare a datoriei în conformitate cu
instrucțiunile primite în condițiile prevăzute la art. 7 alin. (23).”
29. La articolul 10, după alineatul (3) se introduce un nou
alineat, alin. (4), cu următorul cuprins:
„(4) Furnizorii de butelie, lemne pentru foc, păcură, peleți și alte
materiale de încălzire care utilizează pentru decontare sprijinul
pentru compensarea prețurilor la energie finanțat din fonduri
externe nerambursabile pentru beneficiarii prevăzuți la art. 3
alin. (1) au obligația de a pune la dispoziția autorității de
management/organismelor intermediare/autorității de
audit/organelor de control abilitate de lege documentele justificative
solicitate în termen de 5 zile de la data solicitării în scris.”
30. La articolul 11, litera b) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„b) tariful aferent tipăririi, împlicuirii și distribuirii cardurilor de
energie, a certificatelor de validare a datoriilor și a instrucțiunilor
privind modul de completare a acestora utilizate pentru plata
prin serviciul de mandat poștal și a înștiințărilor privind
neîndeplinirea venitului de eligibilitate;”.
31. La articolul 11, după litera c) se introduce o nouă
literă, lit. d), cu următorul cuprins:
„d) tariful aferent serviciului de tipărire, distribuire, preluare,
scanare și transmitere a informațiilor conținute în declarațiile pe
propria răspundere.”
32. La articolul 12 alineatul (1), litera a) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„a) în cazul celor prevăzuți la art. 3 alin. (1) lit. a) de către
Casa Națională de Pensii Publice, respectiv de către casele de
pensii sectoriale și reprezintă beneficiarii aflați în plată și care au
împlinit vârsta de 60 de ani în anul 2022 pentru tranșa I,
respectiv au împlinit vârsta de 60 de ani până în luna iunie 2023
pentru tranșa II, cu excepția pensionarilor cu pensie de
invaliditate;”.
33. La articolul 12, alineatele (2) și (3) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„(2) În elaborarea listelor privind beneficiarii potențial eligibili
pentru sprijinul destinat persoanelor vulnerabile pentru
compensarea prețului la energie, MMSS se va asigura, prin
instituțiile aflate în subordinea/sub autoritatea acestuia, cu
privire la eligibilitatea beneficiarilor prevăzuți la art. 3 alin. (1)
coroborat cu prevederile art. 4 alin. (1) și alin. (2) lit. f).
(3) Casele de pensii sectoriale transmit Casei Naționale de
Pensii Publice listele asumate cu beneficiarii prevăzuți la art. 3
alin. (1) lit. a) aflați în evidența acestora, întocmite în condițiile
art. 25 alin. (24), în vederea centralizării și transmiterii de către
Casa Națională de Pensii Publice a listei finale la MMSS, cu cel
mult 3 zile lucrătoare înainte de transmiterea situației către
Serviciul de Telecomunicații Speciale, denumit în continuare
STS.”
34. La articolul 13, alineatul (1) se abrogă.
35. La articolul 13, alineatele (3) și (4) se modifică și vor
avea următorul cuprins:
„(3) MMSS actualizează semestrial listele cu beneficiarii de
sprijin stabiliți conform art. 12 și reprezintă beneficiarii prevăzuți
la art. 3 alin. (1) aflați în plată, respectiv în evidență la datele
prevăzute la art. 6 alin. (1). Pentru beneficiarii de sprijin nou-
introduși vor fi eliberate noi carduri de energie.
(4) MMSS va asigura furnizarea informațiilor și soluționarea
petițiilor, prin ANPIS, Casa Națională de Pensii Publice, casele
de pensii sectoriale, privind eligibilitatea beneficiarilor prevăzuți
la art. 3 alin. (1), din punctul de vedere al veniturilor, primite prin
intermediul serviciului telefonic dedicat organizat la nivelul
Companiei Naționale «Poșta Română» — S.A.”
36. La articolul 15, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 15. — (1) MIPE încheie, în baza prevederilor prezentei
ordonanțe de urgență, o convenție cu Compania Națională
«Poșta Română» — S.A. pentru a se asigura emiterea, tipărirea,
formarea și condiționarea plicurilor conținând carduri de energie,
certificate de validare a datoriilor și înștiințări privind
neîndeplinirea venitului de eligibilitate și distribuirea prin trimitere
de corespondență cu confirmare de primire, tipărirea,
distribuirea, preluarea și prelucrarea declarațiilor pe propria
răspundere și a înștiințărilor privind neîndeplinirea venitului de
eligibilitate, precum și efectuarea de plăți prin serviciul de
mandat poștal de către beneficiarii de sprijin, în termen de
10 zile de la data emiterii ordinului ministrului investițiilor și
proiectelor europene privind modelul de card de energie,
modelul de certificat pentru validarea datoriei față de asociațiile
de proprietari/locatari, precum și modelul de înștiințare privind
neîndeplinirea venitului de eligibilitate.”
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023
37. La articolul 15, după alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Convenția prevăzută la alin. (1) poate fi modificată cu
acordul părților, prin act adițional.”
38. La articolul 15, alineatul (6) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(6) Tariful aferent tipăririi, împlicuirii și distribuirii cardurilor
de energie, a certificatelor de validare a datoriilor și a
înștiințărilor privind neîndeplinirea venitului de eligibilitate în
baza listelor primite de la MIPE utilizate pentru plata prin
serviciul de mandat poștal este de 7,68 lei/trimitere.”
39. La articolul 15, după alineatul (7) se introduce un nou
alineat, alin. (8), cu următorul cuprins:
„(8) Tariful aferent serviciului de tipărire, distribuire, preluare,
scanare și transmitere a informațiilor conținute în declarațiile pe
propria răspundere comunicate persoanelor în baza listelor
primite de la MIPE este de 5,78 lei/loc de consum.”
40. La articolul 19 alineatul (2), litera a) se modifică și va
avea următorul cuprins:
„a) tariful aferent tipăririi, împlicuirii și distribuirii cardurilor de
energie, a certificatelor de validare a datoriilor și a înștiințărilor
privind neîndeplinirea venitului de eligibilitate utilizate pentru
plata prin serviciul de mandat poștal;”.
41. La articolul 19 alineatul (2), după litera b) se
introduce o nouă literă, lit. c), cu următorul cuprins:
„c) tariful aferent serviciului de tipărire, distribuire, preluare,
scanare și transmitere a informațiilor conținute în declarațiile pe
propria răspundere.”
42. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 20. — Convenția încheiată între MIPE și Compania
Națională «Poșta Română» — S.A. pentru emiterea, tipărirea,
formarea și condiționarea plicurilor conținând carduri de energie,
certificate de validare a datoriilor și înștiințări privind
neîndeplinirea venitului de eligibilitate și distribuirea prin trimitere
de corespondență cu confirmare de primire, tipărirea,
distribuirea, preluarea și prelucrarea declarațiilor pe propria
răspundere și a înștiințărilor privind neîndeplinirea venitului de
eligibilitate, precum și efectuarea de plăți prin serviciul de mandat
poștal de către beneficiarii de sprijin constituie document
justificativ în baza căruia se angajează, lichidează, ordonanțează
și se efectuează plata, potrivit normelor legale în vigoare.”
43. La articolul 22, alineatul (4) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(4) Se autorizează unitatea de implementare din cadrul
MIPE să efectueze transferul sumelor necesare reprezentând
sprijinul pentru persoanele vulnerabile în vederea compensării
costului la energie în contul de disponibil al Companiei Naționale
«Poșta Română» — S.A. în baza listelor de beneficiari întocmite
de MMSS și verificate de STS potrivit prevederilor art. 25, a
cardurilor de energie emise, la care se adaugă un procent de
10% din valoarea acestora în vederea asigurării resurselor
financiare necesare cardurilor de energie emise după verificările
efectuate potrivit prevederilor art. 25 alin. (21). Transferul
sumelor necesare pentru sprijinul populației vulnerabile în
vederea compensării prețului la energie se efectuează pe baza
convenției încheiate între MIPE și Compania Națională «Poșta
Română» — S.A, cu respectarea prevederilor legale privind
angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor.”
44. Articolul 24 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 24. — Pentru derularea măsurilor prevăzute de
prezenta ordonanță de urgență în vederea acordării sprijinului
necesar populației vulnerabile pentru compensarea prețului la
energie cu finanțare din fonduri externe nerambursabile,
Compania Națională «Poșta Română» — S.A. va asigura
sistemul informatic necesar gestionării programului, dotările și
echipamentele necesare, precum și alte cheltuieli necesare, în
condițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 99/2016 privind
achizițiile sectoriale, cu modificările și completările ulterioare.”
45. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 25. — (1) În vederea întocmirii listelor cu beneficiarii de
sprijin pentru compensarea prețului la energie, menționate la
9
art. 6 alin. (1), se utilizează aplicația informatică dezvoltată în
acest sens de către STS.
(2) MMSS întocmește lista potențialilor beneficiari cu numele,
prenumele și CNP-ul fiecărei persoane care se încadrează în
categoriile de beneficiari prevăzute la art. 3 alin. (1).
(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în cazul
persoanelor care se încadrează la art. 3 alin. (1) lit. c) și d), lista
potențialilor beneficiari conține și adresa la care aceștia
figurează în bazele de date ale MMSS.
(4) Datele din lista menționată la alin. (2) sunt interogate de
STS prin intermediul aplicației menționate la alin. (1) la
Ministerul Finanțelor și ANAF în vederea verificării veniturilor
potențialilor beneficiari, prin raportare la prevederile art. 4.
(5) După verificările efectuate conform alin. (4), pentru
potențialii beneficiari care îndeplinesc condițiile individuale de
venit, după cum sunt prevăzute la art. 3 alin (1) lit. a) și b), STS
interoghează prin intermediul aplicației menționate la alin. (1)
datele disponibile la Direcția Generală pentru Evidența
Persoanelor, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, denumită
în continuare DGEP, în vederea obținerii listei persoanelor care
au domiciliul comun aferent unui loc de consum. Rezultatele
returnate în urma interogării conțin doar CNP-urile persoanelor
care au domiciliul comun pentru respectivul loc de consum,
adresa de domiciliu/reședință și informații referitoare la deces,
dacă este cazul.
(6) În cazul în care numărul persoanelor care au domiciliul
comun aferent unui loc de consum este mai mare de 15, interogarea
menționată la alin. (5) va întoarce doar numărul acestora.
(7) Interogările de date prevăzute la alin. (5) nu se
efectuează în cazul persoanelor care se încadrează la art. 3
alin. (1) lit. c) și d).
(8) CNP-urile persoanelor menționate în lista prevăzută la
alin. (2) împreună cu CNP-urile coabitanților sunt interogate în
bazele de date disponibile la Ministerul Finanțelor, ANAF,
MMSS, casele de pensii neintegrate în sistemul public de pensii
și instituțiile din sistemul național de apărare, ordine publică și
securitate națională, cu excepția cazurilor în care informațiile fac
obiectul unor cerințe de securitate specifice, în vederea obținerii,
pentru fiecare loc de consum, a mediei veniturilor coabitanților
care au domiciliul sau reședința la respectivul loc de consum.
(9) Interogările de date prevăzute la alin. (5) se efectuează
raportat la datele disponibile în sistemele informatice la data de
12 ianuarie 2023, respectiv 12 august 2023.
(10) În calculul mediei veniturilor coabitanților care au
domiciliul sau reședința la același loc de consum nu se vor lua
în calcul veniturile coabitanților persoane străine rezidente în
România.
(11) În urma procesării interogărilor prevăzute la alin. (5) și (8),
lista prevăzută la alin. (2) se completează cu date privind media
veniturilor coabitanților la locul de consum, în cazul beneficiarilor
prevăzuți la art. 3 alin. (1) lit. a) și b), un identificator al locului de
consum și un câmp de observații în care este menționat
rezumatul interogărilor menționate la alin. (8).
(12) Din lista prevăzută la alin. (11) se extrage lista
beneficiarilor care îndeplinesc venitul de eligibilitate.
(13) Din lista prevăzută la alin. (11) se extrage lista beneficiarilor
care nu îndeplinesc venitul de eligibilitate și este transmisă de STS
la MIPE pentru a fi comunicată la Compania Națională «Poșta
Română» — S.A. în vederea înștiințării persoanelor cu privire la
rezultatul verificărilor efectuate în baza prevederilor prezentei
ordonanțe de urgență și rezultatul verificărilor.
(14) Persoanele înștiințate au posibilitatea de a accesa
serviciul telefonic dedicat, prevăzut la art. 7 alin. (18) și (19), de
unde pot obține informații privind motivele care au condus la
neîndeplinirea venitului de eligibilitate, precum și recomandări
privind demersurile de urmat pentru remedierea factorilor care
au influențat în sens negativ rezultatul verificărilor.
(15) În cazul în care motivul care a condus la neîndeplinirea
venitului de eligibilitate este determinat de evidența unor
coabitanți care în fapt nu locuiesc la locul de consum și ale căror
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023
venituri au fost luate în calcul la stabilirea venitului de eligibilitate,
persoanei în cauză îi vor fi recomandate următoarele:
a) reglementarea juridică a situației locative reale;
b) adresarea persoanei către serviciile de specialitate din
cadrul administrației publice locale în vederea desfășurării unei
anchete sociale care să stabilească numărul și persoanele care
locuiesc în fapt la locul de consum.
(16) În cazul în care persoanele prevăzute la alin. (13)
solicită desfășurarea unei anchete sociale care să stabilească
numărul și persoanele care locuiesc în fapt la locul de consum,
administrațiile publice locale, prin serviciile publice de asistență
socială de la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor,
sectoarelor, au obligația să finalizeze ancheta socială în termen
de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii solicitării.
(17) Rezultatul anchetei sociale va fi trimis de către
persoanele prevăzute la alin. (14) la Compania Națională
«Poșta Română» — S.A. care va introduce datele în sistemul
informatic prevăzut la art. 24 și care vor fi integrate în aplicația
informatică prevăzută la alin. (1) în vederea obținerii mediei
veniturilor per locuitor/gospodărie, conform prevederilor art. 3
alin. (5), și pentru reluarea interogărilor prevăzute la alin. (8) și
actualizarea listei prevăzute la alin. (11), dacă este cazul.
(18) Pentru cazurile în care, în urma interogărilor efectuate la
DGEP potrivit alin. (6), nu sunt returnate rezultate pe baza cărora
să poată fi identificați coabitanții pentru respectivul loc de consum,
nu se emite card de energie și STS întocmește o listă cu aceste
cazuri care se transmite către Compania Națională «Poșta
Română» — S.A., în vederea identificării persoanelor în cauză.
(19) Potențialii beneficiari care au domiciliul sau reședința la
un loc de consum pentru care nu pot fi identificați coabitanții
potrivit alin. (6) au posibilitatea de a completa o declarație pe
propria răspundere, tipizată, conform modelului prevăzut în
anexa la ordinul menționat la alin. (24), prin care declară
numărul și persoanele care locuiesc efectiv la locul de consum.
(20) Compania Națională «Poșta Română» — S.A. asigură
distribuirea declarațiilor pe propria răspundere către persoanele
menționate la alin. (19), preluarea acestor declarații completate
în maximum 3 zile de la distribuire și introducerea datelor culese
în sistemul informatic menționat la art. 24.
(21) Datele introduse în sistemul informatic prevăzut la
art. 24 vor fi integrate în aplicația informatică prevăzută la alin. (1)
în vederea interogării prevăzute la alin. (8) pentru obținerea
mediei veniturilor per locuitor/gospodărie și pentru actualizarea
listei prevăzute la alin. (11) și vor fi luate în considerare inclusiv
pentru acordarea celei de-a doua tranșe a sprijinului pentru
compensarea prețului la energie, fără a fi necesară reluarea
etapelor prevăzute la alin. (19) și (20).
(22) Lista prevăzută la alin. (11) este transmisă de STS către
MMSS în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii listei
menționate la alin. (2) sau de la data interogării sistemului
informatic prevăzut la art. 24, pentru situațiile reglementate la
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 11 ianuarie 2023.
Nr. 3.
alin. (17) și (21), și stă la baza identificării de către MMSS, prin
entitățile din subordine sau coordonare, a calității de beneficiar
eligibil pentru primirea sprijinului și a emiterii cardurilor de
energie.
(23) Calitatea de beneficiar eligibil se identifică prin media
veniturilor rezultată în urma interogărilor prevăzute la alin. (5) și (8),
respectiv dacă aceasta este mai mică sau egală cu valoarea
prevăzută la art. 3 alin. (5), iar lista beneficiarilor care îndeplinesc
condițiile de eligibilitate va fi comunicată MIPE de către MMSS.
(24) Termenele, formatul datelor și al declarației pe propria
răspundere, condițiile tehnice și algoritmii de aplicare a criteriilor
pe baza cărora se stabilește eligibilitatea beneficiarilor, precum
și modalitatea de interogare, agregare și validare a datelor se
stabilesc prin ordin comun emis de către MIPE, MMSS,
Ministerul Finanțelor și ANAF, DGEP și STS, care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(25) În vederea asigurării dezvoltării și funcționării aplicației
informatice menționate la alin. (1), MMSS, Ministerul Finanțelor
și ANAF, în calitate de operatori de date cu caracter personal,
împuternicesc STS, în sensul Regulamentului (UE) 2016/679,
cu privire la prelucrarea datelor prevăzute la alin. (5) și (8), prin
intermediul aplicației informatice, în condițiile prevăzute în
ordinul comun menționat la alin. (24).
(26) Perioada de stocare a datelor cu caracter personal în
cadrul aplicației informatice prevăzute la alin. (1) se stabilește
prin ordinul menționat la alin. (24). Pe perioada stocării datelor,
ștergerea datelor cu caracter personal la cererea persoanelor
vizate nu se realizează.
(27) Cererile referitoare la datele prelucrate în aplicația
informatică prevăzută la alin. (1), precum și cererile formulate
pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate, prevăzute la
art. 13—22 din Regulamentul (UE) 2016/679, în raport cu datele
cu caracter personal prelucrate, se adresează și se soluționează
conform prevederilor art. 7 alin. (18) și (19).
(28) Instituțiile și autoritățile publice care dețin și furnizează
date în aplicația informatică prevăzută la alin. (1) răspund pentru
actualitatea, realitatea și integralitatea datelor furnizate, precum
și pentru respectarea tuturor drepturilor persoanelor vizate și a
măsurilor de securitate și confidențialitate a prelucrărilor de date
cu caracter personal.
(29) Instituțiile și autoritățile publice care dețin și furnizează
date în aplicația informatică prevăzută la alin. (1) și Compania
Națională «Poșta Română» — S.A au calitatea de operator de
date cu caracter personal.”
Art. II. — În termen de 5 zile de la data intrării în vigoare a
prezentei ordonanțe se emite ordinul comun prevăzut la art. 25
alin. (24) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 166/2022
privind unele măsuri pentru acordarea unui sprijin categoriilor de
persoane vulnerabile pentru compensarea prețului la energie,
suportat parțial din fonduri externe nerambursabile, astfel cum a
fost modificată și completată prin prezenta ordonanță.
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Marcel-Ioan Boloș
Ministrul muncii și solidarității sociale,
Marius-Constantin Budăi
Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Sebastian-Ioan Burduja
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023 11

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.074/2021
privind stabilirea sistemului de garanție-returnare
pentru ambalaje primare nereutilizabile
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Hotărârea Guvernului nr. 1.074/2021 privind stabilirea
sistemului de garanție-returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1120 din 21 noiembrie 2022,
se modifică după cum urmează:
1. La articolul 3, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins:
„(1) Producătorii care introduc pe piața națională produse ambalate prevăzute
la art. 1 alin. (1) au obligația să se înregistreze în baza de date gestionată de către
administratorul SGR până la data de 28 februarie 2023.
(2) În scopul prevăzut la alin. (1), producătorii au obligația de a transmite
administratorului SGR prevăzut la art. 18 alin. (1) o notificare în format digital cu
semnătură electronică simplă sau calificată care să cuprindă cel puțin următoarele:
a) datele de identificare ale producătorului, însoțite de o copie a certificatului
de înregistrare fiscală;
b) numele, numărul de telefon și adresa de e-mail ale persoanei de contact
desemnate din partea producătorului în relația cu administratorul SGR;
c) numărul de unități de ambalaje care fac obiectul SGR în conformitate
cu art. 10 alin. (5) din Legea nr. 249/2015, cu modificările și completările ulterioare,
și greutatea aferentă de ambalaj exprimată în kilograme introduse pe piața
națională în anul calendaristic anterior, defalcate pe tip de material, volum per unitate
de ambalaj și categorii de produse conținute.”
2. La articolul 5, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„(1) Comercianții au obligația să se înregistreze în baza de date gestionată
de către administratorul SGR până la data de 28 februarie 2023.”
3. Articolul 11 va avea următorul cuprins:
„Procedura de înregistrare în SGR se stabilește de către administratorul
SGR și se face disponibilă pe pagina proprie de internet.”

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
Kelemen Hunor
Ministrul mediului,
apelor și pădurilor,
Tánczos Barna
Ministrul economiei,
Florin Marian Spătaru
Ministrul dezvoltării,
lucrărilor publice și administrației,
Cseke Attila-Zoltán
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu

București, 11 ianuarie 2023.

Nr. 12.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL JUSTIȚIEI

ORDIN
pentru aprobarea Procedurii de înscriere/radiere a mențiunilor provizorii
și de soluționare a neconcordanțelor în/din Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor
și fundațiilor, ținut de Ministerul Justiției
În temeiul dispozițiilor art. 19 alin. (5) lit. b), alin. (7), (71) și (72) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea
spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și
completările ulterioare, precum și al art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Justiției, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul justiției emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Procedura de înscriere/radiere a alin. (8) lit. a) și b) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și
mențiunilor provizorii și de soluționare a neconcordanțelor în/din combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și
Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor, ținut de pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu
Ministerul Justiției, prevăzută în anexa care face parte integrantă modificările și completările ulterioare.
din prezentul ordin. Art. 3. — Ministerul Justiției, prin direcțiile de specialitate, va
Art. 2. — Procedura aprobată prin prezentul ordin se aplică lua măsurile necesare în vederea ducerii la îndeplinire a
autorităților care au competență de supraveghere și control, prevederilor prezentului ordin.
organelor judiciare, Oficiului Național pentru Prevenirea și Art. 4. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
Combaterea Spălării Banilor și entităților raportoare, potrivit art. 19 României, Partea I.
p. Ministrul justiției,
George Cătălin Șerban,
secretar de stat
București, 27 decembrie 2022.
Nr. 5.744/C.

ANEXĂ

PROCEDURĂ
de înscriere/radiere a mențiunilor provizorii și de soluționare a neconcordanțelor
în/din Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor, ținut de Ministerul Justiției
Art. 1. — Prezenta procedură privește modalitatea de
înscriere/radiere a mențiunilor provizorii privind eventuale
neconcordanțe identificate și modul de soluționare a acestora
în raport cu datele din Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor
și fundațiilor, în urma sesizărilor primite de Ministerul Justiției din
partea autorităților competente și a entităților raportoare, la care
se referă art. 19 alin. (7)—(72) din Legea nr. 129/2019 pentru
prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării
terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor
acte normative, cu modificările și completările ulterioare,
denumită în continuare Legea nr. 129/2019.
Art. 2. — (1) Informarea Ministerului Justiției, în condițiile art. 19
alin. (7) din Legea nr. 129/2019, privește autoritățile care au
acces la Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor,
prevăzute de art. 19 alin. (8) lit. a) din Legea nr. 129/2019.
(2) Informarea Ministerului Justiției, în condițiile art. 19
alin. (71) din Legea nr. 129/2019, privește entitățile raportoare
care au acces la Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și
fundațiilor, prevăzute de art. 19 alin. (8) lit. b) din Legea
nr. 129/2019.
Art. 3. — (1) Autoritățile și entitățile raportoare care au acces
la datele din Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și
fundațiilor, în măsura în care această cerință nu interferează
nejustificat cu atribuțiile lor legale, informează Ministerul Justiției
cu privire la orice neconcordanță între datele disponibile în
Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor și datele
privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor pe care le
dețin.
(2) Informarea prevăzută la alin. (1) va fi făcută de îndată,
prin încărcarea sesizării la rubrica „Încarcă cerere/
plângere/sesizare (*)” din formularul publicat pe site-ul
Ministerului Justiției la adresa: https://www.just.ro/formular-
petitie, și va cuprinde datele privind beneficiarii reali ai
asociațiilor și fundațiilor deținute de autoritatea/entitatea care
semnează sesizarea, cu indicarea exactă a neconcordanței
sesizate față de datele înregistrate în Registrul beneficiarilor
reali ai asociațiilor și fundațiilor.
Art. 4. — (1) Pe baza informațiilor transmise de
autoritățile/entitățile menționate la art. 2, Ministerul Justiției va
înscrie în Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor,
într-o rubrică special dedicată, o mențiune provizorie cu privire
la neconcordanțele raportate privind datele înregistrate anterior
în Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor.
(2) În vederea asigurării caracterului adecvat, corect și
actualizat al informațiilor cuprinse în Registrul beneficiarilor reali
ai asociațiilor și fundațiilor, Ministerul Justiției verifică
neconcordanțele semnalate prin compararea cu datele privind
beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor din Registrul
beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor, cu datele din
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023 13

Registrul național ONG și declarațiile privind beneficiarii reali ai
asociațiilor și fundațiilor.
(3) În scopul soluționării sesizărilor de neconcordanțe
referitoare la datele privind beneficiarii reali ai asociațiilor și
fundațiilor, Ministerul Justiției poate solicita instanțelor de
judecată și tribunalelor, după caz, actualizarea datelor raportate
prin replicare în Registrul național ONG.
(4) În cazul identificării unor neconcordanțe între datele
menționate la alin. (1), Ministerul Justiției înscrie datele corecte
privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor în Registrul
beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor și informează
autoritatea/entitatea care a sesizat neconcordanța referitor la
concluziile verificărilor efectuate și despre modificările operate în
Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor, radiind
mențiunile din rubrica intitulată: „Neconcordanțe sesizate” din
Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor.
Art. 5. — (1) În cazul în care nu se constată erori în Registrul
beneficiarilor reali ai asociațiilor și fundațiilor cu privire la datele
din declarațiile privind beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor
sau dacă beneficiarii reali ai acestora corespund cu datele din
Registrul național ONG și Registrul beneficiarilor reali ai
asociațiilor și fundațiilor, Ministerul Justiției va informa
autoritatea/entitatea raportoare în acest sens.
(2) Ulterior, Ministerul Justiției radiază mențiunea din rubrica
intitulată: „Neconcordanțe sesizate” din Registrul beneficiarilor
reali ai asociațiilor și fundațiilor, fără a opera alte modificări în
registru.
Art. 6. — Dacă în urma verificărilor entității raportoare
persoana juridică în cauză depune o nouă declarație privind
beneficiarii reali ai asociațiilor și fundațiilor, Ministerul Justiției
soluționează neconcordanța, radiază mențiunea și înscrie datele
din respectiva declarație privind beneficiarii reali ai asociațiilor și
fundațiilor în Registrul beneficiarilor reali ai asociațiilor și
fundațiilor.

MINISTERUL AGRICULTURII ȘI DEZVOLTĂRII RURALE

ORDIN
pentru aprobarea Procedurii de notificare a Comisiei Europene și a celorlalte state membre
ale Uniunii Europene privind organismele de evaluare a conformității produselor fertilizante
care nu dețin marcaj CE
Având în vedere Referatul de aprobare nr. 240.325 din 9.12.2022 întocmit de către Direcția generală politici agricole și
capitolul IV din Regulamentul (UE) 2019/1.009 al Parlamentului European și al Consiliului din 5 iunie 2019 de stabilire a normelor
privind punerea la dispoziție pe piață a produselor fertilizante UE și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 1.069/2009 și (CE)
nr. 1.107/2009 și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.003/2003,
în temeiul prevederilor:
— art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 121/2022 privind stabilirea unor măsuri de punere la dispoziție
pe piață a unor produse fertilizante și pentru modificarea Legii nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrășăminte
și al îngrășămintelor;
— art. 57 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și
completările ulterioare;
— art. 9 alin. (5) și (6) din Hotărârea Guvernului nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, precum și pentru modificarea art. 6 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.186/2014 privind organizarea și
funcționarea Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, cu modificările și
completările ulterioare,

ministrul agriculturii și dezvoltării rurale emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Procedura de notificare a Comisiei
Europene și a celorlalte state membre ale Uniunii Europene
privind organismele de evaluare a conformității produselor
fertilizante care nu dețin marcaj CE, prevăzută în anexa care
face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este
autoritatea națională de notificare a organismelor prevăzute la
art. 1.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale,

Petre Daea

București, 3 ianuarie 2023.

Nr. 2.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023
PROCEDURĂ
de notificare a Comisiei Europene a și celorlalte state membre ale Uniunii Europene privind organismele
de evaluare a conformității produselor fertilizante care nu dețin marcaj CE
Art. 1. — Prezenta procedură stabilește etapele,
documentele și modalitatea prin care Ministerul Agriculturii și
Dezvoltării Rurale, denumit în continuare MADR, notifică
organismele de evaluare a conformității produselor fertilizante
care nu dețin marcaj CE, denumite în continuare organisme, la
Comisia Europeană și celorlalte state membre ale Uniunii
Europene.
Art. 2. — Organismele care au fost aprobate prin decizie de
către Comisia de aprobare a organismelor de evaluare a
conformității produselor fertilizante care nu dețin marcaj CE,
prevăzută la art. 4 alin. (7) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 121/2022 privind stabilirea unor măsuri de punere
la dispoziție pe piață a unor produse fertilizante și pentru
modificarea Legii nr. 232/2010 privind regimul de import al
mostrelor de îngrășăminte și al îngrășămintelor, denumită în
continuare OUG nr. 121/2022, se notifică la Comisia Europeană
și celorlalte state membre ale Uniunii Europene.
Art. 3. — În vederea notificării la Comisia Europeană și
celorlalte state membre ale Uniunii Europene, organismul
depune la registratura MADR o cerere de notificare, al cărei
model este prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezenta procedură, însoțită de documentele prevăzute la art. 4
alin. (6) lit. b) și c) din OUG nr. 121/2022.
Art. 4. — (1) Notificarea se realizează de către Direcția
generală afaceri europene și relații internaționale din cadrul
MADR, denumită în continuare DGAERI, folosind instrumentul
de notificare electronică dezvoltat și gestionat de către Comisia
Europeană potrivit art. 28 alin. (2) și (3) din Regulamentul (UE)
2019/1.009 al Parlamentului European și al Consiliului din
5 iunie 2019 de stabilire a normelor privind punerea la dispoziție
pe piață a produselor fertilizante UE și de modificare a
Regulamentelor (CE) nr. 1.069/2009 și (CE) nr. 1.107/2009 și
de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 2.003/2003, denumit în
continuare Regulament.
(2) Notificarea prevăzută la alin. (1) se realizează pe baza
documentelor comunicate de către structura din cadrul MADR
cu atribuții în sectorul fertilizanților.
Art. 5. — După atribuirea unui număr de identificare de către
Comisia Europeană, potrivit art. 29 alin. (1) din Regulament,
organismul poate începe să își exercite activitățile unui organism
notificat pentru evaluarea conformității produselor fertilizante
care nu dețin marcaj CE.
Art. 6. — Lista organismelor notificate din România, inclusiv
numerele de identificare care le-au fost atribuite de către
Comisia Europeană și activitățile pentru care au fost notificate,
se afișează pe pagina web a MADR și se actualizează periodic
de către DGAERI.
Art. 7. — (1) Lista tuturor organismelor notificate, inclusiv
numerele de identificare care le-au fost atribuite de către
Comisia Europeană și activitățile pentru care au fost notificate,
reprezintă document public și se actualizează de către Comisia
Europeană.
(2) Informațiile prevăzute la alin. (1) se regăsesc în baza de
date NANDO a Comisiei Europene.
Art. 8. — (1) În situația în care MADR a constatat sau a fost
informat că un organism notificat nu mai respectă cerințele
ANEXĂ
prevăzute la art. 24 din Regulament sau nu își îndeplinește
obligațiile pentru care a fost aprobat în vederea notificării, MADR
restrânge, suspendă sau retrage notificarea, după caz, potrivit
art. 30 alin. (1) din Regulament și informează de îndată, prin
DGAERI, Comisia Europeană și celelalte state membre în
consecință.
(2) În situația prevăzută la art. 31 alin. (4) din Regulament,
MADR aplică măsurile solicitate de către Comisia Europeană
prin actul de punere în aplicare.
Art. 9. — Restrângerea, suspendarea sau retragerea
notificării în situațiile prevăzute la art. 8 se fac în baza deciziei
Comisiei de aprobare a organismelor de evaluare a conformității
produselor fertilizante care nu dețin marcaj CE.
Art. 10. — În cazul restrângerii, al suspendării sau al
retragerii notificării sau în cazul în care și-a încetat activitatea,
organismul notificat are obligația de a preda dosarele aflate în
lucru unui alt organism notificat și de a achita contravaloarea
serviciilor de evaluare a conformității produselor fertilizante
plătite de către solicitanți și neefectuate, cu acordul solicitantului.
Art. 11. — MADR, prin DGAERI, informează Comisia
Europeană și statele membre ale Uniunii Europene cu privire la
restrângerea, suspendarea sau retragerea notificării, respectând
procedura aplicabilă a Uniunii Europene, și actualizează lista
prevăzută la art. 6, după caz.
Art. 12. — (1) Organismul național de acreditare prevăzut la
art. 4 alin. (2) din OUG nr. 121/2022 evaluează periodic, prin
intermediul evaluărilor de supraveghere, organismele de
evaluare a conformității acreditate.
(2) Organismul notificat informează Comisia de aprobare a
organismelor de evaluare a conformității produselor fertilizante
care nu dețin marcaj CE cu privire la rezultatul evaluărilor
realizate de către organismul național de acreditare, prin
transmiterea raportului complet privind evaluarea, încheiat de
echipa de evaluare a organismului național de acreditare, în
termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii documentului.
(3) Organismul notificat are obligația transmiterii către MADR
a oricărei modificări asupra documentelor care au stat la baza
notificării, precum și a oricărei măsuri pe care intenționează să
o implementeze și care ar putea afecta îndeplinirea cerințelor și
respectarea condițiilor în legătură cu notificarea, în maximum
10 zile lucrătoare începând cu data modificării documentelor sau
a implementării măsurii.
Art. 13. — (1) În caz de existență a oricărui indiciu privind
nerespectarea cerințelor care au stat la baza notificării,
organismul notificat va transmite, la solicitarea MADR, toate
informațiile necesare pentru clarificarea situației apărute. La
solicitarea scrisă a MADR, organismul național de acreditare
poate decide efectuarea unei evaluări neplanificate a
organismului notificat în cauză.
(2) Organismul național de acreditare va transmite Comisiei
de aprobare a organismelor de evaluare a conformității
produselor fertilizante care nu dețin marcaj CE raportul și
concluziile privind evaluarea neplanificată prevăzută la alin. (1),
în termen de 10 zile lucrătoare de la finalizarea acestuia.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 39/12.I.2023 15

ANEXĂ
la procedură
Organismul ............................................................................................................
(denumirea completă, adresa, telefon/fax, e-mail, codul unic de înregistrare,
numărul de ordine în registrul comerțului)
Nr. ......./data ..................
CERERE DE NOTIFICARE
— model —
Persoana juridică ................, cu sediul în localitatea ...................., str. ................ nr. ....., bl. ....., sc. ....., ap. ....., județul/
sectorul ..............., înregistrată la Oficiul Național al Registrului Comerțului cu nr. ............, cod unic de identificare (CUI) ................
reprezentată legal prin1) ...................., aprobată ca organism de evaluare a conformității produselor fertilizante care nu dețin
marcaj CE prin Decizia nr. ./.., în aplicarea prevederilor art. 4 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 121/2022 privind stabilirea unor măsuri de punere la dispoziție pe piață a unor produse fertilizante și pentru modificarea Legii
nr. 232/2010 privind regimul de import al mostrelor de îngrășăminte și al îngrășămintelor, solicită Ministerului Agriculturii și
Dezvoltării Rurale (MADR) notificarea la Comisia Europeană și celorlalte state membre ale Uniunii Europene, în scopul realizării
evaluării conformității produsului/produselor fertilizante2) ...................... prin3) ............................... .
Anexăm prezentei cereri următoarele documente4): ..................................................................................
Declar că:
— mă oblig să furnizez orice document justificativ care îmi va fi solicitat în susținerea celor prezentate;
— mă angajez să notific în scris MADR orice modificare asupra documentelor care au stat la baza notificării, precum și
orice măsură pe care intenționez să o implementez și care ar putea afecta îndeplinirea cerințelor și respectarea condițiilor în
legătură cu notificarea, în maximum 10 zile lucrătoare începând cu data modificării documentelor sau a implementării măsurii;
— mă oblig ca în cazul restrângerii, al suspendării sau al retragerii notificării sau în cazul în care mi-am încetat activitatea
să predau dosarele aflate în lucru unui alt organism notificat cu acordul solicitanților și să achit contravaloarea serviciilor de evaluare
a conformității produselor fertilizante plătite de către solicitanți și neefectuate;
— sunt de acord ca datele din cerere să fie introduse în baza de date, procesate și verificate, precum și făcute publice cu
respectarea prevederilor Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului
European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter
personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția
datelor), cu modificările și completările ulterioare;
— cunosc că toate datele cu caracter personal colectate vor fi stocate numai cât este necesar îndeplinirii scopului pentru
care au fost colectate, plus termenele de arhivare prevăzute de dispozițiile legale în materie, și/sau atât cât este necesar pentru
ca părțile să își poată exercita drepturile legitime;
— cunoscând că falsul în declarații se pedepsește conform art. 326 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu
modificările și completările ulterioare, declar că datele înscrise în formularul de cerere și în documentele anexate sunt reale,
corecte, complete și perfect valabile.

Reprezentantul legal al organismului,

........................................................5)

1) Numele și prenumele.
2) Se menționează categoria funcțională de produse (CFP) și categoria de materii componente (CMC) pentru care organismul a fost acreditat.
3) Denumirea modulului sau modulelor de evaluare a conformității produsului/produselor.
4) Documentele necesare conform prevederilor art. 24 alin. (2)—(11) din Regulamentul (UE) 2019/1.009 și art. 4 alin. (6) din OUG nr. 121/2022.
5) Numele, prenumele, semnătura reprezentantului legal al organismului și ștampila organismului, după caz.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2023 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 2.760 760 275
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 3.280 300
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 4.920 440
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 940 100
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 3.760 340
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 3.500 320
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 1.200 110

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2023 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 65 160 400 960 2.110 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 115 290 730 1.750 3.850 1.150 2.880 7.200 17.280 38.020

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 75 190 480 1.150 2.530 750 1.880 4.700 11.280 24.820
ExpertMO 140 350 880 2.110 4.640 1.400 3.500 8.750 21.000 46.200

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
* Tarifele anuale se aplică pentru comenzile online efectuate până la 31 ianuarie 2023.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|463306]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 39/12.I.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495