PARTEA I

Anul 190 (XXXIV) — Nr. 219 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Sâmbătă, 5 martie 2022

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 824 din 9 decembrie 2021 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 416 alin. (1)
și ale art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură
civilă .......................................................................... 2–3

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

315. — Hotărâre pentru aprobarea valorii maxime a
costurilor aferente cazării în locațiile stabilite de
comitetele județene/al municipiului București pentru
situații de urgență pentru cetățenii străini sau apatrizii
aflați în situații deosebite care provin din zona
conflictului armat din Ucraina și care nu solicită o
formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind
azilul în România, precum și pentru alocarea unei
sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția
Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022,
pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor
Interne ........................................................................ 4

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

194. — Decizie privind constituirea, funcționarea și atribuțiile
Comisiei de lucru interinstituționale „Ucraina” .............. 5–6
195. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către doamna Cristina-Mirela Cuculas a funcției
publice vacante din categoria înalților funcționari
publici de secretar general al Autorității Naționale
pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție ........ 6
196. — Decizie privind eliberarea doamnei Adi Croitoru, la
cerere, din funcția de președinte, cu rang de secretar
de stat, al Agenției Naționale pentru Arii Naturale
Protejate .................................................................... 7
197. — Decizie privind exercitarea atribuțiilor președintelui
Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate ...... 7
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 219/5.III.2022
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 824
din 9 decembrie 2021
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 416 alin. (1)
și ale art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă
Valer Dorneanu — președinte
Cristian Deliorga — judecător
Marian Enache — judecător
Daniel Marius Morar — judecător
Mona-Maria Pivniceru — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Valentina Bărbățeanu — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 416 și 421 din Codul de procedură civilă,
excepție ridicată de Liviu Lucian Hacman în Dosarul
nr. 9.080/63/2015 al Curții de Apel Craiova — Secția contencios
administrativ și fiscal și care constituie obiectul Dosarului Curții
Constituționale nr. 2.274D/2018.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate, invocând, în acest sens, jurisprudența
Curții Constituționale, reprezentată de deciziile nr. 644 din
1 noiembrie 2016 și nr. 133 din 7 martie 2019.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:
4. Prin Încheierea din 6 decembrie 2018, pronunțată în
Dosarul nr. 9.080/63/2015, Curtea de Apel Craiova — Secția
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 416 și 421 din Codul de procedură civilă,
excepție ridicată de Liviu Lucian Hacman într-o cauză având ca
obiect soluționarea recursului introdus împotriva unei sentințe
prin care s-a constatat perimarea cererii formulate.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
susține, în esență, că art. 416 alin. (1) din Codul de procedură
civilă nu este clar în ceea ce privește definirea motivelor
imputabile părții, întrucât nu stabilește condițiile în care uneia
dintre părți i se poate reproșa nelucrarea dosarului pentru
o perioadă mai mare de 6 luni, aducând atingere dreptului la un
proces echitabil. Autorul excepției precizează că, în speță,
suspendarea judecării cauzei a fost o suspendare facultativă în
baza art. 413 alin. (1) din Codul de procedură civilă, pusă în
discuție din oficiu de instanța de judecată, acesteia revenindu-i
și obligația obținerii deciziei definitive dintr-un alt dosar, în
vederea judecării cauzei suspendate.
6. În ceea ce privește art. 421 alin. (2) din Codul de procedură
civilă se susține că încalcă prevederile art. 21 alin. (3)
din Constituție, având în vedere, pe de o parte, că termenul
de 5 zile de la pronunțare în care se poate depune recurs
împotriva hotărârii prin care se constată perimarea este prea
scurt, fiind acordat de la data pronunțării, și nu de la data
comunicării. Or, în lipsa comunicării sentinței, nu se poate
depune un recurs motivat pentru că nu se cunosc cauzele care
au dus la constatarea perimării acțiunii.
7. Curtea de Apel Craiova — Secția contencios
administrativ și fiscal apreciază că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată, arătând, în acest sens,
că sintagma „motive imputabile părții”, menționată la art. 416
alin. (1) din Codul de procedură civilă, nu are caracter vag,
dispozițiile Codului de procedură civilă stabilind în mod clar care
sunt obligațiile părților interesate referitoare la continuarea
procesului în cazul suspendării acestuia. Referitor la prevederile
art. 421 alin. (2) din Codul de procedură civilă arată că faptul că
termenul pentru exercitarea recursului în cazul perimării curge
de la pronunțare nu este de natură să încalce principiile
constituționale, întrucât părțile sunt încunoștințate despre
termenele de judecată, având posibilitatea de a-și formula
apărările.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
9. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
10. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
11. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă,
potrivit dispozitivului încheierii de sesizare, dispozițiile art. 416
și 421 din Codul de procedură civilă, dar din considerentele
acesteia rezultă că autorul excepției a formulat critici de
neconstituționalitate cu privire la prevederile art. 416 alin. (1) și
ale art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, care
au următorul cuprins:
— Art. 416 alin. (1): „(1) Orice cerere de chemare în judecată,
contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de
reformare sau de retractare se perimă de drept, chiar împotriva
incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din motive imputabile
părții, timp de 6 luni.”;
— Art. 421 alin. (2) teza întâi: „(2) Hotărârea care constată
perimarea este supusă recursului, la instanța ierarhic
superioară, în termen de 5 zile de la pronunțare. (...).”
12. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate,
prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 21 alin. (3)
din Constituție privind dreptul la un proces echitabil.
13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
observă că autorul acesteia susține că art. 416 alin. (1) din
Codul de procedură civilă nu este clar în ceea ce privește
definirea motivelor imputabile părții pentru care cererea a rămas
în nelucrare, în condițiile în care, în cauză, suspendarea
judecării cauzei a fost o suspendare facultativă în baza art. 413
alin. (1) din Codul de procedură civilă, fiind pusă în discuție din
oficiu de instanța de judecată. Din aceeași perspectivă a calității
legii, cu referire la pretinsa lipsă de claritate a sintagmei „motive
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 219/5.III.2022 3

imputabile” din cuprinsul prevederilor art. 416 alin. (1) din Codul
de procedură civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin Decizia
nr. 644 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 35 din 12 ianuarie 2017, paragraful 17,
prin care a arătat că instanța de recurs va aprecia dacă
aspectele învederate de parte pot să justifice inacțiunea sa în
ceea ce privește introducerea unei cereri de redeschidere după
suspendare a procesului sau dacă, dimpotrivă, aceasta a lăsat
procesul în nelucrare din motive imputabile sieși, dovedind lipsa
de stăruință cu privire la finalizarea acestuia. Ca atare, sintagma
„motive imputabile” va fi analizată de instanța care se pronunță
asupra perimării în funcție de împrejurările concrete și în
ansamblul normelor procedurale aplicabile în cauză. Curtea a
apreciat, totodată, că nu se poate susține că sintagma criticată
ar avea un caracter vag și imprecis, întrucât, față de regulile de
procedură clare și inechivoce care guvernează procesul civil,
dacă partea interesată acționează cu diligență și bună-credință,
textul criticat îi oferă acesteia posibilitatea de a avea
reprezentarea a ceea ce ar putea să constituie motive
imputabile în ceea ce privește atitudinea proprie față de
continuarea procesului.
14. Și în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 421 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură
civilă, Curtea s-a mai pronunțat prin raportare la critici similare
celor formulate în prezenta cauză, respingând-o ca
neîntemeiată. Astfel, prin Decizia nr. 133 din 7 martie 2019,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din
22 mai 2019, paragraful 19, și prin Decizia nr. 741 din
23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 343 din 19 aprilie 2018, paragraful 21, a statuat că
sancțiunea procedurală a perimării este determinată de
necesitatea de a se curma starea de incertitudine creată asupra
unor raporturi juridice deduse judecății prin cererea de chemare
în judecată lăsată în nelucrare timp de 6 luni, din vina părții.
Perimarea și, implicit, consecințele ei, prevăzute de art. 422 din
Codul de procedură civilă, ar fi putut fi evitate dacă părțile s-ar
fi interesat în perioada de 6 luni de la data suspendării cauzei de
stadiul în care se află judecata.
15. Față de criticile formulate, referitoare la momentul de la
care începe să curgă termenul pentru introducerea recursului
împotriva hotărârii care constată perimarea, Curtea a reținut că
prevederea legală potrivit căreia termenul de recurs curge de la
pronunțarea hotărârii nu încalcă accesul liber la justiție sau
dreptul la apărare, întrucât părțile sunt încunoștințate din timp
despre judecată și, prin urmare, au posibilitatea de a-și exercita
dreptul la apărare, ceea ce constituie tocmai o reglementare a
exercitării dreptului oricărei persoane de a se adresa justiției
pentru apărarea drepturilor și a intereselor sale legitime.
16. Referitor la susținerile potrivit cărora termenul de recurs
ar trebui să curgă de la momentul comunicării hotărârii supuse
recursului, Curtea a observat că, în Codul de procedură civilă,
legiuitorul a reglementat prin art. 487 alin. (1) că „Recursul se va
motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile
prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs”. Excepția
de la regula enunțată este dată, așadar, prin trimiterea la
prevederile art. 470 alin. (5), care vizează termenul de exercitare
a apelului, precizând că, în cazul în care acesta curge de la un
alt moment decât comunicarea hotărârii, motivarea apelului se
va face într-un termen de aceeași durată, care curge însă de la
data comunicării hotărârii. În consecință, în mod similar, și în
situația în care termenul de exercitare a recursului curge de la
pronunțare, acesta va fi formulat în respectivul termen, dar
pentru motivarea sa termenul va curge de la comunicarea
hotărârii atacate.
17. De altfel, Curtea a observat că instanța sesizată cu
soluționarea recursului împotriva hotărârii prin care s-a constatat
perimarea analizează dacă această măsură a fost dispusă cu
respectarea dispozițiilor legale referitoare la perimarea cererii și
nu fondul cererii a cărei perimare se constată, perimarea fiind un
incident procedural intervenit în cursul unui proces.
18. Totodată, Curtea a făcut referire la jurisprudența sa,
de exemplu, prin Decizia nr. 236 din 5 iulie 2001, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 739 din
20 noiembrie 2001, prin care a statuat în mod constant că
accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate
sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că
drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost
încălcate, iar nu faptul că acest acces nu poate fi supus niciunei
condiționări. Este de competența exclusivă a legiuitorului
instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața
instanțelor judecătorești, soluție care rezultă din dispozițiile
constituționale ale art. 126 alin. (2), potrivit cărora „Competența
[...] și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”, și
ale art. 129, potrivit cărora „împotriva hotărârilor judecătorești,
părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac,
în condițiile legii”. Legiuitorul poate institui, în considerarea unor
situații deosebite, reguli speciale de procedură, precum și
modalitățile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber
la justiție presupunând posibilitatea neîngrădită a tuturor celor
interesați de a utiliza aceste proceduri în formele și în
modalitățile instituite de lege, nicio lege neputând exclude de la
exercițiul drepturilor procesuale astfel instituite vreo categorie
sau vreun grup social.
19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să
schimbe jurisprudența Curții, cele statute în deciziile mai sus
amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză.

20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Liviu Lucian Hacman în Dosarul nr. 9.080/63/2015
al Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 416 alin. (1) și ale art. 421 alin. (2)
teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Craiova — Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data 9 decembrie 2021.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 219/5.III.2022

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea valorii maxime a costurilor aferente cazării în locațiile stabilite
de comitetele județene/al municipiului București pentru situații de urgență pentru cetățenii străini
sau apatrizii aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina
și care nu solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România,
precum și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului,
prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Afacerilor Interne
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 4 alin. (3) și art. 5 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații
deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Art. 1. — (1) Se aprobă valoarea maximă a costurilor
aferente cazării în locațiile stabilite de comitetele județene/al
municipiului București pentru situații de urgență pentru
cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, care
provin din zona conflictului armat din Ucraina și care nu solicită
o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în
România, cu modificările și completările ulterioare, în sumă de
100 de lei/zi/persoană, TVA inclus.
(2) În situația în care în aceeași cameră sunt cazate două
sau mai multe persoane, valoarea maximă a cazării pentru
o cameră nu poate depăși suma de 230 de lei/zi, TVA inclus.
Art. 2. — (1) Se aprobă valoarea maximă a costurilor
aferente cazării în locațiile stabilite de comitetele județene/al
municipiului București pentru situații de urgență pentru cetățenii
străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, care provin din
zona conflictului armat din Ucraina și care nu solicită o formă de
protecție potrivit Legii nr. 122/2006, cu modificările și
completările ulterioare, puse la dispoziție de către instituțiile sau
autoritățile publice centrale sau locale ori de către operatorii
economici publici sau privați, în sumă de 50 de lei/zi/persoană.
(2) Costurile aferente cazării prevăzute la alin. (1) includ
cheltuielile necesare funcționării locației, respectiv cheltuielile
cu utilitățile și cele necesare întreținerii spațiului.
Art. 3. — Plata serviciilor de cazare prevăzute la art. 1 sau,
după caz, decontarea serviciilor prevăzute la art. 2 se
efectuează pe baza documentelor justificative, emise de
unitatea care a asigurat spațiile de cazare.
Art. 4. — (1) Se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului
Afacerilor Interne pe anul 2022, pentru Inspectoratul General
pentru Situații de Urgență, cu suma de 207.890 mii lei, din care
la capitolul 61.01 „Ordine publică și siguranță națională”,
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
titlul 20 „Bunuri și servicii”, cu suma de 3.800 mii lei și la capitolul
68.01 „Asigurări și asistență socială”, titlul 57 „Asistență socială”,
cu suma de 204.090 mii lei, reprezentând credite de angajament
și credite bugetare, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția
Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2022.
(2) Suma alocată potrivit prevederilor alin. (1) se utilizează
pentru finanțarea cheltuielilor ocazionate cu utilitățile de primă
necesitate prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)—c) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin
și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini
sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona
conflictului armat din Ucraina, a celor necesare funcționării
taberelor temporare de cazare și asistență umanitară, precum și
a celor aferente cazării în locațiile stabilite de comitetele
județene/al municipiului București pentru situații de urgență
pentru cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite
care provin din zona conflictului armat din Ucraina și care nu
solicită o formă de protecție potrivit Legii nr. 122/2006, cu
modificările și completările ulterioare, potrivit valorilor maxime
prevăzute la art. 1 și 2.
(3) Ministerul Afacerilor Interne răspunde de modul de
utilizare, în conformitate cu dispozițiile legale, a sumei alocate
potrivit prevederilor alin. (1).
(4) Sumele rămase neutilizate se restituie la Fondul de
rezervă bugetară la dispoziția Guvernului până la sfârșitul
anului 2022.
(5) Se autorizează Ministerul Finanțelor să introducă, la
propunerea ordonatorului principal de credite, modificările
corespunzătoare în structura bugetului de stat și în volumul și
structura bugetului Ministerului Afacerilor Interne pe anul 2022.
Contrasemnează:
Ministrul afacerilor interne,
Lucian Nicolae Bode
Ministrul finanțelor,
Adrian Câciu

București, 5 martie 2022.

Nr. 315.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 219/5.III.2022 5

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind constituirea, funcționarea și atribuțiile Comisiei de lucru interinstituționale „Ucraina”
În temeiul art. 29 și al art. 34 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ,
cu modificările și completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Art. 1. — (1) Se constituie Comisia de lucru interinstituțională
„Ucraina”, denumită în continuare Comisia, organism fără
personalitate juridică.
(2) Comisia are ca obiectiv monitorizarea, formularea de
propuneri și centralizarea informațiilor referitoare la evoluția
situației generate de conflictul din Ucraina, la nivel național.
Art. 2. — (1) Comisia este condusă de șeful Cancelariei
Prim-Ministrului. În lipsa acestuia, Comisia va fi condusă de un
consilier de stat desemnat în acest sens.
(2) Componența Comisiei este prevăzută în anexa care face
parte integrantă din prezenta decizie.
(3) Ministerele, autoritățile și instituțiile care fac parte din
Comisie sunt reprezentate la nivel de secretar de stat sau
asimilat, respectiv înalt funcționar public, precum și de un expert
la nivel tehnic, desemnați prin ordin de ministru, respectiv
al conducătorului entității respective, în termen de 5 zile de
la intrarea în vigoare a prezentei decizii.
(4) Secretariatul tehnic al Comisiei este asigurat de
Cancelaria Prim-Ministrului și este format din 2 reprezentanți,
desemnați prin ordin al șefului Cancelariei Prim-Ministrului.
Art. 3. — În vederea îndeplinirii obiectivului prevăzut la art. 1
alin. (2), Comisia are următoarele atribuții:
a) centralizează pe o platformă informatică dedicată,
operaționalizată și gestionată de către Directoratul Național de
Securitate Cibernetică (DNSC), informațiile comunicate de
instituțiile de resort, actualizate în timp real;
b) monitorizează coordonarea integrată la nivel central și
local a tuturor eforturilor de sprijin pentru Ucraina, respectiv
ajutor umanitar pentru refugiați, donații și contribuții pentru
Ucraina și pentru Republica Moldova, precum și sprijin sanitar și
logistic;
c) analizează și propune soluții pentru rezolvarea situațiilor
curente generate de conflictul din Ucraina;
d) integrează și asigură operaționalizarea deciziilor Task
Force Ucraina la nivel ministerial;
e) monitorizează și evaluează dinamica situației de la
frontieră, fluxul de refugiați și operațiunile de dezinformare și
semnalează task force-ului ministerial decizii care sunt necesare
în termeni de măsuri și resurse, inclusiv intervenții asupra
cadrului normativ;
f) sprijină activitatea autorităților care coordonează huburile
umanitar și militar;
g) integrează datele relative la măsurile adoptate de România
pentru gestionarea crizei și a fluxului de refugiați din Ucraina și
recomandă structurii specifice de comunicare liniile de mesaj
și modul de adresare către diverse audiențe: public larg,
corp diplomatic, instituții și organizații regionale și multilaterale
(UE, NATO, agenții ONU etc.), autorități naționale;
h) asigură funcția de punct de contact la nivel tehnic în relația
cu Comisia Europeană și alte instituții/entități internaționale
în legătură cu gestionarea situației de către România.
Art. 4. — (1) Convocarea Comisiei se face de către șeful
Cancelariei Prim-Ministrului sau la propunerea oricărui membru
al Comisiei.
(2) Agenda ședinței Comisiei se întocmește de către
secretariatul tehnic, pe baza propunerilor formulate și înaintate
în acest sens de către membri, și se aprobă de șeful Cancelariei
Prim-Ministrului, iar în lipsa acestuia, în condițiile art. 2 alin. (1)
din prezenta decizie.
(3) În cadrul primei ședințe, Comisia aprobă regulamentul
propriu de organizare și funcționare prin care sunt stabilite
modul de lucru, principiile de funcționare, condițiile pentru
cvorum și modalitatea de luare a deciziilor.
Art. 5. — Comisia asigură informarea permanentă a
prim-ministrului cu privire la evoluția situației generate de
conflictul din Ucraina.

PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ

Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu

București, 5 martie 2022.

Nr. 194.
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 219/5.III.2022
ANEXĂ

COMPONENȚA
Comisiei de lucru interinstituționale „Ucraina”
1. Administrația Prezidențială
2. Aparatul propriu de lucru al viceprim-ministrului Kelemen Hunor
3. Ministerul Afacerilor Interne
4. Ministerul Afacerilor Externe
5. Ministerul Apărării Naționale
6. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
7. Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
8. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
9. Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
10. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
11. Ministerul Sportului
12. Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse
13. Ministerul Justiției
14. Ministerul Finanțelor
15. Ministerul Sănătății
16. Ministerul Economiei
17. Ministerul Energiei
18. Ministerul Educației
19. Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
20. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
21. Ministerul Culturii
22. Ministerul Antreprenoriatului și Turismului
23. Cancelaria Prim-Ministrului
24. Secretariatul General al Guvernului
25. Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale
26. Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC)
27. Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către doamna Cristina-Mirela Cuculas a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici
de secretar general al Autorității Naționale
pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție
Având în vedere propunerea Ministerului Familiei, Tineretului și Egalității de
Șanse, formulată prin Adresa nr. 828/GF din 25 februarie 2022, înregistrată la
Secretariatul General al Guvernului cu nr. 20/6.150/MN din 28 februarie 2022,
precum și Adresa Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 9.563/2022,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f),
art. 509 alin. (3) și art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Cristina-Mirela Cuculas, șef serviciu, exercită, cu caracter temporar,
funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici de secretar general
al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție pentru
o perioadă de 6 luni.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 5 martie 2022.
Nr. 195.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 219/5.III.2022 7

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind eliberarea doamnei Adi Croitoru, la cerere,
din funcția de președinte, cu rang de secretar de stat,
al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate
Având în vedere cererea doamnei Adi Croitoru, înregistrată la Cabinetul
prim-ministrului cu nr. 5/1.645 din 2 martie 2022,
în temeiul art. 29 și art. 31 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, al
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 95/2016 privind înființarea Agenției Naționale pentru
Arii Naturale Protejate și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice, cu modificările ulterioare, precum și al art. 3
alin. (1) din Hotărârea Guvernului nr. 997/2016 privind organizarea și funcționarea
Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate și privind modificarea și
completarea anexei nr. 12 la Hotărârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru
aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu
modificările și completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — La data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Adi Croitoru se eliberează, la cerere, din funcția de președinte, cu rang de
secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 5 martie 2022.
Nr. 196.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea atribuțiilor președintelui Agenției Naționale
pentru Arii Naturale Protejate
În temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,

prim-ministrul emite prezenta decizie.

Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
domnul Dumitru Enache, vicepreședinte, cu rang de subsecretar de stat, exercită
atribuțiile președintelui, cu rang de secretar de stat, al Agenției Naționale pentru Arii
Naturale Protejate până la numirea conducătorului instituției publice, în condițiile legii.
PRIM-MINISTRU
NICOLAE-IONEL CIUCĂ
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Marian Neacșu
București, 5 martie 2022.
Nr. 197.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2022 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 1.380 380 138
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 1.640 150
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 2.460 220
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 470 50
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 1.880 170
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 1.750 160
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 600 55

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2022 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 60 150 380 910 2.000 550 1.380 3.450 8.280 18.220
ExpertMO 100 250 630 1.510 3.320 1.000 2.500 6.250 15.000 33.000

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 70 180 450 1.080 2.380 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 120 300 750 1.800 3.960 1.200 3.000 7.500 18.000 39.600

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 100 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|334194]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Biroului pentru relații cu publicul este:
Str. Parcului nr. 65, intrarea A, sectorul 1, București; 012329.
Tel. 021.401.00.73, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro/brp/

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 219/5.III.2022 conține 8 pagini. Prețul: 2 lei ISSN 1453—4495