CULEGERE DE COMPUNERI COLARE

CULEGERE DE COMPUNERI COLARE REALIZATE DE

ELEVII CLASEI MELE, A IV-A B, DE LA LICEUL TEORETIC
BUZIA

La derdelu
A nceput iarna. Copiii se adun ct mai muli la derdeluul de la marginea satului.
Copiii fac lucruri diferite: modeleaz oameni de zpad, patineaz, se bat cu
bulgri de zpad, se dau cu sniile. Alex se d cu patinele pe gheaa cristalin.
Din cer cdeau fulgii de zpad ca nite stelue argintii care se aterneau ca o
plapum alb peste dealuri, iar casele aveau cume de omt.
Copiii sunt foarte bucuroi c a venit iarna, anotimpul cel mai iubit. Au fcut un
om de zpad alb ca spuma laptelui, iar dup ce au terminat aceast sarcin s-au hotrt s fac
un concurs de sniue.
i-au aliniat sniuele la linia de start, dup care i-au luat avnt i au pornit la
vale. Spre surprinderea tuturor, Alex i Dana au ajuns primii la linia de sosire, trecnd-o amndoi
deodat. Pentru a srbtori victoria, au ncins o stranic btie cu bulgri.
Seara, valurile de copii s-au ntors la casele lor. Cldura din privirile lor i
obrajii ca merele de toamn bucurau inima celor care le ieeau n cale.

( elev Stan Vasile Tudor )

Ghiocelul fermecat

Este o frumoas zi de sfrit de iarn. Victor iese afar.

n timp ce se plimba prin curtea casei, observ lng un copcel primul ghiocel,
alb ca spuma laptelui, care era aproape acoperit de zpada alb ca vata.
Ca prin minune, la apropierea lui Victor, ghiocelul prinde glas i i spune acestuia:
Cine eti tu? ntreab mirat ghiocelul.
- Eu sunt copilul care locuiete n aceast cas, a rspuns politicos biatul. Dar
tu cine eti?
- Eu sunt un ghiocel, dar nu orice fel de ghiocel, ci unul fermecat!
Victor s-a apropiat mai mult de ghiocel i a nceput s-l analizeze:
- Ce frumos eti! Ai petale foarte albe, eti drgu i simpatic, cu toate c eti
doar un mic i firav ghiocel!
Dup ce i-au mai povestit unul altuia cteva ntmplri din viaa fiecruia, cei
doi au ajuns s se mprieteneasc. Att de mult s-au bucurat de noua lor prietenie, nct nici nu
au bgat de seam c noaptea se las ncet peste ei.
Atunci Victor i-a promis ghiocelului:
- Promit c voi veni n fiecare zi, de diminea, s te vd ct eti de ginga, ca
s mi umpli sufletul de bucurie i dragoste.
Cei doi prieteni i-au urat unul altuia Noapte bun! i s-au desprit.
Cnd s-a culcat, Victor a visat c ghiocelul s-a transformat ntr-un prin curajos,
clare pe un cal alb.

( elev Rubani Claudiu )

Oaspeii primverii

Natura a primit de veste de la nite clopoei fragezi ce stau ntr-un firicel subire
de trup c primvara s-a ntors i c n curnd va trece i prin pdure.
Codrul, lipsit de frunze i de cntec,nu i de emoie, a cerut ajutor locuitorilor
livezilor :
--- Hadeti, frailor, s mbrcm pmntul de srbtoare ! Ne vin oaspeii cei mai
mult asteptai, cntreii muncii i ai vieii.
Cnd au auzit, pomii au dat drumul frunzelor n vrfuri verzi de sgei, sus,sus ca
s vad cnd vin musafirii.
Deodat, un fonet de mtase al aripilor obosite se auzi dinspre cer.
--- Sunt psrile ! au strigat viorelele.
Cnd au auzit vestea , bobocii de toporai s-au dezvelit i au nceput s trezeasc
rnd pe rnd toate suratele.
Odat cu psrile, vin i miresmele florilor din cmpie, zborul de aripi al
fluturailor i al albinelor harnice.
Gzele, curioase , au ieit i ele s ntmpine prevestitor de vnturi line, de ploi i
veselie.
Un cocor i-a lsat picioarele s nfrigureze oglinda apei iazului. O rndunic s-a
aezat pe o crengu, s-i trag puin rsuflarea. i toate au nceput s povesteasc ce au vzut
pe unde au cltorit i mai ales ce dor le-a fost de meleagurile natale.
Tot stnd la taifas, nserarea le-a srutat genele obosite i rnd pe rnd au adormit.
Acum toat natura se odihneste pentru marele nceput ce vrea s vin.

( elev Rusu Denisa Maria )

COMPUNERE REALIZAT PE BAZA CUVINTELOR LUI PIERRE DE COUBERTIN

(PEDAGOG I ISTORIC FRANCEZ) :
AI CTIGAT, CONTINU; AI PIERDUT, CONTINU!

Prietena mea
Sptmna trecut prietena mea, Diana, din clasa a IV-a D, a participat la un
concurs de gimnastic.
Spre bucurie tuturor, a ctigat locul I i a fost foarte bucuroas. Cnd am aflat,
m-am dus la ea acas ca s o felicit. I-am urat s mearg tot nainte pe drumul pe care a pornit, s
se antreneze n continuare i va avea un viitor strlucit. Am srbtorit victoria n stilul nostru
caracteristic: cu mult voie bun, muzic i o mic plimbare cu rolele.
Dup cteva zile de la acea victorie, Diana m-a anunat c va participa la un alt
concurs de gimnastic. n ciuda faptului c mi-a fi dorit s fiu alturi de ea, nu s-a putut acest
lucru, ns i-am promis c i voi ine pumnii i i-am urat succes.
La ntoarcerea acas, o ateptam deja nerbdtoare n faa casei sale. Din
momentul n care am vzut-o cobornd din maina tatlui ei, mi-am dat seama c ceva nu este n
regul. Chiar aa i era. Buna mea prieten nu a mai ocupat locul I, clasndu-se abia pe locul III.
Dei era dezamgit de propria performan, am ncurajat-o i am felicitat-o chiar i pentru
medalia de bronz. Am reuit s-i readuc zmbetul pe buze, ba chiar am srbtorit ca prima
dat.
La desprire, mi-a mrturisit c nu se va lsa nfrnt i c va continua.
Ea a nvat din aceast experien c , i dac ctigi, i dac pierzi, trebuie s te
antrenezi mai departe i mai mult, pentru o nou victorie.
(elev Nistorescu Oana Raluca)

Pisica nzdrvan
Alina e suprat pe Michi, pisica ei, primit n dar de la bunica.
A vzut-o intrnd n buctrie, chiar dup ce mama a venit de la cumprturi. A
trecut prevztoare prin dreptul uii, dorind parc s se fac nevzut. Lucrul acesta i-a dat
Alinei de bnuit. tia c Michi nu se furieaz aa dect atunci cnd are de gnd s fac vreo
boroboa.
Aa c s-a dus dup ea i a gsit-o cu boticul alb, ca i cnd pe rozul nasului ei ar
fi nins. Smntna proaspt cumprat de mama de la pia era rsturnat pe mas, murdrind faa
de mas nou, ba chiar s-a prelins i pe jos.
Michi a ridicat domol privirea la intrarea Alinei n buctrie, ca i cnd ar fi vrut
s spun c a fcut nimic ru i, pn s apuce Alina s spun ceva, a continuat s se nfrupte
lacom din smntn.
Niciodat Alina nu a certat-o pe Michi, dar acum merita acest lucru. La nceput
pisica s-a uitat nedumerit la fat, dup care a realizat c a fcut o prostie i o privea chiar cu
puin team. Nu a mai vzut-o pe Alina aa suprat. S-a retras speriat pe pervazul geamului,
dar acest lucru nu a fcut dect s o supere mai tare pe Alina: acum a murdrit i perdeaua cu
smntn!
Dup ce a dat-o afar din buctrie pe Michi, pisica nzdrvan i neastmprat,
Alina a ncercat s fac curat pn la ntoarcerea mamei acas.
Dei a ncercat s i repare greeala gudurndu-se pe lng Alina, Michi nu a fost
iertat mult vreme!

( elev Andra Mihaela )

Ziua mamei
Se apropia ziua de 8 Martie.
mpreun cu prietenii mei am discutat cum s ne artm recunotina fa de
mamele noastre. Cu toii am fost de acord s pregtim un mic program artistic.
Ne-am apucat de treab. Repetam zilnic. Ne-am organizat n trei tabere: un
grup pregtea o scenet, un grup pregtea un dans modern, iar cel de-al treilea grup cteva
cntece.
n ziua de 8 Martie, la ora stabilit, am nceput festivitatea. Nu am uitat s o
invitm i pe doamna nvtoare. Grupul vocal a fost aplaudat minute n ir, micii actori i-au
ncntat pe prini cu talentul lor, impresionndu-le n mod deosebit pe mame. Echipa de dansuri
moderne a ridicat sala n picioare, antrennd pe toat lumea la dans.
n ncheierea programului artistic, fiecare mam a primit o floare i o felicitare
realizat chiar de minile noastre.
Toat lumea a fost ncntat de iniiativa noastr.
Suntem bucuroi c am putut s le facem mamelor noastre o bucurie, cu prilejul
zilei lor.
( elev Maga Andrei Mario )

ACTIVITATE DE CONSOLIDARE A PRONUMELUI PERSONAL

La munte
n vacana dintre semestre, am fost cu prinii mei pe muntele Semenic.
Acolo ne-am cazat la o caban pe ct de micu, pe att de frumoas i bine
ngrijit. n fiecare zi am urcat pe munte i m-am dat cu sania i cu schiurile. Eu, mpreun cu
ali copii cu care m-am mprietenit acolo, ne ddeam cu sniile, cu schiurile sau cu nailonul. Alt
dat ne uitam spre poalele muntelui i vedeam brazii ncrcai de zpad. Totul era alb, iar
zpada sclipea de i lua ochii.
n dou-trei zile mi-am fcut o mulime de prieteni. Cnd sosea seara, noi, cei
mici, intram n caban i ne aezam lng focul ce ardea jucu n sob.
nainte de plecare, fiecare dintre noi ne-am schimbat numerele de telefon i
adresele i ne-am promis c vom pstra legatura.
Vacana aceea mi-a rmas n suflet pentru totdeauna!
( elev Dragomir Anamaria )

Mou
Mou este cinele meu adoptiv. L-am cunoscut acum un an cnd m-am mutat la
bunicii mei.
Umbla pe strad pentru c stpnul lui l prsise. Aa c l-am luat noi n grij.
Este un cine btrn, cu blan neagr i cu pete albe i gri. Cnd l-am luat acas
era slbit, nu mai avea puteri, pentru c nimeni nu-l hrnea. I-am dat de mncare i ncetul cu
ncetul s-a fcut mai grsu.
Ne mulumete pentru grij stnd de paz lng poarta curii i mrind de fiecare
dat cnd trece o persoan necunoascut.
Atunci cnd venim acas, ne ateapt bucuros n faa porii, pregtit de joac. Este
un cel tare vioi atunci cnd este fericit. D din coada lung i subire, iar ochii parc i rd.
Dei este btrn, sper ca Mou s mai stea cu noi o bun bucat de timp.

( elev Lazr Ioana Maria )

Castelul Huniazilor
n excursia de primvar am vizitat Castelul Huniazilor de la Hunedoara. Am
poposit n apropierea lui peste noapte.
Castelul Huniazilor sau Castelul Corvineti este o construcie impresionant, cu
acoperiuri nalte, cu ziduri rezistente, cu turnuri i balcoane mpodobite de piatra cioplit cu
miestrie.
Peste zi am fost n multe sli i turnuri. Am vzut i fntna adnc de 30 de
metri. Am vizitat i admirat Sala Cavalerilor, Turnul Buzduganelor, picturile de pe perei
referitoare la legende corbului.
Turnurile sunt foarte frumoase, la fel i holurile. Fiecare etaj are frumuseea lui,
diferit de a celorlalte etaje.
Am cumprat multe vederi cu interiorul i exteriorul castelului, ca s le am ca
amintire.
La finalul vizitei de la Castel, am regretat c s-a terminat aa de repede plimbarea
noastr prin el, pentru c acolo m-am simit ca o prines .

(elev Bobeic Alina Simona )

Compuneri imaginative

1. descriptive
- pentru a redacta o descriere literar a unui peisaj ine cont de aspectele:
precizarea coordonatelor spaio-temporale;
exprimarea unor stri i sentimente prin crearea unei atmosfere;
folosirea unor mijloace de expresivitate care s ilustreze caracterul subiectiv al textului
folosirea verbului la indicativ prezent sau imperfect
folosirea verbului la gerunziu pentru a evidenia continuitatea aciunii
2. narative
a) cu nceput dat ( naraiune construit prin respectarea succesiunii evenimentelor,
pornind de la momentul subiectului dat)
structura:
- pentru realizarea unei compuneri narative cu nceput dat se respect urmtoarele repere:
* stabilirea momentului subiectului cruia i aparine nceputul naraiunii;
* stabilirea personajului principal i, eventual, a celui secundar;
* stabilirea stilului narrii i a naratorului,
* precizarea coordonatelor spaio-temporale;
* identificarea celorlalte momente ale subiectului
- interdicii:
* nu ignorai nceputul compunerii!
* nu trecei brusc de la un moment al subiectului la altul, renunnd la secvenele
intermediare!
* nu amestecai evenimentele verosimile (credibile) cu cele fantastice!
* nu introducei prea multe personaje pe care nu le putei implica n aciune!
* nu schimbai stilul narrii pe parcurs!
* nu plasai aciunea n mai multe locuri, pentru c nu o putei dezvolta!
* nu facei salturi temporale foarte mari!
Reguli de redactare:
- utilizarea verbelor dinamice (a merge, a se duce, a se grbi)
- crearea unor momente de tensiune n rezolvarea conflictului prin interogaii
retorice (ce era de fcut?), descrierea unor stri, impresii (teama c s-ar putea
rtci nu-i ddea pace)
- utilizarea corect a timpurilor verbale (prezent, perfect compus, imperfect)
- inserarea unor momente descriptive la precizarea reperelor spaio-temporale
- crearea unui scurt portret al personajului principal
- mbinarea vorbirii directe (dialogul) cu cea indirect, n mod concret
b) compunere liber (naraiune construit creativ de ctre autor; mbin modurile
de expunere i pot avea la baz ntmplri reale sau imaginare)
Particularitile unei naraiuni libere sunt similare oricrei compuneri narative i se
dezvolt n jurul urmtoarelor elemente:
- personaje reale sau fantastice
- narator obiectiv sau subiectiv
- aciune real sau fantastic, punctat pe momentele subiectului
- coordonatele spaio-temporale

Structura unei compuneri libere:

- introducere
- descriptiv ( puncteaz expoziiunea)
- spontan (puncteaz intriga)
- prin rememorarea deznodmntului unei ntmplri din trecut
- descriptiv (analiza strilor personajului principal provocate de un pretext ce leag
trecutul de prezent)
- ncheiere
- deznodmntul aciunii prin rezolvarea conflictului
- revenirea la momentul iniial al narrii, la expoziiune, mai ales cnd evenimentul
petrecut aparine trecutului
- ipotetic, prin interogaie retoric, crendu-se o anticipare a consecinelor faptelor
petrecute

Atenie!
momentele subiectului pot fi redate integral sau parial, iar descrierea i portretul sunt
mijloace necesare construirii cadrului narat
nu ntotdeauna introducerea coincide cu expoziiunea i ncheierea compunerii cu
deznodmntul; depinde de ncadrarea n limitele de spaiu
n cazul n care se opteaz pentru o compunere imaginativ, fantastic, nu exagerai cu
numrul evenimentelor prezentate i nici nu pierdei din vedere succesiunea lor
fantasticul se poate asocia des cu visul, jocul, dac este vorba de o naraiune subiectiv, n
care s v simii implicai; dac se dorete obiectivitatea narrii, folosii persoana a treia

Copilria

Copilria este o fat nalt cu prul albastru creat din sentimentele copiilor.
Ea este sensibil. Uneori plnge iar alteori rde. Este o fat bun i frumoas. Tot timpul
trece pe la copii. Druiete fiecrui copil cte ceva din ea. Castelul ei este construit din dorinele
copiilor.
O parte din rochia sa e fcut din zahr, ciocolat, bomboane, fructe. O alt bucic a
rochiei sale e fcut din zmbete: de la zmbetul de a vedea un flutura frumos, o floare, la
bucuria trit atunci cnd copilul primete un cadou deosebit, un animal ce poate deveni un bun
prieten.
O alt bucic a rochiei este esut din lacrimi uor amare. O lacrim pentru un picior
lovit, pentru o not mic, sau o ceart. Iar celelalte buci sunt fcute din cte i mai cte panii
ale copiilor.
ncearc s fii vesel i nu suprat!
Mereu ncearc s trieti clipe frumoase, alturi de prieteni i de cei dragi, iar apoi s-i
aduci aminte cu drag de ele.
ncearc s fii mereu optimist!
REGINA ANOTIMPURILOR
Dintre toate anotimpurile eu cred ca toamna este cea mai frumoasa.
Frumusetea ei mi s-a aratat intr-o dimineata cand mi s-a parut ca soarele de afara ii
dadea un alt contur anotimpului. Soarele lumina peisajul colorat in ruginiu si auriu, iar roua in
bataia razelor de soare avea sclipiri de diamant. Un miros ametitor de struguri copti venea din
gradina iar gutuiul aproape ca ceda sub bogatia poamelor sale galbene si acoperite cu puf
moale ca al puilor de gaina proaspat iesiti din ou.
Bogatia toamnei poate fi asemanata cu frumusetea culorilor sale ce au sclipirile
aurului. In livada din fata casei pasarile calatoare fac un ultim antrenament cu puii ce
crescusera acum destul de mari, pentru un zbor lung si ostenitor.
Lumina soaelui incalzeste dealul si padurea pare mai trista ca niciodata pentru ca sia pierdut verdele si prospetimea.
Aceasta dimineata mi-a deschis si mie ochii asupra tuturor frumusetilor ce ma
inconjoara.

UN RASARIT DE TOAMNA

O vapaie de crizantema escaladeaza planeta. In urcusul lor robust se catara pe

spalierele pamantului miresme imbietoare ale ultimelor flori ce imparfumeaza diminetile
toamnei.
Am vazut Carpatii cu culmile lor inalte, codrii ce se iau la intrecerecu muntii, tainicul
tinut al Deltei, insa nimic nu se compara cu un rasarit de toamna in satul meu.
Imediat ce noaptea se ascunde in ochii si pletele fetelor, pamantul isi prinde la
butoniere un buchet de raze si flori. Rasaritul soarelui este ceva nou, mereu o premiera, chiar
daca el rasare in fiecare zi, de fiecare data e altfel.
In dimineata aceasta a rasarit cu timiditate, rusinat parca de noul anotimp care a
preluat stafeta de la vara, precum si de noile culori care au pus stapanire pe lume. Clinchetul
frunzelor uscate mi-au batut in geam in semn de ,,buna dimineata" iar primele raze de soare care
altadata semanau cu niste curcubee pastorite de ciocarlii si privighetori, acum sunt doar niste
urme ale celor de odinioara.
Zana TOAMNA o sa-si ia caleasca impodobita cu frunze aurii si va pleca pe un
covor rosiatic cu pete aramii, misterul rasaritului lasandu-l nedeslusit.

UN RASARIT DE TOAMNA
O vapaie de crizantema escaladeaza planeta. In urcusul lor robust se catara pe
spalierele pamantului miresme imbietoare ale ultimelor flori ce imparfumeaza diminetile
toamnei.
Am vazut Carpatii cu culmile lor inalte, codrii ce se iau la intrecerecu muntii, tainicul
tinut al Deltei, insa nimic nu se compara cu un rasarit de toamna in satul meu.
Imediat ce noaptea se ascunde in ochii si pletele fetelor, pamantul isi prinde la
butoniere un buchet de raze si flori. Rasaritul soarelui este ceva nou, mereu o premiera, chiar
daca el rasare in fiecare zi, de fiecare data e altfel.
In dimineata aceasta a rasarit cu timiditate, rusinat parca de noul anotimp care a
preluat stafeta de la vara, precum si de noile culori care au pus stapanire pe lume. Clinchetul
frunzelor uscate mi-au batut in geam in semn de ,,buna dimineata" iar primele raze de soare care
altadata semanau cu niste curcubee pastorite de ciocarlii si privighetori, acum sunt doar niste
urme ale celor de odinioara.
Zana TOAMNA o sa-si ia caleasca impodobita cu frunze aurii si va pleca pe un
covor rosiatic cu pete aramii, misterul rasaritului lasandu-l nedeslusit.

UN FLUTURE

E primavara! O vapaie tranmdafirie escaladeaza cerul iar lumina soarelui aurie

patrunde pana in cel mai intunecat coltisor. Pamantul si-a prins la butoniere un buchet de lalele
si zambile presarat cu raze fierbinti si rauri scanteietoare si limpezi sugerand delicatete.
Dintr-o floare in alta, printre trandafiri si narcise se intrezareste o faptura cu trupsor
delicat si un cap micut, doua antene mai subtiri decat un fir de ata. Avea atasate doua aripioare
viu colorate, sclipitoare si atat de delicate si sensibile incat oricine ar putea spune ca este o
minunatie, o revelatie care continua sa uimeasca prin gratia cu care zboara si cu care isi aduna
polenul pentru a se hrani.
Printre tufele de flori isi gaseste loc si zboara pana ce nici cei mai patrunzatori ochi
nu l-au mai putut gasi!

IARNA
E frig!
O casa spanzurata parca-n cer, cu-n gard facut din gauri si nuielesimte ceea ce s-a
intamplat si ii surade noului anotimp cu o serpuire de fum.
Toamna deja a dat stafeta surorii sale, misiunea fiind continuata cu mandrie de
tanara domnita imbracata in alb, cu incaltari de argint: iarna. Un deal, departe, invesmantat in
straie de sarbatoare povesteste padurilor ca primavara va veni candva si ca, in ciuda gerului,
toti ar putea face ceva sa se distreze. O zgribulita-n peneviseaza puscaria unei custi sperand
ca soarele va straluci iar pe bolta cereasca incalzindu-i penele.
E iarna deasa, friguroasa, cu-n ger naprasnic, doar brazii mai sunt verzi in
departare iar norii negrii adunati in clai deschid spre pamant din cand in cand cate o zare.

VACANTA
E vara! Ciresele coapte par niste bijuterii ce stralucesc in soare. Norii au cele mai
nastrusnice forme.
In fiecare vara Alina, Mara si Vlad se gandesc la un loc perfect pentru distractia din
vacanta. Ei au ales anul acesta muntele in primul rand pentru mirosul de rasina proaspata al
impunatorului brad verde din curtea bunicilor. Ajunsi acolo Alina a dat fuga dupa lemne, Mara
dupa cateva fructe din spatele casei iar Vlad a fugit in casa sa o ajute pe bunica la bucatarie.
Dupa ce s-au obisnuit cu aerul tare au luat aparatul de fotografiat si au intrat in padurea ce
incepea chiar din spatele casei. Caprioarele mici fugeau speriate de musafirii cei noi.
Pasarelele cantau oferindu-le oaspetilor primul concert din vara asta.
E PRIMAVARA!
Toata natura se trezeste la viata din somnul ei adanc si lung!

Copacii sunt plini de flori colorate si imbietoare iar cele din gradini apar rand pe
rand: ghioceii, toporasii, zambilele, narcisele, lalelele. Pasarile se intorc din drumul lung pe
care l-au parcurs toamna si sunt mult mai vesele si fericite. Ele ciripesc cu glasul dulce si
subtire in timp ce isi cauta locul pentru o alta casuta pe crengile albe ale ciresului. Florile par
niste bulgari colorati de zapada iar adierea usoara a vantului parca le sopteste ceva copiilor. ii
cheama la joaca!
Gandaceii ies din adaposturile calduroase si se minuneaza de agitatia pe care o vad
in jur.

TOAMNA

A sosit toamna.Psrile cltoare pleac n rile calde.Cele mai

ntrziate se grbesc i ele de plecare.
Un nou an colar ncepe pe 15 septembrie.Unora dintre elevi
cred c le era dor de glasul cristalin al clopoelului.
n anotimpul acesta oamenii culeg recolta mult dorit.Cad i frunzele
copacilor formnd un covor multicolor.
Este un pic mai frig, dar e bine i plcut s vezi strugurii cum ard n
strlucirea soarelui palid.
Ct bucurie mi aduce acest anotimp cu daruri multe i plcute!
Eleva:Grosu Diana Iuliana
Premiul III
IARNA
A sosit iarna. Timid la nceput, apoi tot mai ndrznea, ea i arat farmecul.

Fulgii danseaz ca petalele florilor de cire. Este frigSoarele

se arat uneori. Totu-i alb:cmpul de vat, pdurile de zahr, apele ca
oglinda.
Iarna este prilej de bucurie att pentru cei mari, ct i pentru cei
mici.n acest anotimp sunt cele mai frumoase obiceiuri:colindul,
pluguorul, jocul caprei.
Toate srbtorile de iarn sosesc cu bucuria noastr de a mpodobi
bradul. Mii de stelue sclipitoare stlucesc pretutindeni.
Cum cad mai multe picturi de argint din cerul pardosit cu
mrgritare, copiii ncep s adune bulgri mari pentru a face un om de
zpad.

Cte bucurii ne aduce mndra iarn!

Eleva:Iancu Alexandra
Premiul II
MATERIALE PENTRU COMPUNERI CU INCEPUT DAT
( PENTRU CLASELE I-III )

1 . PRIMAVARA
A venit o barza aducand cu ea Primavara . Primavara zana cu rochie de
ghiocei si toporasi a presarat petece de pamant fara zapada si a trezit la viata
natura .
In padure ........

2 . O FAPTA BUNA
Ploua tare . Mihaita merge grabit spre casa . In fata lui un batran isi sterge
ochelarii . Dar cineva a lasat pe jos o coaja de mar . Deodata ..

3 . O INTAMPLARE HAZLIE
Impreuna cu mai multi prieteni am plecat la padure sa culegem mure . Neam apropiat veseli de murar . Dar culegand la mure am auzit un fasait .

4 . FOCUL
E o zi frumoasa . Mama tricoteaza , iar tata citeste ziarul . Raducu nu stie ce
sa faca .
Deodata , ii vine un gand . Ia cutia de chibrituri si aprinde un bat . Flacara
mica si roscata il incanta .

MATERIALE PENTRU ALCATUIREA INTRODUCERII SI

INCHEIERII UNEI COMPUNERI LA CARE SE DA CUPRINSUL

1.

- Cum am putea sa ajutam noi puiul asta ? zise Ionut , privind trist la
capriorul din fata sa .
- Am eu o ide , a spus Ancuta . Cautati cateva frunze de patlagina si treaba
e rezolvata .
Intr-o clipa , zgarietura fu spalata cu apa si sapun , apoi bandajata cu
batistele sub care se aflau cateva frunze de patlagina.

2 . .
Am ajuns . Institutul e situat in sectorul I , unde locium si noi . Ne intampina
directorul institutului . Noi il salutam cu respect .
Dupa ce ne spune cateva cuvinte despre oamenii de aici , ne invita sa
vizitam institutul . Mergem ordonati sa nu deranjam ceva . O mare de calculatoare
ne privesc cu ochii lor electronici . Aici se fabrica viitorul . Ochiul atent al
omului vegheaza insa cu grija san u se faca vreo greseala .

3 . .
La intrarea in gradina ne-a intampinat seful fermei . Dumnealui ne-a aratat
recolta bogata de vinete si ne-a spus cum putem fi de folos . Fiecare copil a luat
cate o ladita si , repartizati pe randuri , adunam cu grija vinetele coapte .
Treaba mergea repede si usor , dar si cu spor .
Soarele ne zambea de pe bolta senina , iar cantecul pasarelelor se impletea
cu cantecul nostrum.

In lumea vitaminelor si a srurilor minerale

Intr-o zi, un copil a cltorit n lumea vitaminelor i a srurilor minerale. Merse el ce tot
merse, cnd deodat vzu pe cineva care lucra cu iarba care era plin de culori i se ntreba ce
fcea cu ea i cum i cham pe aceia.
- Cum v numii?
- Noi ne numim vitamine.
- Dar pe tine cum te cheam?
- M cheam Raul.
- Voi ajutai corpul cu ceva?
- Da, desigur, esem iarba i facem cmi care ajut organismul s fie mai sntos.
- Bine am s fac micare mult ca s m simt mai sntos, n fiecare zi.
- F micare zilnic i te vei simi bine i vreau s-i prezint pe fraii mei:
- Eu sunt Vitamina A i ajut vederea, sora mea Vitamina C v ajuta s rezistai la atacul
microbilor, iar vitaminele B1, B2 regleaz activitatea organismului.
- Aaaa! E i Vitamina D?!
- da, ea ajt la ntrirea scheletului cu ajutorul calciului, vecinul nostru din familia srurilor
minerale.
- Da, eu, calciul ntresc oasele i dinii, ajutat de prietenul meu fosforul, iar prietenii ei sodiul i
fierul muncesc din greu pentru a proteja organismul.
- Dac mncm sntos, adunm vitamine i vom avea un corp sntos, spuse Raul.
- Acum am neles! O s am grij de corp n fiecare zi i o s le zic i celorlai ce s mnnce ca
s fie sntoi.
- Pe curnd!

Igna Eduard-Sc cu cls I-VIII nr 9 Baia Mare- inst Caprar Antonela

Vitaminele i calciul
Cndva doi copii aveau voie s-i pun o dorin. Ei i doreau s fie att de mici ct vitaminele
i s mearg n lumea Vitaminelor i a Calciului. A a cnd i termin de spus dorina se i aflar
pe un trm frumos.
- Uite, Mario, mere, roii, ardei, sfcl, morcovi, pere, ciree i prune !
- Toate fructele sunt nirate ! strig Taisia, prietena lui Mario.
- Da, iar lng ele parc sunt aezate rzboaie care n loc s ese pnz, trag parc de ceva plant.
- Dar unde este acea plant ? adug Mario. Hai s ntrebm pe cineva!
Incepur s alerge. Dintr-o dat se opri. Taisia i spuse:
- Parc vd nite bile colorate micndu-se i cobornd una cte una. Negreit ele trebuie s fie
vitaminele. Si-n fructe sunt scobite tuneluri pe care umbl acele bile.
- Da, negreit c ele sunt Vitaminele !
- Uite, surat C, avem prieteni pe aici sau intrui ?!
- Nu, deloc intrui, turiti ! adaug Mario, speriat.
- Turiti, turiti ! strigar cele dou vitamine.
Fcur cteva tumbe i se prezentar:
- Eu sunt Vitamina E! Noul vostru ghid n lumea Vitaminelor. Ea este vitamina C ?
- Da, da, eu sunt.

- Acesta este oraul nostru! Aceste fructe scobite sunt casele noastre. Lng astea, fiecare cas
are un rzboi care ese.
- Dar, ce ese?
- Tese armura noastr. Noi suntem rzboinici mpotriva Microbilor. Aici noi ne odihnim. Cnd
mergem pe cmpul de lupt, adic corpul, noi trebuie s-l aprm i s luptm cu Microbii.
-Am neles ! Noi trebuie s mncm ct mai multe fructe i legume ca s fim sntoi.
- V mulumim c ne-ai spus !
Merser ei mai departe i vzur mult brnz, ca, unt, ulcele umplute cu lapte.
- Negreit sta trebuie s fie inutul Laptelui! zise Taisia.
- Mai degrab a Calciului.
-Ce rol au toate aceste alimente ?
- Noi ajutm la ntrirea scheletului uman, l facem s fie mai rezistent ! zise una din alimente.
- Vai ce mult ne bucurm c am aflat att de multe lucruri de la voi !!! spuser copiii.
- V mulumim !
- Acum, ne pare ru, dar trebuie s ne ntoarcem n lumea noastr ! ziser ei.
- De azi nainte vom tii c pentru a fi sntoi, trebuie s mncm multe fructe i legume i s
bem 2 cni de lapte pe zi .
- La revedere !
- La revedere !
Borota Mihaela-Sc cu cls I-VIII nr 9 Baia Mare- inst Caprar Antonela

De vorb cu un fulg de nea

Afar ninge. Am ieit i am privit vzduhul ca cenua i cu mult admiraie fulgii uori i
albi ca florile de cire ce se jucau, apoi se las pe pmntul somnoros. Jocul steluelor sclipitoare
m ameete, se jucau prin aer ca un roi de fluturi albi.
Un fulg se oprete n palma mea, pare o fiin mic asemntoare cu o stea doar c era
rece i umed. O simeam mai uoar dect o pan, foarte mic i de un alb pur, prea speriat i
tremura.
-Nu-i fie fric, nu o s-i fac nici un ru!
-Daaa !!?? spuse fulgul mai linitit.
-Am auzit de la bunicul meu c fiecare fiecare fulg are o poveste, care este a ta?
Stelua i incepe povestea, mai umed ca niciodata.
-Eu nu am fost mereu un ful care cdea din norii suri ce cptueam bolta posomort. De
mult eram un jucu strop de ap din cel mai proaspt ru din munte i m jucam cu fraii mei.
Dar eu fiind mai neastprat dect ei, Mo Criv a trimis pe domnul Vnt sa m ridice sus la
Norul cel Uria, departe de fraii mei, pentru a nu mai face alte nzbtii. Acolo, am fcut un mic
popas alturi de ali stropi de ap, apoi am ajuns n palatul lui Mo Criv care era construit din
ghea, iar el era btrn cu barba lung, ochi albatrii, pr crunt i brumat, avea straie albe i era
foarte nalt, iar cnd era furios arunca val de brum argintie. In aceea clip, cnd am fost fa n
fa cu el, dei incercam s-mi ascund frica pe care o aveam, el o simi i atunci m-a transformat
ntr-un fulg de nea. Dup ce m-a transformat, mpreun cu ceilali fulgi ne-a trimis s ne jucm
prin aer. A spus Disctracie plcut! iar noi l-am privit o clip, apoi am plecat. In aer eram ca
un roi de fluturi albi ce se jucau pe glasul melodios al vntului.
Dup un timp ajungeam pe pmntul posomort i formam mpreun cu ceilali fulgi o
mantie alb pentru el, ns cnd soarele venea cu noi puteri, ne transformam n picuri de ap.
-Fantastic! A vrea s pot i eu s zbor, s fiu un fulg i s vd mpria lui Mo Criv!
-O, nu biete n-ai vrea s-l ntlneti pe morocnosul moneag! Dar acum i spui adio,
deoarece eu m topesc i o s fiu din nou un picur de ap.
-Bine, adio i succes!
Eu m ntorsesem acas i aa mergnd m ntrebam: Oare nu a fost un vis?
Dar atunci am auzit un sunet minuscul dintr-o balt:
-Cu bine, prietene!
Atunci eu am neles c totul a fost real.

Iarna
Din nou iarna s-a lsat peste sat. Pomii sunt ncrcai cu flori albe de nea
czute din nlimile cerului.
Trei zile la rnd au fluturat deasupra lumii florile albe, aezndu-se, cnd
oboseau din zborul lor, pe crengile copacilor i pe fata neagr a pmntului.
Acum totul este alb, misterios, grandios i zpada este din abunden.
A rsrit i soarele care arunc peste sat oglinzile razelor sale care parc te
orbesc.
Copacii i-au lsat braele n jos sub greutatea albului.
Tufiurile i ceilali copaci creeaz o dantelrie misterioas de toat
frumuseea. Cumele albe ale caselor se sfresc n esuturi uriae.
Montrii cerului sunt norii cenuii care cern zpada. Un uria policandru i
aprinde rnd pe rnd luminiele.
De ce nu place anotimpul iarna? Ne place anotimpul iarna foarte mult
deoarece se aprinde srbtorile i mpreun cu familiile srbtorim naterea d-ului
Isus Hristos, cntnd colinde pe la casele oamenilor.

A sosit din nou anotimpul iarna.

Ce bine mi pare!
mi aduc aminte cu plcere de o sear
de iarn de anul trecut. A nins toat
ziua. Spre sear am ieit cu prietena
mea, Alexandra s ne mbujorm puin.
Dei era ger, ne-am luat sniuele i am
pornit pe derdelu. Acolo erau muli
copii i mari i mici foarte bucuroi. Neam dat pe prtie pn ne-au ngheat
minile i picioarele. Abia atunci am
pornit spre cas.
Ce zi superb a fost!
Mi-a dori ca i anul acesta s fie tot
aa.

PRIMAVARA
- compunere -

Este primavara .
Soarele incalzeste mai puternic pamantul . Intreaga
natura s-a invesmantat in haina de sarbatoare .
Mugurii copacilor au plesnit . Din ei cresc pe crengi
frunze fragede si flori gingase .
Dintre crapaturile scoartei copacilor , ies la lumina gaze
mici si colorate . Albinele harnice isi deretica stupul ca niste
adevarate gospodine . Mieii zglobii zburda pe intreaga
pajiste .
Natura este plina de concertul pasarilor care s-au intors
din departari . Acestea isi construiesc cu migala cuiburile
distruse de furia iernii . Ciripitul lor vessel rasuna in
intreaga fire .
Oamenii se pregatesc pentru sarbatorile Sfintelor
Pasti : isi curate sufletele , trupurile , casele , incondeiaza
oua , coc cozonaci , jertfesc mieii , merg la biserica .
Doamne , coboara peste noi , fa-ne mai buni si ajuta-ne
sa ne bucuram de Sfanta Invierea Ta !

MAMA , FIINTA CEA MAI DRAGA

- compunere -

Cand se apropie ziua de 8 Martie , ma gandesc la mama

.
Mama este fiinta cea mai draga penttru ca mi-a dat viata ,
m-a leganat si hranit pana am crescut mare .
Este frumoasa , nu prea inalta cu ochi caprui , cu par
de culoarea castanelor coapte , cu un zambet jucaus pe
buze care dispare atunci cand necazurile o coplesesc .
Sufletul mamei este bun ca o paine calda . Rar se intampla
sa nu-mi indeplineasca o dorinta , cu toate ca suntem trei
frati . Nu-mi aduc aminte sa ma fi batut vreodata . Este
foarte priceputa la pregatirea conservelor .
Mama este cea care m-a dus prima data la scoala si tot
mama m-a ingrijit cand am fost bolnav .
Mamei ii datorez respect si recunostinta . Sfaturile ei
ma vor insoti toata viata . Invatand bine la scoala ca sa
pot ajunge un om de nadejde , asa inteleg
sa-mi arat
dragostea fata de mama .

CARTEA MEA PREFERATA

- compunere -

Dintre cartile citite de mine , mi-au placut foarte mult :

Povesti de Ion Creanga , Fram , ursul polar de Cezar
Petrescu , Povestiri de Fratii Grimm , Basme de Petre
Ispirescu , insa cartea mea preferata este Poezii de Mihai
Eminescu .
Imi place aceasta carte , deoarece din ea am invatat expresii
frumoase care mi-au imbogatit vocabularul si mi-au
incantat sufletul .
Prefer aceasta carte pentru ca in ea am aflat cele mai
frumoase poezii inspirate de natura , istorie si personaje de
basm .
Imi plac versurile din Ce te legeni , Revedere ,
Scrisoarea a III-a , Calin ( file de poveste ) ,
Luceafrul .
Tin la cartea lui Mihai Eminescu , ca la cel mai bun prieten
al meu si o pastrez la loc de cinste in biblioteca .

Fis de lucru
Timp de lucru: 15 minute
Se apropie ziua de 8 Martie. Imagineaz-i c mpreun cu colegii ti pregtii o surpriz
pentru mamele voastre.
Alctuiete apoi un text cu titlul Pentru mama mea, folosind ntrebrile de mai jos:
Introducere:
1.Ce srbtoare se apropie?
2.Unde se afl elevii ?
Cuprins:
1.Ce hotrre au luat copiii?
2.Ce a propus Anca ?
3.Ce idee a avut Andrei ?
4.Ce doreau ei s transmit n acest fel mamelor ?
5.Unde au fost puse obiectele confectionate ?De ce ?
Incheiere :
1.Cnd au oferit cadourile ?
2.Ce credei c au simit mamele ?

Compunere finalizata:
Se apropie srbtoarea de 8 Marie. Elevii sunt n clasa mpreun cu doamna nvtoare.
Este ora de abiliti practice.
Copiii hotrsc s realizeze un cadou pentru mamele lor.
Anca propune ca fiecare copil s fac o crticic pentru mama lui.
ncepe lucrul. Copiii transcriu sau chiar compun mici poezii dedicate mamei, deseneaz,
mpodobesc paginile ct pot ei de frumos. Apoi leag crticelele cu nur de mrior. Sunt foarte
ncntai de ce au realizat.
Andrei propune s scrie i o felicitare. Dup cteva minute felicitrile sunt gata.
n acest fel copiii doreau s transmit mamelor toat dragostea i recunotina lor.
Crticele au fost pstrate n dulapul din clasa, ca s fie o adevrat surpriz pentru mame.
La serbare copiii au nmnat mamelor cadoul. Ele au fost foarte emoionate i bucuroase.

N LUMEA POVETILOR

S-a desprins o raz din ghemul ei de aur i a rtcit prin senin. Nu tiu s se
opreasc pn cnd, un geam deschis , i-a atras atenia.Era geamul camerei mele.
Raza a intrat.Ochii mei o urmreau curioi.Ea s-a oprit o clip pe faa mea,
apoi a trecut la bibliotec.A luat la rnd crile din biblioteca mea i m-a fcut s m simt
fermecat de lumea povetilor.
M-a purtat pe aripile ei prin lumea ,,Soacrei cu trei nurori, a ,,Ursului pclit
de vulpe,s fiu alturi de ,,Muzicanii din Bremensau s cltoresc mpreun cu
Toto sau Dorothea.
Ce bine m-am simit! i asta pentru c, am fost pe rnd, chiar dac pentru
puin timp i n imaginaia mea, cte unul din personajele povetilor n vacan.

UN CADOU PENTRU MAMA MEA

Pentru mine, mama e cea mai important fiin.
Dei e mic de nlime,mama e o fiin vesel, plin de via care tie s m
i alinte dar i s m pedepseasc atunci cnd trebuie, cnd nu tiu s-mi nfrnez
pornirile nvalnice.
n curnd va fi ziua ei.M gndesc de pe acum ce pot s-i dau?
Pentru nceput , m gndesc s-i dau n dar note bune, fapte frumoase care
tiu c o vor bucura foarte mult.
Apoi i voi drui un buchet de flori mpreun cu toat dragostea mea i i
voi spune ct de mult o iubesc.
Cred c va fi foarte fericit cnd braele mele i vor cuprinde gtul i i
Voi spune,,Te iubesc, mamico!

Ce as vrea sa fiu?
(compunere libera)
Daca m-as baga cu capul inaintea acestei intrebari, as zice ca as putea fi un
inger,o zana care aduce copiilor visele frumoase. Cred ca nu mai sunt la varsta la
care sa prefer astfel de personaje.
Eu vreau sa fiu...ceea ce va va starni rasul prima data, dar daca va veti gandi
bine va veti da seama ca nu e o alegere rea. Ei bine...eu as putea fi...o borna
kilometrica.
Sunt din piatra si pe mine scrie Cucuietii din Deal-stanga-2 km. Daca eu nu m-as afla aici
si as fi o zana sau un inger, germanul care saptamana aceasta a mers la Cucuietii din Deal nu ar
mai fi stiut pe unde s-o ia, dar cand m-a vazut pe mine ce s-a mai bucurat!

Sunt din piatra, sunt scrisa, mica, dar am o importanta foarte mare. Daca cei
din Cucuietii din Deal, cand trec pe langa mine ma jignesc spunand: Ce mai cauta
si piatra asta aici, nu stim unde ne este satul?!, cei necunoscuti, ce ma mai lauda!
Daca din piatra din care sunt facuta, s-ar fi facut o parte din alee, o bucata de
gresie, nu as fi la fel de multumita.
Acum ati inteles de ce am ales acest obiect? E intr-adevar folositor. Voi ati vrea
sa fiti o borna kilometrica?

De vorb cu un ghiocel

Era la nceput de primvar. Un ghiocel cu petalele gingae i frumoase

i-a scos capul de sub zpada ngheat. Pe lng el a trecut un bieel i a vrut
s-l rup pentru a-l duce acas. Deodat a auzit un glas:
- Ce vrei s faci cu mine, bieelule?
- Ce, cine e acolo?
- Sunt eu, ghiocelul pe care l priveti! De ce vrei s m rupi?
- A vrea s te ofer mamei mele!

- N-ar fi mai bine dac m-ai lua cu rdcin? Aa a putea s fiu alturi de
tine pn la
sfritul primverii i-i voi povesti lucruri interesante despre viaa noastr, a
plantelor.
- Sunt de acord cu tine! a spus biatul.
Cei doi au fost cei mai buni prieteni pn la sfritul primverii.

De vorb cu un ghiocel

A sosit primvara. Zpada s-a topit. Au rsrit ghiocei cu petale gingae.

Psrile cltoare au sosit din deprtrile cu lumin.
O feti jucu mergea pe o poieni. A ntlnit un ghiocel, pe care a vrut
s-l rup pentru ca s-l duc n dar mamei, ns ghiocelul i-a spus:
- Nu m rupe, feti ginga!
- Cine a vorbit?
- Eu, solul primverii!
- Dar cum poi s vorbeti?
- Eu sunt primul ghiocel ivit de sub zpad i, pentru c am fost vzut
pentru prima dat de un copil, am putut s vorbesc cu tine.
Fetia a fost fericit c i-a vorbit un ghiocel.

De vorb cu un ghiocel

Un bieel se bucura de apariia gingailor ghiocei. A dorit s culeag un sol

al primverii, dar a fost surprins de o voce necunoscut.
- Cine este acolo? a ntrebat el.
- Eu sunt! Uit-te n jos, copile drag!
- Eti ghiocelul pe care l privesc i l admir?
- Da. Te rog s nu m rupi, deoarece voi pieri i nu voi mai putea vesti
sosirea primverii!
- Dar poi vorbi?
- Eu pot vorbi numai cu copiii buni la inim ca i tine.
Biatul a fost impresionat de discuia avut cu ghiocelul i nu a mai rupt de
atunci nici o floare.

De vorb cu un ghiocel

ntr-o zi un copil se plimba prin pdure. Deodat a ntlnit un ghiocel.

Acesta l-a ntrebat:
- Ce caui prin pdurea ntunecat, copil bun?
- Am venit s culeg un buchet de ghiocei pentru mama mea.
- Te rog s ari lumii ntregi c am aprut, pentru c odat cu noi a
aprut i primvara.
Copilul a adunat muli ghiocei i a plecat fericit acas.

De vorb cu un ghiocel

A sosit primvara. Toi oamenii se bucur: copiii zburd pe cmpiile

nverzite, ranii au ieit cu plugurile la arat, iar psrile brzdeaz bolta cerului.
n grdina unui copil au rsrit mai muli ghiocei, care i-au devenit n scurt
timp prieteni. Zilnic ghioceii i povesteau despre viaa plantelor.
Biatul era profund impresionat i era ncntat de cele aflate.

De vorb cu un ghiocel

A venit primvara. Ghioceii rsar din pmnt cu petale gingae.

Un copil alerga pe cmpie i a ntlnit un ghiocel.
- Copile, se pare c eti bucuros c a sosit primvara!
- Cine a vorbit?
- Eu, ghiocelul. Am aprut ca s vestesc lumii ntregi c a sosit
primvara, c ntreaga natur s-a trezit la via. Eti de acord s m reprezini tu i
s mergi tu s dai de veste c a sosit primvar?
- Da, sunt de acord!
Copilul a plecat i a vestit c primvara a sosit.

Povestea a dou lebede

ntr-o bun zi, o btrn care nu avea nici un copil s-a dus la lac i plngea
amarnic. Lacrimile ei au czut n lac de unde a ieit o lebd cu pene de aur. Acea
lebd nu era nimic altceva dect un prin vrjit.
Btrna a luat lebda i a fcut-o fiul su. A doua zi lebda s-a dus la lac i
a gsit o frumoas lebd i la fel ca el, vrjit.
Legenda spune c n partea luminat a lacului exist o fntn care
ndeplinete necuvnttoarelor o dorin.
Aceast legend i-a spus-o btrna care nu era alta dect o zn bun.

Cele dou lebede s-au dus la fntn s se roage s i fac din nou oameni.
Fntna le-a ndeplinit dorina i s-au transformat.
Prinul a luat-o pe prines de nevast i au trit fericii pn la adnci
btrnei.

Prerea mea despre dragoste

-

compunere liberaeleva :Stoian Oana

Cls.a IVa Step By Step
Sc. Andrei Saguna Deva
nv:Goia Ramona si Farca Adina

Dragoste ?La ce va referiti ?Dragostea printeasc ?Da,ea este frumoas! E dragostea

pe care prinii notri ne-o dau zi de zi .Dup prerea mea
,un copil creste frumos,daca e educat cu multa dragoste.
Sau poate vorbiti de dragostea unui copil ,oferit prinilor ?Eu spun c unui printe
i trebuie ca rsplat pentru grija ce ne-o poart ,ascultarea i dragostea adevrat,nu din
obligaie.Nu v fie ruine s v artai sentimentele!
NU!Stai !Cred ca v referii la cea mai frumoas perioad a vieii :dragostea dintre
dou turturele .Eu o mai numesc dragostea adulilor-deoarece e o perioad n care simi c
viaa ta e fcut pentru partenerul tu,asa am auzit.
De fapt cred c v referii la dragostea dintre soi .Da,e frumoas i aceea ! Stai, i
la aniversri ti aminteti ,rznd, ce trzni ai fcut pe parcursul vieii.
Nu ! Nu !tiu ,v referii la dragostea pentru animale. Eu ,aceast dragoste mereu o
am.Adevrul e c sunt tare drglae !
Totui cred c v referii la Dragostea Dumnezeiasc ! Cu dragoste i nelepciune
ne-a nzestrat Dumnezeu .
Nu tiu exact la ce dragoste v referii ,dar tiu un singur lucru :
DRAGOSTEA NE INE PE TOI N VIAA !

Prerea mea despre dragoste

-

compunere libereleva : Pandrea Andreea

Cls .a IV a Step By Step
Sc.Andrei Saguna Deva
nv:Goia Ramona i Farca Adina

Exist n fiecare an mai multe zile speciale ,dar aceast zi ,e minunat !

Despre ce zi e vorba? Ziua ndrgostiilor !O zi special n care oamenii i arat dragostea unul
altuia .

Eu nu cred s fi vzut doi oameni care se ceart n aceast zi .Fie c suntem

certai cu o persoan drag sau suprai,aceast stare de iubire ne face s iubim n continuare.
Poate v ntrebai de unde tiu? Am nvat acest lucru de la prinii mei.n fiecare zi ei,sunt
fericii mpreun .Cnd m uit la ei ma gandesc dac o s fiu i eu fericit ca ei.
Dumnezeu a vrut ca s existe iubire. Dac ea nu ar fi, pe pmnt ar exista
numai ur i nenelegere . De aceea , uneori avem impresia c iubirea e presrat cu sclipiri de
la Dumnezeu .
Dac nu ar exista iubire ,nimic nu ar fi i nu am putea supravietui.

Zi de martie
-compunere libereleva :endroiu Claudia
Cls a IV a Step By Step
Sc .Andrei Saguna Deva
nv : Goia Ramona
Farca Adina
n mijlocul unui razboi dintre iarn i primvar ,toat natura era moart
.Copacii erau negrii de durere ,nici nu existau flori ,iar iarba era silit s fie ndurerat pentru c
era iarn. O zpad alb se aternea peste tot ,i nu las s iasa frumuseile naturii la lumin.
n 1996 pe data de 12 octombrie s-a nscut o feti cu ochii asemntori
primverii . Mama ei a numit-o Primvara . Auzind natura c s-a nscut o fat cu ochii
primverii ,a spus ca ea va fi regina naturii ,astfel rzboiul a fost ctigat de ctre primvar
.Soarele crud a aprut iari pe cer cu fore noi ,Frumuseile Naturii au iesit la lumin.
n fiecare zi ,natura o urmrea pe Primvar s vad unde merge .ntr-o zi
,Primvara se gndise s mearg prin pdure .Ajuns acolo un copac i-a vorbit ,iar fetia era
uimit .Uitndu-se n jur ,o floare i spuse s rmn acolo ,pn n 1 Martie. Prinii erau
distrui c nu o mai gseau pe Primvar . n data de 1 Martie a aprut Primvara acas ,era o
zn parc desprins din poveti .
1Martie a fost petrecut de ea i de prinii ei n paradisul naturii .

Expresii frumoase

Zbor cu fonet de mtase

albastrul toporailor oglindit n cer.
zumzet molcom de albine harnice
micarea continuu a gngniilor abia dezmorite
Firul de gru albastru al viorelelor
Zbrnitul nocturn al crbuilor
Dulceaa privirilor de copil
Zmbetul bun al btrnului soare

Parfumul amrui al liliacului nflorit

Zbor moale i obosit al ntoarcerilor acas
Ploaia alb a florilor de caii
Triluri neobosite
Concertul neterminat i neaplaudat al psrilor
Frunze proaspete ca nite fluturi verzi i catifelai
Miei crei i nesiguri pe picioarele lor
Ou mrgelate aezate cu grij n cuiburi noi i mici
Plnsul moale al praielor umflate
Zbor bezmetic i jucu al fluturilor albatri
Neumblatele crri ale stelelor
Vise aburite de vechi amintiri
Casa e ca un cuib din care s-au zburtcit copiii
Minunea firului ce abia a ieit din pmnt
Ochii ei ca ruginiul frunzelor de toamn
Paii nesiguri ai mnzului abia nscut
Anii mei, ca bucile de stele czute n nopile de var
Adnca plecciune a pomilor bogai de roade
Linitea apelor ce curg la cmpie
Pletele slciilor ce mngie lacul ntr-o mbriare venic
Soarele ce usuc lacrimile ploii
Bobul de gru, care e ca dou mini pregtite s se nchine

Primvara-compuneri ale copiilor

Am discutat cu elevii c PRIMAVARA este anotimpul tinereii, al
dragostei, al renvierii naturii. Am convenit c putem asemna primvara cu un
concert- deoarece natura rsun de cntecele feluritelor psri care s-au ntors la
casele lor dup o lung pribegie- sau cu o nunt- deoarece acum se repar
cuiburile, se formeaz cuplurile i se nasc puii tuturor psrilor. Le-am sugerat
s dea cte un rol potrivit diferitelor vieuitoare. Dup ce au compus aceste texte,
le-am corectat i apoi fiecare dintre elevi i-a tehnoredactat povestea pe
computer. Am ajutat i eu puin la iniializarea paginii, la borduri sau la alegerea
fonturilor. Cea mai mare parte (i mai dificil) a fost ns munca lor. De-abia la
sfrit le-am citit Concertul primverii i Nunta n codru de George Cobuc i
Concertul n lunc de Vasile Alecsandri. Mi-au plcut inveniile lor de aceea
vreau s vi le mprtesc i dumneavoastr.

n pdure la spectacol
ntr-o
zi
o ciocnitoare
cnta
la
tob,
iar
privighetoarea cnta la org.
Cucul cnta la fluier i
toi
oamenii
l
aplaudau.
Rnduneaua
cnta
la
pian.
Pupza
cnta
la
acordeon.
Porumbelul cnta la trompet.
arca cnta la vioar. Turturica
cnta la chitar. Gaia cnta la
nai. Piigoiul
cnta la ambal.
Sticletele cnta la saxofon.

Nunta din codru

ntr-o zi un cuc s-a nsurat cu o
psric pe care o chema mierla.
Nnaii lui erau arca i turturica.
Din partea mierlei, nnai sunt
cocostrcul i rndunica. La nunt

erau patruzeci de persoane.

Cntrei erau ciocnitoarea,
coofana.
Mireasa i mirele erau foarte
fericii de nunta lor. Ciocnitoarea
cnta la tob, coofana cnta la
vioar, porumbia cnta la
chitar, turturica cnta la
acordeon, cioara cnta la
mandolin. Toi nuntaii jucau i
era foarte frumoas nunta din
pdure. Mirii erau foarte fericii
de toi oameni din jurul lor.
Mireasa i mirele au fost fericii
pn la adnci btrnee. Ei
poate mai triesc i-acum.

Nunta psrilor
La nunt au fost invitate toate
psrile.
Mireas
era
privighetoarea, iar mire era cucul.
Nai
le
erau
turturelele
i

rndunelele, pop era arca.

Lebda
era
domnioar
de
onoare. Orchestra era compus
din: piigoiul cnta la nai, bufnia
cnta la tob, la acordeon cnta
barza. Nunta s-a ncheiat cu o
petrecere de neuitat. Mirii au
trit
mult,
pn
la
adnci
btrnei.

Nunta din codru

ntr-o zi am plecat la o petrecere sau

mai bine zis la o nunt.
Porumbia e o mireas ncnttoare,
dar cucul-mirele e i mai i.
Au plecat la cununie. Printele
piigoi i-a cununat
i diecii porumbei
nu sunt alii-n sat ca ei.
La joc au pornit cu toii
i prini i nepoii.
Acolo cnd au ajuns,cu o privire
minunat
au dat daruri la mireas.

Lutari au sosit: bufnia la acordeon,

uliul c-o chitar trsnet,
turturica la ambal, ciocnitoarea la
tobe i au nceput s cnte.
Cnd muzica a pornit
cu toi la joc au venit.
Au dansat. Apoi barza buctreas,
pregti mncare-aleas,
iar valeii rndunici i-au servit.
Au mncat s-au sturat
i acas au plecat.
i cnd nunt o mai fi,
dai sarmale la copii.

Concertul
Cnd psrelele se ntorc din
rile calde ncep s cnte. ntr-o
zi a fost un mare concert.
Ciocnitoarea cnta la tobe i
cucul la fluier, rndunica la vioar
i piigoiul la ambal, bufnia la
acordeon.
Cel mai special e uliul care cnt
din gur, adic tot: tra lala i tra

lala. Acetia sunt cntreii aflai

la un concert . Telespectatorii
aplaudau i cntau cu Trupa
Psrelelor Argintii. Uliul mai
cnta la chitar n timp ce cnta
i din gur. Erau i dansatoare
care dansau foarte frumos .
CARTEA VRJIT - ,,CUVINTE FR MAM
n sertarul cu minuni al bunicii am gsit ntr-o sear de iarn o carte cu
pagini albe. M-am tot gndit la ce i folosete bunicii acest obiect. Mi se prea
totui cunoscut
Mi-am amintit de serile cnd aceast fiin drag mi-a druit cele mai
frumoase poveti. Era aceeai carte. Dar unde sunt povetile att de dragi mie?
Am gsit rspunsul dup ce mi-am amintit c bunica mi spunea tot timpul
c toate cuvintele sunt copii care i caut o mam . Abia atunci am neles c ea,
minunata mea bunic, n fiecare sear, le cuta cuvintelor mam. Purta i un
nume:,,POVESTEA
M-am hotrt s fac i eu acest lucru. Am adunat pe o pagin cteva cuvinte,
expresii, le-am gsit persoana care s le fie MAM. I-am dat un nume i am
respectat toate regulile creaiei . A fost prima mea poveste, a fost primul moment n
care am simit c fac o fapt bun.

CE ESTE COMPUNEREA

Compunerea-i precum o cas ,

Este a ta i e frumoas ;
Tu ai facut-o , cu gndire
i-n ea e trud i simire .
I-ai pus , cum i-alii au fcut ,
O temelie de-nceput ,
Din care a nit , n salt ,
Zidirea mndr spre nalt .
Din crmizi , pe lung i lat ,
Cuprinsul casei s-a-nlat .
i-n ncheiere , tu piepti ,
I-ai meterit acoperi .
Dar , cnd m-ntreb aa , n mine ,
Cum de ieir toate bine ,
Tu planul mi ari ndat ,
O schi mic da-nsemnat ,
Un gnd trimis spre mai departe

Ce-a fost-naintea celorlalte .

i-a fost n gnd , i loc de u .
i de fereastr jucu ,
i de-ncperi ct e nevoie
S poi s locuieti n voie .
Ai dat pereii cu culoare ,
S-i plac i s-adune soare ;
i-ai pus i mobila . Visata ,
Dorita cas iat-o gata !
E trainic , frumoas este ,
Te mui n ea ca-ntr-o poveste .

POVESTEA SOMNULUI
( povestire polonez )

Agnieszka se pregtise pentru culcare . Fereastra era

deschis , copacii foneau afar , iar pe tavan se vedea
umbra unei ramuri de stejar . Agnieszka privea aceast
umbra , proiectat de lumina lunii , se uita la frunzele
tremurnde i , deodat , observ c n camer ptrunse o
pasre imens , lovind pereii cu aripile sale argintii .
O privi cu atenie Nu , nu era pasre . Avea faa de
om i pupilele ochilor la fel de argintii ca i aripile .
- Cine eti tu ? ntreb Agnieszka .
- Sunt Somnul . Pasrea , care de fapt nu era pasre ,
se aez pe marginea patului , o privi pe Agnieszka drept n
fa , cu pupilele ei argintii , i spuse : mi place s intru pe
ferestrele deschise . Glasul ei vibra ncet , ca melodia
cntecului de leagn Aduc linite i odihn celor care au
ferestrele deschise n timpul meu .

- n timpul tu ? se mir Agnieszka .

- Sunt Somnul ! rspunse . Pot s intru n camer prin
micrile vibratorii ale aripilor ntinse , s te cufunzi ntr-un
somn linitit , odihnitor . O , i atunci te trezeti att de
odihnit !
- i trebuie s dorm mult , Somnule ?
- O , mult . Opt sau nou ore pentru cineva de vrsta
ta . Dac vei dormi mai puin , nseamn c eu nu reuesc s
termin dansul nceput n seara aceasta . Odihna pe care i-o
ofer nu reuete s absoarb toat oboseala ta . Ah , i nc
ceva ! glasul Somnului se auzea din ce n ce mai departe ,
mai stins , mai uor . Nu m alunga niciodat cu ceasul
detepttor . Mie nu-mi place dect s plec n grab ! mi
place s vin i s plec cu pai linitii , domoli , ncet , ncet
Noapte bun .
- Noapte bun .
Agnieszki i se prea c a spus noapte bun umbrei
ramurii de stejar , care ns se mai legna pe tavan

CULORILE
Am un mr rotund i mare
Copt e rumenit la soare
S-mi rspundei la-ntrebare :
Mrul ce culoare are ?
Ai ghicit, btut de soare
Mru-i rou la culoare.
Iat alt ntrebare.
Iarba ce culoare are ?
Iarba-i verde, dar uscat
E n galben colorat.
S v-ntreb i altceva.
Primvara de sub nea
Ies la soare violete.
Dar s-mi spunei ce culoare

ALFABETUL CULORILOR
Alb e crinul, alb-i neaua,
Auriu e grul, argintie-i steaua,
Verde-s codrul i cmpia,
Galben e ppdia.
Rou-i macul, rou e bujorul,
Gri-albastru este norul.
Albastru e marea, albastru e cerul,
Colorat-vrgat este curcubeul.

Au aceste mici buchete ?

Violeta cum s fie ?
Violeta ? Cine nu stie !

Exerciii de redactare compuneri funcionale

1. Imaginai-v c facei parte dintr-o comisie de constatare a daunelor produse
n apartamentul 7 din strada Sabinelor, nr. 2, Arad, n urma inundaiei din apartamentul 12, al lui
Mihai Pop. V numii Vera Manu i din comisie mai fac parte Vlad Panait i Dan Dinic,
administrator. Redactai pe o pagin separat procesul-verbal ncheiat n 15 noiembrie 2005.

2. Te numeti George/Georgiana Pruteanu, eti elev n clasa a XI-a la Colegiul

Naional din Galai i ai obinut o burs pentru ase luni la un colegiu din Rouen Frana. Scrie
fratelui/surorii, rmas/e n Galai, impresiile. Scrisoarea va fi datat n 10 februarie 2005 i va fi
redactat n 20-30 rnduri, pe o pagin distinct.

3. Te numeti Stefan/Stefana Ulmeanu i ai absolvit liceul Roman Vod din

Roman, cu examenul de bacalaureat. Redacteaz o cerere, prin care solicii eliberarea diplomei
de bacalaureat. Vei folosi o pagin distinct i vei data cererea 20 iulie 2005.

4. Te numeti Bogdan/Bogdana Mlureanu, eti elev/elev n clasa a XI-a la

Colegiul Emil Racovi din Iai i conduci Cenaclul literar Ler. Redacteaz o invitaie pentru
poetul Lucian Vasiliu, cu scopul de a-l avea ca oaspete de onoare la una din edinele cenaclului.
Invitaia va fi scris pe o foaie distinct, va numra 10-15 rnduri i va fi datat 5 mai 2005.

5. Te numeti Ion/Ioana Plopeanu i eti elev/ n clasa a XII-a, la Colegiul

Pedagogic din Constana. Ai solicitat colecia revistei Convorbiri literare aflat la muzeul Vasile
Pogor din Iai i ai primit-o. Redacteaz, pe o pagin distinct, o scrisoare de mulumire de 2030 de rnduri. Scrisoarea va fi datat 28 mai 2005 i va fi adresat directorului muzeului.

6. Te numeti George/Georgiana Cmpeanu i locuieti la Tulcea. Ai citit un

roman de dragoste care i-a schimbat, parial, concepia despre iubire. Scrie impresiile despre

carte, dar i despre sentimentele tale, prietenei, prietenului de care te simi atras/ i care
locuiete n Oradea. Scrisoarea o vei scrie pe o pagin distinct, va numra 20-30 rnduri i va fi
redactat 15 iulie 2005.

7. Alcatuiete, n 15-25 de rnduri, un eseu argumentativ n care s-i exprimi

opinia privitoare la moralitatea unui medic ce condiioneaz salvarea unui pacient. Eseul trebuie
s porneasc de la formularea clar a punctului de vedere, s dezvolte cel puin dou argumente
n favoarea opiniei exprimate i s respecte un limbaj adecvat.
8. O prieten, Elena Rdulescu, vrea s se angajeze ca translator la o agenie de
turism, pe un post vacant. Pentru ntocmirea dosarului are nevoie i de o recomandare din partea
unei persoane de ncredere. Eti solicitat/ n acest sens. Redacteaz o scrisoare de 10-15
rnduri, adecvat situaiei prezentate. Eti din Arad, te numeti Alexandru/a Gavrilescu i ai
absolvit Facultatea de Litere; scrisoarea va fi datat 15 iulie 2005.

9. Ai citit volumul de povestiri Hanu-Ancuei de M.Sadoveanu. Consider c

eti unul din cei care i-a gsit adpost pe vreme de noapte acolo, alturi de ali cltori. Scrie o
scrisoare Ancuei, n care s-i exprimi mulumirile pentru gzduire. Scrisoarea se va scrie pe o
pagin distinct i va numra 15-20 rnduri. Data scrisorii va fi 24 septembrie 2005.

10. Redactai un proces verbal de constatare a daunelor produse n curtea colii de

elevul Vlad Pavelescu din clasa a-X-a B de la Scoala de Arte i Meserii Nr. 2 din Cluj-Napoca.
Membrii comisiei de constatare sunt: Dan Manolache, director adjunct, Vera Diaconu, diriginta
clasei a-X-a B, i Elena Sandu, administrator. Data redactrii procesului-verbal este 14
decembrie 2005.

11. Te numeti Eugen/Eugenia Prvulescu i te afli departe de casa printeasc, la

Paris. Scrie, pe o pagin distinct a foii de examen, o scrisoare de maximum 20 de randuri,
adresat mamei, prin care-i mprtaeti dorul de locurile natale i de prini. Integreaz adecvat
textului tu urmtoarele cuvinte: cerdac, nostalgic, a vizualiza, medieval. Data redactrii
scrisorii tale este 27 august 2005.

12. Te numeti George/Georgeta Marinescu. Eti absolvent a Liceului Teoretic

Andrei Saguna din Arad i doreti s te angajezi sezonier, ca distribuitor de ngheat la firma
Delta. Redacteaz o scrisoare de intenie adresat directorului departamentului de Resurse
Umane al acestei firme, prin care solicii o angajare temporar, pe durata unei luni de vacan de
var. Data redactrii cererii este 3 iunie 2005.

1. Scrieti o compunere cu titlul Cartea, prietena mea, pornind

de la ghicitoarea de mai jos. Folosii expresiile care v plac
Are foi i nu e pom
i vorbete ca un om
i cu ct o foloseti
Tot mai mult o ndrgeti.
- cartea este hrana minii i a sufletului;
- crile dttoare de linite i de nelepciune ne sunt
mngierea vieii;
-prietenele omului;
-te face s trieti n alte timpuri i n alte locuri;
-sunt transmise din generaie n generaie, ca dar pentru
urmai;
-prieteni statornici i siguri;
-profesori fr grai;
-ne ajut s fim mai buni, mai nelepi;
-ne nva multe lucruri folositoare;
-cartea ne nva s iubim adevrul i frumosul;
-crile aduc lumin n mintea omului;

2.Scriei
urmtorul nceput:

compunere

cu

titlul

Iepurele

cu

Seara s-a lsat peste ntinderile adormite.

Luna i oglindete razele n apele lacului linitit.
Ne plimbam prin crngul de lng lac li eram impresionai
de frumuseile ce ne nconjurau.
Linitea ne este ntrerupt de un zgomot uor ce vine
dintr-un tufi. Un ghemotoc de blni alb i pufoas........
3. Scriei o compunerecu titlul O cltorie m
florilor, respectnd urmtoarele condiii:
-compunerea s se refere la o cltorie imaginar;
-compunere s conin dialog;
-s se respecte prile compunerii;

lumea

-exprimarea s fie clar i presrat cu expresii frumoase.

Expresii frumoase:
-marea de culori i miresme mbttoare;
-lumea minunat a florilor;
-mpria florilor;
-parad a eleganei condus de regina florilor;
-uimit de atta parfum, gingie i culoar

MO NICOLAE M IUBETE !

Era seara de 5/6 decembrie . Mii de fluturai albi i pufoi cdeau din cer dansnd .
Eu, Rzvan, mama i tata ne-am pus cizmele curate la u . M-am dus la geam . Am
admirat dansul fluturailor .
Deodat, ceva mi-a distras atenia . Erau pisicile mele care torceau i se splau de zor
la cldur !
__ Tat, crezi c doresc i ele ca Mo Nicolae s le aduc un dar ? am ntrebat eu
artnd spre pisici.
__ Da ! i doresc nite ghetue pentru iarn, a spus tata .
Am lsat pisicile s-i vad de trebuoara lor i m-am retras spre birou . M gndeam
s scriu o scrisoare pentru Mo Nicolae .
__ Mam, Mo Nicolae tie s citeasc scrisorile copiilor din orice ar ? am ntrebat
eu .
__ Doar pe acelea scrise frumos, mi-a zis mama .
__ Mulumesc ! M duc s-i scriu c vreau ...
Mama m-a ntrerupt :
__ Nu spune ! Dac spui, o s-i aduc o nuielu !
__ Bine, m duc la birou ca s-i scriu .
Dup ce am terminat scrisoarea, am pus-o n cizme . ntr-un trziu, Mo Ene a venit pe
la gene . Mama, tata i Rzvan s-au culcat . Doar eu vegheam ca un osta la datorie!
Voiam s-l vd pe Mo Nicolae .
Cnd tocmai pierdusem orice speran, am auzit zgomotul cheii n yala de la
intrare . Luat pe nepregtite, m-am ghemuit sub plapum, am nchis ochii i am rmas
nemicat . .Am ateptat, am ateptat... nu tiu ct, dar cnd m-am trezit , cadourile pentru
mine, pentru fratele meu i pentru pisicuele mele se odihneau de mult lng cizmele
curate .
Dei mi-a prut ru nc o dat c nu am reuit s-l surprind pe moul cel bun i
plin de daruri, bucuria i emoia de a descoperi pachetele frumos legate era mult mai
mare . Aveam attea cadouri ... i att de puin timp la dispoziie !
Sunt foarte fericit c Mo Nicolae nu mi-a adus o nuielu ! Mi-a adus nite cri
de citit, culegeri , creioane colorate, abipilduri i carioci . Nu m-a uitat nici anul acesta !
Sunt sigur c m iubete !
Ct despre pisici, ele primesc ghetue, ampon i jucrii . M distrez de minune
privindu-mi pisicile fcnd bi !

DILEMA LUI MO NICOLAE

mbrcat-n hain alb, capricioasa Iarn se plimba nelinitit prin castel . Mo
Nicolae, unchia bun, sttea tcut i o privea . Zpada tresari de team . Caleaca de vijelii
i atepta doamna .
n tcerea spart doar de tocurile de ghea ale prinesei, fulgii ca florile de iasomie
se jucau la ferestre . Sfioas, Zpada plec s-i termine treaba . Mai avea de ornat pomii
cu podoabele ei . Gerul s-a gndit s o ajute, de aceea a prins la streinile caselor
ghirlande de cristale , iar la geamuri flori de ghea .arna mpodobi brazii care o ludau .
i spuneau c la soare se puteau uita, dar la ea ba ! Biata Zpad... Ei nu-i plceau
linguelile !
Tocmai atunci, din negura timpului, prin troienele de zpad veni Mo Nicolae .
Vorbi n oapt cu fulgii de zpad. Trebuia s ajung primul la copii !
Moul i mbun prinesa oferindu-i ei primul cadou : un buchet de crini i roze de
ghea. Apoi, prin troienele de omt, Mo Nicolae porni la drum . nainta cu greu . Cu el
mergea singurul su spiridu : Mulumici .
__ Nu mai suport ! Gerul e prea aspru ! Mulumici, cheam o main, un taxi, un tren
! Aproape am ngheat ! zise moul .
__ Nu pot, moule ! Cum ar reaciona copiii cnd ar auzi un tren la ua casei lor ?
Moul i-a luat inima-n dini i a plecat s mpart cadourile . Nu voia s-i
dezamgeasc pe copii !

MO NICOLAE NU NE UIT !
Iarna i ntinse rochia alb i lung, mngind satul . Mo Nicolae verifica
lista de cadouri .
__ Vai de mine ! Ce btrn sunt ! Aduc de mii de ani cadouri copiilor !
__ Nu e de mirare , moule ! Nu mai spune prostii ! Ai numai 1 562 de ani . Eu trebuie
s m simt btrn ! Am 5 600 de ani ! i spuse singurul lui spiridu, Mulumici .
Deodat se auzi un glas :
__ Moule, nu m uita !
Mo Nicolae verific lista . Foarte mirat, ntreb :
__ Mulumici, de ce acest copil nu este trecut pe list ?
__ Moule, acest biat este srac . Nu are creion, nu are foaie pe care s i scrie . i
dorete foarte mult s mearg la coal ! Nu are nici ghetue pe care s le pregteasc
pentru a-i primi darurile ...

Impresionat de povestea acestui bieel, moului i se fcu mil . i pregti toate

rechizitele necesare . n noaptea magic i le ls mpreun cu o pereche de ghetue,
lng ua de la intrare .
Diminea, copilul gsi darurile i fu extrem de fericit ! Avea, n sfrit, ceea ce i
dorise .
__ Mo Nicolae nu ne uit nici pe noi, cei sraci ! exclam el cu lacrimi n priviri .

N ATEPTAREA LUI MO NICOLAE

Era iarn . Fluturai albi cdeau din cer peste sat . Casele aveau cciuli de omt.
Ioana i Cristiana se jucau prin curte .
__ Fetelor, venii n cas ca s v curai ghetuele ! se auzi glasul mamei .
__ De ce, mam ? au ntrebat fetele .
__ Pi, n aceast sear vine Mo Nicolae ! Ai uitat ?
__ Vai, Cristiana ! Mama are dreptate . Dac nu ne pregtim ghetuele, moul s-ar
putea s ne tearg de pe lista sa ! Poate rmnem fr daruri ! spuse ngrijorat Ioana .
Fetele au uitat de bucuriile zpezii i au intrat n cas . Cu rbdare i cu atenie
au lustruit ghetuele i le-au aezat lng u . La cin, Ioana spuse :
__ Mam, era s uitm c seara aceasta e magic ! Dac nu ne pregteam, Mo
Nicolae nu ne mai aducea nimic ...
__ Aa este ! spuse mama . Noroc de mine ... Dac nu v aminteam, pe cine ddeai
vina ?
__ Vina era a noastr ! tiam c este seara de 5 decembrie, dar ne-am luat cu joaca
, a zis Cristiana cu glas stins .
__ Bine ! Bine ! V cred ! Acum pregtii-v de culcare . tii c Mo Nicolae nu
poate fi vzut . Dac v gsete treze, pleac la alt cas !
Ioana i Cristiana au ascultat sfatul mamei . i-au verificat ghetuele ca s se
asigure c sunt la locul lor, apoi s-au culcat . tiau c moul cel misterios va sosi . Nu
le dezamgise niciodat . Sperau doar s nu le aduc i nuielua ! Au fost fete cumini i
asculttoare, dar ... Visau la clipa n care se vor trezi i vor gsi n ghetue darurile lsate
de Mo Nicolae .

VISUL MPLINIT
Era seara de 5 decembrie . Un ger npraznic transforma stropii mici de ploaie n
la crimi ngheate . Mai trziu vor ajunge stelue argintii i vor mpodobi copacii i aleile
.
n casa Iuliei era cald i mirosea a vanilie i a scorioar de la prjiturelele
pregtite de mama pentru marea srbtoare ce va urma . Fetia, fredonnd un cntec vesel,
i lustruia cu atenie ghetuele . i-ar fi dorit foarte mult s-l ntlneasc pe Mo Nicolae
i s-i spun ct de asculttoare i de harnic este ea, acest ghemotoc ! Dar oboseala o
rpuse i Mo Ene o conduse n lumea viselor .
Prin gerul cumplit se zrea, apropiindu-se uor, un mo mic, cu barba lung i
alb, sprinten, cu ochi scnteietori, mbrcat ntr-un costum rou ca de foc . Purta un sac
mare n spate . Parc era desprins dintr-o poveste !
Mo Nicolae intr n casa fetiei. Sttu pe gnduri . Nu tia ce s-i pun n ghetue.
Deodat, privirea i-a fost atras de carnetul de note . Deschizndu-l, calificativele de FB au
nceput s danseze, oferindu-i moului un spectacol superb . nelegnd c este vorba de o
feti silitoare, cuminte i ambiioas, i-a umplut ghetuele cu cri, dulciuri i jucrii , apoi
a plecat la ali copii .
Primul lucru pe care l-a fcut Iulia cnd s-a trezit, a fost s mearg i s-i
controleze ghetuele . Nu mic i-a fost mirarea cnd a descoperit ce era n ele !
__ Mam ! Mam ! Mo Nicolae exist ! A venit ! Iat cte lucruri minunate mi-a
adus ! a exclamat fetia .
__ Ai vzut ? Dac ai fost feti asculttoare, moul i-a ndeplinit multe dorine ! i-a
spus mama .
__ Sunt foarte fericit ! Promit c voi fi mereu printre primii elevi din clas !

1)Alcatuieste o compunere ,de 30-35 de randuri,cu titlul "PADUREA

MEA..."
In redactarea compunerii urmaresti reperele:
* viziunea personala asupra elementelor cadrului;
* inlantuirea logica a ideilor;
* ordonarea detaliilor;
* folosirea figurilor de stil si a imaginilor artistice.
2)Scrie o compunere, de 30-35 de randuri,cu titlul "COPILARIA
MEA..."
In redactarea compunerii urmaresti reperele:
* viziunea subiectiva asupra "cadrului" natural ales;
* ordonarea detaliilor;
* utilizarea figurilor de stil si a imaginilor artistice.
3)Scrie o compunere cu titlul "O ZI LA STANA ", in care sa relatezi
intamplarile (reale sau imaginare) la care ai fost martor intr-o vacanta
de vara.
Inredactarea compunerii urmaresti reperele:
* crearea unui cadru adecvat;
* inlantuirea logica a secventelor;
* ordonarea detaliilor;
* folosirea figurilor de stil studiate.
4)Alcatuieste o compunere, de 30 de randuri, cu titlul "ARIPI DE
ZAPADA", in care sa descrii o zi de iarna, asa cum ti-o imaginezi tu .
In redactarea compunerii urmaresti reperele:
* viziunea subiectiva asupra "cadrului" pentru care ai optat;

* inlantuirea logica a ideilor;

* ordonarea detaliilor;
* folosirea figurilor de stil adecvate.

5)Alcatuieste o compunere, de 30-35 de randuri, cu titlul

"INSPRE MUNTI..."in care sa descrii peisajul montan iarna.
In redactarea compunerii urmaresti reperele:
* viziunea subiectiva asupra elementelor cadrului descris;
* inlantuirea logica a ideilor;
* ordonarea detaliilor;
* folosirea adecvata a figurilor de stil invatate.
6)Scrie o compunere , de 30-35 de randuri, cu titlul
"FRUNZELE PLANG...", in care natura sa devina expresie a
starii sufletesti.
In redactarea compunerii, vei urmarii reperele:
* viziunea subiectiva asupra faptelor si elementelor descrise;
* inlantuirea logica a ideilor;
* ordonarea detaliilor;
* folosirea adecvata a figurilor de stil studiate.
7)Scrie o compunere , de 35 de randuri, cu titlul "VALURI DE
ZAPADA".
In redactare urmaresti reperele:
* viziunea subiectiva asupra elementelor cadrului descris;
* inlantuirea logica a ideilor;
* ordonarea detaliilor;
* folosirea adecvata a unor figuri de stil studiate.

SCRIERI IMAGINATIVE (compuneri) ---- titluri:

a) TRISTETEA UNEI SALCII --descriere sau naratiune;
b) UN APUS DE SOARE ---descriere;
c) MUZICA NOPTII ---descriere;
d) UN OBICEI STRAVECHI - CRACIUNUL ---naratiune si
descriere;
e) O ZI PERFECTA ---descriere;

f) UN INGER PRINTRE NOI ---descriere sau / si naratiune;

g) UN PRIETEN MODEL ---descriere;
h) ORASUL - UN SPATIU AL NEPASARII ---descriere sau/ si
naratiune;
i) UN AJUTOR NESPERAT ---naratiune.studiate.

EXPRESII FRUMOASE PENTRU COMPUNERI

Am renunat la ghilimele.
Nu sunt neaprat epitete, comparaii, personificri, dar ele pot schimba frumuseea
unei compuneri. Copiii sunt atrai s lectureze pentru a gsi cele mai frumoase i
neobinuite alturri de cuvinte i vor cuta singuri (fr ndemnul nostru) astfel de
expresii pentru a le folosi n textele lor. Colegii lor trebuie s vad c au cele mai reuite
compuneri!

IARNA
*Cumplita iarn
*Acopermnt pufos de omt gros
*Lungi troiene cltoare
*Fulgii zbor, plutesc n aer ca un roi de fluturi albi
*Zale argintie
*Ca fantasme albe plopii nirai se pierd n zare
*ntinderea pustie
*Doritul soare
*Oceanul de ninsoare
*Viscolul chiuia
*Lumina cenuie a serii
*Vntul rece, mic uor crengile goale ale copacilor
*Ce e zpada? Lacrimi ngheate
*Stelue mici i albe, plutesc n zbor legnat pn departe n zri
*Mantie alb
*Cerul e ca leia
*Viscolul se nteete
*Amurgul serii se ntinde ca un zbranic sur

*Omtul scrie sub picioare

*Cerul se oglindete n neaua strlucitoare
*nfurat ntr-o mantie de lumin, fr s-i pese de ger, soarele cltorete
deasupra tuturor
*Pulbere de zpad
*Fulgi mari ca de vat
*Stelue argintii
*Sniuele zboar fr oprire
*Ninge ca-n poveste
*Plapum alb i moale
*Zpada scnteiaz
*ntindere lucie de zpad
*Copaci de zahr, cmp de cristal, iaz de oglind
*Iarna-i grdinar vestit....
*S-a aternut zpad nemiluit i cade, cade puzderie, mrunt i deas ca fina la
cernut
*Pdurile par cercelate cu flori de zahr i de corcodu
*Ninge cu fulgi mari, care parc se joac de-a prinselea prin aer
*Covor moale i pufos
*Pdurea alb, scnteind n mii de luminie, seamn cu un castel din basme
*ntunericul fr fund al nopilor de iarn
*Zpada jucu
*Zpada ncarc cmpiile n semn de belug
*Colnicele dorm sub zpada de trei palme
*Zpada jucu
*Din courile caselor se nal lene fumul
*Vnt iute i rece
*Din norii albi sgeteaz ace de gha
*Fulgi uori i albi ca florile de cire
*Pmnt somnoros
*Suflarea dumnoas a crivului

PRIMVARA
*Pomii i mbrac haina cu flori i frunze verzi
*Psrile zboar vesele nspre razele aurii
*Razele aurii bat n geamurile caselor
*Rndunica cea voioas la noi iari a sosit
*Tuturelele se-ngn
*Mii de fluturi vezi zburnd
*Prin livezi albinele i-au pornit colinda
*Iarba a prins col fraged i nou
*Cocorii sosesc din deprtri cu lumina prea alb i fierbinte n aceast adevrat a
lor ar, veche i neuitat
*Floarea pur din livezi
*Livada nsorit cu copaci tineri i zveli, cu iarba moale
*Flori de mueel mrunte ca nite bumbi aurii nconjurai de cununie albe
*Se scutur din salcmi o ploaie de miresme
*Primele frunzulie s-au deschis spre lumina cerului ca nite ochiori verzi
*Muguraii dezmierdai de soare ncep a se umfla de bucurie
*Psrile dau triluri prelungi artnd nesecata bucurie de a tri

*Pasrea cnta ca o chemare nebiruit a frumuseii i tinereii

*Pe ferestrele caselor nvlete lumina nou ca o fulguire de aur
*Ieim i noi ca gzele la soare
*Praiele primverii curg cntnd i scnteind
*Soarele cnt prin crengi
*Stpnitorul lumii se ridic pe cer ntr-o revrsare de lumin
*Vzduhul e limpede ca lacrima
*Ciocrlia umple vzduhul de cntare
*Cea dinti raz s-a mpletit pe frunze
*Mireasma crinilor albi, singuratici cu potirul plin de colbul aurului mirositor
*Rndunica taie vzduhul ca o sgeat
*nfurat ntr-o mantie de lumin, soarele cltorete deasupra tuturor
*Milioane de flori cheam cu miresme dulci zburdlnicia copiilor, odihna
vrstnicilor, amintirile btrnilor
*Vesela natur
*Soare dulce
*Ploaie de miresme

VARA
*Vzduh ncins de aria amiezii
*Lanurile au culoarea aurie
*Lanuri bogate, presrate ici-colo cu maci roii
*Cldur nbuitoare
*Amiaz ucigtor de arztoare
*Saorele i cumpnete pe albastrul ters al cerului discul su alb de lumin topit
*Soarele cobort n sacii de aur, mine va fi pine
*Soarele strecurndu-se printre stnci
*Soarele rsri nfocat, vrsnd parc flcri
*Cerul de sticl, nflcrat usuc totul
*Grnele coapte i sun povara
*Sub coviltirul cerului trosnind cldura verii se coc roadele pmntului
*Pe esurile nesfrite, lanurile par de aur
*Grnele aurii ateapt somnoroase seceriul
*Cerul uria de cristal
*Cldur cotropitoare
*Nopi cu cerul spuzit de stele
*Marea cu valuri nspumate
*Nisipul plajei fin i argintiu
*Rcoarea codrilor nesfrii
*Soarele s-a oprit n cretetul cerului i de acolo dogorete vzduhul
*E var, pretutindenea e var,
i patria te cheam s colinzi
S bei dintr-a fntnilor oglinzi
Cnd aria se tolnete-afar.

TOAMNA
*Mireasm mbttoare

*Pcl albstrie
*Cdeau frunzele nucilor c-un fel de grab
*Razele palide ale soarelui
*Brum argintie
*Podoab zdrenuit
*Frunza cdea, legnndu-se n aer ca o arip de fluture
*Miresme de toamn blnd
*Aer curat i rcoros
*Viforni pgn
*Frunzele nglbenite cad legnndu-se
*Ciorchini cu boabe mari i lungi
*Frunzele cdeau strecurndu-se ca o oapt, ca o rugciune, aternndu-se ntr-un
lvicer pe deasupra cruia vntul alearg grbit
*Frunzele cad legnndu-se ca o arip de fluture, aninndu-se de ramuri ca cernd
ajutor
*Gutui amrui cu puf galben ca de pui
*Toamna mn psrile cltoare spre rile calde
*Stoluri dese
*Vl de btum argintie mi-a mpodobit grdina
*Norii suri i poart plumbul
*Porumbul tremur pe cmp
*Cmpia se culc sub ploi i zloat
*Arborii i dezbrac frunziul i atept goi, drdind de frig, hainele noi ale
primverii viitoare
*Ploaia rece i subire
*Ceaa lptoas
*Dealuri zgribulite
*Toamna mprtie arome dulci i amrui
*arini zdrenuite
*Merele ncovoiau crenguele ca cerceii cu grele nestemate
*Toamna cea ntunecat
*Codrul a prins a-i lepda frunza
*Toamn mohort cu vnturi mari, tnguitoare
*Tot cerul parc s-a pornit pe plns
*Ceaa umed i deas
*Toamn aspr ca un bici
*Cer de plumb
*Afar-i toamn, frunz-mprtiat,/Iar vntul zvrle-n geamuri grele picuri.
*....rndunelele se duc,/Se scutur frunzele de nuc,/S-aaz bruma peste vii...
*Frunza tnjea, se nglbenea
*Iazurile s-au acoperit cu o pnz subire de verdea
*Ierburile ascunse se clatin blnd
*Nuci lemnoase, mbrcate n cmi zdrenuite
*Zimii de ghea ai Luceafrului de sear

ANIMALELE
*Albin cu aripi de borangic
*Psri albe i cenuii, galbene i trandafirii, albastre i negre
*Psri cu picioare lungi, subiri ca nite rigle de-un metru

*Peti subiri i argintii ca lamele de cuit

*Psri singuratice
*Psri mrunte ct nuca
*O gnganie mic, fr strlucire, rotund, ca o smn
*Picioruele fragede
*Ochiorii mruni ct nite fire de colb
* i scld cu mulumire trupul ntr-o pictur de rou
*Celul, plin de mirare, a plecat dnd din coad bucuros
*Slbatic, ager armsar
*Cocorii vslesc cu aripile lor mari i obosite
*Aripi cu fonet de mtase veche
*Ochii lupului strlucesc lacomi
*Albina-cel mai mare inginer de sub cer
*Veveria-un ghem de blni de culoarea flcrii cu coada stufoas adus pe
spinare, cu un cpor minuscul n care licreau ochiorii, ca dou boabe de ploaie sau de
lacrimi
*Se furi pe o creang subire
*Face o sritur pe o creang joas n nlime ca i cum puful ei de flacr s-ar
desprinde i ar pluti n sus
*Inimioara ei de puior al fagului, al pdurii i al primverii
*Gndcel cu mustile de a
*Crbu cu barb n hinu aurie
*ncep a rsuna mii i mii de glasuri, de ciripiri, de triluri i de ecouri
*Bondari catifelai
*Libelule cu aripi strvezii
*Siluete fugare ale caprelor negre
*Boturile catifelate ale turmelor
*Capul cu botul mic, catifelat i umed
*Blana moale, mtsoas
*Cprioara i azvrle picioarele n fug fulgertoare, n salturi ndrznee, se
avnt ca o sgeat
*Boii sunt mici, aproape nite viei i merg ncet, suflnd aburi groi pe nri
*Iepurii sreau ca lcustele
*Boii l privec duios, suflete mute, poate-i nelegeau vorbele i l iertau pentru
loviturile pe care le dduse pn atunci
*Mieii negri i crei bigie subirel
*Un pui de cine lup, frumuel, dar nevolnic nc cu una dintre urechi ascuit n
sus, cu cealalt pleotit
*Privighetoarea, cntreaa nopilor
*Ciocrlia, ctreaa luminii i a muncii
*Ciocrlia i porni cntecul n puzderia de aur
*Pui mic i fricos
* Muget nbuit de durere
*Zbieret adnc, sfietor
*Lupul poposete pe labe, n hiuri i privete nemicat
*Veveria hoinrete ca o deucheat, pdurea ntreag
*Rndunica tie vzduhul ca o sgeat

COALA

*Clinchetul cristalin al clopoelului

*Noutile ascunse ntre coprtele crilor
*Sunetul vesel al clopoelului
*Lumea crilor
*Bucuria rentlnirii cu coala, cu colegii
*coala, grdin nfloritoare
*n clas e linite deplin
*Poarta colii devine nencptoare pentru mulimea de copii i prini
*Culoare strlucind de curenie
*Geografia, joc minunat, cel mai frumos dintre toate
*Cartea pe care m necjeam, urmrind cu degetul i cu priviri mirate, buchii
mari, ntortocheate i crligate ca nite gngnii, era abecedarul
*Ceas al luminii i al nelegerii celei mari
*Pe foile albe se zresc stilourile ca nite arme prsite
*C nu este alta mai frumoas i mai de folos n viaa omului zbav, dect cetitul
crilor

PATRIA
*Plaiurile umbrite ale munilor
*Codri dei, adnci, nestrbtui
*Muchiul e moale ca perna de puf i izvoarele albe ca spuma laptelui
*Ecouri argintii i line ca ntr-un vis
*Iarba gras
*Frumoas mi-e ara strveche,
ntins pe muni i pe vi
Cu fete cu flori la ureche
Cu mndri i ageri flci
*Pmnt frumos, bogat i darnic
*ara rde cu rset de lumin
*Codri nestrbtui unde muchiul e moale ca perna de puf
*Izvoare ca spuma laptelui
*Ape frumos curgtoare i limpezi ca cristalul
*Bucovina, inut de basm
*Dulcea i frumoasa Bucovin
*Argeul, cltor fr odihn, trece opotind pe spintectura vilor
*Ape cu alunecri domoale
*Dunrea, btrnul fluviu-ca o panglic azurie-linitit, larg, are aspectul unui lac
frumos, poleit de razele soarelui
*Delta Dunrii aste un adevrat paradis la rsritul soarelui
*Dealurile i luncile pline de frumusei
*Brganul ncepe n pragul fiecrei case i se termin n nori
*mpria holdelor i a apelor curgnd linitite
*Lacuri cu ape nenchipuit de limpezi
*es ntins n miez de var, cu grnele aurii, ateptnd somnoroase seceriul i
micndu-i mustile lungi n somn
*Din dealurile scldate n soare, nete murmurul izvoarelor
*Pieptul de piatr al Munilor Carpai
*Munii Fgra sunt pmntul romnesc cel mai aproape de cer
*Vrfurile munilor, rnduite asemenea unor ceti greu de cucerit

*Imaginea unui apus de soare printre munii ncrcai de zpad cnd crestele
primesc strluciri de diamant
*Carpaii cu fruntea de zpezi
*Pduri nesfrite se nal ntre cer i pmnt
*Arborii sunt drepi ca nite lumnri care ard cu flacr verde
*Magazinele cu vitrinele lor largi se scald n zeci de culori
*Imaginea glgioas a unui ora tnr
*Sporete frumuseea rii
*Vuietul molcom al vntului prin crengi
*Popor harnic, cuteztor i curat
*Trebuie s fim mndri de frumuseea nemrginit a pmntului nostru
*ara nu se servete cu declaraii de dragoste, ci cu munc cinstit i la nevoie cu
jertf. Munca cinstit, viaa curat, iubirea de semeni, mplinirea datoriilor pe care le
avem-adic faptele-acestea nseamn patriotism, nu vorbele dearte
*Leagn romnesc
*Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie
ara mea de glorii, ara mea de dor?
Braele nervoase, arma de trie,
La trecutu-i mare, mare viitor!
*Tainice i minunate glasuri miestre
*Patria este cel dinti i cel din urm cuvnt al omului.
*Verzi sunt dealurile tale, frumoase pdurile i dumbrvile spnzurate de coastele
dealurilor, limpede i senin e cerul! Munii se nal trufai n vzduh, nopile ncnt auzul
i ziua farmec vzul.

SENTIMENTE EXPRIMATE N CUVINTE

*Eram fermecai de atta frumusee
*Plini de fericire
*Bucurie trist
*Micare neostenit
*Simmnt struitor i neneles
*Chuiam de bucurie
*Tremuram din toate mdularele
*Rou ca racul fiert
*mi venea s m ascund de ruine
*Mi-erau dragi ca lumina ochilor
*Rmase mpietrit
*nmrmurit de groaz
*Plini de ncntare
*i-a luat inima n dini
*Inima i btea mai tare ca niciodat
*Vocea tremurnd
*Ochii n lacrimi
*Pe feele tuturor se vedea fericirea
*Simmnt struitor de mil
*Ochi ndurerai
*Ochii surdeau de fericire
*Picuri mari, lacrimi de fericire, izvorau n netire din ochii lui

*Ca toate fpturile apsate de necazuri, s-a nchis n sine

*ngduitor i tcut
*Rscolit de amrciune
*i-a scos focul de la inim
*Erau veseli i lucrau cu nsufleire
*Scrbit de fapta cea rea
*Picturi de nelinite
*Tcerea tainic

LUPTA, DOMNITORUL NDRGIT

*Domnitor viteaz i nelept
*Oaste nou iei ca din pmnt
*Calul n spume
*Clre trudit
*i preuia pe oameni nu dup ceea ce erau, ci dup omenia lor
*Drz aprtor al pmntului strmoesc
*Lupttor de seam pentru realizare nzuinelor poporului
*Sabia lui fulgertoare, pe dumani i-a pus sub glie
*tefni se ridica ca un stejar tnr
*Neam de viteji, mndri i netemtori de moarte
*Dumani apigi
*Au nvlit ct frunz i iarb
*Au luptat cu o ndrjire fr seamn
*Dumanii zdrobii, cad ca nite spice de securi lovii
*Turcii, spaima popoarelor, se visau cuceritorii lumii
*Clrei cu chipul rotund i privirea semea
*Pletele i curgeau pe spatele mpltoat ca valurile unui pru
*tefan cel Mare - Soarele Moldovei
*Iancu de Hunedoara - S-a stins lumina lumii
*Strigtul de trmbi d de tire s se gteasc de lupt
*Freamt de arme
*Pnz mictoare de sgei
*Lupt oarb, dezndjduit
*Potop de oaste
*Ostai puini, dar inimoi, ncercai n lupt, cu mult iubire de ar i hotri cu
toii a-i da scump viaa
*Cumplit a fost lupta
*Loviturile care curg ca grindina le iau vzul
*Rzboiul bntuia de atta amar de vreme
*Tunurile ltrau a moarte zi i noapte i stropeau foc peste necazul soldailor
*Rostogoliri repetate de foc, schije, gaze i oameni care urlau, venind la mcel ziua
i noaptea
*Dumani amestecai cu pmntul
*Pierderi nspimnttoare
*Dumanii se arunc unii spre alii, putile bubuie, spngile se-nroesc. Pe luciul de
oel al putii se prelinge sngele

ELEMENTE DE PORTRET
*Ochii triti se lumineaz de o bucurie neateptat
*Se uit ncreind uor sprncenele
*Se arta mustrare n ochii si
*Tria singur, ca un leu mbtrnit
*Fecior alb ca spuma laptelui
*Prul blai ca razele lunii
*Privire plin de duioie i ngrijorare
*Ochi mari, glei, umbrii de gene lungi
*n ochii acestor oameni minunai strlucea bucuria unei mpliniri
*Priviri tinereti
*Ochii rspndesc duioie i blndee, unite cu o luntric hotrre de a nvinge
suferina
*Ochi mici, albatri m sfredelesc cu privirea
*Ochii luceau ca dou mrgritare
*Pr de aram
*Obrajii roii ca para focului
*Barb sur
*Glas cntrit
*Ochi blnzi i mngietori
*Ochi limpezi ca o zare albastr
*Ochi tinereti i curioi
*Era n privirea lui tria omului contient c trebuie s nving orice greutate
*Privirea ei licrea de bucurie
*Faa cu ovalul prelung
*Palid, cu faa crispat de durere
*Chipul nvluit ntr-o lumin cald
*Chipul fericit
*Zmbetul cald de lumin
*Zmbet linititor
*Mama zmbi luminat
*Om cu suflet ales
*Priviri tioase
*Fire deschis i sincer
*Sprinten ca un flciandru
*Prieten vechi, om simplu, cu inima de aur
*Are vrful limbii muiat n usturtura vorbelor de duh i gura poleit cu legende
*Ru cum e fierea
*Ager la minte i harnic
*Om simplu ca n fiare
*Rumen la obraz
*Obraji prlii de soare
*Obrajii se aprind i din ochi parc le ies scntei
*Minile ei harnice trebluiesc de zor cu micri largi i fine
*Minile mamei m-au vrjit
*Mama, fiina care i-a dat via, te-a nvat s mergi, s rzi, s vorbeti
*Tnr plpnd i nalt, cu prul bogat i ondulat, vistor, hotrt
*Tnc blnel, cu capul mare i privirea sfioas
*Pletele lui albe i cree parc sunt nite ciorchini de flori albe
*Ochi blnzi i mngietori

*Domn crunt, cam posomort la nfiare

*Brbat gras, dei tnr, foarte vorbre i foarte vesel
*Om n floarea vrstei
*Umeri lai i puternici
*Mini puternice cu degete prelungi i pline de nerbdare
*Femeie subire, puin ncruntat, cu minile micue, atrnnd stinghere
*Mic i ndesat
*Privire senin
*Nalt, usciv
*Prul alb i cre

FENOMENE ALE NATURII

*Fuioare de nori izvorsc din adncuri
*Norii greoi nu au astmpr
*Bulgrele de aur scptase de amiaz
*Vntul ndoaie copacii pn aproape de pmnt
*A rsrit soarele, razele lui alearg spre pmnt
*O linie de foc brzdeaz cerul
*Picturi mari i rare
*Perdea de ap
*Cerul se nsenineaz
*Florile-i scutur capetele ude
*Soarele se ivete printre norii pufoi i alburii
*Un tunet rzle rscoli clocotitor nemrginirile rotunde
*Deodat, peste firea ntreag se dezlnuie furtuna
*Artileria cereasc
*Fulgere puternice spintec vzduhul
*Urletele vijeliei ncepur a-i potoli glasul
*Zbuciumul codrului se potoli
*Muzica mprteasc a vntului de pe culmi
*ncep crengile s se mite ca nfiorate de o suflare de vnt
*Viscolul s-a pornit deodat ca i cum s-ar fi deznodat toate baierile cerului
*Vntul i plesnea i-i ciupea ca nite cauciucuri ntinse de pratie, drept n obraz
*Zpada se rsfira, se rsucea ca un burghiu usturtor n pieptul i umerii lor
*Soarele scpt dup culme
*ntunecime viorie
*Vntul nu mai cltina nici o frunz
*Norii se ngroau, mncnd albastrul cerului
*Ploaia curgea tot mai dens
*Din deprtri izvorau sgei lungi de aur, fulgernd n sus, n nori, i n jos n
oglinzile de ap. Rpitul ploii a ncetat
*Undeva, pe un col de aur a aprut curcubeul
*Cea dinti raz strpunse vzduhul
*Negurile se las predeluind zrile
*Noapte lucie pe o lume ca din poveti
*Uriaul policandru al cerului i aprinde, una cte una, luminile, ca ntr-o
nemsurat sal de dan
*Lumina se cerne din ce n ce mai dens

*Cea dinti raz de soare s-a mpletit pe dnsa, ca o srm de aur, fcnd-o s
tremure de fericirea unei asemenea atingeri
*Norii fugeau gonii de vnturile din nlimi
*Cerul era greoi ca de bumbac

Fericirea bradului ntre copii

Este iarn Pdurea este acoperit de o mantie alb. Brazii mpung falnici cerul cu
vrfurile lor, suportnd greutatea omtului aezat pe crengi asemeni unei plapume. Printre brazii
btrni i semei i-a fcut loc un pui de brad.
Acum este un brdu voinic, dar se plictisete amarnic printre brazii btrni, mai ales c
auzise de la cei mai n vrst poveti despre locuri unde este veselie mare, sunt muli oameni i
mai ales muli copii. Mai auzise el c nu toi brazii pot face cltoria spre acele locuri unde
brduii de vrsta lui sunt mpodobii cu veminte luminoase strlucitoare, pe crengile lor sunt
prinse tot felul de bunti iar ntr-una din nopi vine un mag btrn cu barba alb i aeaz sub
poala lui protectoare daruri pentru cei care locuiesc n acea cas.
Imaginaia lui l fcea s viseze zilnic la acele locuri.
-Mai spune-mi buno! Mai povestete-mi despre acele trmuri! Cum pot ajunge i eu
acolo? Cine este moul cu barba alb? Ce sunt copii? Cndncepu el irul ntrebrilor.
-Uor puiule! i spuse cu blndee n glas bunica. Uor, c nu pot s-i rspund la toate
odat. Stai linitit i ascult-m.
-Gata bunico, te ascult.
-Mai nti trebuie s tii c aceast cltorie se face doar odat pe an, atunci cnd oamenii
srbtoresc Crciunul, iar moul cu barba alb este Mo Crciun. Moul acesta le ndeplinete
copiilor dorinele pe care acetia i le-au transmis atunci cnd i-au scris moului spunndu-i ce-i
doresc s le aduc ca rsplat pentru faptul c au fost cumini i asculttori. Nu este mai mare
bucurie pentru cei dintre noi care ajung acolo, dect s poat s priveasc i s simt bucuria
copiilor atunci cnd se trezesc i alearg la poalele bradului s deschid cadourile aduse de
Moul.
-Bunico pot s-i scriu i eu o scrisoare? Dar o primete sigur? Cnd are timp bunico s
citeasc toate scrisorile i s ndeplineasc toate dorinele?
-Poi dragul meu! Moul primete absolut toate scrisorile, le citete pe toate i
ndeplinete toate dorinele.
Aa c brduul se apuc de scris:
Drag Moule, te rog s faci n aa fel nct eu s fiu cel ales pentru a merge n cltoria pe
care unii dintre noi o fac de Crciun. Te anun c am fost un brdu cuminte, c mi-am ascultat

prinii, am fost politicos cu cei mai n vrst, i multe altele, iar apoi trimise scrisoarea lui
Mo Crciun.
Se apropia Crciunul iar brduul fremta de nerabdare gndindu-se cu team c n-o s fie
ales dar i cu sperana c i se va ndeplini dorina. Cu dou zile nainte de Crciun n pdure sosi
pdurarul. Cei btrni tiau c acesta a venit s aleag brduii care vor ajunge s nfrumuseeze
gospodriile oamenilor. Printre cei alei se numra i brduul nostru. Nu-i mai ncpea n
crengue de bucurie. Mai c uit s-i ia la revedere de la cei dragi.
-La revedere mmico, tticule, bunico, bunicule, la revedere la toat lumea. Am s v
povestesc cum a fost. V las, trebuie s plec.
Ce nu-i spuseser cei mai n vrst era faptul c nici unul dintre cei plecai nu s-au mai ntors,
dar nimic nu egala mndria de a fi ales s aduci bucurie copiilor.
Cltoria n-a fost lung. Brduul nostru a ajuns la o familie numeroas. A fost pus ntr-o
magazie, care nu semna deloc cu un loc unde el s- i desfac mndru crengile, oricum nu cel
mai potrivit. Toat lumea se ocupa cu ceva, dar nimeni nu prea s-l bage n seam i pe el, mai
puin o mogldea care se uita pe un geam de la magazie. Era seara de ajun, a doua zi era
Crciunul i nimic din ceea ce i povestiser ai lui nu se ntmpla. Ba nu, iat c spre el se
ndreapt stpnul casei iar n urma lui ori mai bine spus agat de poalele hainei, mogldeaa
care l spionase de cnd venise. L-a luat i l-a dus n camera cea mai mare din cas. n ncpere
focul arunca lumini jucue, era cald i plcut i de cum intrar nuntru imediat se trezi
nconjurat de ceilali copii.
Au nceput s-l mpodobeasc, i-au pus ghirlande, stelue, globuri colorate, luminie care
plpiau asemeni stelelor pe care el le vzuse n nopile senine cnd, pn s adoarm asculta
povetile bunicii si privea cerul plin cu stele, lumnri colorate. Ba n vrf i-au pus cea mai
frumoas stea din cte vzuse el pn atunci. Ce mndru era el de vemintele pe care le avea.
S-a nnoptat de-a binelea. Toi din cas au plecat la culcare i adormiser, numai mogldeaa
se ncpna s rmn treaz ateptnd s-l vad pe Mo Crciun. ntr-un trziu adormi i el aa
c brduul nostru atepta acum singur, fremtnd de nerbdare sosirea moului. Oare o s vin
pe aici mai nti sau o s vin abia la urm? Dar dac nu-i mai rmne timp s vin i pe la mine?
Dac vine, pe unde o s intre, pentru c gospodarii au ncuiat ua si ferestrele iar n cmin arde
focul, n-o s se ard?
n timp ce brduul nostru i punea tot felul de ntrebri, totul se lumin afar, o lumin
magic, focul din cmin pli i pe horn cobor un mo plinu, cu veminte roii, barba alb i
avnd n spate un sac plin cu tot felul de lucruri.
- Acesta s fie Mo Crciun? se ntreb n gnd brduul.
-Ho! Ho! Ho! Ce faci drguule? Frumoase veminte ai! spuse moul. Da, eu sunt Mo
Crciun.
-Mulumesc c mi-ai ndeplinit dorina.
-Nu ai pentru ce puiule! Acum trebuie s m grbesc pentru c mai am de mers i n alte
case.
Spunnd acestea moul aez la poalele brduului o mulime de cutii frumos mpachetate i
plec.
Dimineaa, cum se ivir primii zori, mogldeaa fu primul care s-a trezit i a alergat
mpiedicndu-se n pijmlue la brdu. Cnd a vzut cadourile a scos un strigt de bucurie care
i trezi pe ceilali i n cteva clipe toi se aflau n jurul bradului, fiecare mai curios dect cellalt
s vad ce i-a adus Mo Crciun.
Nu avea cuvinte n minte braduul, cu care s descrie bucuria din jurul su, s descrie
strlucirile din ochii celor mici atunci cnd deschideau o cutie i nuntru gseau o jucrie,
dulciuri sau alte lucruri pe care ei i le doriser, voioia acestora cnd s-au prins de mini i au
nceput s se nvrt n jurul lui.
De asemenea nimeni nu putea descrie fericirea brduului care se simea prta la toat
bucuria din jurul su, nconjurat de atta veselie i voie bun, nct orice urm de ndoial pe care
o avusese cu privire la faptul c povetile bunicii n-ar fi adevrate, dispruse.

Spaima

Anul trecut, de Crciun, ca n fiecare an de altfel, am mers la munte, la nite prieteni

de-ai mamei: Cristina i Costel. Ei au doi copilai cu care eu m neleg foarte bine i nu ne
certm de la nimic.
n preajma Crciunului, la Borca, se pregtesc, pe lng mncrurile tradiionale i
hainele de srbtoare. Nu pot s uit ce am pit chiar n ajunul Crciunului.
Costel, gazda noastr, ne-a promis cu o sear nainte c ne nsoete la o ceremonie
specific muntelui, ntr-un sat nvecinat. Bucuroi, ne-am trezit dis-de-diminea, ne-am
mbrcat i noi cu haine tradiionale date de Cristina i am plecat.
Cnd am ieit pe poart, Cristina mi-a spus s-mi mai iau o cciuli c iarna la munte
este frig i oricum nu putem merge cu maina. Am ignorat cele spuse de ea i mi-am vzut
linitit de bulgrii mei de zpad.
Ajuni la marginea satului am vzut mult lume adunat. ntrebnd ce ateapt, mi-au
spus c de acolo plecm mpreun cu mai multe snii. Am mai stat puin, timp n care ne-am
mprietenit i cu ali copii, apoi ne-am ncolonat vreo zece snii i am pornit la drum. Nu tiam
c urcm pe munte, unde se vedeau numai nmei de zpad.
Dup mai multe ore de mers, timp n care am cntat, am chiuit i s-au spus fel de fel de
ntmplri i pilde, am ajuns pe un platou unde era un foc mare, deasupra cruia se nvrtea n
voie un viel, era amenajat o scen i mult lume adunat. Uitndu-m de jur-mprejur, am
observat c nu eram n vrful muntelui, ci chiar eram nconjurai de muni, iar drumul pe care
venisem parc trecea prin munte.
La un moment dat, primarul satului lu microfonul, inu un discurs, apoi o formaie de
cluari ncepu spectacolul. n timp ce prinii erau ateni la spectacol, copiii participau la un
concurs de oameni de zpad. Eu, dorind s-i ntrec pe toi, i omul meu s fie mai frumos, miam luat cciulia i fularul de la gt i i le-am pus omului de zpad.
ntr-adevr omul meu de zpad era cel mai frumos, dar cnd aproape de premiere un
vuiet nprasnic se auzi, muzica ncet s cnte i toat lumea intrase n panic. Cnd am auzit-o

pe Cristina spunnd c vine avalana am fugit repede la sanie, cu toate c nu prea tiam ce este.
Toat lumea fugea disperat, caii i ei erau speriai, dar eu voiam s m ntorc s-mi iau cciula.
Deodat, un om din sat m-a luat i mi-a artat ce se ntmpl. Uitndu-m n spate am
vzut un nor alb-cenuiu care se apropia cu repeziciune.
- Hai, mi spune btrnul, c-i dau cciula mea!
- S mergem! i-am spus.
Odat ajuni la marginea satului de unde am plecat, i-am auzit vocea mamei care m
cuta disperat. Ea a trecut pe lng mine dar nu m-a recunoscut. Cum era s m recunoasc cu
cuma btrnului pe cap?
Cnd am strigat la ea, ct era de suprat, a izbucnit n rs. M-a luat n brae i m-a dus s
m vad i ceilali ce caraghioas eram. Dac mi mai luam o cciul, acum nu mai eram de rsul
lor!
A doua zi am plecat acas s ne pregtim i noi pentru Revelion. Oare cine o s poarte
cciulia i fularul meu dup ce se topete zpada?

Introducerea elevilor n tehnica elaborrii unei compuneri

(stabilirea subiectului, realizarea documentrii i ntocmirea planului,
redactarea sau expunerea oral)
Prof. Cornelia Banu
coala de Arte i Meserii Biu, Maramure
n condiiile n care coala contemporan deplaseaz accentual de pe
memorarea unei cantiti de cunotine pe dezvoltarea gndirii creatoare, pe
nsuirea metodelor i tehnicilor muncii intelectuale, pe dobndirea deprinderilor de
munc independent, elevul devine participant activ la propria formare, iar
profesorul se situeaz pe o poziie nou, aceea de ndrumtor al elevului; el i
transmite noiunile fundamentale, l narmeaz cu metode i tehnici de studiu, l
nva cum s nvee.
Din aceast perspectiv, compunerea, ca obiect de nvmnt, capt sarcini
sporite. Pe lng nsuirea exprimrii corecte, orale i scrise, a elevilor, activitile
specifice disciplinei vizeaz dezvoltarea imaginaiei i gndirii acestora, formarea
deprinderii de a-i ordona logic ideile, de a le dezvolta, de a crea, dup posibilitile
fiecruia, contribuind astfel, alturi de celelalte obiecte, la formarea personalitii
copiilor.
Priceperile i deprinderile care se formeaz n orele de compunere nu vin
numai n ajutorul nsuirii temeinice a limbii i literaturii romne, ci constituie un
sprijin valoros n nelegerea i aplicarea cunotinelor dobndite la alte discipline.
Compunerile sunt comunicri reduse sau ample, rezultate n urma unui proces
de elaborare, prezentate oral (expuneri) sau scris (compuneri propriu-zise), prin care
se asigur transmiterea unui volum de informaii.

Dup gradul de participare al elevilor, compunerile se clasific n:

Compuneri colective (planul i redactarea sunt realizate cu participarea
ntregii clase);
Compuneri semicolective (planul este realizat colectiv, dar redactarea este
individual) ;
Compuneri individuale (planul este realizat colectiv, dar redactare este
individual) ;
Compoziiile (planul i redactarea se realizeaz individual).
Compoziiile se ealoneaz pe cicluri de nvmnt, clase, n funcie de
particularitile psihice ale elevilor i de gradul de dificultate, prin mbinarea
principiului concentric cu cel liniar.
Programele de nvmnt prevd ca activitatea profesorilor s nceap cu
operaiunile de antrenare a elevilor n exerciii pregtitoare, continund cu
introducerea lor n tehnica elaborrii de compoziii propriu-zise, apoi cu corectarea i
discutarea acestora i terminnd cu evaluarea lor.
Dobndirea deprinderilor de a compune nu e posibil dect punnd elevii
sistematic n situaia de a exersa, de a-i formula gndurile n mod explicit n
propoziii, n texte coerente.
Tehnica elaborrii compoziiilor nu se nsuete prin nvarea unor noiuni
teoretice, ci punnd elevii s lucreze, s opereze, s exerseze continuu n
conformitate cu propria lor individualitate i originalitate.
Iniierea n tehnica elaborrii compunerii presupune stimularea gndirii
independente, a viziunilor personale, a sentimentelor elevilor, ei fiind ndrumai n a
observa, a aprecia cu sensibilitate i a reflecta asupra celor observate pentru a reui
s exprime ct mai bine ceea ce observ, simt i gndesc.
Iniierea i exersarea n tehnica compunerii este un act de durat i implic:
a) iniierea n tehnica compunerii i a adunrii materialului pentru a compune;
b) iniierea n tehnica dispunerii i a aranjrii (nlnuirii) materialului ntr-o
comunicare scris sau oral, n tehnica stilizrii sau rostirii acesteia;
c) iniierea n modalitile de elaborare a diferitelor tipuri de compunere.
Aceast activitate se concretizeaz n practica colar printr-o pregtire
indirect cu caracter permanent i printr-o pregtire direct sistematic privind
narmarea elevilor cu cunotine despre structura compunerilor i elaborarea lor.
Pregtirea indirect are un aspect permanent i const n efectuarea zilnic la
lecie a urmtoarelor activiti mai importante:
- formarea la elevi a deprinderilor de a observa i de a compara fenomenele
observate pentru a le putea aprecia;
- formarea la elevi a capacitii de a generaliza, de a formula singuri concluzii;
- dezvoltarea vocabularului elevilor;
- formarea i dezvoltarea gustului pentru citit i a deprinderilor de munc
independent;
- efectuarea de diferite exerciii pentru dezvoltarea vorbirii elevilor, pentru a-i
putea exprima observaiile i concluziile.

Pregtirea direct sistematic urmrete transmiterea de cunotine teoretice

despre structura unei compuneri, ndrumri despre tehnica elaborrii compunerilor.
Se realizeaz prin lecii speciale despre compuneri i structura lor sprijinindu-se pe
studiul unor buci de lectur, pentru a porni de la exemple concrete pe baza crora
elevii i dezvolt observaia i apoi capacitatea de generalizare.
Leciile speciale despre tehnica elaborrii unei compuneri abordeaz
urmtoarele probleme:
a) Cerinele generale ale oricrei compuneri:
- tema sau subiectul;
- documentarea (sprijinirea pe un volum de observaii, fapte, idei);
- unitatea compoziional;
- exprimarea corect.
b) Prile componente ale unei compuneri i coninutul fiecrei pri:
- introducerea care conine scurte informaii asupra problemei sau subiectului
ales;
- cuprinsul n care se dezvolt subiectul sau tema prin nlnuirea faptelor, a
aspectelor;
- ncheierea care cuprinde scurte aprecieri, concluzii personale despre cele
tratate n cuprins.
c) Proporia unei compuneri:
- necesitatea realizrii unui tot armonios printr-o dozare a prilor componente
(introducerea i ncheierea ocup un loc mai restrns dect cuprinsul).
n leciile de familiarizare a elevilor cu structura unei compuneri se recomand
alctuirea unui plan dezvoltat pe baza unor texte studiate n care s fie marcate
prile componente ale textului respectiv.
Elevii asist la demonstraii practice n care se elaboreaz n clas compuneri,
profesorul, prin metoda expunerii, dnd indicaiile necesare pentru fiecare etap ce
trebuie parcurs.
Etapele privind elaborarea unei compuneri i indicaiile necesare ce se pot da
sunt urmtoarele:
1. Alegerea, formularea i analiza subiectului
Alegerea subiectului constituie punctul de plecare n elaborarea unei
compuneri. Subiectul fie c este impus, fie c este liber ales, trebuie s strneasc
interesul celui ce trebuie s elaboreze compunerea. Formularea subiectului trebuie s
fie clar, cci el indic liniile directoare ale tratrii lui.
Citind i recitind subiectul, elevii trebuie s neleag bine ceea ce se cere prin
formularea lui, trebuie s se hotrasc asupra coninutului, s tie ceea ce vor s
spun n tratarea lui. Ei trebuie s neleag sensul literal al formulrii subiectului i
s surprind problemele care vor constitui pilonii de susinere n activitatea de
investigare a ideilor.
nelegnd bine subiectul, elevii pot trece la etapa urmtoare a elaborrii
compoziiilor.
2.
Documentarea i cutarea ideilor, activitate care n tratatele clasice se
numete inveniune.

Documentarea const n cutarea faptelor, a exemplelor necesare pentru a

rspunde la solicitrile subiectului; presupune adunarea observaiilor, gndurilor,
sentimentelor, prerilor, cunotinelor n legtur cu subiectul stabilit i formularea
lor sub forma unor idei, a unor propoziii.
nvnd zi de zi la toate obiectele, elevii i mbogesc cunotinele, se
documenteaz. Din aceste cunotine i din altele obinute din lecturile crilor, din
spectacolele pe care le-au vzut sau ascultat, din observaiile lor, elevii le vor alege
pe acelea de care au nevoie n alctuirea compunerii cerute.
Documentarea sau strngerea materialului n legtur cu un anumit subiect se
poate face n mai multe feluri:
a)
citind (recitind) cartea, lecia, notiele sau vizionnd filmul, spectacolul n
care se gsesc cunotinele de care au nevoie. Lectura trebuie s fie activ,
orientat permanent de problemele generale conturate deja n minte cnd
s-a analizat formularea subiectului. n momentul n care s-a ntlnit o
informaie, un exemplu, n legtur cu problemele aflate n atenia
elevului, aceasta se noteaz pe fi (pe maculator) sub forma unei
propoziii sau grupuri de propoziii. n cazul n care pe parcursul lecturii se
ntlnesc cuvinte cu sens necunoscut sau neclar este indicat cercetarea
dicionarelor.
b)
alegnd din memorie impresii, amintiri cu privire la subiectul compunerii.
Valorificarea experienei personale constituie o surs de documentare
pentru orice tip de subiect i mai ales pentru acelea care se bazeaz pe
observarea realitii nconjurtoare. A folosi experiena personal n
documentarea pentru o compunere nsemn a ti s se interogheze aceast
experien n legtur cu problema pus n discuie, loc important avndu-l n
acest sens i imaginaia.
c)

observnd cu atenie faptele, obiectele, fenomenele naturii, fiinele despre

se vrea s se scrie.
Materialul adunat, precum i gndurile i sentimentele elevilor sunt
notate sub forma unor idei n ordinea n care au fost gsite ele. De pild,
pentru o compoziie cu titlul A venit toamna elevii i vor nota ideile
referitoare la:

schimbrile ce au loc n natur:

se ntunec repede;
dimineile i nopile sunt mai rcoroase;
frunzele i schimb culoarea i cad.
preocuprile oamenilor:
strngerea recoltelor;
deschiderea colilor.

Materialul adunat trebuie ordonat dup un plan, deci elevii pot trece la
urmtoarea etap a elaborrii compunerii.
3. Alctuirea planului sau dispoziiunea
Faptele, ideile descoperite n timpul documentrii trebuie ordonate edup un
plan, astfel nct compunerea s aib trei pri: introducere, cuprins i ncheiere.

Introducerea trebuie s strneasc interesul, curiozitatea cititorilor, dar s i

pregteasc povestirea ntmplrilor care urmeaz. nrt-o compunere narativ,
introducerea indic, de regul, timpul, locul unde se petrec faptele, principalele
personaje.
Cuprinsul este partea cea mai dezvoltat i cea mai important a unei
compuneri. Faptele trebuie prezentate n mod logic, gradat, ntr-o anumit ordine
nct desfurarea ntmplrilor s strneasc interesul. n aceast parte a
compunerii un rol foarte important l au amnuntele semnificative.
Profesorul trebuie s le atrag atenia elevilor c personajele i ntmplrile
dintr-o compunere nu trebuie s se confunde cu cele din realitate, cci ei (ca autori
ai compunerii) au adugat elemente noi, rezultate al imaginaiei lor, sentimente i
gnduri proprii.
ncheierea este ultima parte a unei compuneri, de obicei fiind foarte scurta,
care conine soluionarea ntmplrilor povestite n cuprins, preri, sentimente
proprii n legtur cu subiectul tratat.
Planul de idei trebuie s fie unitar, ideea general fiind plasat n centrul
compunerii, asigurnd astfel claritate i armonie compunerii.
Alctuirea planului de idei i mai ales organizarea acestora, fiind o operaie
original, trebuie s izvorasc din subiectul compunerii i s aib o nlnuire logic,
fireasc, natural.
Un posibil plan pentru o compunere cu titlul Prima zi de coal:
-

Introducere:
cum au ateptat elevii prima zi de coal;
cu ce gnduri s-au trezit n acea diminea.

Curpins:
cnd, cu cine, pe unde au mers spre coal;
ce fceau elevii i prinii lor n curtea colii;
cum s-a desfurat festivitatea de deschidere a noului an colar;
ce au fcut elevii dup ce au intrat n clase.

ncheiere:
ce i-a impresonat mai mult n acea zi;
gnduri de viitor.

Dup etapa ordonrii ideilor ntr-un plan, elevii se afl n faza final a
procesului de elaborare a compunerii, aceea de dezvoltare a ideilor n cuvinte, a
redactrii compunerii.
4. Elocuiunea sau stilizarea
Este etapa de elaborare propriu-zis.

n cazul n care compunerea se elaboreaz i se susine oral, vorbim despre

elocuiune. n cazul n care compunerea se elaboreaz (se redacteaz) n scris, ntr-o
form corect, coerent, artistic vorbim despre stilizarea compunerii.
Practica colar trebuie s foloseasc ambele modaliti, avnd n vedere
disponibilitile lor formative .
Elaborarea oral a unei compuneri dezvolt la elev capacitatea de a vorbi liber
n public, care se formeaz n timp, prin repetate exerciii. De asemenea, dezvolt
ncrederea elevilor n forele proprii, curajul. Elaborarea oral are i unele efecte
negative, cci poate favoriza graba, neatenia, nerespectarea regulilor gramaticale,
aspecte care pot fi prevenite cu tact, pedagogic, de ctre profesor.
Elaborarea scris avantajeaz mai mult elevii, crendu-le un climat mai puin
tensionat i oferindu-le posibilitatea de a relua ideile, n scopul clarificrii lor i a
expresiei. Formularea n scris a ideilor, n cuvinte, propoziii, fraze, presupune
respectarea mai multor cerine:
- folosirea unui vocabular adecvat n funcie de coninutul compunerii i ceea ce
exprim (consultarea dicionarelor);
- respectarea normelor gramaticale, a normelor ortografice i de punctuaie
(folosirea ndreptarului ortoepic, ortografic i de punctuaie);
- n cazul folosirii citatelor sau a unor cuvinte, expresii ce aparin unor autori,
punerea lor ntre ghilimele;
- adoptarea unui stil potrivit, n concordan cu subiectul compunerii; folosirea
unei exprimri clare, corecte, ngrijite prin alegerea potrvit a substantivelor,
adjectivelor i verbelor, prin evitarea unor construcii de fraze prea lungi, a
repetiiilor suprtoare.
n legtur cu aezarea textului n pagin, li se atrage atenia elevilor asupra
esteticii compunerii:
- scrierea titlului la mijlocul rndului, n partea de sus a paginii;
- gruparea ideilor ce pot conine mai multe propoziii sau grupuri de propoziii n
cte un aliniat nou;
- scrierea literelor, cuvintelor, corect i cite, fr tersturi i pete;
- evitarea prescurtrilor de cuvinte (doar abrevierile menionate n ndreptar).
Practica redactrii compunerii n scris confirm c la o prim formulare
a ideilor textul este imperfect, el putndu-se mbunti prin recitire i corectare.
De aceea se recomand ca prima redactare a compunerii s fie efectuat pe
maculator, dup care, citind i recitind textul, se pot corecta eventualele greeli
de ortografie, se pot elimina repetiiile suprtoare, se pot mbogi unele idei.
Dup ce textul a fost recitit, corectat, mbunatit, se poate transcrie.
n timpul redactrii, profesorul are rolul de a supraveghea elevii, de a-i ndruma
individual i discret.
Majoritatea leciilor de compunere fiind lecii n care se exerseaz tipuri
de compuneri studiate, nu se impune efectuarea n clas a tuturor etapelor
amintite.
Astfel, n clas pot fi discutate titlul i formularea subiectului, poate fi
adunat materialul i elaborat planul, urmnd ca redactarea s se efectueze acas.
Alte ori, elevii consult materiale, elaboreaz planul compunerii i l consult pe
profesor nainte de a trece la redactare.
Atunci cnd deprinderile de la compuneri sunt formare, ntreaga
activitate de compunere este trecut pe seama elevului, profesorului revenindu-i
sarcina controlului i evalurii.

Eliminarea efectelor negative n elaborarea unei compuneri

-

PROF. GURAN FLORENTINA

- Priceperile i deprinderile care se formeaz n orele de compunere nu vin numai n

ajutorul nsuirii temeinice a limbii i literaturii romne, ci constituie un sprijin valoros i
n aplicarea cunotinelor dobndite la alte discipline.
-

Compunerile sunt comunicri reduse sau ample, rezultate n urma unui proces de
elaborare, prezentate oral (expuneri) sau scris (compuneri propriu-zise), prin care se
asigur transmiterea unui volum de informaii.
Compoziiile se ealoneaz pe cicluri de nvmnt, clase, n funcie de particularitile
psihice ale elevilor i de gradul de dificultate, prin mbinarea principiului concentric cu
cel liniar.

Programele de nvmnt prevd ca activitatea profesorilor s nceap cu operaiunile de

antrenare a elevilor n exerciii pregtitoare, continund cu introducerea lor n tehnica
elaborrii de compoziii propriu-zise, apoi cu corectarea i discutarea acestora i
terminnd cu evaluarea lor.

Dobndirea deprinderilor de a compune nu e posibil dect punnd elevii sistematic n

situaia de a exersa, de a-i formula gndurile n mod explicit n propoziii, n texte
coerente.

Tehnica elaborrii compoziiilor nu se nsuete prin nvarea unor noiuni teoretice, ci

punnd elevii s lucreze, s opereze, s exerseze continuu n conformitate cu propria lor
individualitate i originalitate.
Pregtirea indirect are un aspect permanent i const n efectuarea zilnic la lecie a
urmtoarelor activiti mai importante:
formarea la elevi a deprinderilor de a observa i de a compara fenomenele observate
pentru a le putea aprecia;
formarea la elevi a capacitii de a generaliza, de a formula singuri concluzii;
dezvoltarea vocabularului elevilor;
formarea i dezvoltarea gustului pentru citit i a deprinderilor de munc independent;

efectuarea de diferite exerciii pentru dezvoltarea vorbirii elevilor, pentru a-i putea
exprima observaiile i concluziile.

Pregtirea direct sistematic urmrete transmiterea de cunotine teoretice despre

structura unei compuneri, ndrumri despre tehnica elaborrii compunerilor. Se realizeaz
prin lecii speciale despre compuneri i structura lor sprijinindu-se pe studiul unor buci
de lectur, pentru a porni de la exemple concrete pe baza crora elevii i dezvolt
observaia i apoi capacitatea de generalizare.
Elevii asist la demonstraii practice n care se elaboreaz n clas compuneri, profesorul,
prin metoda expunerii, dnd indicaiile necesare pentru fiecare etap ce trebuie parcurs.

Etapele privind elaborarea unei compuneri i indicaiile necesare ce se pot da sunt

urmtoarele:
Alegerea, formularea i analiza subiectului
Alegerea subiectului constituie punctul de plecare n elaborarea unei compuneri.
Subiectul fie c este impus, fie c este liber ales, trebuie s strneasc interesul celui ce
trebuie s elaboreze compunerea. Formularea subiectului trebuie s fie clar, cci el
indic liniile directoare ale tratrii lui.

Documentarea i cutarea ideilor, activitate care n tratatele clasice se numete

inveniune.

Documentarea const n cutarea faptelor, a exemplelor necesare pentru a rspunde la

solicitrile subiectului; presupune adunarea observaiilor, gndurilor, sentimentelor,
prerilor, cunotinelor n legtur cu subiectul stabilit i formularea lor sub forma unor
idei, a unor propoziii.
Materialul adunat trebuie ordonat dup un plan, deci elevii pot trece la urmtoarea etap
a elaborrii compunerii.

Alctuirea planului sau dispoziiunea

Faptele, ideile descoperite n timpul documentrii trebuie ordonate edup un plan, astfel
nct compunerea s aib trei pri: introducere, cuprins i ncheiere.

Introducerea trebuie s strneasc interesul, curiozitatea cititorilor, dar s i pregteasc

povestirea ntmplrilor care urmeaz. ntr-o compunere narativ, introducerea indic, de
regul, timpul, locul unde se petrec faptele, principalele personaje.

Cuprinsul este partea cea mai dezvoltat i cea mai important a unei compuneri.
Faptele trebuie prezentate n mod logic, gradat, ntr-o anumit ordine nct desfurarea
ntmplrilor s strneasc interesul. n aceast parte a compunerii un rol foarte
important l au amnuntele semnificative.

ncheierea este ultima parte a unei compuneri, de obicei fiind foarte scurta, care conine
soluionarea ntmplrilor povestite n cuprins, preri, sentimente proprii n legtur cu
subiectul tratat.

Planul de idei trebuie s fie unitar, ideea general fiind plasat n centrul compunerii,
asigurnd astfel claritate i armonie compunerii.

Alctuirea planului de idei i mai ales organizarea acestora, fiind o operaie original,
trebuie s izvorasc din subiectul compunerii i s aib o nlnuire logic, fireasc,
natural.

Elocuiunea sau stilizarea

Este etapa de elaborare propriu-zis.

n cazul n care compunerea se elaboreaz i se susine oral, vorbim despre elocuiune. n
cazul n care compunerea se elaboreaz (se redacteaz) n scris, ntr-o form corect,
coerent, artistic vorbim despre stilizarea compunerii.
Practica colar trebuie s foloseasc ambele modaliti, avnd n vedere disponibilitile
lor formative .
Elaborarea oral a unei compuneri dezvolt la elev capacitatea de a vorbi liber n public,
care se formeaz n timp, prin repetate exerciii. De asemenea, dezvolt ncrederea
elevilor n forele proprii, curajul. Elaborarea oral are i unele efecte negative, cci poate
favoriza graba, neatenia, nerespectarea regulilor gramaticale, aspecte care pot fi
prevenite cu tact, pedagogic, de ctre profesor.
Elaborarea scris avantajeaz mai mult elevii, crendu-le un climat mai puin tensionat i
oferindu-le posibilitatea de a relua ideile, n scopul clarificrii lor i a expresiei.
Practica redactrii compunerii n scris confirm c la o prim formulare a ideilor textul
este imperfect, el putndu-se mbunti prin recitire i corectare. De aceea se recomand
ca prima redactare a compunerii s fie efectuat pe maculator, dup care, citind i
recitind textul, se pot corecta eventualele greeli de ortografie, se pot elimina repetiiile
suprtoare, se pot mbogi unele idei.
Dup ce textul a fost recitit, corectat, mbunatit, se poate transcrie.
n timpul redactrii, profesorul are rolul de a supraveghea elevii, de a-i ndruma
individual i discret.
Majoritatea leciilor de compunere fiind lecii n care se exerseaz tipuri de compuneri
studiate, nu se impune efectuarea n clas a tuturor etapelor amintite.
Astfel, n clas pot fi discutate titlul i formularea subiectului, poate fi adunat materialul
i elaborat planul, urmnd ca redactarea s se efectueze acas. Alte ori, elevii consult
materiale, elaboreaz planul compunerii i l consult pe profesor nainte de a trece la
redactare.
Atunci cnd deprinderile de la compuneri sunt formare, ntreaga activitate de compunere
este trecut pe seama elevului, profesorului revenindu-i sarcina controlului i evalurii.

PRIMVARA

Un vnt cald care adie uor printre ramurile nmugurite ale copacilor parc optete
tuturor:,, A sosit primvara!
Razele blnde ale soarelui timid nc alearg jucue printre firele rzlee de iarb .Primii
ghiocei i arat sfioi cpuorul ctre cerul senin. Zilele reci ale iernii , cu ninsori nesfrite i
cer cenuiu, s-au dus. Acum, o cldur plcut mngie ntreaga natur, care revine la via.

Boabele mrunte de smarald cu care s-au ncrcat pomii se desfac n minuni albe i trandafirii,
scldndu-se n lumina aurie a soarelui.Astfel, ntreaga natur pare a fi mpodobit cu straie de
srbtoare.
Pdurea se trezete i ea, sevele proaspete ale pmntului explodeaz, acoperind totul cu
un covor proaspt i verde, presrat cu flori multicolore. Aerul se umple de parfum i roiuri de
fluturi i albine se joac, parc, de-a prinselea prin vzduh.Psrile cltoare revin din rile
calde, aducnd pe aripile lor strlucirea i lumina soarelui.
Apele, desctuate de gheurile iernii, se trezesc la via . Izvoarele curg repede, n valuri
nspumate, cntnd parc, prin susurul lor cristalin, bucuria ntregii naturi.
Totul n jur e viu, colorat i proaspt. Intreaga natur revine la via anunnd cu fal sosirea
primverii.

PRIMVARA

A sosit mult dorita primvara.

Soarele i face loc printre norii cenuii . El trimite cteva raze aurii spre ntinderea
argintie, destrmnd n firicele subiri haina alb a pmntului.
Din pmntul moale i proaspt ca o catifea, ies fire subiri i fragede de iarb.Crengile
copacilor se gtesc cu straie noi, verzi, de srbtoare.Pe cerul ca o petal de nu-m-uita se vd
psrile care s-au ntors la locul copilriei. Ele ne ncnt cu glasul lor fermector, mprtiind
armonia peste ntreaga ar.
Gndcei mruni se nclzesc la soare, gze mici miun pe lng tulpinile florilor, iar
albinele adun cu spor polenul din gingaele flori.
Primvar, tu trezeti ntreaga natur la via i strecori n sufletele noastre o und de
fericire i speran! Cu toii suntem bucuroi de sosirea ta!

Scrisoare ctre tine, prietene

M adresez ie, prieten deocamdat necunoscut, cu dorina vie de a te cunoate i de a lega
mpreun o prietenie durabil, cci, cum spune proverbul ,, Prietenia e un dar de pre, iar eu
ador darurile...
Dar, mai nti, s m prezint: m numesc GOGU ANDREI- MIHAI i sunt elev n clasa a III-a
B, la S.A.M. ,,Nicolae Stoleru, din localitatea Baia, judeul Suceava. M strduiesc zi de zi s
obin rezultate bune la nvtur i s fiu disciplinat, varianta a doua nereuindu- mi
ntotdeauna. Sunt, deci, un biat normal, ca i tine i ca toi alii de aceast vrst, care are ca i
preocupare extracolar- n principal,- pasiunea pentru minunata lume a vieuitoarelor, n special
a psrilor, al cror miraj al zborului ncerc s-l desluesc mereu. Sacrific totul pentru pasiunea

aceasta, care a devenit pentru mine aproape un mod de via: timpul pe care l-a putea petrece la
joac cu mingea, cu prietenii, jocurile pe calculator. M informez mereu din enciclopedii i de pe
Internet, rmnnd uimit n faa uimitoarelor secrete ale lumii naripatelor. Pentru a cunoate
practic obiceiurile i evoluia lor, chiar cresc civa porumbei i specii diferite de gini i alte
psri de curte. Dorina mea arztoare este ca atunci cnd voi fi mare, s devin medic veterinar
sau fermier, la o mare ferm de psri. Toi cei apropiai mie m ndeamn s studiez ct mai
mult, pentru a- mi mplini visul.
A dori ca, prin intermediul Proiectului Naional ,, Prietenie i cunoatere, pe care ni l-a
prezentat doamna noastr nvtoare, Mihaela Gogu, s te cunosc, s-i aflu pasiunile, visurile.
Vreau s- mi spui ce crezi despre acest demers ndrzne, de a ne cunoate de la distan.
Cu prietenie,
Andrei

SCRISOARE PENTRU TINE

Drag coleg de la coala Lilieti- Bicoi sau de altundeva, m- am gndit mult nainte de a
ncepe aceast scrisoare, care cred c i va aduce un zmbet sincer pe fa.
M numesc BTLAN DUMITRIA i sunt elev n clasa a III- a B, la S.A.M. ,,Nicolae
Stoleru, din localitatea Baia, judeul Suceava. Sunt o fat care se strduiete mult la nvtur,
s fie mereu printre primii din clas, att la lecii, ct i la toate activitile extracolare.Depun
mult efort n acest sens i sunt bucuroas c m susin n tot ceea ce fac dragii mei prini. Acas,
mai am o surioar: pe Narcisa. Ca i pasiuni, i pot spune c mi place mult s citesc, dar i s
desenez. Ca i tine, cred, mai iubesc mult sportul, dar i muzica. Serbrile colare realizate
mpreun cu doamna nvtoare au fost pentru mine reale motive de srbtoare.
M- a bucura dac mi- ai rspunde la acest demers al meu i mi- ai transmite cte ceva din
ceea ce te preocup. M- a incitat aceast idee a Proiectului Naional ,,PRIETENIE I
CUNOATERE, de a ne mprieteni, copii din diferite zone ale rii. Ce frumos va fi atunci
cnd vom realiza o mare HOR A PRIETENIEI! ... Am o idee n acest sens, s se realizeze o
medalie simbolic, care s fie trimis de ctre fiecare coal participant, iniiatorilor proiectului,
care s aib meniunea ,, CAVALER AL ORDINULUI PRIETENIEI. Multele medalii ce vor fi
strnse la final, aezate ntr- un cerc simbolic i reunite ntr- o fotografie, vor transmite gndurile
noastre de bine, sincere i curate, de copii, care cred n virtuile acestui dar minunat,
PRIETENIA.

Cu prietenie,
DUMITRIA
PRIETENIA
Prietenia e un dar de pre,
Ce e gsit cam rar n lume.

i de l ai, s- l preuieti,
Cci nu- i un dar pentru oricine.
De ai un prieten bun, cinstit,
Te bucur i fii voios!
i tu, la rndul tu s fii
Cu dnsul om, c- aa- i frumos!
S te ajute, s- l ajui,
La bine, la fel i la greu,
i cnd pui seara, capul jos,
S - i vin- n gnd prietenul tu!

PRIETENUL ADEVRAT
M- am ntlnit ieri, pe srada mea,
Cu un biat cam zdrenros...
La nceput, m tot privea,
L- am privit i eu, dar curios.
S- a apropiat ncet de mine,
Dar eu repede m- am ferit,
Cci n- a fi suportat nici gndul
De-a discuta c- un... ,, murdrit.
Dar, n acel moment, ca fulger,
O motoret m- a izbit
i am czut cu capul, vai,
Pe trotuar, ngrmdit.
i nimeni nu m- a ridicat
i nimenea nu m- a privit,
Dect...surpriza cea mai mare,
Acel biat, cam ponosit.
Cu vorbe blnde, cu glas moale,
La spital el m-a nsoit
Apoi mi-a anunat prinii
Despre- accidentul ce-am pit.
Pe urm- abia, am neles,
Ce suflet are- acel biat.
i chiar de e mai necjit,
E acum un prieten minunat.

AUTOPORTRET
Sunt o feti micu
i toi spun c sunt drgu.
Am chipul rotund, deschis
i ochii cprui- nchis.
Prul lung i ondulat,
St pe spate, rsfirat,
Am statura potrivit,
De toi eu sunt ndrgit.
Sunt bun, prietenoas,
Darnic i omenoas,
Cum e tot poporul meu,
Cci romnc sunt i eu!

S FIM PRIETENI!
S fii nconjurat de prieteni
E visul oriicrui om.
Cci prietenii i sunt aceia
Ce- i nsoesc al vieii drum.
Dar prietenii adevrai
Sunt greu de ntlnit n via
i de i ai, s- i preuieti,
i s le dai i tu pova!
S fim prieteni buni, cinstii,
S druim doar buntate,
S ajutm, s respectm,
i prietenul ne va fi frate!

Drag prietene,
De pe plaiuri de legend, din prima capital a Moldovei, unde marele domnitor, tefan cel
Mare, i-a nvins pe ungurii nenfrntului- pn atunci- Matei Corvin, i scriu o scrisoare, ce cred
c te va incita.
Nu tiu cine eti, nici cum ari, care i sunt preocuprile, pasiunile, aspiraiile. Bnuiesc, ns,
c eti tot un copil (mai mare sau mai mic ca mine), care iubete viaa, cerul i pmntul,

vieuitoarele, muzica izvoarelor i susurul vntului printre frunze. Sper c ai preocupri i de

actualitate- cititul, vizionarea unor emisiuni la TV, jocurile la computer...
Dac nu te pasioneaz nimic din toate acestea, nu e nimic. Cam tot ceea ce am expus mai sus
ndrgesc eu i nc ceva n plus: mi place s scriu- versuri, mici texte, gnduri ascunse ale
mele...ndrznesc s sper c acestea toate, strnse n ,,Caietul inimii mele- aa cum l- am
denumit, vor fi poate publicate vreodat, aa cum m- a ncurajat doamna mea nvtoare.
Ca s- i faci o imagine asupra portetului meu fizic, o s- i sugerez o imagine de copil blond,
cu faa oval i ochii albatri, vistori, de statur potrivit. Mi- e necaz uneori, cnd colegii m
strig ,,ngeraul- cuvnt preluat de la doamna profesoar de religie...Dar aa sunt colegii mei,
cei 25, din clasa mea, a III-a B i i iubesc pe fiecare, cu bunele i cu relele lui.
Nutresc sperana c mi vei scrie i tu multe lucruri i c un sentiment frumos ne va uni, un
sentiment nobil, care va face s ne bat inimile la unison, atunci cnd vom opti ,,PRIETENUL
MEU.
Cu prietenie,
IONU ZAHARIA
PRIETENII
Doi copii, pe srad,
Tare s-au certat.
I- am vzut i eu
i m- au intrigat.
i strigau injurii,
Ba s-au i btut,
I- am privit mirat,
Cum s- au ciondnit.
Printre dini, ntruna,
Ei i-au reproat
C s-au prt doamnei
Cnd i-a ascultat.
Tabla inmulirii
Ei nu au tiut
Pentru c asear
S-au jucat prea mult.
Ba nici la romn
N-au tiut citi,
Iar pe la tiine
Tema nu au scris.
Am aflat, uimit,
Privind cearta lor,
C ei sunt prieteni,
Buni, de ajutor.
n gndul meu, ns,
Eu m-am ntrebat

Ce prietenie
Oare i-a legat?
Cci e bine-n via
S alegi persoane,
Care te ndeamn
Doar la lucruri bune.
Pe aceia doar
S poi s-i numeti
Prieteni minunai
i s i cinsteti!

\
PRIETENII
Toi oamenii, n via
i caut un prieten,
Pe care s- l iubeasc
i s l preuiasc.
Cci, dintre vieti,
Doar oamenii, se pare,
Au un dar aparte
Numit,, COMUNICARE.
i doar comunicnd
i poi gsi un prieten
Ca s mprteti
Greul i- amarul vieii.

VISUL
Am visat asear
C m- am ntlnit
C- un biat nalt
Care mi-a zmbit.
El era prietenul
Ce l- am ateptat,
Care mai apoi
M-a i ajutat.
Visul meu, pesemne,

A avut un rost,
Cci Andrei, vecinul,
Prieten de- atunci mi-a fost.

Drag prietene,
Eu sunt Mdlina Gogu, o mic feti din localitatea Baia, judeul Suceava, un inut de
legend, cu care noi, locuitorii, ne mndrim, cci aici marele domnitor tefan cel Mare
l-a nvins ntr- o vestit btlie pe craiul ungurilor, Matei Corvin. n urma acestei victorii,
domnul Moldovei a construit, dup binecunoscutul su obicei, o biseric: Biserica Alb, n care
i acum se mai oficiaz slujbe religioase
Satul meu e un sat de es, situat n podiul Sucevei,ns aici depresiunea se mbin armonios
cu dealurile, nu departe zrindu- se i culmile maiestuoase ale munilor Neamului i
Dornelor.M bucur c stau ntr- o zon de vis, cu aer curat, nepoluat, ca n alte pri, aglomerate.
Pdurile de foioase i conifere din apropierea satului asigur un aer ozonat. Sub poala pdurii,
susur lin apa rului Moldova, n care petii noat zglobii.
S -i spun cte ceva despre mine. Sunt elev n clasa a III-a B, la S.A.M. ,,Nicolae Stolerucoala din centrul localitii i am o nvtoare de excepie- doamna Mihaela Gogu, foarte iubit
de ctre noi, toi. Ca s i faci o idee despre felul cum art, i voi descrie portretul meu fizic:
sunt nalt, cu faa alb i ochii cprui, cu prul lung, castaniu, de obicei mpletit n codie. Ca i
caliti morale, colegii i prinii mi-au spus c sunt bun la suflet, inimoas, prietenoas, sincer
i cu spirit de iniiativ, foarte vorbrea, dup cum cred c i- ai dat seama. nv bine- n
primele dou clase am luat Premiul I, cu toate calificativele FB.
Cred cu trie n reuita acestui proiect- ,,Prietenie i cunoatere- pe care ni
l- a prezentat doamna nvtoare i care a fost iniiat de nite domni profesori i nvtori de la
o coal de foarte departe de noi, de undeva de prin Bicoi, judeul Prahova. Doamna noastr nea artat pe hart cam pe unde ar fi aceast localitate i noi ne-am mirat de distana foarte mare ce
ne separ. Atunci , doamna nvtoare ne-a explicat scopul proiectului- schimburile de idei i
mbogirea orizontului nostru cultural, al copiilor din ntreaga ar.
M-am ridicat n picioare chiar n acel moment i am spus c orice distan se micoreaz,
atunci cnd nflorete floarea frumoas a prieteniei.
Ca atare, m- a bucura foarte mult dac scrisoarea mea ar avea ecou n inima ta, copile din
aceast ar!
Cu mult drag,
Mdlina Gogu

Dragi prieteni,
Pornind de la cunoscutele versuri ale poeziei Elenei Farago ,,Copil ca tine sunt i eu/ i- mi
place s m joc i mie, am ncercat s scriu aceast scrisoare.
Toi copiii pmntului sunt la fel, arat ntocmai, ca i fiine mici , ce trebuie ajutate, au
aceleai drepturi i ndatoriri.Copii fiind, ne place mult jocul, care este acum principala noastr
preocupare (cteodat, vai,ntrecnd timpul pentru nvtur!). Am luat, deci i eu, ca pe un joc,
dar unul fr reguli stricte, participarea la Proiectul Naional ,,Prietenie i cunoatere, care sper
c mi va da satisfacii nebnuite. Doresc s ntlnesc aici copii cu idei frumose, cu care s pot
mprti gnduri i sentimente, cu care s pot relaiona n cadrul activitilor att de incitante,
pe parcursul acestui an colar.
Eu sun Denisa- Ecaterina Chiriac, din clasa a III-a B, de la S.A.M. ,,Nicolae Stoleru, din
localitatea Baia, judeul Suceava. Acas ami am doi friori: pe Lavinia, din clasa
a V-a i pe Cornel, tot n clas cu mine, care se afl n plasament familial n familia noastr. Am
o familie minunat, doi prini care se strduiesc, n aceste vremuri mai grele, s ne ofere totul,
pentru ca noi s cretem fericii.
La coal, am 25 de colegi cu care m neleg bine i pe mama mea a doua, doamna
nvtoare Mihaela Gogu, pe care o iubesc i o respect foarte mult, nelegnd efortul pe care l
depune zi de zi pentru noi. Am desfurat mpreun cu clasa mea activiti colare i extracolare
deosebite: concursuri tiinifice, literare, artistice, drumeii i excursii de neuitat. Cu inimoasa
noastr nvtoare, am paricipat la zeci de proiecte internaionale, naionale, judeene i locale,
care pot spune c ne-au mbogit mult experiena de via.
Premiile i distinciile obinute de ctre mine i colegii mei sunt rsplata noastr de pre pentru
implicarea noastr n tot felul de aciuni.
Dar cred c am spus multe despre mine i colegii de clas, lucruri care se potrivesc multor
copii, de la colile din ara noastr. A vrea , dragi prieteni care- mi vei citi scrisoarea, s mi
rspundei, scriind despre voi, despre ceea ce facei zi de zi, despre coala unde nvai i
dasclii votri.
Cu sinceritate,
Denisa- Ecaterina Chiriac

Gnduri pentru tine, prieten netiut

Afar e o zi dulce de toamn trzie, iar eu, cu capul sprijinit pe mn, mrturisesc c am
czut n visare...
mi nchipui c la aceast or, o alt feti st la o mas, cu crile de coal n fa, dar cu
gndul departe, chiar la mine.
tiu c visez cu ochii deschii, cum m ceart des mama, dar mi place s cred c acolo,
departe, exist cineva, de aceeai vrst cu mine, care aspir la prietenia mea.
Prietenia- acest sentiment despre care am nvat la Educaie civic c este specific fiinelor, un
dar special, pe care nu toi oamenii l pot avea. Implic multe alte valori: sinceritate, ncredere,
respect reciproc...Dar acei care l primesc, trebuie s tie s l dea napoi, mbogit chiar cu alte
caliti.
Din suflet, a dori s te desopr, prieten de departe, de pe alte meleaguri romneti, s
mprtim mpreun gnduri i visuri, dorine, aspiraii.

Cu tot dragul,
Maria- Magdalena Marian
Drag prietene,
Mirajul copilriei ne poart zi de zi pe crri de joc i visare. Anii trec ns pe lng noi i
observm, chiar i aa, cuprini de febra voioiei permanente, c suntem mai mari cu un
anotimp, poate chiar mai nelepi.
Prinii i bunicii ne spun c acum este perioada cea mai frumoas pentru noi, care va strnge
n buchetul su amintiri preioase, pentru viaa ntreag.
Am nvat i la coal c cel mai frumos sentiment este la vrsta noastr prietenia. Ea face ca
doi copii, din amici s devin aproape frai, s i mpart totul, s aib aceleai nclinaii, visuri
i idealuri.
De aceea, cu toat sinceritatea, scriu acest scrisoare, din dorina de a- mi mai face cel puin
un prieten.
Te atept, prietene, s- mi rspunzi cu aceeai cldur, la invitaia mea de a ne cunoate i
lega o frumoas prietenie!
Cu cldur,
Rdanu Viviana

Dragul meu prieten,

Scriu aceast scrisoare cu ideea de a- mi mai gsi un prieten, un copil de vrsta mea, cu care
s mprtesc idei, sentimente i visuri.
Eu sunt Vlad Pascariu , un biat de 9 ani, nalt, blond, cu ochii cprui i un zmbet luminos
pe fa. mi place s cred c am un suflet bun, sunt nelegtor, inimos, harnic i sincer. Ca i
pasiuni, mi place mult fotbalul, dar i jocurile pe calculator. La coal, mi place mult
matematica, dar i s citesc multe lecturi suplimentare, la limba romn.
Acas, am o familie minunat. Doi prini iubitori i pe friorul meu mai mic, Lucian, care
nc nu a mplinit un an.
i-am dat multe detalii despre mine, ca s i faci o idee despre ceea ce sunt i ce mi place.
A dori s mi rspunzi, prieten netiut, s mi spui i tu despre tine lucruri incitante, pentru
ca ntre noi s se lege un frumos sentiment, cel mai nobil dintre toate, cum a spus domnul nostru
nvtor- PRIETENIA.
Cu prietenie,
Vlad Pascariu

Drag prietene,
De pe plaiuri sucevene, din prima capital a Moldovei, i scriu o scrisoare, prima adresat
unui prieten netiut.
Sunt convins c scrisoarea mea te va surprinde plcut, trezindu- i curiozitatea.
Ca s nu te ,,in mult pe jar, s-i spun cte ceva despre mine: sunt un biat n clasa
a II-a la coala din centrul localitii Baia (aici mai funcionnd nc 3 coli), care aere ca
pasiune principal jocul pe calculator. mi plac mult excursiile i drumeiile n aer liber, mai ales
prin pdurea din apropiere.Ca o subliniere: iubesc verdele naturii i de aceea sunt un mic
ecologist convins. Mai am prieteni- unul e chiar Vldu, colegul meu, dar sunt doritor de a- mi
mai face alii, cci, vorba proverbului ,, Prietenul adevrat la nevoie se cunoate, iar eu vreau
ca, la un necaz, s aib cine s mi vin n ajutor.
Fizic, sunt de nlime medie, am faa rotund, ochii cprui, prul castaniu.
Atept scrisoarea ta cu cel mai viu interes i sper s legm o frumoas prietenie.
Cu tot dragul,
Cristian Marian

PRIETENUL BUN
Prieten bun este acel
Care- i este de-ajutor,
Care te- nsoete- n via
Chiar de drumul nu- i uor.
i la ru, dar i la bine,
El e- alturea cu tine,
Nu se plnge, nu se cain
Chir de-n suflete e iarn...
i tu, deci, la rndul tu,
Fii acelai prieten drept,
Ofer-i sprijin la greu,
ncredere i respect!

ndrumtor: nv. Gogu Mihaela

Fiecare strop conteaz!

E diminea. ncepe o nou zi. Matei este somnoros. Mama lui vine la el n camer. Ea i
spune:
- Matei, e vremea s pleci la coal!
- O, iar la coal?
- Haide, haide c vei ntrzia. Du-te imediat la baie i spal-te cu ap pe fa i pe dini.
Somnoros, Matei se ndreapt spre baie. El deschide robinetul. Apa curge cu repeziciune. Se
spal i las robinetul deschis. Mama lui observ ceea ce a fcut i i zise :
- Matei, nchide robinetul !
- Dar mam, nu e important !
- Ba da, este.
- De ce este att de important apa?
- Fr ap nu poi tri. Apa este cel mai important lucru pentru noi oamenii i pentru vieuitoare
aa cum este aerul. Oamenilor le este foarte necesar pentru but i pentru activitile zilnice.
Animalelor le este necesar apa pentru but. Plantelor le este necesar apa pentru a se dezvolta.
Apa mai este necesar pentru producerea energiei electrice. Fr ap, pmntul ar fi un imens
deert, nu ar exista animale, dar nici oameni. Deci ea nu trebuie risipit. Ai neles Matei?
- Acum, da. Nu tiam attea lucruri. De acum nainte nu voi risipi apa.
Dragi copii, fiecare strop conteaz!
Socotinschi Laura-clasa a III-a A- Sc cu cls I-VIII nr 9 Baia Mare
Inst Antonela Cprar

Stop! polurii i defririi excesive

O echip de excursioniti se gndir ca n smbta asta s plece ntr-o
excursie n munii Carpai.

Pornir la drum. Andrei ntreb:

- De ce, unii oameni polueaz pdurea ?
- Pentru c unora nu le pas de mediu i nu sunt interesai de acesta ! zise Alex.
Ajunser n pdurea Carpailor.Ei se gndir s curee pdurea de gunoaie i s
planteze noi copaci n locul celor tiai.
- Ai avut o idee foarte bun copii! zise doamna nvtoare.
ncepur munca.Toat lumea era foarte ncntat de idee.
Se nserase. Treaba era pe sfrite i copiii au trebuit s se ntoarc la autocar.
Pornir spre cas cu gndul c vor mai reveni n acele locuri.
A fost cea mai frumoas excursie i copiii erau fericii c au fcut un lucru
bun ajutnd mediul nconjurtor.

Apa, sngele Pmntului

A fost demult, demult de tot un om cruia i plcea s cltoreasc.
El avea o soie frumoas, dar faptul c lui i plcea aventura iar ei deloc,
ea divor de el. Dar mai avea o bogie pe care el o ntreinea. n visele
aventurierului nostru era s ajung n centrul Pmntului.
ntr-o zi venise o scrisoare. Era de la mama lui:

Drag fiule,
Am aflat de visul tu de la fosta ta soie. De aceea i-am trimis aceast
scrisoare pentru a afla cum s ajungi n centrul Pmntului. Trebuie s
mergi pn la vulcanul Jacu din Africa de Sud, iar la mizul zilei s
intri n el. Mai multe nu tiu, fiule.Asta e tot.
Cu iubire,
mama ta, Ana
Cnd auzi acestea sri n sus de bucurie, cci visul lui aproape se
mplinise. Aa c se pregti de plecare. Era destul de bogat pentru a-i
cumpra cel le necesare dar i de calitate. Porni cu vasul spre Africa de
Sud.aa cltori el vreo 4 zile pn ajunse acolo.Cum tot privea el spre
ocean ff s-i dea seama se nep cu briceagul n deget, iar picurul de
ap i czu n ap. l atrgea apa care-i spuse:
- M cunoti, nu-i aa? Ei, bine, eu in rolul sngelui Pmntului. Fr
mine n-ai fi trit, cci eu v dau viaa aa cum sngele vostru v d

viaa. Voi mereu m tratai ca pe un intrus al vostru, numai civa m

iubesc.
Omul, la auzul acestor vorbe, dup ce vizit ceea ce-i propuse se
ntoarse acas gndindu-se la ceea ce-i spuse apa. El se hotr s
pstreze de acum ncolo apele curate, pentru c ele reprezint viaa, la
fel ca i sngele.

Am gasit prin multitudinea de dosare din dulpul meu de la scoala mai multe
compuneri scrise de elevii mei.Le-am pastrat cu gandul sa le citesc copiilor
atunci cand vor termina clasa a VIII-a .
Ma gandesc cu emotie ca anul acesta le voi inmana fostilor mei elevi o
multime din lucrarile realizate de ei in clasele primare .

MAMA MEA
-compunerePare un cuvant...un cuvant din dictionar . Oare ? Asa sa fie ?
O lume intreaga il rosteste la bine ,la rau ...
Cine-i mama ?
Cea care ma cunoaste cel mai bine , cea care ma iubeste fara a pune
conditii , care ma incurajeaza cand sunt trista si ma sustine in indeplinirea
viselor mele . Cand sunt bolnava ma trateaza medicul ,iar cand sufera
sufletul ,mama este cea care il vindeca si care imi da tarie spunandu-mi bland :
...Fii tare , ai incredere in tine !
Si vorbele ei rasuna ca un ecou pentru mine ori de care ori intampin
greutati .
Mama mea e inteleapta , ma sfatuieste numai de bine,ma intelege cand am
probleme si ma ajuta sa trec peste ele .
Uneori este exigenta , dar tot de la ea am invatat ca in viata este bine sa fim
astfel nu numai cu cei din jur , ci si cu noi insine .
Mama mea-i de statura potrivita , se imbraca decent ,are chipul senin ,iar
vorba ca si mersul ei sunt putin mai repezi decat la alte persoane .

In multe intamplari mama mi-a fost alaturi , dar ultima data a fost in vara ,
cand fiind pe munte mi-a alunecat piciorul pe o piatra si m-am ales cu o rana
grava .Eram cu mama ,cu sora mea si cu bunicii .
Mama era speriata , dar mi-a bandajat repede rana si apoi , ajutata de
bunici m-a dus la cea mai apropiata cabana . Toata noaptea a stat langa mine ,
mi-a schimbat compresele si mi-a tratat rana . Dimineata ,ma simteam mai
bine . Am plecat acasa . Mama a mers la farmacie si mi-a luat medicamente . Au
urmat alte zile cand mama a fost langa mine .
Dupa ce m-am vindecat am povestit prietenilor si colegilor ce mama buna
si intelegatoare am eu . Dar surpriza !
Toti mi-au povestit despre mamele lor , folosind aceleasi cuvinte ca mine :
...cea mai buna , cea mai frumoasa ,cea mai deosebita , cea mai iubitoare ,cea
mai... si cea mai... mama .
Deci toate mamele sunt :
...cele mai ! si tot ele ne educa pe noi sa fim peste ani :
... cei mai !
ROTARU DIANA clasa a IV-a B

MAMA MEA
-compunereCand eram mai mica nu intelegeam ce inseamna a fi mama si a avea grija de
copii . Acum am crescut si am inceput sa pricep ce munca grea au mamele . Nu
stiu ce inseamna pentru unii mamele lor , dar pentru mine mama a fost si este
adapostul cel mai sigur , lumina de speranta , raza de soare la care ma incalzesc
de cand am deschis ochii asupra lumii . Nu cred ca as putea asterne pe aceasta
foaie cat de mult o iubesc .
Mama ma tine de mana , imi indreapta pasii , imi mangaie fruntea si ma
saruta bland. Mami m-a incurajat mereu si a plans de bucurie la succesele
mele . Mama a vegheat ca drumul sa-mi fie ocolit de valurile vietii.Incearca sami modeleze sufletul si ma invata numai lucruri bune. Am fost impreuna si la
bine si la rau . Mami este ca o floare care nu se ofileste niciodata .
Chiar daca uneori am suparat-o, ea m-a iertat si a uitat totul .
Ca semn de rasplata ii ofer sufletul meu si cu ocazia zilei de 8 Martie ii spun
din toata inima :
TE IUBESC , MAMI !
IANCU CLAUDIA clasa a IV-a B

MAMA MEA
-compunere
Cel mai dulce cuvant din lume ,cel mai drag suflet apropiat noua ,cea mai
buna prietena este mama .Din prima clipa a vietii noastre si pana la ultima clipa
a vietii ei mama vegheaza ca sa crestem mari si sa traim fara griji.
Intodeauna cand ne doare ceva sau cand suntem suparati ea este langa noi sa
ne aline durerile .
Ca o albina trudeste din zori si pana seara ca noua sa ne usureze viata .
Cu mainile ei aspre ,muncite ,ne mangaie atunci cand ceva nu este in regula .
Intotdeauna ne invata de bine dar stie sa ne si certe atunci cand noi gresim
ceva .
Mama este lumea in care traiesc. Langa ea am facut primul pas spre scoala ,
am scris primele litere si am oftat cand am invatat tabla inmultirii.Chiar si
atunci cand ne cearta (pe mine si pe fratii mei)noi stim ca nu e rea .Ea este
aceeasi pentru toti si noi stim asta .In bratele ei mici este loc pentru noi toti,
chiar si pentru tata.
Ne spune ca in lume este si rautate dar ne invata cum sa ne ferim de ea si ne
arata cum sa traim frumos si sa n-avem frica de nimic .
Eu o iubesc pe mama mea si cred ca :
Orice mama e anume ,
Cea mai scumpa de pe lume.
BURLOIU CRISTINA clasa a IV-a B

Din creaiile noastre

mbinnd artele cu limba romana!
Inv. Elena
Ghebac

Sosirea primverii
n curnd vine cel mai iubit anotimp de noi oamenii i n special de toate
plantele, animalele i toate psrelele.
Toat natura renvie, colul ierbii iese la lumin i rsare primul vestitor al
primverii, firavul ghiocel. Animalele ies din brlogul lor, psrelele ciripesc i ncet-ncet
nmuguresc i copacii.
Oamenii ncep s curee grdinile, s ard gunoaiele si s lucreze cmpul.
Razele soarelui nclzesc mai tare, codrul se umple de ciripitul psrilor, florile coloreaz natura,
totul e verde i proaspt, cerul este mai senin i totul prinde via.
Primvara este un anotimp iubit de toat lumea!
Calancea Vlad-Andrei

Primvara
Primvara este un anotimp clduros i primitor. Copacii au nflorit, iar
psrelele i animalele sunt bucuroase de venirea primverii.
Florile atern pe pajite un covor multicolor, iar fluturii zboar veseli pe
deasupra copacilor si a viilor. Iarba este pufoas i proaspt. Razele soarelui mijesc pe dup
norii albatri.
n dumbrav parc s-ar auzi un concert al primverii. Soliti vestii, venii de
prin alte ri, i gsesc aici cuiburile prsite ast-toamn. Nu ncep muzica fr ca mierla sau
privighetoarea s le dea tonul. Animalele ies cu urechile ciulite i amorite din brlog i ascult
ciripitul codrului.
Este deosebit de frumos anotimpul primvara deoarece te mbie mirosul suav
al florilor i i umple sufletul cu linite i pace. Toate fiinele sunt hazlii, iar primvara i
ndeamn la via.
Ciobanu Clin-Iustin

Zi de primavar
Este primvar. Soarele, florile, gzele i psrelele ne chemau la joac. mpreun cu
prietenii mei Adrian, Mihaela i Ioana am plecat la pdurea de la marginea satului.
Toat natura ntinerise. Iarba era proaspt, florile aternuser un covor
multicolore pe pajite, iar fluturii i albinele zburau vesele. Psrelele guree se luaser la
ntrecere cu noi. Pe pajite erau i Dana, Dora, Nelu, Bogdan i Andrei.
Bieii au incins un joc de fotbal, iar fetele au cules floricele i au fcut
coronie. La un moment dat, fetele au intrat n joc alturi de biei. Pdurea rsuna de veselia
noastr.
Soarele strlucea cu putere. Cnd am obosit, ne-am aezat pe iarba fraged s
ne odihnim. Razele calde ale soarelui ne zmbeau. Ciripitul dulce al psrelelor se ngna cu
vocile noastre. Mirosul suav al florilor ne umplea sufletul de linite i pace.
ncet-ncet soarele se pregtea de culcare. Am plecat uor spre cas lund cu noi frumuseea
acelei zile de primvar ginga.
VARA
Numele i prenumele elevului: tefiuc Bianca
Clasa a III-a B
coala cu clasele I VIII
Loc. Siminicea Jud.Suceava
Cadru didactic ndrumtor : nv. Condei Monica

Zna Var a sosit

S ne-aduc bucurie,
Toi copiii din nou joac
Hora n cmpie.
Pe toi ne-a-ncntat
Zborul lin de fluturai,
Zi de zi ne-a veselit
Glas zglobiu de copila.
Ne-aduce multe surprize
Fr, fr de oprit :
Mare, munte i bunici.
Var, bine-ai revenit !
Foarte mult azi ne dorim
De la noi s nu mai pleci,
Cu ciree la urechi
S putem s stm n veci.

IMPRESII DE CLTORIE
A sosit n sfrit vacana mare. Abia ateptam s profit din plin de bucuriile pe care aceasta
ni le druiete an de an , mai ales c prinii mi-au promis c vom pleca o sptmn pe litoralul
Mrii Negre.

Se apropia momentul plecrii.Cu mult emoie am pregtit bagajele i am urcat n tren.

Una cte una , frumuseile rii se desfurau naintea ochilor mei care priveau cu admiraie pe
geam.
Mrile de gru i legnau spicele n btaia razelor de soare , mpodobite din loc n loc cu
maci roii ca sngele i cu gingae albstrele. Lanurile de floarea- soarelui mi luau ochii ,
ntinderile nesfrite de ogoare cultivate mi demonstrau hrnicia oamenilor.
Am ajuns i la mare. Dimineaa devreme ieeam la aerosoli. Dei era puin rece , tiam c
mai trziu soarele avea s i fac datoria, arznd cu putere. mi plcea foarte mult s stau la
plaj pe nisipul fierbinte i s m aventurez n ap mpreun cu prinii mei.
M jucam de-a prinselea cu valurile nspumate ale mrii , care undeva n deprtare se
loveau de stnci. Cte castele de nisip am fost nevoit s abandonez seara pentru ca a doua zi s
o iau de la capt pentru a face altele ! Ce clipe minunate ! mi doream s nu se mai sfreasc
acea sptmn !
Dar timpul a trecut , am mpachetat i amintirile acestei sptmni de vis alturi de mici
lucruoare cumprate pentru cei dragi i ne-am ntors acas.
Chiar i acum mi mai amintesc cte ceva nou de povestit prietenelor mele.
,,Ce frumoas este vara,
Cnd prin ar noi pornim !
Ce frumoas eti tu, var !
Dac-ai ti ct te iubim !

UN VIS DEVENIT REALITATE

A sosit vara, cel mai de pre anotimp al copiilor. Fiica cea mai strlucitoare a anului i
mprtie miresmele peste natur i peste sufletele noastre , ale copiilor.
M simeam uoar , ca puful de ppdie, mi se prea c plutesc pe un nor, dus de un
vnticel uor spre crestele munilor. M uitam mirat n jur. Chiar eram la munte cu prietenele
mele !
Aerul tare ne ameea i frumuseea peisajelor ne lsa fr grai. Brazi falnici, cu rdcinile
prinse-n stnci i nlau ramurile puternice spre sgeile de foc ale soarelui. Flori multicolore
se desftau n iarba fraged i moale. Tufele de mure i zmeur ne atrgeau cu parfumul lor
mbietor. Am but ap limpede i rece de la un izvora care susura n poieni.

Dinspre marginea poienii am observat c se uitau sfioase spre noi dou cprioare care
doreau probabil s vin s se adape. Peste tot se auzea zumzetul albinelor harnice. Acolo, la
munte , nimic nu ndrznea s tulbure glasul naturii.
Dar dintr-o dat, ca un ecou, mi-am auzit numele. Peisajele au nceput s se ndeprteze i
s se nvluie ntr-o cea subire i diafan esut din raze de soare. Era glasul mamei. Am
deschis ochii i mi-am dat dat seama c totul a fost un vis , un vis frumos care avea s devin
realitate.
Chiar n acea diminea trebuia s plec cu prietenele mele la munte.

Un prieten bun
Rdulescu Vlad Alexandru
Clasa a III-a C

Calculatorul e ca un prieten,
Are mii i mii de mini,
Lng tine e, te-ajut
Cu un sfat din cel mai bun.
Un computer n orice cas
Le ofer tuturor
Amuzament, tire, desen i joc,
Totdeauna la un loc.
Oare a-neles oricine:
Rival n-are calculatorul n lume!

Soarele n crepuscul
Poezia soarelui-n crepuscul la marea cea mare m arunca ntotdeauna ntr-o
stare de reverie .
Apusul soarelui prvlit n valurile mrii este oricnd mre . Dar parc
aceast mreie magic pe care nu se teme s o arate tuturor , crete in
momentul feeric n care , de la balustrada unui vas ce plutete lin peste
unduirile subtile ale valurilor , doi ochi mici , de un verde crud ce i aduc
aminte de prima dragoste , prea infantila , prea pur- lucesc , privindu-l uimit.
Atunci , soarele btnd n apus nu mai pare sclavul ngenuncheat al nopii ,
mprteasa a ntunericului i misticului , ce se ascunde de luminile fugare ale
chibriturilor , ci un joc vesel de culori i emoii , a crui tovar este Luceafrul
, rnit nc de dorul fetei de pe plai .
Privind cum soarele srut cu buze reci pasul descul de val , n gnd i
rsare fata cu zmbet de miere i flori de tei n cosie , iar nrile i sunt
mblsmate de armonia miresmelor.
Deschizi ochii nchii pe neateptate i n oglindirea apei observi tumultul crlionat al
prului , musteilor , sprncenelor i brbii albite cum se zaharisete un gavanos cu dulcea. Eti
tu ! Pentru o clip ai uitat c ai trecut peste tumultul anilor tinereii.

Cu ochii uor umezi priveti nainte , inspirnd aerul srat al mrii . Soarele
i zmbete pentru o ultima dat pentru ca mai apoi s se scufunde uor ntre
valurile mrii .
Cu un reflex rou , soarele dispare pentru ca luna s troneze alturi de
sfetnicii si : stelele .
Cu capul plecat prseti puntea optind : i viaa omului este ca un apus de
soare
Ce trist este savoarea unui apus de soare nghiit de valurile tulburi ale mrii
!
Lazr Graiela- Andreea
Clasa a-VI-a A
coala Nr.29 Mihai Viteazul
Judeul Constana

Proiect e- Vacana Micul scriitor

Calculatorul meu
E luni. M-am ntors de la bunici i sunt tare obosit. Azi am ajutat-o pe buni
la cumprturi iar vremea nu a prea inut cu noi.Azi sunt muli nori pe cer.

M aez n pat i m gndesc la ce a putea face... O, sigur, o plimbare pe

net : navigare, cum se spune! Aps pe butonul de pornire i ncepe s plpie vesel.
Ce m-a face fr el? Intru pe net i ncep s cotrobi pe pe site-uri: cu jocuri, cu
muzic, informaii despre orice i despre oricine etc. Timpul trece repede i la un
moment dat realizez c au trecut dou ore...vai, iar am stat prea mult...dar i aa
plou afar...azi nu pot merge la plaja! M uit la calculator i oftez...
Vai, ce m-a face eu fr tine?
Deodat aud o voce vesel:
Vai, n sfrit cineva recunoate importana mea!
Poftim? strig speriat i sar de pe scaun.
Alo, sunt eu , calculatorul! Linitete-te!
- A, dar tu faci o mulime de lucruri, dar s i vorbeti? Nici c nu
mi-am imaginat vreodat aa ceva!
- Pfiu, spune cu voce morocanoas calculatroul, toat lumea m folosete
sute, chiar mii de ore pentru referate, fotografii, cutare de informaii, transmitere
de date, etc. etc. dar nimeni, nimeni nu imi spune mulumesc! Lumea nu
realizeaz ct de important sunt eu! Toi vd n mine doar o mainrie cu jocuri,
muzic, filme, sau un instrument modern de birou!
- Of, cred ca ai dreptate! Stii, noi oamenii uitm adeseori s mulumim
pentru ajotor, iar dac e vorba de ajutor, pi tu, dragul meu eti cel mai bun prieten
cci nu m lai niciodat la nevoie!
- Serios? Cum aa?
- Stai s vezi: cnd am avut de fcut un referat la tiine despre dinozauri
cine crezi ca mi-a furnizat informaii , fotografii i tot felul de jocuri chiar cu
aceste animale preistorice?
- Google! strig monitorul.
- Cnd am trecut la tabla nmulirii i mi se prea att de grea i de lung,
cine mi-a furnizat jocuri i tabele care s-mi uureze studiul?
- Site-urile pentru colari? ntreb sfios mous-ul.
- Da, desigur! Iar de Ziua Internaional a Apei, pe 22 martie, datorit
cui am luat premiul I n clas pentru cel mai reuit poster?
- Datorit mie! rspunde vesel imprimanta.
- Exact! Am utilizat aparatul foto primit cadou de la prinii mei pentru a
fotografia ape curate, ape poluate, diverse peisaje. Aceste fotografii, alturi de
altele gsite cu ajutorul internetului, pe care tot tu, drag calculatroului mi-l aduci
n cas, mpreun cu informaii i date importante primite de la colegi prin e-mail,
toate acestea scoase la imprimant au avut ca rezultat cel mai bun poster n
domeniu!
- Ce tare sunt! Se mir calculatorul...Mi s-au nroit circuitele de emoie!
mi vine s te imbriez de atta bucurie!
- Hei, ine-i cablurile la distan, am rs eu n timp ce tergeam o urm de
praf de pe monitor.
- Dar eu ,eu la ce sunt bun? se auzi o voce firava.
- O, dar tu eti legtura mea cu pmntul!
- Cum aa? se mir camera web.

- Pi pe tine am s te deschid chiar acum pentru ca tu, cu ctile i

tastatura m vei duce n lumea prietenilor mei! Messangerul s triasc!
n acel moment am ridicat brusc capul... Ce se ntmpl? Ploaia i trimite
stropii ei mari n geam...O, am aipit pe birou n muzica ei i am visat !
Dar visul acesta mi-a dezvlui un mare adevr- calculatorul e un bun
prieten. Am mngiat cu degetele tastatura care mi-a trimis pe ecran attea
materiale, scrisori, compuneri i informaii...da, dragul meu calculator, acum ii vei
face din nou datoria de prieten adevrat i m vei ajuta s fug de singurtate: click
pe Yahoo Messanger i toi prietenii mi vor fi aproape!

Cotabi Florena clasa a IV a C

Scoala Nr. 29 Mihai Vitea

Calculatorul
Calculatorul este foarte important pentru toata lumea de pe intreaga planeta.
De cand s-a inventat primul calculator si pana acum s-au facut progrese mari in
aceasta tehnologie. Primul calculator era de dimensiunea unei camere mari, iar
acum poate fi purtat si intr-o geanta: laptop-ul.
Computerul a fost inventat cu scopul uurrii calculelor astrologice,
geografice si stiintifice complicate, de multe ori fiind folosit si pentru scopuri
militare lucruri pe care un minicalculator sau un om nu le-ar putea face vreodata.
In timp a devenit accesibil pentru toti oamenii si asa au intervenit programatorii
care au creat un sistem de operare cu interfata grafica.
Calculatorul nu este o singura piesa, el este format din mai multe
componente. Unitatea centrala, fiind cea mai importanta caci de aici porneste totul.
La unitatea centrala se conecteaza monitorul, la care vedem ceea ce facem la
calculator cu ajutorul mouse-ului, tastaturii si al altor componente cum ar fi:
imprimanta, scanner, camera web si boxe, casti prin care putem asculta muzica.
Mai tarziu a aparut internetul, o foarte simpla si rapida metoda pentru oameni de
a vorbi, a-si trimite documente, si a naviga pe pagini web descoperind lumea privita din toate
unghiurile . Internetul a progresat rapid ajungand la conexiune prin retea wireless, adica retea
fara fir. Asa oamenii pot pune laptop-ul intr-o geanta si au internet de oriunde s-ar fi aflat.

Calculatorul este un foarte bun prieten al copiilor si adolescentilor.

Tuturor ne place sa stam la computer, sa ne jucam sau sa navigam pe mii de pagini
web pe internet. Oriunde se vorbeste despre computer, despre jocurile aparute
recent, tot felul de programe utile si alte tehnologii de a face acest prieten si mai
interesant.
Deasemenea el este foarte util pentru oamenii ce au afaceri importante,
proiecte cu privire la mediul in care traim si altele.

In prezent sunt testate noi tehnologii pentru evolutia calculatoarelor, care in

viitor vor fi si mai performante.
Dar, computerul are si o parte negativa. Creaza dependenta usor, datorita
lucrurilor interesante pe care le poti face la el, dar dauneaza sanatatii. In timp apar
probleme la ochi, la coloana datorita pozitiei prelungite, in greutatea corporala s.a..
Cei dependenti de calculator, au o stare permanenta de oboseala, dureri de cap,
ochi rosii sau stari depresive. Pentru a diminua riscurile am putea purta ochelari de
protectie, sau un monitor special, dar cea mai eficienta metoda este sa stam cat mai
putin la calculator.
De asemenea si navigarea pe diferite site-uri poate fi periculoasa, deoarece
exista multe site-uri cu continut violent sau obscen dand un exemplu negativ
tinerilor ce sunt in formare si adaptare in societate. Alte site-uri contin virusi ce
strica hard disc-ul, fisiere ce duc la incetinirea calculatorului si chiar unii virusi pot
sterge documente importante ale utilizatorului. Dar, acesti virusi pot fi evitati prin
instalarea unui program antivirus, prin navigarea numai pe site-uri oficiale si
neaccesand mai ales reclamele de pe diferite pagini web.
Astfel, desi calculatorul ne poate ajuta sa descoperim lumea, sa ne distram,
trebuie sa tinem cont si de sfaturile celor care cunosc si partea negativa a acestui
bun prieten.
Berbece Mirela Iulia
Clasa a VIII-a B

Frunza
Planul compunerii:

La marginea pdurii, zpada a nceput s se topeasc.

Printre crengile uscate si-a facut aparitia o frunzulita.
nfiarea frunzei.
Un scurt dialog dintre frunza i raza cldu de soare.
Apariia altor frunzulite.
Vestea dat de frunza naturii nconjurtoare.
Aparitia celorlalte anotimpuri si suferintele indurate de frunza.

 Sfarsitul frunzei.
Expresii frumoase:
norii de cenu;
raze aurii;
frunze uscate;
pmntul umed i negru;
pmntul de catifea;
vantul adie usor;
un fulg de zpada prins ntr-un ac de iarb;
gluga ei cea verde;
coltul fraged si nou al ierbii sageteaza zapada
glas subire i cristalin;
pomii isi imbraca haina cea noua cu flori si frunze verzi
dupa ploaie, frunzele isi scutura capsoarele ude si se inveselesc
frunza se legana ca o aripa de fluture, cerand ajutor
nopti lungi si geroase; atingerea rece a iernii
Cerine:

se respect planul compunerii;

aciunile prezentate se desfoar n ordine fireasc;
se folosesc expresiile frumoase date sau altele alese de voi;
se folosete dialogul;
scrisul s fie corect i cite.
ara vitaminelor

Undeva, departe pe o planet numit Nutriia se afla ara vitaminelor. Acolo vitaminele
lucrau din zori pn seara. Vitaminele i srurile minerale nu se nelegeau foarte bine, aa c sau gndit s i aleag un rege care s le conduc. Aa a nceput cearta: Vitamina A spuse:
- Eu sunt cea mai bun vitamin dintre toate i ajut vederea i cred c numai are rost s v flii
i voi!
- Ia uite cine vorbete! Spune Vitamina D. Doar tii c eu sunt ce a mai bun vitamin dintre
toate. Eu ntresc oasele.
- Hei, hei, mai terminai ! Ai uitat de mine ? Eu sunt cea mai bun : dau putere organismului s
reziste la infecii, spune Vitamina C.
- Dar ludroase mai suntei, spune Calciul. Fr mine oasele nu ar fi aa de rezistente ca i
Vitamina D.
Intr furtunos n ar Vitaminele B1 i B2 abia putnd respira:
- Repede, repede! Terminai cu cearta! Ne atac Microbii!
- Ce ne facem, ce ne facem??? rspund toate n cor.
- Hai s facem pace, i s ne unim forele numai aa putem s i nvingem pe Microbi, spune
grbit Fosforul.

Aa au i fcut. Cnd au sosit microbii n ar vitaminele i srurile minerale au fost

pregtite pentru lupt. Cu puterea vitaminelor i a srurilor minerale au putut s i nving pe
microbi.
Dup lupt s-au aezat la o mas plin cu bunti. Aa c ele au fcut pace i i-au dat
seama c toate sunt importante n organismul omului i c fiecare are rolul su.
- Copii, avei grij c Microbii nc exist. Mncai snatos ! spuser toate n cor.
Socotinschi Laura- Sc cu cls I-VIII nr 9 Baia Mare- inst Antonela Caprar
Vitaminele i srurile minerale
Alimentele naturale sunt ncrcate cu vitamine i minerale n cantiti i forme care permit
organismului s aleag i s ia exact ceea ce-i trebuie. Vitaminele i srurile minerale ne ajut s
avem un organism mai sntos.
Exist o serie de vitamine necesare dezvoltrii organismului nostru. Vitamina A ne ajut
la vedere, Viatmina C ne d mai mult rezisten la infecii, Vitaminele B1 i B2 regleaz
activitatea organismului i Viatmina D ajut la fixarea calciului n scheletul osos al corpului
nostru. Calciul, Fosforul, Sodiul i Fierul fac parte din srurile minerale. Calciul ntrete oasele
i dinii, la aceasta participnd i Fosforul. Sodiul i Fierul ajut la protejarea oragnismului
nostru.
Toate aceste vitamine i sruri minerale sunt vitale pentru organismul nostru.
Noi putem s avem un organism sntos numai dac consumm zilnic alimente ce conin
toate aceste vitamine i sruri minerale.

Cartea, prietena mea

a) Citete! Numai citind mereu, creierul tu va deveni un
laborator nesfrit de idei i imaginaii. (Mihai Eminescu)
b) Deschide cartea ca s nvei ce au gndit alii; nchide
cartea ca s gndeti tu nsui. (proverb latin)
c) Carte frumoas, cinste cui te-a scris.
ncet gndit, ginga cumpnit;
Eti ca o floare anume nflorit. (Tudor Arghezi)
d) Iubete cartea, pentru c nicieri nu se vorbete mai
frumos, mai pe neles, ca n cri. (Maxim Gorki)
e) Fiecare carte pare c nchide n ea un suflet. i, cum o
atingi cu ochii i cu mintea, sufletul i se deschide ca un
prieten bun. (Maxim Gorki)

f) Nu este alta, i mai frumoas, i mai de folos n viaa

omului zbav, dect cetitul crilor. (Miron Costin)
g) O, sfintele mele cri... pe care soarta prielnic mi le-a
scos nainte, ct v datorez c sunt om, c sunt om cu
adevrat! (Nicolae Iorga)
h) Nu e nvat cel ce citete cri, ci cel ce tie ce citete.
i) Citete cu ochii minii!
j) Folosete-te de carte, dar pstreaz-o i pentru alii!
k) Mereu o carte bun n biblioteca ta!
l) Cartea:
hrana minii i a sufletului;
prietenul omului;
este un prieten care nu te neal
niciodat;
aduce lumin n mintea omului;
mngierea vieii;
profesor fr grai;
dttoare de linite i de nelepciune;
ne ajut s fim mai buni, mai drepi.

Tara mea
Intr-o seara friguroasa de iarna,neavand ce face,am luat albumul de
fotografii al familiei si m-am adancit in amintirile pe care mi le trezea
fiecare poza in parte.
Mi-au venit in minte locurile frumoase prin care am trecut in fiecare
vacanta si parca simteam mireasma de racoare curata a muntilor,care imi
patrundea in suflet,umplandu-ma de fericire.Muntii nostrii semeti si
frumosi,care poarta falnici mantia de codru verde,cu fruntile acoperite
de nori si nameti,uneori pana la mijlocul verii,ne primesc voiosi in
imparatia lor.Imbiindu-ne cu susurul apelor repezi si reci,se uita mareti
la noi prin ochii speriati ai caprioarelor,cerbilor si a altor vietati care isi
gasesc pacea si linistea printre stancile brazdate de ani si de vitregiile
vremurilor.
Apoi,puterea gandului m-a purtat prin campiile arse de soare,unde se
leganau incetisor lanurile de grau auriu,oceanul de verdeata al

porumbului si cele mai frumoase flori,fiice ale soarelui,care nu obosesc

niciodata privindu-l.
Aceste tinuturi bogate sunt marginite de murmurul batranului fluviu
Dunarea,care in lungul lui drum,dupa ce a vazut frumusetile multor
tari,a ajuns in cel mai fermecator loc,unde s-a gandit sa-si construiasca o
poarta de verdeata si vietati din cele mai variate.
Cu gura lui de stuf,trestie si salcii pletoase,fluviul saruta dulce marea
cea mare si nemarginita.Cu mantia ei albastra si vuiet de valuri,aceasta
saluta maretul fluviu si ii ureaza:``Bun venit!``
Gandurile mele s-au ascuns la loc,in cutia cu amintiri,iar eu ,revenind
la realitate,mi-am dat seama ca peste toate frumusetile a venit
iarna.Plapuma groasa de zapada acopera rodnicile campii,pasarile si
animalele s-au retras in cuiburi si adaposturi calduroase,iar falnicii
munti se bucura de rasetele fericite ale copiilor,care se joaca pe partiile
lor,zburdand prin zapada ce-i acopera.
Ce frumoasa este tara mea!Este o bucatica de rai pe care au aparat-o
stramosii nostri si ne-au lasat-o mostenire.Fiind cel mai pretios dar pe
care il vom darui copiilor nostri,o vom apara si ingriji pentru ca
frumusetea ei sa fie vesnica.
Oraul meu
Rdulescu Vlad Alexandru
Clasa a III-a C
Abia ateptam s vin vacana. tii de ce? Pentru c sunt attea
lucruri de fcut n oraul meu,ntr-o vacan luminoas de var.
Dac te-am fcut curios,stai s ii povestesc Aici sunt muzee,
magazine nenumrate i parcuri foarte frumoase. Dar cel mai mult i va
plcea ,,ara piticilor, un parc de joac unde cei mari i cei mici i dau
ntlnire cu distracia.
Ce mai poi vizita? n mod sigur, Delfinariul cu delfinii cei jucui,
Acvariul cu petii de toate culorile i Planetariul cu auriile stele.
S nu uii s te plimbi cu telegondola i cu autobuzul supraetajat.
O zi prin Satul de vacan, un alt loc de distracie i prin staiuni este
o zi de neuitat.
Ar mai fi multe de povestit dar m grbesc s plec. Chiar nu tiu unde
s m duc: la Aqua Magic sau la marea cu nisipul strlucitor?

i-ai dat seama care este oraul meu? Probabil c l-ai i vizitat
Dac nu, te atept anul viitor n CONSTANA.
.

Marea cu comori
Madularu Andra clasa a VI-a B
A venit vacanta mare!
Cand a venit caldura arzatoare,
M-am gandit sa merg la mare
Ca sa ma bronzez la soare.
De valurile cele calde
Nu ma despart deloc,
Iar razele solare
Ma-ndeamna sa ma joc.
In marea cea calma
Traiesc vietati mici;
Ei dau alarma
Cand vin pradatori pe aici!
Aici traiesc multe vietati:
Pestisori,corali chiar si delfini,
Care sunt niste comori
Pentru marea in culori.
Marea este pentru noi
O comoara, diamante,
Ca un roi de valuri calde
Ce iti dau mereu fiori.

Cum mi-am petrecut vacana

Copceanu David
Clasa a IV-a C
In vacan am avut muuuult treab! Mai nti am luat la rnd attea
obiective ce erau de mult timp fixate, trecute pe o list de vacan dar nc
nerealizate: am profitat de soare pentru ct mai multa plaj; am fost la munte i
apoi am fost cu mama i sora mea la Delfinariu unde delfinul cel mare a fcut o
multime de acrobaii- Mark, caci asa il cheam, a srit prin cercuri, a aruncat cu
mingii la co, a fcut slaturi de peste un metru pentru a prinde petele dat de
dresor.
Acrobaii i tot felul de animale am vazut i la circ! Att de mult mi-a plcut
acolo nct am rugat-o pe mama s repetm experiena i am mai mers odat!
Pentru ca mama tie ct de mult mi plac animalele, ntr-una din zile ne-a
dus n Microrezervaia de lng Delfinariu bine spus micro cci e mic dar mia facut o imens plcere s vd animale interesante ca cerbul loptar, vulpea
argintie, ponei, cprioare i altele. Ba chiar am i hrnit unele dintre ele! Ce mi-a
mai dori s fac acolo? S iau lecii de echitaie! Asta chiar e un lucru nou, doar c
mamei i este team s nu m rnesc...poate cnd mai cresc... o s trec acest aspect
pe lista cu activiti pentru vacana urmtoare!
Fiindc lng Microrezervaie se afl i o expoziie cu psri exotice, am
intrat si aici ce glgioase sunt micuele creaturi, viu colorate i neastmprate!
La Planetariu nu am mai intrat cci am fost cu doamna nvtoare i cu
colegii mei. La fel i la Acvariul de pe faleza Cazinoului.
In schimb am fcut acas, pe calculator, un joc de desene cu animale pe un
site special- nc nu mi-a fost aprobat nici un desen animat dar m perfecionez i
sper ca s ajung celebru n acest domeniu!
Tot la desenele mele am lucrat i cnd am fost la coal, da, la coal, n
vacan, pentru c mi-a plcut ideea de a lucra cu colegii i, recunosc, nu doar
am lucrat, cci pauzele au fost binevenite! Chiar mi era dor de colegii mei i acum
am chiar civa prieteni noi! E foarte bun internetul sta de vacan mai ales cnd
i aduce aproape prietenii de la distan!

coala noastr n vacan

David Copceanu
Clasa a VI-a C
coala noastr este o coal de renume, obinut prin rezultatele
bune ale elevilor la nvtur, prin ordinea i disciplina ce domnete n
clase i pe holuri, precum i ca urmare a premiilor obinute de copii la
activiti extracolare: sport, muzic, dans, olimpiade diverse.
Dar nu numai n acestea const frumuseea colii noastre! Ea se
vede i din veselia elevilor, generozitatea nvtorilor i a profesorilor,
din lumina i cldura ce ptrunde n sufletele noastre de copii nu numai
prin ferestrele mari, scnteietoare ct mai ales din taina nvturii
transmis cu atta drag.
Am n suflet mult bucurie! De ce? Pentru c nu-mi mai e dor de
coal n vacana cea lung - acum pot merge la coal i n vacan...iar
coala e mult, mult mai frumoas acum cci mi-a citit gndurile i mi-a
ndeplinit o mare dorin : s am un loc unde s m pot ntlni cu
colegii, cu doamna i cu tot ce nseamn coala chiar i n vacan!
Mulumesc, e-vacana! Tu ai fcut acest vis s devin realitate!
Marea in adancuri
De sus de aici se vede albastra mare
Si pestii cu al lor spectacol marin,
Iar razele soarelui in a lor splendoare
Incalzesc nisipul auriu si plin de scoici.
Algele se joaca cu valurile agitate,
Delfinii fac bulbuci stralucitori,
Pisici de mare asteapta adormite,
Pe cand unii pesti se feresc de pradatori.

Broasca testoasa merge incet, cu pasi usori

Pe cand in urma ei se plimba doua meduze,
Iar soarele in adancuri se vede in culori
Si incalzeste nisipul uitat de valuri.
Rechinii sunt musafirii nepoftiti
Ei sperie spectacolul marin si uitmitor
Sunt pradatorii ingrijiti
De aparitia lor in ochii unui pestisor.
Caracatita nepoftita vine si ea,
Si cuprinde teritorii cu tentaculele ei,
Sperie pestii chiar fara sa vrea.
Ochii ei mari ii permit sa vada totul.
Sub apa se ascunde o sirena fermecatoare
Ce vrajeste toate creaturile din apa.
Ea are privire de zana nemuritoare
Ce atrage muritorii spre adancuri miscatoare.
Cu bijuterii din aur alb ea isi impodobeste
Minunata ei coada cu care inoata
Si imensul palat in care traieste.
Si unde peste ceva timp va fi incoronata.
Marea in adancui e mult prea misteriosa
Ca sa intelegi ce se intampla cu adevarat
In acele adancuri, trebuie sa stii sa visezi...
Si astfel poti sa vezi pe regina marii si al ei regat.
Mirela Berbece
Clasa a VIII-a B

n pdure
Copaceanu David
Clasa a IV-a C
Vacana mare mi-a adus o mare surpriz: o excursie la munte cu prinii i
sora mea mai mic, Ana. Ce mult iubesc plimbrile prin pdure!
ntr-o zi, n pdure btea un vnt cldu de var. Stteam ascuns sub cetina
verde ateptnd s vd cprioara care trecea din cand n cnd pe lng vechea
caban a pdurarului.

Am avut rbdare ceva timp, dar a meritat! n sfrit a aprut mpreun cu

puiul ei cu picioare subiri. El alerga n jurul mamei sale, care mergea atent la
orice zgomot al pdurii.
Cnd s-au simit n siguran am putut s observ cu atenie ochii lor mari i
calzi, boticurile umede i blana catifelat.
Eram att de emoionat c m aflu att de aproape de aceste gingae fpturi
nct aproape mi ddeau lacrimile...
Ce minunat e natura care ne nconjoar! Ce fiine superbe a lsat
Dumnezeu pe Pmnt! Oameni, nu uitai s ocrotii viaa, nu uitai ca am primit n
dar tot ce e mai scump!
ntors acas mi-am promis s transmit acest mesaj lumii prin intermediul
internetului de vacan i iat c mi-am inut promisiunea!

Vacanta mare
Uceanu Nicoleta
Clasa a VI-a B
n sfrit s-a terminat anul colar! Aceasta nseamn pentru tinerii nvcei
culegerea roadelor din anul ce a trecut i c se pot bucura n sfrit de zilele
nsorite ale verii i de marea care i ateapt clienii toropii de razele nemiloase.
Copiii pot face multe lucruri deosebite cu familia, cu prietenii sau cu colegii,
la munte sau pe litoralul cel nsorit. Unii elevi pleac n tabere unde vor desfura
multe activiti interesante cu colegii.
Atracia verii rmne ns tot litoralul. Oamenii din toat ara vin s se
relaxeze pe malul mrii pentru a uita de grijile de acasa. Valurile cele calde ale
mrii te ademenesc s te scalzi n ele. Plaja devine nencptoare- fiecare vrea un
loc potrivit pentru a se distra i bronza n voie.
De cum rsare soarele i pn apune este forfot pe fond muzical uneori cam
zgomotos, alteori plcut legnat de linitea nopii- este momentul cnd zorii se
crap de ziu i pe rm au rmas doar cei ce vor sa vad cum soarele apare,
anunat de o und verde la orizont...unda se mrete i devine viu colorat iar
soarele i face loc tot mai impuntor pe cerul senin ca de cristal. O nou zi torid
ncepe sub stpnirea astrului nfocat.
Soarele mngie cu razele sale marea cea calm, dndu-i un farmec aparte
ce atrage tot mai multi oameni n fiecare an.
Dar vacana cea mare dureaz doar trei luni! Cnd aceasta se va termina,
porile colilor se deschid, iar clopoelul sun. Pauza s-a terminat! Oamenii se
ntorc din concedii iar copiii ncep un nou an colar, cu noi fore acumulate n
vacana ce a trecut.

Scrisoare ctre violen

n ultimul timp,din ce n ce mai des vd i aud fapte i vorbe agresive ,violente ,oameni care
se ceart ,copii care se bat i animale chinuite.
Acum cteva zile ,eram n parc i am asistat ngrozit la o fapt de mare cruzime.Un brbat
prinsese cu un la un cine i,pentru c urla i se zbtea ,s-a gndit s-l aduc la tcere,lovindul.Cu privirea ncruntat i plin de furie,lovea cinele din ce n ce mai tare.Pe msur ce se enerva
mai mult,se nvluia ntr-un abur cenuiu care parc i ddea mai mult for s fac ru.
Venise violena s-l ajute ,bucuroas c poate deveni mai puternic.Doar aa i sporea fora
:prin fapte ,vorbe ,gesturi agresive spuse i fcute de oameni.Se ntinde i cuprinde tot ce se
poate.De la brbat ,aburul a ajuns la cine.I-a dat for s rspund la violen cu violen i a
mucat.
M-am gndit o clip c aceast energie negativ s-ar putea mprtia peste tot i ar putea
nvlui toi oamenii i animalele,ar ajunge la cer i totul s-ar ntuneca.S-ar distruge ncet ,ncet
planeta ntreag.
Dar,dac violena se dezvolt alimentndu-se cu faptele noastre rele,nseamn c vorbele
bune ,gesturile frumoase ,faptele cretine i-ar putea slbi puterea .Am srit n ajutorul cinelui
,mpreun cu ali oameni i aburul a disprut.
Ajuns acas,m-am hotrt s-i scriu violenei o scrisoare.Voiam s tiu de unde vine ,cnd s-a
nscut io de ce strnete oamenii la fapte agresive.Am rugat-o s plece pentru totdeauna ,s nu
se mai ntoarc ,s nu mai vad n oameni i aciunile lor hrana care i d for.Am ntrebat-o ce
ar vrea s fac,n afar de violene bineneles,pentru a rmne ascuns n lumea ei.I-am spus c
lumea mea ar fi perfect fr ea :nu ar mai fi rzboaie ,nu ar mai domni frica printre cei mai
puin puternici,ne-am accepta mai uor unii pe alii,aa cum suntem.Am vrut s tie c sunt
hotrt s-o distrug ,avnd ca ajutoare de ndejde tolerana i buntatea.
Scrisoarea i-am dat-o vntului s-o poarte peste mri i ri ,s-o duc n ara furtunii ,a tunetelor
i fulgerelor,unde eu cred c locuiete violena.
C.N.T.V.

Dac a fi un fulg de nea

Adrian Ioan Simion

Eu m numesc Fulgule, sunt un fulg albastru

strlucitor purtat de vnt prin vzduh.
Tot zburnd am ntlnit ali fulgi jucui. I-am
ntrebat dac m pot juca cu ei. Fulgii m-au primit
bucuroi.
Am zburat cu ei pn departe n vzduh. n
zborul nostru am vzut nori pufoi din care cdeau
ali fulgi de zpad i care se aezau pe cetinile verzi

ale brazilor, pe pmnt, pe case totul era acoperit cu

o plapum de zpad.
Dup atta joac nici nu am observat cnd a
aprut de dup vrful muntelui soarele cu raze
strlucitoare i calde. Ne-a transformat n picturi de
ap.
Dintr-un fulguor frumos, jucu i argintiu am
rmas doar o ppictur de ap pe care o s o usuce
razele soarelui
Aa s-ar ntmpla i cu mine dac a fi un fulg de
nea!

Dac a fi un fulg de nea

Alexandra Irina Hruc
A venit iarna argintie. Fulgul de nea Deteptcil
i prietenii si Stelua, Caieel, indril i Capsator
plutesc prin vzduh ntr-o joac vesel i fericit.
Muli fulgi cdeau din norii cenuii i pufoi.
Deteptcil fcea operaii matematice, Stelua
desena, Caieel scria, indril era trist iar Capsator
capsa foi pentru Caieel.
Prietenii l ntreab pe indril:
- De ce eti suprat?
- Pentru c o s ajungem pe pmnt i nu o s ne
mai distrm, rspunde indril.

- tim, de aceea ncercm s ne distrm acum. Vii

i tu, indril?
- Bine, vin, dei nu prea mi arde
- Oricum, dup ce vom ajunge pe pmnt vom
face muli copii fericii, chiar dac noi nu ne vom mai
distra aa de bine.
Ei dansau argintiu i se distrau grozav. n cele din
urm au czut pe pmnt i s-au aezat ntr-un
covora de zpad strlucitoare alturi de muli ali
fulgi necunoscui. ntr-adevr, au fcut pe muli copii
fericii!
i-am nclecat pe o sanie
i v-am spus o bzaconie!

Dac a fi un fulg de nea

Andreea Calotescu

Este iarn. Flori sclipitoare se es pe geamuri.

Miresmele iernii aduc bucurie n sufletele oamenilor
entuziasmai de venirea acestui anotimp.

M uit pe geam i dintr-o dat zresc un fulg de

nea strlucitor ca un diamant. L-am strns n pumn
zicndu-ni : A vrea s fiu un fulg de nea, la
atingerea copiilor s m topesc de fericire.
A doua zi, m uit n oglind i ce credei? M-am
transformat n ce ma visat. M-am facut muli prieteni
printre copiii jucui.
Dar, din pcate, un copil m-a clcat, rmnnd
sufletul meu n amintirea prietenilor mei

Dac a fi un fulg de nea

Bianca Elena Rscol

Din prima zi de iarn s-a pornit o ninsoare cumplit
Toi fulgii alergau n btaia vntului. Numai unul era altfel
dect ceilali. Toi fulgii l insultau. Nimeni nu voia s se
joace cu el.
La amiaz fulgul se ascunse dup creanga unui copac
de team c va fi iar jignit.
Dar ce se vede? Apru o zn frumoas cu rochie de
nea strlucitoare att de strlucitoare c semna cu
smaraldele. Aceasta spuse:
- Cum te cheam, fulgule?
- Mugurel m numesc. zise fulgul sfios i mirat c fusese
vzut.
- De ce eti suprat, Mugurel?
- Sunt suprat pentru c toi fulgii m cred urt i tare
mi-a dori s fiu pe placul lor. M putei ajuta?

- Cu mare plcere! rspunse zna. Aceasta scoase trei

cubulee de dimensiuni diferite: unul foarte mic, altul foarte
mare i cel de-al treilea potrivit de mrime. n fiecare dintre
aceste cuburi se gsea cte o vraj. Fulgul alese cubul cel
mic. Deschise cubuleul i deodat fulgul se fcu mai mare i
strlucitor.
Acum era apreciat i cunoscut. Nu i se mai spunea
Mugurel ci Faimosul.
De multe ori i apreciem pe ceilali dup aspect. Ar fi
tare bine dac am avea rbdare s vedem i sufletul lor.
Sfatul meu este:
Nu judeca o carte dup copert !
i
Nu haina l face pe om!

Dac a fi un fulg de nea

Flavius Constantin Condoiu
- M numesc Pufel i sunt bucuros c vntul
subire m va mpinge pe mine i pe fraii mei, fulgii
de nea jucui, pe zpada care formeaz o estur
alb, ca de bumbac.
Copiii se uit fericii la noi c suntem ca nite
cristale sclipitoare.
Eu, fulgul Pufel, am ajuns pe cetina unui brad ca
de smarald din care privesc cu uimire un irag de
sniue. Ochii copiilor strlucesc de bucurie mai tare
ca haina mea de fulg!
Am auzit o poveste: se zice c ntr-o cas trebuie
dus un brad. Din ntmplare este tocmai bradul care
m gzduia. Copiii povesteau despre un Mo tare
darnic i vesel. El aduce jucrii i bucurii tuturor
copiilor cumini i mai puin cumini. Eram tare

curios s l cunosc pe acel mo nzdrvan. L-am rugat

pe brad:
- Vrei s fim prieteni?
- Desigur! Ne-am jucat, am povestit i bradul m-a
legnat pe crengile lui pn a venit ziua n care
trebuia s intre n cas pentru ntlnirea cu Moul.
- Uitai-v la mine! strigam. Vai, ce frumos
strlucesc n lumina de aur! Dar ce se ntmpl? M
fac tot mai mic i mai mic asta nseamn oare c
m topesc? Ce ru mi pare c nu mai pot s l
cunosc pe Mo Mi-a dori s fiu un
copil

Dac a fi un fulg de nea

Vasile Ionu Condoiu
A fost o dat un fulg de nea numit Pic-Din-Cer. El
s-a ntlnit odat cu Soarele.
- Ei, Soare, de ce apari iarna? zice fulgul de nea.
- Chiar dac e iarn, eu tot apar pe cer, dar nu am
putere ca vara. Iarna e ca un cojoc gros peste pmnt
i nu pot s o topesc
- tiu! De aceea am venit cu prietenii mei, ceilali
fulgi, pentru c tim c nu ne poi topi.

- Ba pot s topesc zpada! O s vedei voi!

Pic-Din-Cer nu l crezu i plec bucuros s se
joace cu prietenii lui. Pentru Soare mai era un pic de
ateptare pn cnd s se in de promisiune. Mai
ntlnise el muli ca Pic-Din-Cer!

Dac a fi
un fulg de nea
Ionu Mario Filipoiu
M cheam Fulgule i
sunt un fulg de nea. Am avut o
mulime de aventuri. Una
dintre ele s-a ntmplat ntr-o
zi ca asta.
Era o zi friguroas. Soarele ngheat se zrea
printre norii care au pus stpnire pe ora; m-am dus
mai aproape de Soare i l-am ntrebat cum se simte,
pentru c prea foarte trist.
Am ngheat i am rcit. Acum ar fi trebuit s
strlucesc pe cer, oamenii au ngheat i ei i este
numai vina mea!
A dori s te ajut.
Nimeni nu m poate ajuta! a zis Soarele cu
amrciune.

Niciodat nu m dau btut! Gndeam c trebuie

s existe o soluie. Oare pe cine s chem s-mi ajut
prietenul?
i am vzut pe cineva mai cald: o Super Nov!
M-am dus la ea, am stat de vorb, ne-am mprietenit.
Am ndrznit apoi s o ntreb dac este de acord s l
ajute pe Soare, chiar dac asta ar nsemna ca eu s m
topesc.
Ne-am dus mpreun la Soare i am reuit s
topim gheaa care l cuprinsese i nici nu m-am topit!
Ne-am bucurat cu toii.
Totul e bine cnd se sfrete
cu bine!

D ac a fi un fulg de nea
Marius Andrei Diaconeas

ntr-o zi din cerul lipsit de soare ncep s coboare

stelue mici de zpad, apoi mai mari, formnd un
covor pufos. Seamn cu steluele dar sunt fulgi!
Plutesc alene spre pmnt. Un fulg s- aezat pe un
brad cu cetina verde. Fulgul se numea Pufulete.
Bradul l-a ntrebat:
- De ce te-ai aezat pe umerii mei, fulg de nea_

- M numesc Pufulete i i cer voie s m

odihnesc aici i s privesc omtul care mbrac pomii
casele, pmntul transformnd aceast lume ntr-o
ntindere alb, vrjit. Totul pare de zahr.
Vntul zburdalnic trece prin apropiere i Pufulete
cade pe plapuma de omt moale care face ca totul s
par mai fin i mai ginga.

Dac a fi un fulg de nea

Clin Adrian Nechita
A sosit iarna. Odat cu ea au czut i
primii fulgi de nea.
Privesc pe fereastr fulgii jucui. Ei
sunt ca nite cristale argintii. Deschid
fereastra i ntind mna. Un fulg
pufos i moale se aeaz n palma
mea. M ntreab:
- Vrei s fim prieteni?
- Bineneles! Rspund eu. i ca ntrun basm m transform ntr-un
fulguor cristalin. mi iau prietenul de
mn i ne alturm celorlali tovari de joac.
i ne jucm, ne jucm, zi de iarn, pn-n sear
La lumina lunii prem toi nite globuri argintii.

- S profitm de frigul nopii pentru a ne juca!

spune un tovar. Dimineaa va rsri soarele i poate
ne vom topi
Ne-am prins cu toii ntr-un dans al fulgilor de
nea. Nu mai conteneam cu chicotitul i dnuiala.
A fost o noapte de neuitat. Prietenii m-au numit
Zburdalnicul.
Primele raze ale soarelui ne-au fcut nevzui dar
noi nu ne vom da btui i promitem c vom reveni n
fiecare iarn.

Dac a fi un fulg de nea

Vasile George Ile

Este iarn. Cznd din cer m opresc n palma

unei fetie. Ea m privea vrjit cu ochii ei mari i
cristalii. Eu am ntrebat-o:
- Ce faci, fetio?
- Am ieit afar s m joc.
- Ai prieteni de joac? Am ntrebat eu.
- Da. Dar tu?
- Da, i eu am. Vrei s-i spun povestea mea?
- Te ascult!
- Eu vin dintr-o lume foarte frumoas. n drumul
meu am privit un ru, dar mi-a atras atenia un strop

de ap care era foarte jucu. L-am salutat i mi-am

continuat cltoria. Fiindc eram obosit am poposit la
Norul cel Uria. Acolo m-am ntlnit cu Mo Criv.
- Scuz-m c te ntrerup,. Am uitat s te ntreb
cum te numeti.
- M numesc Pufici.
- Continu, te rog!
- Unde rmsesem? A!

Dac a fi un fulg de nea

Alexandru Marian Bugesch

Un fulg albastru strlucitor avea un nume

frumos: Fulguor. El avea muli prieteni: Grsuul,
Slbuul i Deteptul.
Fulguor le-a spus prietenilor s se ntreac ntrun concurs pn la bradul cu cetina verde i crendue
cu stele argintii.
n zborul lor, dui de vntul subire al iernii, au
ntlnit un irag de sniue care alunecau vesele pe
derdelu purtnd grupuri de copii.
Cnd a ajuns la bradul cel verde, Fulguor s-a
uitat mirat n jurul su i nu i-a vzut prietenii.

Cnd a privit n zare, i-a vzut pe acetia prini n

jocul sniuelor pe derdelu.

Vis de copil
Valiza fermecata

Eram la scoala, n pauza. Priveam pe fereastra cnd, Deodata, am vazut o figura

cunoscuta: un cioc putin alungit, doi ochisori zglobii si-un papion rosu, asortat cu
un frac ca taciunele. Tragea dupa el o valiza ce parea grea. Privirea mi s-a
luminat! L-am recunoscut: era Apolodor. Am cobort treptele si am iesit sa-l
ntmpin. L-am mbratisat si l-am ntrebat:
- Cu ce treburi ai venit pe la noi?
- V-am adus o valiza plina cu note muzicale.
Citindu-mi mirarea pe chip, continua :
-Sunt note magice. Trebuie doar sa deschid valiza, ele
vor pluti, iar voi trebuie sa prindeti cte una. Seara, la culcare, fiecare copil va
aseza nota sub perna . Noaptea, notele vor trece de pe portativ n capul micutilor
mei prieteni, ngnnd duioase melodii. Melodiile vor patrunde n visul fiecarui
copil, luminndu-i fiinta. El nu va uita niciodata cntecelul si, mai ales, la trezire,
va sti si notele de pe portativ.
I-am multumit noului meu prieten si l-am condus n clasa, prezentndu-l si
colegilor mei.
Apolodor a deschis valiza usor, iar notele au plutit, au plutit, pna ce s-au asezat,
cuminti, pe masa fiecaruia dintre noi. Le-am pipait: erau vii, colorate, ncntate
sa ne ajute.
Noaptea, la culcare, am adormit si am visat cntecelul nostru adevarat. E
cntecelul sufletelor pure, e cntecelul
aripii de dor...

neleptul i copilul
ntr-o zi, un copil l ntreaba pe ntelept:
- nteleptule, ce este ploaia?
- Ploaia sunt lacrimile Domnului. De fericire sau de durere.
- De unde stii ca sunt lacrimi de durere?
- Atunci cnd dupa ploaie apare ceata.
- Si de ce se ridica ceata?
- Pentru ca lacrimile transformate n ceata se duc la Dumnezeu ca sa-i arate raul
facut de oameni.

- Dar ce e ninsoarea?
- Sunt lacrimile Fecioarei Maria.
- Sunt de bucurie ori de tristete...
- Cele de bucurie sunt atunci cnd iarna este frumoasa, cnd ninge frumos...
- Dar cu ciorile? Ce-i cu ele? Care-i menirea lor?
- Ciorile i trimit Domnului vestile oamenilor. Cioara,
copile, e o pasare nobila, asa sa stii!
- Si soarele? El ce e?
- Soarele e chipul lui Dumnezeu.
- Dar luna?
- E chipul frumos al Fecioarei Maria.
- Iubirea?
- Sufletul Domnului si al lui Iisus Hristos.
Gnduri pentru micua mea

De-ar fi sa fiu o piatra, margaritar as vrea, pentru a-ti multumi, din suflet,
Maicuta, pentru gingasia ta!...
De-ar fi sa fiu o raza de soare, m-as anina-n parul maroniu al fiintei tale...
De-ar fi sa fiu o aripa de cntec, m-as nalta pe-un nor, usor, si, dimpreuna cu
ngeru-ti ocrotitor, ti-as ncnta ntreaga zi cu acorduri mii si mii...

Eti raza mea de soare

Tu esti raza de soare ce-mi mngie chipul n fiecare dimineata, avnd grija sa
ma trezesc linistit din somnul pe care tot tu mi l-ai ocrotit. Tu esti cea care face
ca visele mele sa devina realitate. Tu esti, MAMA, ntregul meu Univers, fara de
care pasii mei prin viata ar fi sovaielnici, gndurile mele ar ramne ravasite de
nencredere si ndoiala, iar privirea mea ar rataci pe chipuri straine pentru a te
gasi si a te chema sa fii din nou parte din inima mea.
Tu esti, MAMA, asemenea marii cu valuri uriase, care aduc, pe rnd, bucurie,
iubire si gingasie. Ele nlatura tristetea si mhnirea din sufletul meu si aduc
ntotdeauna un zmbet pe buzele mele tremurnde, stralucire curata n ochi. Si
aceasta pentru ca doar tu esti, MAMA, MAMA MEA! Pe care o voi respecta si o
voi iubi mereu!

IARNA
-

compunere

Este iarna . Fulgii de nea danseaza spre pamant . Plapuma

alba este tot mai poufoasa . Copacii sunt imbracati in stelute de
gheata . Pasarelele calatoare au plecat spre drumul lor cel lung.
Unele au stat la noi in tara si rezista frigului cumplit de afara .
Orasul pare inghetat , casele sunt acoperite cu zapada pufoasa ,
geamurile sunt pictate cu flori de gheata argintii .

Copiii au pornit cu saniutele pe partie . Alearga bucurosi si cu

obrajii rosi spre derdelus . Unii se bulgareau , altii se tranteau in
zapada , asa este distractia lor . Se bucura cu totii ca a sosit
anotimpul cel alb . Din loc in loc se zareste cate un om de zapada
hazliu , iar in jurul lui se invart copii fericiti .
Oamenii se pregatesc de marile sarbatori ale anului ,
Craciunul cu : lumini stralucitoare si viu colorate , beteala argintie
si aurie , globuri colorate , impodobind geamurile , vitrinele ,
balcoanele si intreg orasul .
Bradul de Craciun este bucuria tuturor .
Bine ai sosit , iarna !

DE CRACIUN
- compunere -

Din vis , din fir de poveste , din adancimi de timp , din fulgii de
zapada , din beteala de pe cetina de brad , din seara de colinda , din
amintirea ce picura in potirul inimii , din calendarul ce cu pas egal
si indiferent masoara timpul , a coborat CRACIUNUL
Speranta mantuirii a luminat ieslea minunata si Dumnezeu
Prunc ne-a asigurat impacarea cu Dumnezeu Tatal.
Au crezut si magi si pastorii caci steaua si ingerii au adeverit
Intruparea Cuvantului . Iisus s-a nascut in iesle , dar a primit
daruri de la imparati : aur , smirna si tamaie . Deci , chiar de la
nastere , Iisus a fost recunoscut ca mare imparat al mantuirii si al
iubirii .
Iisus s-a nascut sarac , dar nimeni n-a reusit niciodata sa-L
intreaca in bogatie . Iisus este , a fost si ramane imparatul lumii
peste veacuri , prin cuvantul Sau care dainuie si va dainui in
nemurire .
Si dintre dealurile Ardealului ce poarta cume de zapada, in
fiecare an coboara Mos Craciun . Voi i-ati scris , copii , lui Mos
Craciun ?

Ce este patria pentru tine?

E via noastr furit
De doi brbai cu brae tari
i cu voina oelit,
Cu mini detepte, inimi mari.
i unu-i Decebal cel harnic,
Iar cellalt Traian cel drept
Patria este ara n care m-am nscut i al crei cetean sunt. Patria
mea este Romnia. mpreun cu ceilali locuitori fac parte din poporul
romn. Drapelul patriei mele este tricolorul.
Patria este locul de care sunt legat sufletete. Ea nseamn ntinse
cmpii, dealuri bogate, muni nali, ruri repezi, lacuri domoale,
neasemuita mare i extraordinara delt. Toate acestea au via prin ele
nsele, dar i oamenii care triesc aici. Toate acestea nu pot fi uitate i
trdate: locurile i oamenii cu care ai legat prietenii, oamenii cu care ai
mprit i bune i rele. n acest fel noi romnii am devenit un popor
panic, iubitor de ar, primitor, harnic, prietenos. Aa se face c i unele
din legendele noastre dau pild urmailor depre astfel de caliti. Iat ce
se povestete depre modul de apariie al tricolorului.
Se spune c din oastea pandurilor, condui de Tudor Vladimirescu,
fcea parte i bunul gospodar pe nume Dragomir. La plecare omul a
primit de la fata cea mare o batist albastr aidoma ochilor ei, de la cea
mijlocie una galben ca pletele sale, iar fata cea mic i-a ntins cu sfial
una alb; ea nu avusese timp s o vopseasc aa cum vzuse la surorile
sale. Dragomir a luat cu mult dragoste darurile copiilor si, a pus cele
dou batiste colorate n cte un buzunar al mantalei, iar pe cea alb,
curat ca sufletul copilei, a ascuns-o n buzunarul de la pieptul vestonului.
Din pcate Dragomir a czut pe cmpul de lupt. Camarazii au gsit
n buzunare cele dou batiste colorate, iar la piept o batist roie ca focul,
ptruns de sngele su. Vitejii au luat cele trei buci colorate, care acum
erau una roie, una galben i a treia albastr. Le-au legat ntre ele i le-au
prins n vrful unei ramuri rupte dintr-un stejar. Cu acest simbol n frunte,
au luptat mai departe pandurii.
i de atunci, spune legenda, steagul armatei romne cuprinde cele trei
culori laolalt. Sub faldurile sale s-au fcut Rzboiul de Independen i
Marea Unire.

V iubii patria, vei ti dar a o ntrii spunea Al. I. Cuza, iar B. P.

Hadeu amintea
Fie pinea ct de rea
Tot mai dulce mi se pare, cnd o tiu din ara mea

Ce este patria pentru tine?

Ce-i doresc eu ie, dulce Romnie mi repeta bunica ori de cte ori
vizitam un colior din minunata noastr ar. Cu vorbe dulci ea mi
spunea c nu trebuie s uit c sunt romnc, c avem o ar frumoas,
care se ntinde de la Nistru pn la Tisa, aezat n inima Europei i
strbtut de Munii Carpai, c avem cea mai frumoas mare i c
fluviul Dunrea ne unete cu alte ri. De aceea poeii notri au fost
mereu ndrgostii de patria nostr, au cntat n versurile lor att
frumuseea plaiurilor romneti, ct i vitejia eroilor romni: ara mea
de glorii, ara mea de dor.
Mreia mnstirilor construite de tefan cel Mare au trezit n inima
mea mndria c sunt romnc. Oriunde n lume a fi plecat nu voi
putea uita niciodat ara n care m-am nscut, naintaii mei ct i
frumuseile patriei.
George Enescu i-a intitulat prima sa oper Pmnt romnesc
deoarece, dei a trit printre strini nu i-a uitat niciodat ara i tradiiile
poporului su. El o iubea cu sinceritate. Aproape n toate titlurile
compoziiilor sale apare cuvntul romn, romnesc, exprimndu-i
mndria fa de frumueea folclorului romnesc, pe care dorea s o arate
lumii ntregi, voind s fac cunoscut numele rii sala iubite, gingia i
fora cntecului romnesc.
Via n vecie, glorii, bucurii,
Dulce Romnie, asta i-o doresc!

ZIUA DE 8 MARTIE
- compunere

( I varianta )

Primavara a sosit pe neasteptate in acest an .

Departe , in zare , muntii impodobiti cu caciulile lor albe o
privesc cu nedumerire .
Adie un vant caldut , vestind ca in curand se vor intoarce
pasarile calatoare .
Soarele si-a trimis razele lui spre minunatiile Pamantului .
Pluteste in aer o mireasma de ghiocei , zambile si viorele .
E Martie ! E sarbatoare !
In aceste momente , sufletu-mi incarcat de dragoste si
recunostinta se indreapta spre cea mai draga fiinta de pe
lume : MAMA
Alerg spre autobuz , ducandu-ma sa-i urez : La multi
ani !
In prag , ii intend buchetelul cu flori multicolore si ma
pierd in bratele-i primitoare !
Aceste clipe sunt printre cele mai minunate din viata mea .
De aceea , mi-as dori , daca s-ar putea , ca in toti anii ce vor
urma de acum in colo , in fiecare luna a lui martie , sa
redevin pentru o clipa copil !

8 MARTIE
- compunere
( a II-a varianta )

Dupa o iarna lunga cu zapezi si gheata , a urmat o

primavara umeda si trista .
Departe , in zare , muntii impodobiti cu caciulile lor albe ,
o privesc cu nedumerire .

Adie un vant caldut , vestind ca in curand se vor intoarce

berzele si celelalte pasari calatoare .
Soarele si-a trimis razele lui binefacatoare spre minunatiile
Pamantului .
Pluteste in aer o mireasma de ghiocei , zambile si viorele .
Carul primaverii a rasturnat
Proaspeti ghiocei la florarie .
E Martie ! E sarbatoare !
In aceste momente , sufletu-mi incarcat de dragoste si
recunostinta se indreapta spre cea mai draga fiinta , de pe
lume : mama ( sau bunica ) .
Alerg spre autobuz , ducandu-ma sa-i urez : La multi
ani ! .
In prag ii intend buchetelul cu flori albe si ma pierd in
bratele ei primitoare .
Aceste clipe sunt printre cele mai minunate din viata mea .
De aceea , mi-as dori , daca s-ar putea , ca in toti anii ce
vor urma de acum in colo , in fiecare luna a lui martie sa
redevin pentru o clipa copil .

Vine, vine, primavara!

VARIANTA 1
Dupa ce a trecut iarna friguroasa si geroasa, a venit primavara.
Au inflorit ghioceii, s-au intors pasarelele calatoare. Animalele s-au trezit la viata,
fluturii au inceput sa zboare. Copii erau fericiti!
Doua fete au mers cu prietenele lor sa se joace pe campia verde si inflorita. Fetele
se numeau Alina si Maria. Ele au inceput sa culeaga floricele ca sa faca coronite si
pentru ele dar si pentru prietenele lor.
Fetele au inceput sa se joace de-a ascunselea.
Alina a inceput sa numere. Celelalte fete s-au ascuns. Maria s-a ascuns intro
padurice de langa campie. in acea padurice era foarte intuneric, iar fetita s-a speriat
si a inceput sa planga. Alina dupa ce si-a gasit prietenele a inceput sa o caute pe
Maria, dar nu a reusit, iar celelalte fete au inceput sa o caute si ele. in timp ce Maria

plangea un arici aparut in fata ei si a intrebat-o:

- De ce plangi, spuse ariciul?
- Plang pentru ca m-am pierdut cand ma jucam cu prietenele, raspunse Maria!
- Facem o invoiala, spuse ariciul!
- Ce invoiala?- intreaba fata mirata.
- Daca imi dai mancare eu te duc la prietenii tai, spuse ariciul.
- Sunt de acord, raspunse fata.
Ariciul a dus-o la prietenii sai pe Maria, iar acesta i-a dat in schimb de mancare.
Cei doi au devenit cei mai buni prieteni dupa aceasta intamplare.

VARIANTA 2
Este sfarsit de februarie.
Primavara, prima fiica a blandului an, cea mai tanara si mai frumoasa, se
pregateste sa revina in tara noastra. Soarele vesel isi face loc printre norii de
cenusa si isi revarsa caldura mangaietoare, putin cate putin.
Mici pete de zapada acopera ograda. De sub ele, firicele subtiri de apa isi cauta loc
prin pamantul rece si umed.
Dar iata un ghiocel! A iesit ca o bucurie in calea mea si nu stiu daca aceasta suava
floricica este aici cu adevarat sau e un fulg de zapada prins intr-un ac de
iarba. Numai gandul de al pune-n palmele mamei ma face sa il desprind de acolo
din pamantul care l-a nascut.
Alerg acasa!
- Mama, vine primavara! Soarele cald si vesel s-a aratat dupa un norisor albastru.
Un firicel de vant se strecoara prin razele de lumina. Natura-i in sarbatoare. Zilele se
fac, mai lungi, mai blande.
In palmele mamei aspre de munca pun cea mai gingasa floare ce care numai
sufletul mamei se aseamana in sfarsit. Primavara a infruntat iarna cu vitejie. A trezit
la viata intreaga natura. De sub covorul de frunze moarte se ivesc zambilutele in
paduri impreuna cu viorelele.
VARIANTA 3

A sosit primavara!
Cerul este senin iar norii de cenusa dispar.
Din cer apar cateva raze aurii. De sub frunzele moarte se iveste un ghiocel.

Pamantul este umed si negru.

Primavara trezeste la loc toata natura. Iarba a prins colt fraged din nou. Pe camp ne
invaluie un dulce vant de primavara. Randunica cea vioaie isi face cuibul.
Primavara scoate ursul din barlog si toate celelalte animale. Albinele se pun pe
treaba si cauta nectar.
Furnicile harnice lucreaza. Toporasii se inchina gingaselor lacramioare. Copacii sunt
din nou in floare. Mieii se joaca pe campul verde. Iata vin si gandacii in hainute
smaltuite
In aceasta vreme, natura e in sarbatoare. Mierlele sufla in zavoi. Peste tot in natura
sunt flori, verdeata, pomi in floare, zumzet de albine, ciripit de pasarele. Primavara
este unul dintre cele patru anotimpuri, dar este singurul care aduce natura la viata.
La munte, baba iarna nu si-a adunat cojoacele.
Picaturile de roua dulce, scanteiaza pe firicelele subtiri de iarba odata cu glasul
subtire si mic al randunelelor care se trezesc la viata.
In paduri muschiul copacilor abia a crescut este foarte moale. Oamenii se bucura
de sosirea primaverii dar altii se gandesc numai cum vor trebui sa faca si cum sa
curete copacii si gradinile. Primavara este un anotimp de magie si de culori.
Anotimpul acesta este foarte frumos deoarece dupa iarna el trezeste intreaga
natura la viata.

VARIANTA 4

Vine primavara cu multa finete in aur si praf de lumina. Noi toti eram doritori de
soare si de caldura. Ne doream sa vina primavara, cea de care nu puteam sa traim
si ne dorim sa ramana la noi. Soarele isi trimite cu darnicie razele iubitoare de
caldura. Florile le intampina cu parfumul lor. Copiii ies cu veselia lor pe afara si se
joaca toate jocurile specifice acestui anotimp placut care iubeste tot. Noi elevii vrem
sa intampinam primavara cu texte si distractie multa. Primavara, te iubim!
Concluzia este ca: Noi toti iubim primavara, deoarece vine cu fericire si iubire dar si
cu caldura..
VARIANTA 5

Este o zi superba de primavara. Aerul cald face ca toate vietuitoarele sa iasa si sa

se bucure de aceasta zi minunata. Vazand ziua placuta de afara toti oamenii au
iesit sa-si faca curat in jurul casei. Ei erau fericiti de venirea primaverii, copii erau pe
campii si se jucau diverse jocuri . Gospodarii isi curatau via si copacii, iar
gospodinele isi reimprospatau casa dupa o iarna lunga, grea si friguroasa.
Toti copii radeau, numai o fetita era trista dar nimeni nu stia de ce.

Mirela s-a apropiat de ea si a intrebat-o:

- Ioana, tu de ce esti asa trista?
- Nu conteaza, nu ma simt prea bine, eu plec!
- Nu pleca, mai stai!
- Nu!
Nestiind ce se intampla cu Ioana, Mirela a hotarat sa o insoteasca acasa si sa afle
mai multe. Au intrat in camera, iar Mirela a continuat sa o intrebe de ce e trista. Intrun final i-a spus:
- Nu imi place ca a venit primavara, eu as vrea sa fie iarna tot timpul!
- Nu, nu spune asta! Dar de ce nu-ti place primavara?
- Nu imi place acest anotimp!
Venindu-i o idee a spus:
- Bine, hai ca eu trebuie sa plec, ne mai vedem !
- Bine!
Mergand spe casa s-a gandit la ceva la care trebuiau sa participe si prietenii ei:
Mihai, Corina si Bianca
Ea le-a spus:
- Am aflat de ce este trista Ioana!
- De ce?
- Nu ii place acest anotimp, primavara si eu m-am gandit sa organizam o excursie
in padure sa ii aratam adevarata primavara pe care ea nu o stie!
- E o idee minunata!
Dupa cateva ore Mirela a invitat-o pe Ioana in padure iar acesta a vazut o caprioara
care se plimba prin padure, multe insecte care au iesit la soare si multe pasarele
care au facut ca padurea sa para un adevarat paradis.
Dupa ceva timp a intrebat-o:
- Ei, cum ti se pare primavara?
- Cum am putut sa nu observ adevarata splendoare a primaverii? E foarte frumos
sa te plimbi in natura, sa asculti pasarelele si sa fii impreuna cu prietenii tai
adevarati care nu te lasa la greu!
Auzind acestea Mirela s-a bucurat enorm de tare si s-au imbratisat. S-au jucat pana
sera tarziu si le-a spus parintilor ca adora acest anotimp si ca a venit si pentru ea
primavara.
VARIANTA 6

Primavara o putem caracteriza printr-un singur cuvant viata. Daca participi la

acest ciclu armonios in care tot ceea ce ne inconjoara revine la viata vei intelege
mult mai bine acest termen.In fiecare an pentru mine acest cuvant are alt

inteles.Poate fie pricina varstei fie din alte motive.Toti oamenii se bucura de acest
anotimp si profita din plin de el. Mie, personal imi place foarte mult sa ma plimb si
sa privesc cum multe vietati apar in peisaj,cum culorile se schimba pe zi ce trece
din culori posomorate in culori vii si cum pasarile se bucurade venirea acestui
anotimp zburand si cantand pe cerul senin.
Impreuna cu alti copii am hotarat sa mergem in padure sa o curatam de deseuri
pentru intampinarea florilor de primavara.Am fost acompaniati de ciripitul pasarilor
care era minunat si care ne-a incantat auzul intr-un mod foarte placut. Multe specii
de copaci am intalnit toti falnici si cu crengile ridicate,dar unul dintre ei era mai
posomorat.In momentul acela am vazut ca ceva nu este in regula si am chemat
copii.
- Ati vazut ca acel copac este trist?Oare ce sa intamplat cu el?
- Cred ca nu este prea incantat de venirea primaverii. Spuse unul dintre
copii.Haideti mai bine sa vedem de ce este suparat!
- Buna! Am vazut ca esti cel mai suparat copac de aici si ne-am hotarat sa venim sa
te intrebam care este motivul.
- Am crezut ca esti suparat ca vine primavara.Spuse unul dintre copii.
- Nu sunt suparat ca vine primavara ci pe oamenii care nu o pretuiesc la adevarata
ei valoare.Spuse copacul pe un ton raspicat.
- Ce vrei sa spui?
- Vreau sa spun ca voi nu meritati acest anotimp. Mereu veniti si aruncati deseuri
care in timp ne distrug.
- Noi nu suntem asa.Noi am venit sa ne bucuram de venire primaverii.Chiar am
strans deseurile.Si vom propune chiar si domnului director sa organizeze o mica
excursie in scop ecologic.
- Va multumesc in numele intregii paduri.
- Ba chiar vom lipi si afise cu mesajul Intampinati pimavara frumos
- Nu am cuvinte pentru bucuria pe care o simt.Va mai multumesc inca o data.
- Nu ai pentru ce.Ne bucuram foarte mult sa va ajutam.
Ar trebui ca toti sa pretuim primavara de la cea mai mare vietuitoare pana la cea
mai mica.

Un dar pentru mama

Anul s-a impodobit cu o noua primavara. Cerul senin este imbatat de razele
soarelui. Un firicel de vant se strecoara usor printre razele de lumina. Azi, aceasta zi
frumoasa este ziua tuturor mamelor din lume: 8 Martie.
Nicio mama nu este ca a mea. Pentru mine, ea este dragostea nesfarsita, caldura si
zambetul, bunatatea si iertarea, povata si exemplul. O vad in fiecare zi trebaluind in
preajma mea si ma bucur nespus cand stiu ca si alti oameni in afara de mine o

stimeaza si o respecta.
Mi-e nespus de draga. Mi-e drag chipul ei bland, dar energic, ochii plini de bunatate,
frumusetea ei. Si pentru ca mi-e atat de draga, astazi de ziua ei i-am daruit o
felicitare pe care am facu-o la ora de lucru manual - si un buchet de ghiocei albi.
- Ti-am adus cei mai frumosi ghiocei! I-am spus mamei, sarutand-o pe obraz.
- La multi ani!
M-a sarutat si ea si am fost tare fericita. Sunt atat de mandra de mama mea!

O randunica ne povesteste
La streasina casei noastre se afla un cuib. in fiecare an dupa ce au iesit mugurii din
gaoacele lor, cuibul prinde viata: soseste stapana lui o randunica tare draguta.
Intro seara, i-am spus mamei:
- Ce mult as vrea sa stiu ce este in viata acestei randunele, pe unde umbla ea!
- As vrea sa pot zbura cu ea!
Dar mama e zambit si a inceput sa-mi povesteasca lucruri interesante despre
randunele. Am adormit.
Deodata, randunica a coborat langa mine si mi-a spus:
- In fiecare an, cand toamna picura pete ruginii peste pamantul acesta, noi ne
pregatim de plecare. Trebuie sa facem calatoria cea lunga pana in tarile calde. Ne
invatam puii sa zboare, ne antrenam si noi, apoi, randunelele dupa varsta in stol,
parasim plaiurile romanesti. Ajungem in tara piramidelorcaci acolo ne petrecem
timpul cat aici este iarna. Dar viata nu-i asa frumoasa ca aici. Abia asteptam sa ne
intoarcem. si drumul de intoarcere e mai rapid, caci ne mistuie dorul de casa.
- Acasa, ne asezam obosite in cuiburile noastre, dar suntem fericite. Acum stii mai
multe despre noi, nu-i asa?
Nici nu stiu cand a zburat. Am tresarit.
- Ce s-a intamplat? Ma intreaba mama. Dormeai asa frumos!

Primavara
Este din nou primavara. Natura se spala pe ochi somnoroasa fiindca tocmai s-a
trezit din somnul anotimpurilor reci. Odata cu ea au venit si pasarelele care ne
incanta cu recitalurile lor.
Primavara, asezata in fata oglinzii, se da cu putina pudra pe fetisoara ei si parca
deodata s-au auzit niste susoteli. Stiti cine erau? Copacii, imbracati in haine de

sarbatoare, prinsesera viata, iar acum stateau la taifas. Aceasta si-a aranjat deja
rochia de matase si dupa ce a inchis ultimul centimetru de fermoar, florile au
inceput sa-si deschida petalele, sa parfumeze aerul si sa zambeasca cerului
albastru-cristalin. Ea nu a uitat sa-si contureze putin ochii si iarba a prins deja
culoare. Dupa ce si-a pieptanat parul, si-a pus pe cap un voal alb prin care a
anuntat izvoarele, ca pot incepe sa murmure povestile adunate in timpul iernii.
Natura si-a dat jos mantia alba si rece. Ziua este la inceput de drum. Noaptea
paraseste cerul ca o printesa ce se furiseaza de la un bal cu speranta ca nimeni nu
o sa-i observe lipsa. Soarele uraca incet scarile cerului cu pasi de diamant. Razele,
ca niste dungi rosii lumineaza pamantul, facandu-l sa para un glob aurit. Cupolele
de vise impletite cu mireasma cruda de liliac se inalta spre vazduhul senin.
E primavara! Vantul rece si crud este alungat de o raza palpaitoare de pasiune.
Pasarile in culori de curcubeu admira sufletul vesel de pom si florile de cristal.
Libelulele cu aripi azurii zboara in aerul parfumat, provocat de florile
tainice. Impletiri dulci de glasuri cutreiera padurea. Lacul straveziu este luminat de
o dunga inflacarata ce a poposit in acea clipa pe pamant.
Acesta este spatiul copilariei mele! Vise ce se pot realiza doar in imaginatia mea,
ploi de foc ce cad pe pamantul unde numai fictiunea exista si ce-i mai important:
toate vietuitoarele pot vorbi, pot merge, pot auzi Noaptea, chiar daca este
inficosatoare, imi place sa stau de vorba cu regina sa, luna si cu stelele. In aceste
peisaje de primavara traiesc in fiecare zi. Aceasta este lumea de care nu vreau sa
ma despart niciodata!
Primavara, fiica cea mai tanara si mai frumoasa; ea trezeste la viata intreaga
natura; peste flori, verdeata, pomi in floare, zumzet de albine, ciripit de pasarele;
cata frumusete, cata viata si veselie peste tot locul; zboara gandacei de tot neamul;
furnicile harnice lucreaza toata ziua; albinele cauta nectar; pasarile calatoare vin in
tara lor veche si neuitata; de sub covorul de frunze moarte se ivesc ghioceii;
caldura soarelui dezmiarda mugurasii; dulce vant de primavara; natura-i in
sarbatoare; soare cald si vesel revarsa caldura-i mangaietoare; copaci in floare,
iarba a prins colt fraged; noaptea scade, ziua creste; zilele se fac mai lungi, mai
blande; verde crud; ea aduce flori in campie, vanturi line, calde ploi si veselie;
zumzetul harnicelor albine; randunica cea voioasa taie albastrul cerului ca o
sageata.

Dimineata de primavara
Prin sticla subtire a geamului prafuit se auzeau picaturi repezi de ploaie. Puteam
simti, chiar si din casa, ca este una dintre acele ploi reci, vii, de inceput de
primavara, una dintre acele ploi ce te trezesc treptat la viata, asa cum primavara
trezeste incetul cu incetul natura.
Vaporii mici de apa filtrau lumina ce abia patrundea printre crengile inmugurite ale
copacilor timizi, ce se inghesuiau sa-mi admire casuta cu usa rosie si vopseaua
scorojita. Dintr-o data, ploaia s-a oprit si soarele a stralucit, verzui si el, precum iarba

cruda, leganata in bataia vantului zglobiu, iar norii n-au mai cutezat sa se arate, de
frica sa nu isi pateze albul impecabil cu acel verde indraznet.
Apoi, pe neasteptate o cotofana slobozi un sunet ascutit si trezi brutal totul la viata.
Copacii se dadura inapoi, rusinati parca de curiozitatea lor excesiva fata de casuta
cu usa rosie, iar ferestrele mele prafuite se speriara si ele, tremurand suparate.
Florile colorate cerura indurare de la cotafana tiranica, dorindu-si inca o clipa de
somn, dar nu putura sa se dezlege din vraja comandantului lor.
Comandantul isi saluta nervos, pentru a doua oara ostasii si le facu semn sa
porneasca la atac. Deodata, usa rosie se tranti de perete, iar primavara, cu sufletul
ei jucaus, patrunse in incaperea intunecata si parca impietrita. Cotofana, ca un
militar ingamfat ce era, se aseza pe locul cel mai inalt, pe dulapul din lemn de
mahon, vechi de cand lumea si incepu sa dea indicatii.
Trandafirii fura indrumati la ferestre, invaluind intreaga camera in mireasma lor si
mangaind cu petalele catifelate sticla inverzita deja.
Iedera calatoare se infasura zambind pe stalpii patului, iar vulpea cu blana roscata
si matasoasa se culcusi, surazand, sub patura mea moale si calda.
Ghioceii, brandusele si toporasii se adunara palcuri-palcuri peste covorul vechi si
jerpelit, innoindu-l cu multe culori si miresme.
M-am intins pe covorul pufos si colorat, mirosind cu nesat parfumul proaspat al
florilor, alaturi de iepurasi si veverite. Ma gadilau cu mustatile lor verzui, cand
veneau sa-mi povesteasca despre schimbarile din curtea casei mele. Pana si usa
cea rosie si scorojita, primise strai nou, inverzit si proaspat. Intreaga incapere era
acum ca intr-un vis, nu mai era prafuita, ci vesela, calda si neobisnuit de verde.
Primavara, multumita acum, m-a privit din usa cu multa dragoste si zambindu-mi
si-a luat zborul pe o aripa de fluture verzui, alaturi de prietenele ei - florile colorate,
ce pluteau pe un covor fermecat, fericite ca scapasera din tiranica vraja a cotofenei.

O zi de primavara petrecuta in lumea cartilor

Timpul s-a mai incalzit iar oamenii au inceput sa misune ca albinele.
Pe dealuri tractoarele ara pamantul si il pregatesc pentru insamantare.
Copacii au inmugurit iar in livezi se aude zumzet de albine.
Pasarile calatoare s-au intors din tarile calde.
E o zi frumoasa de primavara si fiindca mama mea isi va serba in curand ziua de
nastere, am plecat spre padure ca sa-i culeg ghiocei si viorele.
Eram asa de bucuroasa si drumul mi s-a parut scurt. Aproape ca am zburat pana
acolo.
In poiana scaldata in razele calduroase ale soarelui am vazut un copac urias,

frumos inmugurit. Am pus mana pe el si m-am trezit in alta lume. Nu stiam unde
sunt. in jurul meu erau fluturi vorbitori si flori care zambeau delicat, iar pe jos iarba
prinsese colt.
Curioasa i-am intrebat:
- Cine sunteti? Cum va cheama? Unde ma aflu?
- Eu sunt Violeta, ea e Angela, el e stefan si fetita cu parul blond si foarte lung e
Rapunzel, au raspuns fluturasii. Esti in lumea cartilor.
- Ce frumos este aici ! N-as mai vrea sa plec.
- Poti sa ramai. iti vom spune o multime de povesti si iti vom face cunostinta cu o
multime de personaje de povesti.
- Nu pot. Astazi e ziua mamei mele.
- Bine. intoarce-te acasa si revino altadata !
- Cu bine.
- Te asteptam cu drag. Sa nu ne uiti !
- Abia astept sa ma intorc la voi, sa-mi povestiti ce mai face Lizuca si fata mosului
cea harnica si cuminte.
- La revedere ! au raspuns fluturasii fluturand veseli din aripioare.

Totu-n jur e numai farmec

Un fir de iarba ma gadila in palma...
Ce vrea sa-mi spuna oare?
Privesc spre el si tace...
Dar e frumos si verde
Asa plapand cum e,
Acum iesit din reavanul pamant.
Probabil ca-i cuprins de fericire
Pentru ca totu-n jur e numai farmec.
Pe cer vad pasarile calatoare
Ce ma saluta cu aripa lor,
Jos vad o mare de culori
Intinse peste tinerele ramuri.
Mireasma dulce-a ierbii
Ma face sa zambesc,
Pentru ca totu-n jur e numai farmec.
Parca aud un zumzet de izvoare
Ce se aduna ca-ntr-un cor,
Si glasul bland al gingaselor flori,
Iesite peste tot pe campuri.
Un fir de iarba ma gadila in palma...

Ce vrea sa-mi spuna oare?

- Aculta-atent ....e primavara...

Vine, vine, primavara!

- Buna dimineata!!!!
- Hm!...
- Hei! Trezeste-te, haide, micuto!
- Iarna, te rog, mai lasa-ma putin!
- Cum sa te mai las sa lenevesti?! E 1Martie! E vremea mea de odihna!
Atunci, Primavara deschide minunatii ei ochi verzi.Fratele Soare, care o urmarea
din inaltul cerului, ii trimite o raza ca o mangaiere pe obraz.Ce bland e cu mine gandeste micuta Primavara. Ar mai intarzia putin in patul ei cu pamant reavan din
care ghioceii si nutuvelele incep sa scoata, timid, capusoarele albe si violete.
- Dar ce se aude? Ridica, mirata, capul de pe perna plina de muguri pufosi de
matisori...pe cer parca e litera V, victoria vietii noi aparute, un cer care vibreaza
de ciripitul pasarilor calatoare care, slavesc intr-o oda a bucuriei revenirea la viata a
naturii.
Cu sufletul plin de acordurile muzicii pe care Vivaldi i-a inchinat-o, Primavara,
ajutata de celelalte surori anotimpuri, se imbraca. Rochia ei de culoarea sperantei,
un verde crud, are o trena brodata cu toate florile care ii sunt dragi si care imprastie
un parfum sublim. Diadema straluceste plina de roua diminetii in combinatie cu
razele care o inconjoara. Condurii fini, de culoarea pamantului proaspat si batuti cu
diamante de margaritare, o fac sa simta cum totul se trezeste odata cu ea atunci
cand paseste.
Slujitoarele ei fidele, berzele si celelalte pasari care s-au reintors, o asteapta...incet
si delicat o ridica spre cer...incepe marea calatorie in jurul lumii pana cand, vara, ii
va lua locul. De acolo, de sus, simte miracolul care se petrece cu oamenii,
animalele, plantele...cum se redescopera, cum apare minunea unei vieti noi. Si-ar
dori ca toti sa traiasca frumos, o viata lipsita de griji, de tristeti... Si-ar dori sa aiba
puterea sa imprastie numai bunatate, intelegere, iubire,...sa simta pe pamant
numai bucurie si dragoste.
Dupa ce iarna a tinut totul in hibernare sub mantia alba de zapada, primavara
aduce acel chef de viata dupa o binemeritata odihna. Cele trei zane ale Primaverii
au foarte multa treaba.Martie e ocupata cu impletirea puritatii si iubirii in jnururile
pentru martisoare si in darurile pentru mamici. La fel de ocupata e si cu alegerea
babelor. Aprilie purifica sufletul primaverii si al oamenilor si il umple de mantuire si
speranta...ne face sa ne ridicam privirea inimii spre CER, spre EL... si ne invata sa
iertam, sa ne sacrificam din iubire pentru iubire. Mai e plina de flori si de parfumul
minunat daruit de ele, ciresii fac cu ochiul fetelor sa-i culeaga ca sa-i puna cercei.

Si dupa atata munca,dar plina de bunavoie si optimism, Primaverii ii vine din nou
randul sa se odihneasca timp de un an...

Primavara
Primavara aceasta a sosit devreme. Natura se trezeste. In curtea scolii pomii
inmuguresc. Clasa a III a a hotarat cu doamna invatatoare sa faca curat in curtea
scolii. Fiecare elev stie ce are de facut. Baietii s-au urcat pe scara si fac coroanele
copacilor, taie crengile uscate. Astfel, copacii au o coroana ca o bomboana.
Fetele varuiesc trunchiurile copacilor pana la jumatate, alta echipa de baieti sapa
in jurul copacilor, langa radacina. Curtea scolii este curate si ingrijita. Caldura
soarelui da voie sa se desfaca mugurii. Florile inmiresmate sunt colorate. Gazele
au inceput sa zumzuie. Totul este frumos in curtea scolii. Cu venirea primaverii si
cu ajutorul elevilor clasei a III a curtea scolii parca a luat viata.

Primavara
A sosit primavara. Ghioceii au inflorit iar soarele ne zambeste din inaltul cer. Copacii
sunt in floare. Ciocarlia zboara. Mieii zburda pe campia plina de flori colorate. Natura
se trezeste la viata.
Aura, Cosmin si Raluca au plecat in parc. Acolo s-au intalnit cu doi colegi. Cei cinci
copii au propus sa mearga in padurea din apropiere. Ajunsi acolo au inceput joaca.
Timpul a trecut si se facu seara. Cei cinci prieteni si-au luat ramas bun si au plecat
spre casa.

Primavara a sosit la noi

Larisa invata la Scoala Nr. 1 Dimitrie Luchian din comuna Piscu, judetul Galati. La
sfarsitul orelor Larisa a vazut Soarele pe cer si a inceput sa topaie in sus si in jos sis
a zambeasca. Venea de la scoala cu prietena ei Madalina. Larisa spune:
- Ce bine ca a venit primavara!
- Daaaspune Madalina!
- Ma plictisisem de iarna rece si grea. Acum au iesit si ghioceii, pasarile calatoare au
venit la noi. Dar cel mai bine e ca se apropie Pastele! Nu-I asa?
- Da, asa e, spune Larisa.
- De Pasti vei merge cu mine la Biserica? Zise Madalina.
- Da!
Fetele povestesc in fata unui magazine. Acolo au zarit cozonacii si checurile

proaspete. Cele doua fete ajung acasa. Isi iau la revedere si fiecare intra in casele
lor!

Sosirea primaverii
A sosit primavara. Toti copiii s-au adunat la marginea satului. In vazduh, vestitorii
primaverii au sosit din tarile calde. Copacii au inmugurit iar palcurile de iarba sunt
ca niste smaralde. Ei au inceput sa alerge iar vantul adie usor. Pe campie este
multa zarva dar si veselie.
- Baieti, am gasit un ghiocel!
- Iarna a trecut, a sosit primavara se vede!
Se face seara! Copii isi iau ramas bun si fiecare pleaca acasa plini de energie si
foarte veseli!
Asta dovedeste ca a sosit primavara!!!!!!!

Vestitorul primaverii
Pamantul somnoros a inceput sa se trezeasca.Norii aurii au captusit tolba proaspata
a iernii, apoi si-au luat zborul catre tarmurile inghetate. Pe cerul limpede ca un
cristal luminous razele calde si aurii ale soarelui in culori de primavara incalzesc
pomii golasi.
Primavara, fiica cea mai tanara si mai frumoasa a anului, trezeste la viata intreaga
natura. Peste tot este veselie si multa agitatie. La munte, Baba Iarna inca nu si-a
adunat cojoacele. Langa firicelele subtiri de apa , din pamantul umed si negru se
zareste o suava floricica. Ghiocelul cu gluga lui cea verde si cu clopotelul de argint
priveste imprejur la razele soarelui care desmiarda muntele golas si pustiu.
- Ghiocelule de ce ai iesit de sun zapada? Intreaba bradul impracat in dantela alba
cercelata?
- Zana Iarna imi este datoare pentru ca i-am imprumutat culoarea si in fiecare
primavara ma lasa sa ies de sub zapada poleita cu margaritar.
- Ghiocelule fii bucuros ca ai stat toata iarna sub pamantul somnoros. A fost o iarna
grea, dar frumoasa! Bine ca ne-ai adus primavara!
Ghiocelul gingas, subtirel la trup si cu clopotelul delicat a fost cules de catre Zana
Primavara sa vesteasca intregii nature domnirea zapezii va lua sfarsit.
Undeva, intr-un taram ascuns Zana Iarna imbracata intr-o rochie cusuta cu ace de
gheata si impodobita cu stelute argintii sa se pregateasca sa plece. Primavara
incepe sa plece grabita in caleasca ei in culoare de curcubeu!

- La revedere dulce iarna!

- Bine ai venit dulce primavara!

Primavara
Este primavara. Vazduhul miroase a ierburi, a frunze proaspete. Manunchiul
stralucitor al razelor de soare rasfira din inalt.
Mieii zburda pe campii. Gospodinele se pregatesc pentru Paste. Copiii alearga
voiosi. Acestia se joaca si culeg flori. Pe pamantul de catifea apar firele subtiri de
iarba. Pe cerurile line zboara pasari. De sub zapada a iesit ghiocelul cu clopotelul de
argint. In parcuri munca e in toi. Oamenii varuiesc copacii si vopsesc bancile ,
aduna uscaturile. Pe lac nufarul din balta vine trist fara sotie.
Aceasta este primavara. Este cel mai frumos anotimp!

Vine, vine, primavara!

Suntem in 1 Martie, prima zi de primavera. Afara inca ninge si vremea este rece. la
poarta timpului bate primavera, care este intapinata de iarna. Aceasta din urma nu
vrea sa renute asa de usor.
Anul acesta isi doreste sa mai stea un pic pe ulitele staului .Dupa cateva vorbe
schimbate intre cele 2 anotimpuri , iarna intelege in cele din urma ca timpul ei a
trecut si cedeaza locul primaverii. Din acea zi primavera a adus cu ea soarele, flori,
pasari si bucurie pentru copii. Copiii erau fericitii ca intr-o lume a povestilor.
Vantul s-a mai domolit, copacii incep a inmugurii iar pasarile ne incata cu glasul lor
vessel.
Primavara mai este minunata si din pricipa faptului ca este luna tuturor mamicilor.
O primavera frumoasa, calduroasa precum este sufletul unei mame ne asteapta si
anul acesta.
Soarele, parfumul frumos al primaverii ne invioreaza dimineata. Cu toate acestea
,adevaratii vestitori ai primaverii sunt insa gingasii ghiocei care usor usor isi scot
capsorul de sub zapada si uitandu-se la noi parca ii auzim cum bucurosi striga
,,Vine Vine Primavara.

Primavara
Primavara aceasta a sosit devreme. Natura se trezeste. In curtea scolii pomii
inmuguresc. Clasa a III a a hotarat cu doamna invatatoare sa faca curat in curtea
scolii. Fiecare elev stie ce are de facut. Baietii s-au urcat pe scara si fac coroanele
copacilor, taie crengile uscate. Astfel, copacii au o coroana ca o bomboana.

Fetele varuiesc trunchiurile copacilor pana la jumatate, alta echipa de baieti sapa
in jurul copacilor, langa radacina. Curtea scolii este curate si ingrijita. Caldura
soarelui da voie sa se desfaca mugurii. Florile inmiresmate sunt colorate. Gazele
au inceput sa zumzuie. Totul este frumos in curtea scolii. Cu venirea primaverii si
cu ajutorul elevilor clasei a III a curtea scolii parca a luat viata.

Primavara
A sosit primavara. Ghioceii au inflorit iar soarele ne zambeste din inaltul cer. Copacii
sunt in floare. Ciocarlia zboara. Mieii zburda pe campia plina de flori colorate. Natura
se trezeste la viata.
Aura, Cosmin si Raluca au plecat in parc. Acolo s-au intalnit cu doi colegi. Cei cinci
copii au propus sa mearga in padurea din apropiere. Ajunsi acolo au inceput joaca.
Timpul a trecut si se facu seara. Cei cinci prieteni si-au luat ramas bun si au plecat
spre casa.

Primavara a sosit la noi

Larisa invata la Scoala Nr. 1 Dimitrie Luchian din comuna Piscu, judetul Galati. La
sfarsitul orelor Larisa a vazut Soarele pe cer si a inceput sa topaie in sus si in jos sis
a zambeasca. Venea de la scoala cu prietena ei Madalina. Larisa spune:
- Ce bine ca a venit primavara!
- Daaaspune Madalina!
- Ma plictisisem de iarna rece si grea. Acum au iesit si ghioceii, pasarile calatoare au
venit la noi. Dar cel mai bine e ca se apropie Pastele! Nu-I asa?
- Da, asa e, spune Larisa.
- De Pasti vei merge cu mine la Biserica? Zise Madalina.
- Da!
Fetele povestesc in fata unui magazine. Acolo au zarit cozonacii si checurile
proaspete. Cele doua fete ajung acasa. Isi iau la revedere si fiecare intra in casele
lor!

Sosirea primaverii
A sosit primavara. Toti copiii s-au adunat la marginea satului. In vazduh, vestitorii
primaverii au sosit din tarile calde. Copacii au inmugurit iar palcurile de iarba sunt
ca niste smaralde. Ei au inceput sa alerge iar vantul adie usor. Pe campie este
multa zarva dar si veselie.
- Baieti, am gasit un ghiocel!
- Iarna a trecut, a sosit primavara se vede!

Se face seara! Copii isi iau ramas bun si fiecare pleaca acasa plini de energie si
foarte veseli!
Asta dovedeste ca a sosit primavara!!!!!!!

Vestitorul primaverii
Pamantul somnoros a inceput sa se trezeasca.Norii aurii au captusit tolba proaspata
a iernii, apoi si-au luat zborul catre tarmurile inghetate. Pe cerul limpede ca un
cristal luminous razele calde si aurii ale soarelui in culori de primavara incalzesc
pomii golasi.
Primavara, fiica cea mai tanara si mai frumoasa a anului, trezeste la viata intreaga
natura. Peste tot este veselie si multa agitatie. La munte, Baba Iarna inca nu si-a
adunat cojoacele. Langa firicelele subtiri de apa , din pamantul umed si negru se
zareste o suava floricica. Ghiocelul cu gluga lui cea verde si cu clopotelul de argint
priveste imprejur la razele soarelui care desmiarda muntele golas si pustiu.
- Ghiocelule de ce ai iesit de sun zapada? Intreaba bradul impracat in dantela alba
cercelata?
- Zana Iarna imi este datoare pentru ca i-am imprumutat culoarea si in fiecare
primavara ma lasa sa ies de sub zapada poleita cu margaritar.
- Ghiocelule fii bucuros ca ai stat toata iarna sub pamantul somnoros. A fost o iarna
grea, dar frumoasa! Bine ca ne-ai adus primavara!
Ghiocelul gingas, subtirel la trup si cu clopotelul delicat a fost cules de catre Zana
Primavara sa vesteasca intregii nature domnirea zapezii va lua sfarsit.
Undeva, intr-un taram ascuns Zana Iarna imbracata intr-o rochie cusuta cu ace de
gheata si impodobita cu stelute argintii sa se pregateasca sa plece. Primavara
incepe sa plece grabita in caleasca ei in culoare de curcubeu!
- La revedere dulce iarna!
- Bine ai venit dulce primavara!

Primavara in imagini
Primavara...
Un anotimp feeric, care isi face debutul in fiecare an, cu primele sale raze de soare,
cu miresmele ce ne invaluie toate simturile si cu peisajele de vis, parca pictate de
copiii care abia acum au descoperit culorile pastelate si calde ale primaverii.
Gingase, multicolore si gratioase, florile ne incanta privirile an de an. Frumusetea lor
vine din simplitate si minune, iar parfumul vine din mister. Miresmele lor ne fac sa

ne simtim mai veseli si mai plini de viata, mai mult ca niciodata.

In corul lor, pasarelele canta pe fundalul inflorit al naturii , atat de frumos incat si
florile vibreaza la auzul trilurilor armonioase ale acestor fiinte delicate si gratioase.
Trunchiurile maronii si umede ale copacilor sunt inconjurate de o aureola pastelata
si trandafirie de flori, iar crengile isi ridica degetele inspre cer, aruncand muguri
verzi si boboci rozalii, parca rugandu-l pe Dumnezeu sa le infloreasca
sufletul. Firavele firicele de iarba si-au facut aparitia de mult timp, dar in graba
noastra zilnica, noi, oamenii nu vedem spectacolul naturii ce renaste la viata.
Primavara este si va fi mereu dimineata batranului an. Culoarea de azur a boltei
ceresti este atat de limpede , fara nici un nor ratacit care sa zboare lin in bataia
vantului. Primavara este sarbatoarea infinitului, toate sufletele sunt inflorite si pline
de viata incat ai impresia ca fericirea te viziteaza in fiecare zi. Nu stiu multe despre
primavara , dar ceea ce stiu sigur este ca de fiecare data cand ea saruta natura,
apare in mod miraculos o floare.
Chiar si atunci cand este iarna, in sufletul meu este o primavara eterna.

Lumina Invierii
Este luna aprilie. Pomii si florile inflorira, iar mirosul lor se imprastia adormitor. Pe o
mica planeta, foarte aproape de Terra, locuia Jiji, iepurasul de Paste. Satul lui era plin
de oua de ciocolata si de figurine din vanilie, care nu stia unde si cum sa le puna.
Pe cinci aprilie, se intampla ceva foarte rau, dar si uimitor: Jiji si-a luxat piciorul. A
chemat repede salvarea si l-a luat la spital.Un doctor a zis:
- Nu iti vei reveni decat dupa luna august!
- Of! Dar cine va duce ouale si figurinele de Paste copiilor?
- Mai exista doar o singura cale...
- Care? zise cu repezeala Jiji, iepurasul de Paste.
- Sa faci doua zile de tratament intr-un lac de pe Terra, din Romania, care face
minuni!
- Care lac?
- Lacul Techirghiol!
- Off! Bine! Ma voi duce!
Dupa ce isi lua harta si masina cu care mergea la casele copiilor in zilele de Paste,
pleca spre Terra.
Atunci cand ajunse in localitatea Techirghiol intreba o doamna:
- Nu va suparati, stiti cumva unde este piata?
- O iei la dreapta, apoi a doua la stanga si ai ajuns.
- Multumesc! Voi merge si imi voi cumpara niste morcovi!
A ajuns in piata si-a cumparat morcovi, apoi a pornit spre lac intrebandu-se daca va

putea darui in zilele de Paste copiilor tot ce a pregatit el tot anul.

Ajuns la lac, a inceput sa faca bai de namol si se clatea cu acea apa sarata care era
chiar uimitor de vindecatoare! Toata lumea se minuna si vorbea despre acel
"iepure" ciudat care facea bai de namol laolalta cu toate persoanele de acolo.
Dupa doua zile,pleca acasa unde a fost intampinat cu o i- mensa petrecere si
sampanie cu aroma de morcovi. Atunci putea fi fericit ca putea merge si el sa vada
cum toti copiii si toate persoanele mergeau la biserica sau la manastire sa ia
,,Lumina invierii" si ca putea darui bunatatile facute de fabrica sa.

O zi de primavara
Este luna aprilie. Primavara e in toi. In aer pluteste mireasma acestui fermecator
anotimp.
Totul este mirific. Intreaga natura s-a trezit de-a binelea la viata. Cerul senin
gazduieste timidul soare. Pasari gurese zboara in vazduh, bucurandu-se de viata si
se incalzesc la soare cu lungi ciripituri. Toti copacii s-au imbracat frumos in frumosul
bumbac selenar. Iarba se leagana usor, mangaiata de briza de primavara. Campul
este plin de flori mirositoare. Mieluseii zburda veseli.
Cativa copii se plimba pe camp si admira splendidul peisaj. Vad atatea flori care mai
de care mai frumoase. Emorionati, le miros cu incantare. Se gandesc la mamicile
lor care nu pot sa nu se bucure de mireasma acestor flori. Cu mare grija, fiecare
aduna cate un buchetel de flori de primavara, apoi se indreapta spre casa. Dar o
ploaie calda si usoara ii prinse pe drum, udandu-i pana la apiele. Grabesc pasul si
ajung acasa. Mamele sunt cat pe ce sa-i certe, dar, privindu-i cu atentie, observa
florile ascunse la spate. Coplesite de emotie ii iarta si se bucura impreuna cu ei de o
zi perfecta de primavara.

Primavara
A sosit primavara, anotimpul mult asteptat. Natura a inceput sa prinda viata. A
dezbracat haina alba si a imbracat o noua haina verde impodobita cu flori de
margaritar.
Pe cerul cristalin, pasarile se rotesc vesele si galagioase parca in recunoastere. Pe
campii a aparut iarba de un verde crud.
Soarele cu razele caldute si blande, dogoreste, incalzind pamantul de catifea si
plantele care au inceput sa scoata capusorul firav. Florile parca se intrec in parfumul
lor si culorile multicolore. Ca peisajul sa fie din basme, fluturii si-au facut si ei
aparitia. Copiii cu obrajorii rumeni si galagiosi se joaca cu minegea, alearga. Toata
natura s-a trezit la viata ca dupa un somn lung dar, in parfumul de cristal al florilor.

Acestui frumos anotimp, nu-i poti spune decat Salutare primavara! Bun venit la
noi in tara!

Bun venit, primavara!

Iarna s-a zbatut din rasputeri sa nu plece de la noi,dar se pare ca aparitia firavului
ghiocel a reusit sa o alunge. A sosit mult asteptata primavara,anotimpul
renasterii.Pe cer se zaresc primele stoluri de pasari calatoare ,care mai tarziu vor
lucra de zor la cuiburile unde-si vor creste puisorii. Razele soarelui au devenit mai
stralucitoare , chiar daca din cand in cand mai palesc la aparitia unor nori. Peste
cateva zile au inflorit zambilele cu mirosul lor imbatator si pomii din care cad petale
albe.
Fiind din ce in ce mai cald ,am hotarat impreuna cu prietenii mei sa mergem la
padure .Acolo,am gasit un peisaj de poveste.Pe jos era un covor de iarba presarat
cu toporasi,viorele si micsunele.Pomii erau inmuguriti ,albinele zburau din floare in
floare,iar fluturii cu aripile pictate zburdau veseli si hotarau greu pe care floare sa se
aseze. Trilurile cristaline ale pasarilor ne aduceau in suflete bucurie si ne indemnau
sa le acompaniem cu cantecele dedicate frumosului anotimp,indepartand astfel
linistea apasatoare a iernii.
Ador primavara pentru ca mi se pare un anotimp plin de magie,culoare si veselie
care trezeste la viata intregul Univers.

Martisorul primaverii
Iarna se hotaraste sa paraseasca tinutul si face loc primei zile din anotimpul
primavara, ziua martisorului. in sat este agitatie mare, iar traditia se pastreaza si
acum. Fetele se intrec in martisoare si isi prind jnurulete in pomii care urmeaza sa
infloreasca precum fata, proprietara jnuruletului.
In jur, razele soarelui incalzesc firele de iarba si pun in evidenta sclipirea ghioceilor,
cu petalele catifelate. Parfumul primavaratic se simte in atmosfera si le ofera
locuitorilor un sentiment placut. Privind pe o crenguta, pe fondul albastru al cerului,
se observa doua fire: unul rosu ca focul si unul alb ca neaua, impletite intr-o forma
de fundita.
Abia atunci realizez ca primavara se instalase. Culoarea aceea rosie, de mac, imi
oferea o stare de agitatie, la fel ca si gzele abia sezmortite, iar albul imi oferea
senzatia ca sunt protejata de o forta pura si imaculata.

Oda primaverii
Primavara... Ghiocei... intaia raza de soare... Primavara este anotimpul renasterii.
Dupa o toamna ploioasa si o iarna friguroasa, primavara, cu o singura atingere,
reda viata intregii naturi.
Atunci cand zapada ramane tot mai putina, pe cerul albastru zarim soarele ce
trimite pamantului lumina si caldura. Razele lui dulci trezeste ghioceii de sub
plapuma subtire de nea. Acestia, somnorosi, ies la suprafata, iar frumusetea si
gingasia lor provoaca multa gelozie. Din aceasta cauza, mandrele zambile si
toporasii ies si ei la suprafata, facandu-si loc printre proaspetele fire verzi de iarba. in
curand, datorita soarelui, zapada se va topi de tot. Acum, intreaga natura, acoperita
de iarba verde ca de smarald, este stapanita de gingasele floricele vestitoare ale
acestui anotimp.
In aer, domneste armonia. Chemati de mireasma proaspata a primaverii, albinele si
fluturii zboara vioi din floare in floare. Pasarile, abia intoarse din tinuturile calde,
intregesc feericul peisaj, incantand natura renascuta cu ode dedicate anotimpului
primavara.
In timp, razele soarelui devin tot mai puternice, incalzind intreg pamantul. Copacii
vor inflori si ei, imprastiind miresme, insectele se vor trezi din adancul somn de
iarna si vor acompania cantecele pasarilor.
Primavara, intreaga natura renaste, poate, de aceea, este un anotimp asa de iubit.
Natura, transfigurata parca de o simpla atingere a primaverii, creeaza o oda
acesteia, multumindu-i pentru ca le-a redat suflarea vietii.

Simfonie de primavara
Prima fiica a Anului se apropie cu pasi repezi. Soarele topeste plapuma alba,
inundand raurile limpezi si vioaie. Primii vestitori isi scot capetele din pamant,
formand parca o parada de costume.
Pasarile s-au intors deja si isi fac loc printre crengile inmugurite ale copacilor.
Gazele s-au dezmortit si au pornit in cautarea hranei. Cerul infinit se joaca cu
pufosii nori, creand diferite forme.
Primavara a inceput cu un martisor, apoi a venit randul florilor. Ma bucura sa vad
cum firele de iarba scot, sprintene, trupusorul firav si verde la iveala. Totul are un
parfum si o culoare.
In curand copacii vor fi iarsi albi, incarcati cu diamante parfumate si catifelate. O
plimbare pe alee ma face sa inteleg si mai bine forfota naturii. Culorile calde erau
intense. Vantul devenise o placere, fiind acompaniat de sagetile incinse ale mingiei
de foc. Pamantul era moale si cald Stiam ca peisajul va fi pierdut in curand,
deoarece, erau anuntate ploi. Stopii nemilosi vor uda iarba si vor indoii ghioceii.

Prima fiica a Primaverii se va duce in departari, lasand pe cea de-a doua sa se

ocupe cu pregatirile de Paste anul acesta.
Simfonia Primaverii va disparea, apoi in ultima luna primavaratica facand loc
reginei Vara.

Darul primaverii
Imparatul Timp isi asteapta acasa fiica cea mare, Iarna. Trebuia sa ajunga de cateva
zile.
Printesa Primavara se ofera sa plece in cautarea surorii ei. A mers cale lunga pe
urmele Iernii, zapada aratandu-i pe unde a trecut sora ei. Intr-o zi a gasit o gradina
inghetata. Aceasta i-a spus ca Iarna nu vrea sa plece acasa pentru ca Zapada si
Gerul i-au devenit prieteni buni. Acum stau ascunsi ca sa nu fie prinsi de politistul
Soare.
Primavara a lasat in gradina un clopotel care sa dea alarma cand apar cei trei
poznasi. Asa a reusit politistul Soare sa salveze gradina. Cei trei au fost inchisi de
Imparatul Timp la castel. Gradina a botezat clopotelul cu numele Ghiocel si a
multumit Primaverii pentru dar.

Bucuria primaverii
A venit primavara.
Natura se trezeste la viata, ziua e mai lunga, totul este minunat. Odata, Alin si Ana
s-au gandit sa viziteze ferma de animale a bunicilor. S-au dus cu vacile la pascut, au
hrnait iepurii si s-au jucat cu cainii. Bunicii aveau o gradina minunata, plina de
ghiocei, lalele, toporasi si narcise. La plecare copiii au ales un buchet de flori pentru
a lua cu ei bucuria primaverii.

Camera mea
Era o dimineata de primavara calda. Razele aurii ale soarelui imi bateau in geam
prietenos, invitindu-ma sa ma joc cu ele. Am deschis fereastra si am lasat aerul
placut al diminetii sa-mi intre in casa.
Linistea si pacea din camera mea sunt foarte primitoare. Din biblioteca mea mi-am
luat o carte, era o poveste lunga despre flori. Deodata mi-au venit niste amintiri
placute. In fata ochilor mei se intindea un covor multi color cu lalele si zambile.
- Buna dimineata,copila draga! Se auzi un glas subtire.

- Cine este? Cine este? am intrebat eu speriata.

- Sunt eu doamna Lalea iar dumneaei este prietena mea doamna Zambila.
- Numele meu este Rosanna si am 12 ani, am spus eu cu sfiala. Daca nu va
suparati, ati putea sa-mi spuneti cine v-a cusut aceste rochite multicolore? De unde
ati luat rosul acesta aprins si aurul stralucitor?
- Copila draga, e o poveste lunga. Pe noi, florile, ne iubeste toata lumea. Rosul si
aurul il avem de la mandrul soare, care ne mangaie crestetele in fiecare zi cu razele
lui caldute, ajutandu-ne sa inflorim in multe culori.
- Rochita mea are culoarea zapezii! Intra in vorba o zambila care imprastia in jur un
parfum imbietor. Cat despre croitorul care ne-a cusut hainutele, trebuie sa-ti
spunem ca e tare priceput.
- Multumesc! pentru povestea minunata pe care mi-ati spus-o. La revedere!
- La revedere! Rosanna a spus doamna Lalea si Zambila.

Vine, vine, primavara!

Sunt floricele colorate pe campii, hai sa le-adunam copii!
Toata tara-i bucuroasa c-a venit draga mireasa, primavara-mparateasa.
Primavara insorita trezeste la viata toata natura.Pasarelele se intorc si incep sa
cante imnul veseliei.
Fluturasii, florile, iarba si copacii coloreaza natura. Soarele straluceste pe cerul de
un albastru incantator. Copiii isi incep jocurile pe afara.. si padurea reinverzita se
trezeste la viata. Iepurasul se intinde la soare, atins de dulcea caldura a razelor .
copacii impodobiti cu frunze si flori simt adierea placuta a vantului.
Primavara imi place mult pentru ca trezeste natura la viata!

Vine, vine, primavara!

,,Primavara a venit,
Totu-n jur e inflorit!
Copilasii bucurosi
Ghiocei aduna-n cos!
A sosit primavara!!!!!!!!
Cerul este senin iar norii plumburii au disparut de pe bolta cerului. Din cer apar,
doar ca niste picaturi aurii, cateva raze de soare. De sub iarba cea moarta se iveste
primul ghiocel cu petale cu petale albe, gingase.... Randunica cea voioasa isi face
cuibul:cip-cirip! cip-cirip!; ursul iese din barlog : mor! mor! mor!; furnicile si albinele
si-au inceput nesfarsita munca: zum! zum! zum! .... Peste tot in natura sunt pomi
in floare, zumzet de albine si ciripit de pasarele!!!

Primavara este una dintre cele patru fiice ale anului, dae ea este singura care
readuce natura la viata si ii da un aer plin de magie si de culoare....
,,Satele au prins iar vita,
Isvorase, paraiase
Susura iar bucuroase!
Pasarile au venit
Tot in jur e fericit!

Vine, vine, primavara!

,,Vine, vine primavara!
Se asterne-n oata tara!
Floricele pe campii,
Hai sa le-adunam copii!
Intr-una din diminetile saptamanii trecute, cand am deschis usa casei am observat
o mica si gingasa floare alba era ghiocelul.primul mesager al primaverii!!! Am
inteles ca este primavara!
Primavara natura revine la viata. La marginea padurii apar ghioceii,
clopoteii, brandusele de primavara, viorelele parfumate Pe dealurile insorite se
vede o mare galbena de flori de corniar pe tufele de alun atarna matisorii- florile
alunului si ale carpenului.
In padurile mai racoroase isi face aparitia un covor verde de plante cu frunze
late care nu este altceva decat leurda - usturoiul salbatic. Pe pasunile din jurul
satelor iarba-ncepe a inverzi. in cranguri se aude ciripitul duios al pasarelelor. Pe la
stresinile caselor isi fac aparitia harnicile randunici care-si construiesc de zor
cuiburile mici. Pe stalpii de telegraf berzele dau de stire, prin croncanitul lor, ca s-au
reintors. Nici cucul nu se lasa mai prejos, dand desteptarea naturii prin cantecul
sau.
Nici omul nu sta pe loc: curata pomii din gradini, combate bolile si
daunatorii plantelor. Harnicii gospodari incep sa-si cultive campurile roditoare si
gradinile de zarzavat. Florile de cais, corcodus si cires infrumuseteaza si
inmiresmeaza intreaga natura. Toate aduc bucurie omului si il pregatesc pentru
Sarbatorile Pascale. Femeile se vor intrece in vopsirea si incondeierea oualelor iar
copiii astepta cu nerabdare Iepurasul
,, Canta fete si baieti
Hora-n batatura!
Ah! De ce n-am sapte vieti
Sa te cant natura!

Vine, vine, primavara!

In sfarsit, a sosit si mult asteptata primavara! Odata cu ea, natura si-a dat jos
mantia alba, purtata o iarna intreaga si s-a trezit la viata!
Soarele putin palid isi strecura razele printre crengile copacilor adormiti. Iarba cea
verde incepe sa incolteasca. Pasarile migratoare se intorc linistite din tarile calde,
stiind ca aici, in tara lor neschimbata vor gasi un loc unde isi vor face cuibul si se vor
inmulti. Ciocarlia canta cu glasul ei dulce triluri maiestre care incanta toata natura.
In vazduh se plimba mirosul minunatelor flori. Pe campuri si dealuri se vad in numar
inmultit plapinzi ghiocei, care asculta cu drag freamatul naturi.
In gradina primaverii este un iaz cu apa proaspata si cristalina. Imprejur sunt numai
flori multicolore. Fiica cea mai tanara a anului, a adus odata cu ea multa bucurie.
Totul e ca intr-un vis: pasari de tot felul cu ciripitul lor, flori de toate culorile care
improspateaza natura, iarba cea verde, izvorul cel cristalin, iar cel mai important
element este soarele, care trimite oamenilor o raza de speranta!

La bunici
In sfarsit a sosit mult asteptata vacanta de primavara. Ca in fiecare an am mers
impreuna cu parintii in imparatia muntiilor, la bunici.
Cand am ajuns, casuta de la poalele muntilor parca ne zambea, raul nu mai era
inbolvurat, iar vantul se mai domolise. Dimineata roua, avea infatisarea unor
margaritare care asteprau cu nerabdare o raza de soare pentru a se transforma in
diamante stralucitoare.
La rasarit se ivea geana de aur a unui soare tanar. La poalele muntilor, un parau
limpede stralucea in lumina soarelui. Nu se auzea nimic, niciun sunet, niciun muget
al cerbului nu deranja somnul adanc al padurii. Privelistea era atat de frumoasa, de
parca maini maestre si-ar fi luat paleta de culori si ar fi pictat-o. In fata, orizontul era
inchis, de cele din urma ramuri ale rapsodiilor. Munti de mana cenusie care se
intindeau fasie de fum plumburie pe zarea cerului. Era atat de rapitoare privelistea
incat ai fi zis ca natura iti pune o salba de margaritare pe o tava de smarald sub
ochii.
O linie de umbra ondulata gratios, se intinde pana dincolo de marginea vederii pe
acest hotar. Atrasi de minunatul tablou am uitat de trecerea timpului si am
observat ca regele luminii, acea uriasa minge de foc, soarele isi facea loc printre
crengile copacilor lasand padurea parca obosita, gata de culcare. Lumina parea
trasa de o mana trainica, colosala si nevazuta.

Primavara
De prin viscol si ninsori,
imbracata - numai in flori,
A sosit acuma iara,

Mult dorita primavara.

A sosit din nou primavara. Soarele se inalta pe cerul albastru-cristalin. Natura a
lepadat haina alba si a imbracat-o pe cea verde, cea de sarbatoare. Zana
Primavara a venit cu alai de ciripit, cu zborul fluturilor ce se-ngana de pe o floare pe
alta, cu cantecul celui mai vestit solist-cucul. Copacii au infrunzit si parca-s ninsi de
atata floare. Totul a prins viata. Cata miscare, cata viata si cata veselie!
Bine ai sosit ,primavara!

Vine, vine, primavara!

Primavara este anotimpul fericirii si prosperitatii. in aceste trei luni, plapuma de nea,
alba ca spuma laptelui se topeste facand loc ierbii de smarald, campurile nesfarsite
de floricele multicolore si gingasilor ghiocei, ce-si clatina capsoarele plapande in
bataia vantului caldut si mangaietor. Raurile si lacurile se dezgheata lasand libera
apa cristalina si pestii sfiosi, ce au inceput sa depuna icrele ce adapostesc
minusculii pestisori ce vor domina acele ape.
In acest anotimp, soarele isi croieste drum prin norii pufosi, intrand in petalele
ceresti. Acest ban de foc sangeriu incalzea pamantul inca inghetat de apriga iarna.
Acest anotimp de vis pregateste totul pentru venirea reginei Vara, ce este
imbracata in raze orbitoare si care cu bagheta ei magica aduce vacanta copiilor de
pretutindeni, dandu-le cale libera spre marea nesfarsita de cristal!

Sarutul primaverii
Azi soarele rasare mai bland ca alta data,
Pamantul abureste sub urma de zapada,
Si sub a razei tale plapanda mangaiere,
Ma simt purtata-n zbor de-o calda adiere.
Miros de frunza arsa si cruda primavara
Inmiresmeaza cerul si tot ce ne-nconjoara.
Copacii parca-s ninsi de-atata alba foare,
Acuma pe pamant e tot o sarbatoare.
Natura infloreste si canta si-i frumoasa,
Paseste azi zglobie prin iarba matasoasa,
O pasare se-avanta prin crengile-nverzite
Albinele roiesc prin pajisti inflorite.

In ziua de Paste

E primavara !
E cald, e soare, e frumos,
Caci azi se naste iar Hristos!
E primavara!
In suflet se iveste bucuria,
Un inger il vesteste pe Mesia.
E primavara!
incredere, iubire si speranta,
Hristos ne daruieste-o noua viaa.
E primavara!
Cand zorile se-aprin si clopotele bat,
Noi intr-un glas rostim:Hristos a inviat!

Vine, vine, primavara!

A sosit din nou primavara. Timpul cald se apropie. Florile viu colorate infloresc.
Natura se trezeste la viata. Primavara aduce acum o surpriza minunata. Ghioceii
mici si plapanzi au iesit de sub plapuma moale de omat. Randunelele isi
construiesc cuibul. Ele zboara printre norii pufosi si albi, vestind primavara. Iepurasii
sar de colo-colo bucurandu-se si ei de sosirea primaverii. Veveritele zburda printre
crengile pline de flori multicolore ale copacilor. Copiii alearga in sus si in jos prin
gradini. Ei aduna toate florile care au inflorit. Noi dam si martisoare unul altuia. Ne
aruncam pe iarba verde de pe deal.
Spre rasarit se vad fluturasii patati de culoarea primaverii si albinutele dungate in
negru si galben stralucitor ca aurul. Micile gargarite zboara si ele ducandu-se inapoi
in casutele lor. Acum copiii se odihnesc dupa cat au alergat si s-au jucat prin curtea
casei. Sunt foarte bucurosi si fericiti. De astazi, pana la sfarsitul primaverii, nu vor
mai fi pe cer norii de cenusa si vantul nu va mai bate cu putere prin sat. Chiar acum
si eu o sa intru in casa bucurandu-ma de sosirea primaverii.

Vine, vine, primavara!

Primavara este prima data recunoscuta de plante si apoi de oameni. Prima zi
de primavara este si ziua cand imaginea Babei Dochia apare si fara ea inceputul
primaverii ar fi de neconceput.. Putini rezistam tentatiei de a ne alege o baba in
primele noua zile din martie. Traditia spune ca daca ziua aleasa este insorita sit u
vei fi o persoana binecuvantata cu un suflet curat si bland si iti va merge bine tot
anul. Daca vremea este friguroasa si urata se spune ca aceea persoana va fi la
randul ei un om cu o inima rea, mai dur, nemilos.

Prima zi de primavara ne adduce eternal martisor, apoi Ziua Femeii si Invierea

Domnului Iisus Hristos. Venirea primaverii ne da de stire ca pe Pamant este mai
multa bucurie, pasarelele ciripesc mai vesele si ne vestesc ca vremea calda a sosit.
Pamantul, din negru si inghetat, devine un covor verde si moale, copacii se
imbraca cu flori albe si roz si toata natura invie imbiindu-ne sa stam mai mult pe
afara.
Eu cred ca adevarata culoare a primaverii este de un verde greu de deschis,
culoare ce se regaseste in fiecare frunza si in fiecare fir de iarba. Jucandu-ma si,
cateodata mai lucrand in natura, eu simt cum razele soarelui ce strabat printre
frunze ma fac mai fericit si ma fac sa ma gandesc ca adevarata primavara este in
inima si sufletul meu.
Primavara este afara si in sufletul meu!

Vine, vine, primavara!

Primavara este anotimpul ce readuce intreaga natura la viata. Toate vietuitoarele
se dezmortesc dupa o iarna geroasa si misuna fericte pin natura pegatindu-se de
un nou anotimp. Copaci isi deschid mugurii pufosi imbracandu-si coroana intr-o
mireasma de flori frumos parfumate. Iarba moale si fragila alcatuieste parca un
covor verde si pufos.
Soarele ofera cu darnicie lumina si caldura, iar florile de primavara privesc voioasa
printre razele lui.
Pimavara aduce cu ea si marea sarbatoare crestina Sfanta Zi De Pasti, prin care
sarbatoresc toti crestinii Invierea Domnului.
Pentru mine anotimpul pimavara reprezinta un anotimp plin de magie.

Vine, vine, primavara!

Primavara este una dintre cele patru craiese ale anului. Venirea ei se anunta cu
bucurie , incepand cu luna Martie. Vestirea ei o anunta mii de choice care se
scutura zglobiii lor clopotei micuti in semn de bucurie.
Primele semne ale venirii primaverii incep sa se cunoasca: firicele de iarba incep sa
rasara din pamantul umed , impodobind gradinile si parcurile cu haina verde mult
asteptata. Incep sa infloreasca treptat si narcisele , flori care si ele sunt un simblo
al primaverii.
Pomii incep si ei sa-si imbarce coroana cu mii de flori albe neasemit de
frumoase.Razele soarelui incepe sa-si faca din ce in ce mai mult prezenta cu
caldura lor.

Este un anotimp frumos , pe care noi il asteptam cu nerabdare pentru ca ne

reinvioreaza si ne adduce multa bucurie in suflete.

A venit primavara!
Este iarna. Omatul s-a asternut pe pamant. Copiii au iesit afara sa se
joace. Zapada cea stralucitoare si rece este foarte frumoasa. Cand ninge, parca
ninge cu stelele de pe cerul cel limpede.
Andrei asteapta cu nerabdare ca soarele sa ii zambeasca din nou, ghioceii sa
infloreasca, pasarelele sa ii cante, sa se plimbe pe afara.
El ii spune mamei lui:
- Mama, oare va mai veni primavara cea frumoasa?
Mama, cu zambetul pe buze, ii raspunde:
- Sigur ca da, puiul meu.
- Sunt asa de fericit, dar cand va veni primavara?
- Va veni odata si odata.zise ea.
In acel moment,Andrei, isi dadu seama ca mai trebuie putina rabdare.
El spune:
- Iti multumesc!
- Si eu iti multumesc! Spune mama.
Era noapte. Noaptea se facea din ce in ce mai mica. Dimineata, dupa ce lua micul
dejun, Andrei, iese afara. Mare i-a fost surpriza cand a vazut din nou randunelele,
ghioceii imbobociti
Deodata, el striga: A venit primavara!!!

Mi-a batut la usa PRIMAVARA

E inceputul maiestuos al primaverii. Soarele cu razele lui puternice de caldura
domneste pe intreg tinutul. Copacii inmuguriti cu flori roz seamana cu vata de
zahar.
Primavara nu ar fi fara cantecul dulce al pasarilor cu glas de argint. Ele se intorc cu
zambetul pe buze din tarile calde inapoi la noi. Iubire... fericire... veselie, soptesc
ingerasii primaverii, ghioceii, fiecarui copil care ii iese in cale.
Intr-o zi, la usa a batut cineva. Primavara bate in usa ca sa ies afara. Dupa ce am
facut un pas am intrat parca intr-o lume de vis. M-am tavalit pe iarba, iar dupa
aceea am cules floricele ce luceau in iarba de culoarea verde pastel pentru mama
mea.

Dupa ziua aceea am stiut ca primavara e anotimpul care intra in inima si o face sa
zambeasca si ca e anotimpul meu preferat.

Poveste de primavara
Dimineata era mareata. in departare, soarele isi ridica geana inflacarata a discului
sau deasupra liniei orizontului. O suflare usoara de vant primavaratic mangaia
marea, ca un parinte bun. Soarele prevestea o zi frumoasa. Cleopatra privea
ganditoare in zarea albastra. Marea isi trimitea solii ei, valurile sa faca cunostinta cu
nisipul fierbinte. Fata si-a amintit de ziua in care, marea agitata a muscat cu pofta
din tarmul nesfarsit. Regele Marii parca era suparat pe lume. Valurile i-au spus
atunci o poveste ciudata. Vantul si orchestra naturii ascultau, an de an, vrajiti,
aceasta poveste.
Undeva, in adancuri, traia Regele Marii, intr-un palat de clestar si avea ca slujitori
delfini, caluti de mare, stelute de mare si meduze. Dintre toate vietatile, numai
delfinii ieseau la suprafata si priveau in departare, aducand vesti despre lumea din
afara. Nesfarsita viata din adancuri s-a trezit bucurosa sa iasa in intampinarea Zeitei
Primavara. Aceasta venea cu trasura incarcata de fluturi cu aripi stravezii si flori
multicolore.
In palatul de clestar, cu ferestre mari, luminoase, alaturi de Regele Marii traia si fiica
acestuia, printesa Cleopatra. Purta haine fine, brodate cu stelute de mare si
margaritare pretioase. Avea ochi albastri ca safirul, pielea ca spuma marii, iar parul
ei amintea de marea agitata. Printesa era foarte buna, respecta si iubea toate
animale, iar acestea, purtate de valuri ii povesteau deseori despre locuitorii de la
suprafata, despre Soare si despre blanda Primavara. Intr-o zi, printesa s-a hotarat sa
iasa din adancuri, pentru a face cunostinta cu cel care incalzea marea si pamantul.
Soarele, ca un copil rasfatat si-a trimis mai intai razele duioase spre pamantul
adormit si marea somnoroasa. si-a facut aparitia apoi, in hainele sale stralucitoare,
spre bucuria miilor de alge, care s-au trezit timide, dupa o noapte lunga.
Delfinii l-au intampinat voiosi. Vietuitoarele marii ii cautau mangaierea duioasa.
Printesa a fost fascinata de frumusetea acestuia, de blandetea si delicatetea
Primaverii si a hotarat sa devina prietena lor. Primavara a privit-o zambind. La un
semn al ei, natura s-a trezit la viata. Cleopatrei ii placea mult aceasta lume noua,
aceasta lume de vis, in care natura, ca un pictor nevazut punea culoare peste
taramul neatins. Pasarelele, creaturi ciudate pentru printesa, cantau doine
nemaiauzite. Chiar si marea parea mai frumoasa. Luminitele jucause ii faceau cu
ochiul si o indemnau sa ramana langa ele. Regele Marii a aflat de isprava fiicei sale
si suparat, si-a trimis valurile pana la cer. Spera sa ia astfel, din stralucirea si
frumusetea Soarelui. Acesta, speriat s-a ascuns dupa cativa nori, care au venit
grabiti in ajutorul lui. Primavara a plecat tacuta si trista in regatul Anotimpurilor.
Printesa a plans cu lacrimi de ploaie, iar lacrimile ei amare s-au transformat in mici
margaritare.

De-atunci, Cleopatra sta si urmareste marea tulbure si nelinistitoare, asteptand

tacuta, iertarea si chemarea regelui. Soarele, cu razele lui aurii incearca sa-i mai
aline dorul. Doar vantul si valurile ii cunosc suferinta.

Primavara, anotimpul reinvierii. O primavara

frumoasa
Primavara, fiica cea mai tanara a batranului an, cea aducatoare de bucurie si voie
buna a sosit si la noi cu alaiul ei de flori, lumina si culoare. Totul e invaluit in mantia
de lumina a soarelui, care mangaie bland pamantul si toate vietatile. Bolta albastra
se oglindeste in apele limpezi ale raurilor.
Primavara a asternut peste tot un covor multicolor. Campurile si dealurile au
inverzit iar livezile se pregatesc sa dea in floare. In paduri muschiul copacilor e
moale ca o perna de puf, iar brazii care abia si-au lepadat mantia de nea, privesc
mandri catre soare. In desisuri a albit floarea ghiocelului si un parfum usor de
toporasi se raspandeste la adierea vantului din amurg.
Primavara a trezit lunca la viata. Fluturii zburda. Albinele harnice isi incep dulcele
zumzet prin florile frumos mirositoare. Gandaceii si carabusii dorm mangaiati de
razele blande ale soarelui, dezghetandu-si aripioarele si piciorusele. Pasarile
calatoare par niste vaslasi pe marea cerului albastru. Randunica cea vesela,
turturica, ciripesc in deschiderea marelui concert al primaverii. Si oamenii se bucura
de acesta renastere a naturii. Ogoarele rasuna de zgomotul asurzitor al tractoarelor
si zumzetul harniciei. In livezi oamenii curate pomii iar in gradini sapa pamantul sa
puna diverse rasaduri.
Cu mantia plina de lumina primavara imparte oamenilor si vietatilor tinerete,
voiosie si culoare. Sa ne bucuram toti de acest minunat martisor primit in dar de la
darnica primavera. Primavara este ca o zeita care vine si pleca atunci cand vrea ea.

Primavara de demult
Cand vantu-adie usor,
Cand verdea mea campie
Forfota de dor,
Cand pasarile canta,
Pe ramura de tei
Tu, dulce primavara,
Revii printre ai mei!
Cand ciresul din gradina,
E plin de flori pe ram

Mi-aduc aminte primavara

Cand mic copil eram.
Tare bucuroasa mai eram
Cand reveneai la noi in tara
Stiam ca esti TU, dulce primavara!
Cu glasul pasarilor tale,
Tu ma alini mereu, mereu
Dac-as putea ti-as darui o floare
Stiu ca nu mi-ar fi foarte greu.

Primavara si copiii
A sosit anotimpul de primavara. Natura s-a trezit la viata. Toate vietuitoarele sunt
vesele pentru acest anotimp. Niste copii au plecat pe campul inverzit din
apropierea caselor lor. Cei trei copii Mihai, Eugenia si Ana au iesit la iarba verde
pentru a face un picnic. Mihai a adus niste prajituri facute de mama sa, Eugenia a
adus o pizza iar Ana a adus niste sandwisuri. Au inceput a manca, dar dintr-o data
se aude un zgomot. Mihai spuse:
- Vai, nu va speriati sunt doar niste miei ce zburda fericiti pe camp!
- Da, bine atunci sa ne continuam picnicul, spune Ana.
- Sunt de acord cu tine Ana, zise Eugenia!
Cand a sosit seara cei trei copii au mers fiecare la casele lor. Cand si-au luat la
revedere si-au apus:
- Noapte buna! spuse Mihai.
- Somn usor! spune Eugenia
- Noapte buna la amandoi! spune Ana si va urez vise placate.
Dimineata cand Ana se trezise isi suna prietenii sa vina pana laea. Cand s-au
intalnit cei trei copii au zis:
- Haideti sa povestim ce am visat, spune Ana!
- Bine, bine, spune Mihai!
- Sa incepem, zise Eugenia!
- Eu am visat ca eram o printesa frumoasa si harnica, zise Ana.
- Eu, eu am visat ca eram un super erou, a spus Mihai.
- Eu am visat ca am gasit un print frumos si ca am devenit partenera lui de viata.
- Bine, dar acum hai sa ne jucam, zise Eugenia!
- Bine, bine, spuse Mihai si Ana in cor.
Asa s-au bucurat cei trei copii de copilarie si de anotimpul lor preferat
PRIMAVARA. De aceea imi place anotimpul de primvara pentru ca ne
putem bucura de el.
- Ador anotimpul primavara!

Primavara
E primavara! E bucurie! Tot ce-I in jurul nostru intinereste. Natura intreaga e in
sarbatoare. Floricelele isi scot capul la lumina, primind cu multumire caldura razelor
soarelui. Micile gaze au pornit-o in alai la plimbare iar pasarile se intorc pe
meleagurile noastre, bucurandu-ne cu zborul lor lin si plin de farmec, cu cantecul lor
mirific. Pomii plini de flori frumos mirositoare primesc privirile admiratoare.
Gata! Nu mai sta nimeni prin casa. Pe strazi, prin curti, se aud glasuri de copii care
alearga de colo colo, bucurandu-se de vremea insorita de gingasia ghioceilor si de
trilul pasarelelor. Veselia lor este pura si sincera, aratand cat de incantati sunt. Nici
cei in varsta nu mai au rabdare se stea in case si pornesc cu uneltele pe camp
pentru a pune samanta rodnica sub brazda. Sarbatorile ce bat la usa, zoresc
gospodinele pentru a se apuca de facut curatenie prin case si prin curti. Bucuria de
a sarbatori Pastele in familie, scalda sufletele crestinilor de pace, bucurie, renastere
si bunatate.
Totul in jur este o frumusete rara! Ce minunata este primavara!

Anotimpul meu preferat-toamna

Intr-un an se succeda patru anotimpuri.Iarna alba, primavara
parfumata, vara calduroasa si in sfirsit toamna multicolora care este una
dintre preferatele mele anotimpuri.Dupa ce se termina secerisul Regina
Toamna calatorind prin toata tara soseste si in satul nostru din munti
intr-o careta fermecata.
Copiii pleaca la scoala cu ghioydanele grele in spinare.La scoala ei
vor discuia usile cu cheita fermecata pentru a descoperi noi taine
nedescoperite si necunoscute de ei pina atunci.
Peste cer se asterne un sal mare de nori cenusii care plutesc
deasupra caselor, iar din ei cad suvoaie de ploaie ciobaneasca ce ne
creeaya o stare de melancolie.
Toamna este fermecatoare prin ninsoarea de frunye galbene-ruginii,
verzi-aurii si rosietice care se astern pe pamintul reavan la fel unui

covor colorat.Vintul tomnatic si racoros indeamna frunzele la dans, la

care ele nu se gindesc mult si indata incep sa danseze.
Pe dealuri, pe cimpii, in padure si in livezi totul capata o nuanta
ruginie.In padure nu se mai aud trilurile fermecatoare ale pasarilor,
deoarece ele au plecat deja si de rind cu ele au luat si cintecele lor
nemaipomenite.Dar totusi padurile nu au ramas pustii fiindca copacii sunt
inconjurati de o multime de frunze multicolore.Pe linga toate acestea se
mai aude si murmurul izvorului din mijlocul padurii.
Regina Toamna este zglobie si aurie asemeni unui chihlimbar, harnica
si darnica ca furnica si albina caci ea ne umple hambarele in fiecare an
cu toate bunatatile ei.
Unele animale se pregatesc pentru iarna ca sa hiberneze, iar altele
isi decupeza hrana pentru intreg anotimp.
Peste dealuri, cimpii...peste tot rasuna galagia oamenilor care au
venit acolo dis-de-dimineta sa stringa roadele toamnei.In vii totul a
ramas pustiu dupa ce oamenii au strins poama, struguras cu struguras,
bobita cu bobita fiind aduse acasa si puse in poloboace.Afara in butoaie
fierbea vinul spumos si cald. In livezi fructele striga una mai tare ca
alta ca vor culese deoarece sunt foarte zemoase si dulci ca iti lasau
gura punga si iti venea sa le maninci pe toate.Dar cel mai tare striga o
para care ramasese singurica intr-un copacel ramas fara straie.
In curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni
semanatul cu naiul urias al Reginei Toamna recolta pentru anul care va
urma sa vina.
Totul in jur e colorat si mi-as dori ca toamna sa nu mai plece de la
noi, dar totusi de azi pe miine va veni iarna si Regina Toamna va fi
nevoita sa plece pe o durata de un an lasind locul sau IERNII.Eu voi
astepta cu nerabdare pina cind toamna va veni in anul urmator caci o
ador foarte mult.

Un vis, un nceput, o raz de soare

Stau i m gndesc uneori ce scurt e viaa unui om! Viaa fiecruia e precum o stea.
nceputul e cnd apare pe cer, cnd strlucete precum un soare pe cerul senin ori nnorat, iar
maturitatea cnd ncet se topete, dispare neajutorat precum plpirea unei lumnri. Dar parc
mai frumos e cnd strlucete, cnd are putere, acea parte a vieii numit copilrie.
Nu e om cel ce o dat n viaa sa nu a tiut ce nseamn sa fii copil, nu a fcut lucruri
specifice copilriei i nu a tiut s preuiasc scumpa sa copilrie!
Copilria se caracterizeaz prin jocuri, zmbete, zile de srbtoare isoare.
Pentru fiecare copil, zilele de srbtoare sunt un mic col de Rai. Atunci toi prichindeii
se ntlnesc cu ali nci de seama lor, merg de mn cu bunicua la biseric i afl ce nseamn
sursul.
De Crciun, n fiecare an mpodobesc bradul. Puzderii de stele i stelue atrn ginga pe
ramurile verzi. Globuri de cristal, ghirlande colorate parc toate mi ndulcesc viaa. Vrful n
fiecare an este mpodobit cu un nger, un nger superb cu civa crini n mn. ntotdeauna m-a
fermecat, poate cu lacrimile sale precum o perl, sau cu zmbetul su unic.
i Patele este o srbtoare preuit. Ea este caracterizat prin prospeime i nviere. La
biseric mii de oameni aprind lumnri ce danseaz feeric. Se aduc ou roii i se ciocnesc cu
veselie:
- Hristos a nviat!
- Adevrat a nviat!
n fiecare an, de Pati, privesc apusul fermector. Parc se scurge domol ntr-o
climar, iar apoi natura l picteaz din nou ca un zeu pe cerul senin.
Toi copiii ntmpin veseli Patele. Doar el aduce primvara i, cu ea, soarele ce ne
nclzete.
n Pdurea Argintului, un loc fermector datorit frumuseilor sale, este un lac de cristale.
n cldura soarelui nuferi de aur se rsfa.
Aceast pdure de basm este locul meu de joac. Razele soarelui scptau prin frunziul
des. Era parc un vis.
Reet pentru o copilrie frumoas: se pune o raz de soare, o petal de trandafir, o stea
strlucitoare, o pictur de ploaie, civa fulgi de nea, un curcubeu, un cmp nverzit, o mare
nesfrit, cntecul duios al mamei, vorba neleapt a bunicii, apoi se amestec totul cu
zmbetul tu cristalin!
Zmbetul copilului e primul su succes.

O dimineata in munti
In sfarsit a sosit mult asteptata vacanta de vara. Ca in
fiecare an am mers impreuna cu parintii in imparatia
muntilor, la bunici.
Cand am ajuns, casuta de la poalele muntilor parca ne

zambea, raul nu mai era asa involburat, iar vantul se mai

domolise.
Dimineata era mareata.
Roua, avea infatisarea unor margaritare care asteptau
cu nerabdare o raza de soare pentru a se transforma in
diamante stralucitoare.
La rasarit se ivea geana de aur a unui soare tanar,
care, intr-o clipa sterse intr-o nemasurata departare
umbra de pe fruntea muntilor negurosi.
La poalele muntilor, un parau limpede stralucea in
lumina soarelui.Nu se auzea nimic, niciun sunet, niciun
meget al cerbului nu deranja somnul adanc al padurii.
Privelistea era atat de frumoasa,de parca maini
maiestre si-ar fi luat paleta de culori si ar fi pictat-o.
In fata, orizontul era inchis de cele din urma ramuri
ale raposilor munti de marna cenusie care se intindeau ca
o fasie de fum plumburiu pe zarea cerului.Era atat de
rapitoare privelistea incat ai fi zis ca natura iti pune o
salba de margaritare pe o tava de smarald sub ochi.
O linie de de umbra ondulata gratios, se intinse pana
din colo de marginea vederii pe aceste hotare.
Atrasi de minunatul tablou am uitat de trecerea
timpului si am observat ca regele luminii,acea uriasa
minge de foc,soarele isi facea loc printre crengile
copacilor lasand padurea parca obosita ,gata de culcare.
Lumina parea trasa de o mana tainica ,colosala si
nevazuta.
Aceasta priveliste se poate vedea doar in noptile
senine de vara cand regina noptii,luna urca pe

tron,inconjurata de miile ei de slujitori,stelele.

ANIMALUL MEU PREFERAT

Animalul meu preferat este cainele. Pot sa spun ca iubesc toti catelusii dar cel mai mult il iubesc
pe Nero, catelul meu. El are 2 ani, iar parintii mei mi l-au facut cadou de ziua mea.
Nero este un cocker de culoare neagra foarte jucaus. Eu m-am atasat foarte mult de el si pot sa
spun ca un caine este intradevar cel mai bun prieten al omului. Catelului meu in place tare mult
sa alerge prin parc, sa se joace si sa fie alintat. Atunci cand leneveste adora sa fie scarpinat pe
burta. Cu toate ca are mancarea lui, el vine si cerseste de fiecare data cand stam la masa si nu se
lasa pana nu il servesti cu ceva din ce mananci tu.
De asemenea, Nero este un caine foarte inteligent. Chiar daca are numai 2 ani, el asculta de
comenzile pe care i le dau si a invatat sa inteleaga ce i se spune. Sunt foarte fericita ca il am
pentru ca imi tine de urat si ma inveseleste de fiecare data cand sunt trista. Chiar daca nu
vorbeste eu stiu ca si el ma iubeste la fel de mult cat il iubesc si eu.

Ce-a mai frumoasa exprimare a gandurilor omului este arta

Omul creaza poezi, picturi prin care isi exprima sentimentele.

Artistii vad ,,joaca precum ceva serios, care trebuie pus inaintea altor
lucruri. Deoarece artistii creaza din placere actul creatiei poate fi considerat
un joc. Arta, creatia inseamna foarte mult deoarece creatorul daca nu
picteaza, nu scrie sau nu sculpteaza se simte ca un copil caruia i s-a interzis
jocul si devine un om trist.
Arta si jocul desi nu sunt sinonime sunt inrudite.

E iarna!
A venit si pe la noi iarna cu multa zapada.Ninge atat de frumosincat nu poti sa te abtii sa
nu iesi afara si sa te jogi prin omatul cel rece si pufos.

Cerul e ca lesia si e frig.Norii plumburii si grei cern zapada alba ca spuma laptelui cu
nemiluita, repede si cu fulgi mari.Totul e amortit sub oceanul de ninsoare. Craiasa Zapezilor, pe
cine vede ca-i calca plapuma cea pufoasa, ii face umeri albi si grei ne interesand-o cine e.
Soarele rotund si palid, se arata cu frica printre nori cei reci.Vantul suiera prin crengile cercelate
ale copacilor, cu senzatia ca intradevar a venit iarna cea bogata in sarbatori.Casele impodobite cu
zapada cristalina dorm linistite sub acoperisurile incarcate cu omat, si aranjate cu ghirlandele de
cristaluri.
Se vad nasurile copiilor printre florile de gheata prinse pe geamurile aburite si reci.
De sarbatori, in ce casa intri vezi brazii ornati cu tot felul de ghirlande si globulete care mai
de care mai colorate si mai aranjate cu diferite modeluri.
Copii bucurosi au iesit afara tragandu-se cu saniile usoare, printre troienele calatoare adunate
ca margelele la un colier.Unii copii cei mai mici, se bucura si ei de iarna cu lacrimi cazand pe jos
de pe sanii.
Magazinele sunt aglomerate de oamenii care se pregatesc pentru sarbotorile de iarna, in
special de Craciun.
Furnica fiind harnica, si-a cules hrana pentru iarna, iar acum poate gusta bunele roade ale
toamnei, pe cand greierul isi aduce aminte de baladele cantate si rasetele pronuntate pe timpul
toamnei cand furnica muncea pentru a avea pe timpul iernii ce manca.
Asteptam cu nerabdare Craciunul.

Anotimpul meu preferat-toamna

Intr-un an se succeda patru anotimpuri.Iarna alba, primavara
parfumata, vara calduroasa si in sfirsit toamna multicolora care este una
dintre preferatele mele anotimpuri.Dupa ce se termina secerisul Regina
Toamna calatorind prin toata tara soseste si in satul nostru din munti
intr-o careta fermecata.
Copiii pleaca la scoala cu ghioydanele grele in spinare.La scoala ei
vor discuia usile cu cheita fermecata pentru a descoperi noi taine
nedescoperite si necunoscute de ei pina atunci.
Peste cer se asterne un sal mare de nori cenusii care plutesc
deasupra caselor, iar din ei cad suvoaie de ploaie ciobaneasca ce ne
creeaya o stare de melancolie.
Toamna este fermecatoare prin ninsoarea de frunye galbene-ruginii,
verzi-aurii si rosietice care se astern pe pamintul reavan la fel unui

covor colorat.Vintul tomnatic si racoros indeamna frunzele la dans, la

care ele nu se gindesc mult si indata incep sa danseze.
Pe dealuri, pe cimpii, in padure si in livezi totul capata o nuanta
ruginie.In padure nu se mai aud trilurile fermecatoare ale pasarilor,
deoarece ele au plecat deja si de rind cu ele au luat si cintecele lor
nemaipomenite.Dar totusi padurile nu au ramas pustii fiindca copacii sunt
inconjurati de o multime de frunze multicolore.Pe linga toate acestea se
mai aude si murmurul izvorului din mijlocul padurii.
Regina Toamna este zglobie si aurie asemeni unui chihlimbar, harnica
si darnica ca furnica si albina caci ea ne umple hambarele in fiecare an
cu toate bunatatile ei.
Unele animale se pregatesc pentru iarna ca sa hiberneze, iar altele
isi decupeza hrana pentru intreg anotimp.
Peste dealuri, cimpii...peste tot rasuna galagia oamenilor care au
venit acolo dis-de-dimineta sa stringa roadele toamnei.In vii totul a
ramas pustiu dupa ce oamenii au strins poama, struguras cu struguras,
bobita cu bobita fiind aduse acasa si puse in poloboace.Afara in butoaie
fierbea vinul spumos si cald. In livezi fructele striga una mai tare ca
alta ca vor culese deoarece sunt foarte zemoase si dulci ca iti lasau
gura punga si iti venea sa le maninci pe toate.Dar cel mai tare striga o
para care ramasese singurica intr-un copacel ramas fara straie.
In curind vor incepe sa se faca araturile de toamna si se va porni
semanatul cu naiul urias al Reginei Toamna recolta pentru anul care va
urma sa vina.
Totul in jur e colorat si mi-as dori ca toamna sa nu mai plece de la
noi, dar totusi de azi pe miine va veni iarna si Regina Toamna va fi
nevoita sa plece pe o durata de un an lasind locul sau IERNII.Eu voi
astepta cu nerabdare pina cind toamna va veni in anul urmator caci o
ador foarte mult.

Primavara - armonie de sunet,lumina si culoare

Primavara, fiica cea mai tanara a batranului an, cea

aducatoare de bucurie si voie buna a sosit si la noi cu
alaiul ei de flori, lumina si culoare.
Totul e invaluit in mantia de lumina a soarelui,
care mangaie bland pamantul si toate vietatile. Bolta
albastra se oglindeste in apele limpezi ale raurilor.
Zilele sunt mai blande si mai lungi, iar noptile mai
scurte.
Primavara a asternut peste tot un covor multicolor.
Campurile si dealurile au inverzit, iar livezile se
pregatesc sa dea in floare. In paduri , muschiul
copacilor e moale ca o perna de puf, iar brazii care
abia si-au lepadat mantia de nea privesc mandri catre
soare. In desisuri a albit floarea ghiocelului si un
parfum usor de toporasi se raspandeste la adierea vantului din amurg.
Primavara a trezit lunca la viata .Fluturii zburda , albinele harnice isi incep dulcele zumzet
prin flori.Gandaceii si carabusii dorm la soare ,dezghetandu-si aripioarele si piciorusele.Pasarile
calatoare par niste vaslasi pe marea cerului albastru.Randunica cea vesela,turturica,sturzul
ciripesc in deschiderea marelui concert al primaverii
Si oamenii se bucura de aceasta renastere a naturii.Ogoarele rasuna de duduitul tractoarelor si
zumzetul harniciei.In livezi oamenii curata pomii,iar in gradini sapa pamantul sa puna rasaduri.
Cu mantia plina de lumina ,primavara imparte din pocalul ei tinerete,voiosie si culoare.Sa ne
bucuram toti de acest minunat martisor primit in dar de la blanda primavara.

Mi-am inchipuit iarna altfel

Iata! A sosit din nou anotimpul rece. Ce trist! Parca mai ieri
alegam dupa fluturii gingasi si multicolori si parka ma lasam
invaluita de adierea calda a vantului pe acele calduri toride. Si parca
doar acum cateva clipe incepuse scoala si mergeam prin parcul cu
castani si vedeam frunzele cazand si vedeam cum trece timpul.

Dar acum? Atmosfera e cu totul alta. Defapt ar fi trebuit sa fie.

Visam ca va fi o iarna lunga. Foarte lungaAsa cum fusese anul
trecut..
A fost o iarna grea, dar frumoasa. Parca inca mai simt mirosul de
ger proaspat si scartaitul omatului sub picioare. Fulgii parca se jucau
in zborul lor zglobiu. Copacii dantelati parca dansau si ei in zborul
leganat al diminetii reci de iarna. Era un peisaj de vis. Cristale
sclipitoare parca iti luau ochii in jocul lor vesel si zburdalnic. Eram si
noi intr-o zi cu saniuta. Fusese o noapte lunga si a nins mult. As fi
vrut sa ninga si azi tot asa. Se facuse un omat mare cat casa.
Campul era acoperit cu margaritare sclitoare. Eu, Marcela si Marian
ne-am gandit sa iesim sa ne imbujoram putin. Desi era putin ger,
ne-am luat saniutele si am pornit pe derdelus. Acolo mai erau multi
copii veseli, imbujorati si ei, dar foarte bucurosi. Era minunat. Am
facut un om de zapada, am alergat, am patinat pe lacul in care vara
trecuta inotam si pescuiam, dar nu ne-am sfiit nici acum; Marian a
spart putin ghiata si a pescuit la copca. A prins ceva peste, asa ca
ne-am potolit si foamea, si apoi ne-am continuat jocurile.
Ce zi superba a fost atunci. Si au mai fost multe. O luna a tinut
asa, dupa care putin timp a mai durat si si-a facut aparitia discul
rosu al soarelui. Pe o parte ne bucuram-scapsem de hainele grele si
de bocancii incarcati de zapada pe care abia ii mai caram. Dar, pe o
parte ne parea rau. Se termina vacanta de Craciun si nu mai aveam
cum sa ne jucam. Ne intalneam tot mai rar si eram tot mai tristi.
Abia asteptam din nou sa vina iarna.
Mi-as fi dorit ca si anul acesta sa fie tot asa. Dar nu a fost sa fie.
Sa speram in continuare ca ne vom mai juca si in alti ani asa cum
ne-am jucat atunci, si sa revedem acel peisaj din basme, care nu va
disparea niciodata din mintea mea. Ador anotimpul iarna!

Compunere

espre

Iarna

A venit si pe la noi iarna cu multa zapada. Ninge atat de frumos incat nu poti sa
te abtii sa nu iesi afara si sa te joci prin omatul cel rece si pufos.
Norii plumburii si grei cern zapada alba ca spuma laptelui cu nemiluita, repede si

cu fulgi mari. Totul e amortit sub oceanul de ninsoare. Craiasa Zapezilor, pe cine
vede ca-i calca plapuma cea pufoasa, ii face umeri albi si grei ne interesand-o
cine e. Soarele rotund si palid, se arata cu frica printre norii cei reci. Vantul
suiera prin crengile cercelate ale copacilor, cu senzatia ca intradevar a venit
iarna cea bogata in sarbatori. Casele impodobite cu zapada cristalina dorm
linistite sub acoperisurile incarcate cu omat, si aranjate cu ghirlandele de
cristaluri.
Se vad nasurile copiilor printre florile de gheata prinse pe geamurile aburite si
reci.
De sarbatori, in ce casa intri vezi brazii ornati cu tot felul de ghirlande si globulete
care mai de care mai colorate si mai aranjate cu diferite modeluri.
Copii bucurosi au iesit afara tragandu-se cu saniile usoare, printre troienele
calatoare adunate ca margelele la un colier. Unii copii cei mai mici, se bucura si
ei
de
iarna
cu
lacrimi
cazand
de
pe
sanii.
Furnica fiind harnica, si-a cules hrana pentru iarna, iar acum poate gusta bunele
roade ale toamnei, pe cand greierul isi aduce aminte de baladele cantate si
rasetele pronuntate pe timpul toamnei cand furnica muncea pentru a avea pe
timpul
iernii
ce
manca.
Asteptam cu nerabdare Craciunul!

Poveste de iarna
Era o seara linistita de Decembrie.Era ziua de dinaintea Craciunului.Toata
ziua, cerul gri nu lasase soarele sa priveasca pamantul acoperit de plapuma
rece a iernii.
Crivatul aprig se joaca prin vazduh cu norii grei de zapada,conturandu-le
forme nastrusnice.Fulgii de nea se rotesc ametitor intr-o hora
argintie,chemandu-ne parca sa ne alturam lor in acest dans minunat.O
plapuma alba si rece acoperise pamantul negru.
La noi in casa,forfota mare,mama facea din greu cozonaci,iar eu,impreuna
cu tata impodobeam bradul cu mii de luminite cu forme si culori diferite
foarte frumoase.Deodata se auzi un clinchet de clopotel si glasuri vesele de
copii.erau colindatorii care vin in fiecare an cu colinde,pentru a vesti
nasterea Mantuitorului.Se lasa seara,luna se ridica eleganta ca o regina
peste casele acoperite de zapada pufoasa abia asternuta si cu o suflare
parca arunca bucati cristaline dintr-o oglinda,facand zapada foarte
sclipitoare.Cerul era plin de stele luminoase care parca asteptau si ele
venirea mosului.
Spre dimineata vraja noptii isi pierde farmecul ,iar o perdea de ceata se
iveste.Peste putin timp ,batranul soare isi ridica minunatele raze
stralucitoare de dupa munti.
In casa mea era liniste,doar instalatia bradului se auzea,eu ma gandeam la

ce oare mi-a adus mosul si asteptam nerabdatoare sa aud vocea mamei

strigandu-ma pentru a vedea cadourile mult asteptate.
Nu peste mult timp se auzi usa,era mama,bucuroasa am intrebat-o daca
mosul a venit si la noi.Aceasta raspunse ca da iar eu am sarit bucuroasa la
brad si m-am bucurat de cadourile primite impreuna cu familia.
Dupa-amiaza am iesit afara impreuna cu tata si am facut un om mare de
zapada.I-am dat numele ,CRaiasa fulgilor de nea deoarece era facuta din
mii si mii de fulgi stralucitori.Ne-am distrat de minune.
Spre seara am cinat in familie cu rudele si am sarbatorit venirea mosului.
A fost un craciun de neuitat.

Magia Craciunului
In ajunul Craciunului, afara ningea linistit,pomii erau acoperiti de o plapuna
de albinute albe, casa mirosea a bunatatiiar eu stau si privesc bradul
impodobit cu cu frumoasele globulete.
Privind la el ma gandesc ce cadou o sa primesc si anul acesta stiind ca am
fost destul de cuminte si am impodobit cu multa dragoste si pasiune bradul
care statea falnic in coltul camerei dar care lumineaza intreaga camera cu
stelutele lui multicolore.
Cat timp stateam si il asteptam pe Mos Craciun, am adormit.
Visam ca bradul imi vorbeste si imi multumeste ca l-a impodobit atat de
frumos si spunea ca ii va spune Mosului sa imi aduca cel mai frumos cadou.
In dimineata de Craciun cand m-am trezit am vazut sub bradul care statea
falnic cau un soldatel, cadoul care mi-l doream de mult timp, si langa el o
scrisoare de la Mos care imi spunea sa fiu la fel de ascultatoare si cuminte
pentru ca el imi va fi recunoscator si imi va aduce un cadou la fel de frumos.
A fost unul dintre cele mei frumoase Craciunuri!

A venit Baba Iarna. Suntem n ajunul Crciunului.

Peste tot, pmntul este acoperit cu un cojoc gros de zpad. Casele stau
sub clbucii albi de fumSub mustaa-i alb , cerul a-nceput s sufle gerul.

Din zarea mut ninge lin.

Pdurile , n deprtare, cu tulpini fumurii , ciucurate de ninsoare , par
cercelate cu flori de zarzri i de cprcodui .
Norii nc mai vars lacrimi ngheate.
Eu m uit pe fereastr atras de jocul fulgilor care se roteau.
Mama face cozonaci pufoi i rumeni. Sunt atras de mirosul de scorioar i
vanilie .
Pe lng asta vd un munte de colaci i doi saci de nuci poleite. Friptura se
frige n cuptor n sosuri gustoase.
Dup ce mncrurile sunt gata mergem s mpodobim bradul de Crciun
care venic st verde i drept ca lumnarea.
Prima dat am arnajat beteala aurie i frumos strlucitoare.
Au urmat globuleele n fel de fel de culori.Unele roii, altele galbene ca
soarele care acum nu mai este, verzi, albastre, fiecare n felul i forma lui.
Am mai pus cteva bomboane , caramele i ciocolate. Cnd totul a fost
aproape gata, am montat instalaia cu beculee multe .
Partea de jos a bradului era mpodobit. Mai rmne s pun o stelu n vrf.
Gata! Am terminat ! M duc la culcare s-l atept pe Mo Crciun.
Patul m atepta cu blndee i cldur. Peste puin timp Mo Ene a venit pe
la gene. Lumea viselor m cuprindea.
Mergeam pe o crare poleit cu aur. Eram nconjurat numai de zpad.
naintea mea era un palat de cristal care era pzit de doi oameni de zpad.
I-am ntrebat unde m aflu mi-au rspuns :
-Te afli n lumea lui om Nuicrc la Lulop Drom .
-Ce-nseamn asta? am ntrebat eu.
-Trebuie s dezlegi tainele !
-M lsai s intru?
-Da!
-V mulumesc!
Cnd am intrat am vzut peste un milion de spiridui care fceau jucrii
pentru toi copiii . I-am ntrebat pe civa dintre ei:
-Ce facei voi aici?
-N-avem timp de discuii !
-Atunci spunei-mi, v rog, ce-nseamn om Nuicrc ?
Uff..!Ce m fac?
Privind pe fereastr am vzut doi reni nhmai la o sanie mare. Mai uitndum la nmeii albi de zpad mi-am dat seama ce-nseamn Lulop Dron. Este
polul nord scris pe dos iar ob Nuicrc nseamn Mo Crciun.
-Uraa!Am dezlegat taina !
M-am dus la oamenii de zpad i le-am zis ce aflasem. Ca rsplat mi-au

dat nite bomboane care te fceau s zbori i permisiunea de a-l putea

vedea pe Mo Crciun. Am stat mult de vorb cu el.
-Scoal-te, Bogdan!
Auzisem glasul blnd al mamei.
-Mo Crciun? Am mormit eu.
-Da! A venit Mo Crciun, cu multe daruri i te ateapt Mihai i Cosmin s
pleci cu colindul.
Eu i-am mulumit lui Mo Crciun n gnd. Cnd s plec pe u m-am
cotrobit n buzunare i am vzut nite bomboane. Creznd c sunt cele
primite de la Polul Nord, le-am nghiit, dar nu aveau nici un efect.

BRADUL
E iarna. Diana si Cristina se joaca un poiana din spatele casei lor.Fac bulgari
de zapada si se bat cu ei, sau se dau cu saniuta de pe coasta de alaturi.
Diana apuca crengile unui brad si incepe sa le scuture tare. Zapada cadea in
valuri si o acoperea pe mica si plapanda fetita.
-Hi,Hi,Hi! Nu mai scutura ca ma gadili!
-Cine a vorbit? intreba Cristina.
-Cum cine?! Eu, bradul! Nu mai scutura crengile, ca mor de ras!
- Brazii se gadila? intreba Diana.
- Toti brazii se gadila, fara exceptie! raspunse bradul.
- Dar cum se face ca vorbesti? Nut e-am mai auzit pana acum si, daca ma
gandesc bine, mereu ne-am jucat pe aici; zise Cristina.
-Noi vorbim numai iarna, pana la Craciun, dupa aceea nu mai putem vorbi.
-Mai sunt doar doua zile...
-Nu fi suparata, ca in timpul anului cantam in bataia vantului, ascultam
povestile florilor si pasarilor, sau va privim pe voi, copiii, cum va jucati, si nu
ne plictisim deloc.
-Chiar asa? se minunara copiii. Atunci e foarte bines a fii brad. Nici nu
trebuie sa te duci la scoala.
-E bine, numai sa nu vina vreun om rau sa-ti scrijeleasca pielea ... . Te poti
inbolnavi.
-Eu am cazut o data si mi-am julit genunchiul, isi aminti fetita
-Tot cam asa e. Dar la noi e mai rau. Pana se vindeca poate trece chiar si-o
vara intrega.
-Vom avea grija ca tie sa nu ti se intample asta. Acum ne grabim. Ne
asteapta mama la masa. Putem veni si maine sa stam de vorba? Ne-ai
invatat multe lucruri noi, ... putem!
-Sigur ca da! Mi-a facut placere. Va astept cu drag.
Un vis de neuitat...
Dup ziua foarte lung si obositoare pe care am avut-o, nici mcar cinci

minute nu mi-au trebuit pentru a adormi bustean n patul moale la care am

visat aproape toat ziua.
Mrejele noptii m-au fermecat si m-au purtat pe un drum care prea c nu se
mai termina. Deodat, ca prin minune, m-am trezit pe o plaj pustie, total
nconjurat de ape. Prea a fi o insul, dar nu pricepeam ce cutam eu acolo.
Eram total nucit. Am nceput prin a cerceta zona. Pseam cu o oarecare
retinere ntruct nu m-am dezmeticit nc. Stteam n fata unor palmieri
uriasi, n spatele crora se ntindea o vegetatie dens. Prin minte mi treceau
tot felul de lucruri. Ce trebuie oare s fac pentru a scpa din locul acesta?
Nu puteam cere ajutorul nimnui. Eram singur, nu aveam cu cine s
vorbesc. Trebuie s m descurc cumva, altfel voi muri de foame si mai ales
de sete. Asadar, am pornit ctre inima insulei cu speranta gsirii unui loc
pn cnd cineva m va salva. Nisipul era fierbinte; soarele strlucea
puternic; eu vroiam doar s m adpostesc undeva la umbr. Astfel m-am
sprijinit cu spatele de un palmier. Am stat acolo aproximativ jumtate de
or, gndindu-m la ce mi s-a ntmplat.n sufletul meu se contopeau mai
multe sentimente. Simteam team, nesigurant, dar spiritul de aventur,
curajul si adrenalina dominau.
Mai trziu ncepea s-mi fie sete, deci trebuia s pornesc din loc. M-a cam
ncetinit vegetatia abundent. Dac as fi avut mcar o persoan alturi de
mine cu care s vorbesc, s mpart preri, care s m ajute, s m
impulsioneze cumva. Dar asa trebuia s m descurc singur si orict de
disperat as fi fost, trebuia s rmn calm. Dup ce am mai mers vreo trei
sute de metri m-am oprit brusc. n fata mea se asterne un mic izvor care-mi
astmpr setea dobortoare. Probabil acesta e locul ideal de care am
nevoie. M asez la umbra unor btrni copaci, asteptnd ca cineva s m
scoat din acest loc. S-a nserat si nc n-am dat de urma civilizatiei. A doua
zi eram complet ametit. Credeam c am scpat din acel loc att de
ngrozitor, dar nu. ncepeam s vorbesc singur, tocmai din nevoia absolut
de a comunica cu cineva.
ncepeam s aud diferite voci. Era groaznic. Obosit, dezorientat, nu mai
stiam pe unde s apuc. Vroiam doar s scap de acest chin. Vroiam s ajung
printre oameni.
Deodat mirosul mbietor al pinii de cas abia scoas din cuptor m
trezeste la realitatea pe care o cutam disperat. Totul a fost doar un vis, sau
mai bine zis un cosmar, din care m-am trezit bucuros si dornic de
comunicare, un lucru absolut vital. Totodat am nvtat c singurtatea si
lipsa comunicrii te pot aduce n pragul disperrii.
Familia ideal
Dup prerea mea, familia perfect nu exist. n toate relatiile exist
tensiuni si conflicte, orgolii si frustrri, greutti si nentelegeri, rbufniri,
stres. Toate acestea au loc ntre soti sau ntre parinti si copii.
n familia ideal, comunicarea este solutia tuturor problemelor. Printii nu
tip niciodat, totul se rezolv cu calm, nu exist certuri, iar printii sunt
foarte concilianti. Familia perfect este stabil, bazat mai ales pe iubire si
pe ncredere. Este o familie n care domin sinceritatea si n care nu este loc

de minciun. Printii si copiii sunt foarte buni prieteni. ntre acestia se

stabilesc relatii de colaborare, de socializare si de ncredere reciproc.
Membrii unei familii ideale nu au niciun fel de viciu. Printii sunt un exemplu
pentru copii. Printii perfecti nu vorbesc niciodat urt n fata copiilor.
Acestia trebuie s dea dovad de un comportament excelent si demn de
urmat. Trebuie s-si ajute copiii indiferent de problema pe care o au. Trebuie
s actioneze cumpnit, si mai ales s nu recurg la btaie. Totodat copiii
(m refer la toti copiii, nu neaprat la cei dintr-o familie ideal) au cteva
angajamente. Acestia trebuie s le datoreze respect printilor, s se
comporte civilizat cu ei, s aib un limbaj adecvat, deoarece printilor le
datoreaz multe lucruri, cel mai important fiind faptul c i-au adus pe lume.
Trebuie s nu le ascund nimic printilor indiferent ct de grav ar fi
problema. Si mai ales trebuie s-si asume vina pentru unele fapte
necugetate, ntruct o greseal recunoscut este pe jumtate iertat.
Putem s ne gndim la familia ideal ca la un puzzle din care nu lipseste
nicio pies

Pastel de toamna
Pentru mine toamna inseamna poezie si culoare.
Privind un tablou care pana acum nu-mi inspira nimic incep sa inteleg
tristetea si durerea pe care natura o traieste odata cu venirea toamnei.
Copacii zgribuliti de frig si goliti de vantul tomnatic par niste fiinte parasite
de caldura verii.
Frunzele ce colinda nestingherite in adierea vantului, traiesc o adevarata
aventura de cand invie pe crengile pomilor si sfarsesc pe tesatura ruginie a
pamantului. Isi incep viata desfacandu-se inverzind si cresc sub mangaierea
blanda a soarelui. Dar intr-o zi razele de calduraa palesc, zilele devin
racoroase iar puterile lor slabesc. Parca le cuprinde o boala, se ingalbenesc,
le e rau si intr-un final mor, cazand in mormantul maroniu al naturii.
O singura nota de speranta mai exista in acest peisaj; urmand cararea plina
cu covoare galbene si rosii intri intr-o poenita unde culoarea verde-zmarald
domina, copacii se lupta din rasputeri pentru a tine piept toamnei si a salva
natura de asprimea ei. Speranta va muri ultima in visul lor.
Apusul incepe sa-si faca prezenta. Valuri rosii, intr-un fel mai calduroase
desi era mai racoare, umplu pamantul cu sange lasand sa se vada doar
mormantul cenusiu al frunzelor.
Un fluture multicolor se desprinse, isi ia zborul, se invarteste de cateva ori si
cade pe pamantul insangerat.
Ce drama traieste natura sub apriga, dar colorata toamna!
Tara mea
Intr-o seara friguroasa de iarna, neavand ce face, am luat albumul de

fotografii al familiei si m-am adancit in amintirile pe care mi le trezea fiecare

poza in parte.
Mi-au venit in minte locurile frumoase prin care am trecut in fiecare vacanta
si parca simteam mireasma de racoare curata a muntilor, care imi patrundea
in suflet,umplandu-ma de fericire. Muntii nostrii semeti si frumosi,care
poarta falnici mantia de codru verde, cu fruntile acoperite de nori si nameti,
uneori pana la mijlocul verii, ne primesc voiosi in imparatia lor. Imbiindu-ne
cu susurul apelor repezi si reci, se uita mareti la noi prin ochii speriati ai
caprioarelor, cerbilor si a altor vietati care isi gasesc pacea si linistea printre
stancile brazdate de ani si de vitregiile vremurilor.
Apoi, puterea gandului m-a purtat prin campiile arse de soare, unde se
leganau incetisor lanurile de grau auriu, oceanul de verdeata al porumbului
si cele mai frumoase flori, fiice ale soarelui, care nu obosesc niciodata
privindu-l.
Aceste tinuturi bogate sunt marginite de murmurul batranului fluviu
Dunarea, care in lungul lui drum, dupa ce a vazut frumusetile multor tari, a
ajuns in cel mai fermecator loc, unde s-a gandit sa-si construiasca o poarta
de verdeata si vietati din cele mai variate.
Cu gura lui de stuf, trestie si salcii pletoase, fluviul saruta dulce marea cea
mare si nemarginita. Cu mantia ei albastra si vuiet de valuri, aceasta saluta
maretul fluviu si ii ureaza: "Bun venit!"
Gandurile mele s-au ascuns la loc, in cutia cu amintiri, iar eu, revenind la
realitate, mi-am dat seama ca peste toate frumusetile a venit iarna.
Plapuma groasa de zapada acopera rodnicile campii, pasarile si animalele sau retras in cuiburi si adaposturi calduroase, iar falnicii munti se bucura de
rasetele fericite ale copiilor, care se joaca pe partiile lor, zburdand prin
zapada ce-i acopera.
Ce frumoasa este tara mea! Este o bucatica de rai pe care au aparat-o
stramosii nostri si ne-au lasat-o mostenire. Fiind cel mai pretios dar pe care
il vom darui copiilor nostri, o vom apara si ingriji pentru ca frumusetea ei sa
fie vesnica.
Primavara
Zapada alba de pe-ntinsul tarii s-a dus cu greu dar campia scoate aburi, pe
umedul pamant. Soarele incalzeste pamantul cel dezghetat, paraiele curg
repede soptiinmd al primaverii dor.
Iarba verde se zareste pe campia intinsa si deasupra ei un fluture colorat
ce prin vazduh se alinta.
Incet se lasa noaptea dulce a primaverii, linistita racoroasa .
Iar luceafarul ceresc zambeste la broastele ce oracaiesc in cor.
Seara
Linistea infasoara satul, nimic nu se misca, frunzele galbene, uscate cad pe

pamantul rece.
Pe dupa case sta soarele ascuns.
Cerul este violet, iar geamul somnoros chiuie in bataia vantului.
Prezenta mea se pierde printer miile de stele licaritoare.
Iar luna ca o roza de argint trece printer putini nori singuratici, plumburii.
Scrisoarea
Pe dulapul plin de praf, sta s-acum o scrisoare de mult uitata. Cand o vad
ma trec fiorii, si nu stiu cum, un gand ma ispiteste, s-o citesc sa n-o citesc?
O fi doar o poveste sau o veriga rupta din lantul unor vietii atat de scumpe
noua?
Trecutul ma infasoara intr-o panza de matase. S-o sfasii si raspunsul sa-l
aflu sau s-o las sa ma acopere de intrebari fara raspunsuri?
N-o s-o las! Inima in dinti mi-o iau, plicul alb desfac, cu grija iau foaia
galbena de atata timp s-o citesc cu mare atentie.
Raspunsul nu l-am aflat, dar cand ma gandesc la toate nedumeririle mele
ma mir ca de-o poveste.
Automne
L`automne. Mes grands-parents s`apportent de cueillir la vigne, aussi les
arbres fruitiers. Dans son verger nous trouvons les pruniers, les poiriers, les
pommiers avec un parfum distingue. Les grappes de raisins sont accroches
dans la vigne.
Et automne est plus beau que l`autre.
Valentines day n Anul Caragiale
Mai tie cineva n Romnia c pe 16 februarie, pn n 1989, srbtoream
Ziua Feroviarilor? Muli dintre noi leag astzi mijlocul lunii februarie de alt
srbtoare, Ziua ndrgostiilor.
Este foarte OK s te pregteti aa cum trebuie pentru ziua de 14 februarie,
cel puin n msura n care era nltor s o faci nainte de Revoluie, pentru
ziua de 16 februarie. Sfntul Valentin nu are nici o semnificaie religioas la
noi, pe 14 februarie. E doar un efect al entuziasmului cu care am importat
concepte occidentale n ultimii 12 ani i, de acceea, se cheam Valentines
Day. Ca la majoritatea lucrurilor importante din Occident, i la Valentines
Day n-are acces dect o parte a poporului romn. Aceast parte a poporului
se mparte, apoi, n fiecare an, pe 14 februarie, n dou: ndrgostii care se
bucur srbtorind romantic i ndrgostii care se bucur mai puin, fiind
departe de persoana iubit.
Pn la urm, Valentines Day e cea mai nevinovat felie a globalizrii. Dac
vrem s ne aprm de efectele globalizrii i s protejm sacrificiul local, am
putea da zilei de 14 februarie nenumrate semnificaii:

1 14 februarie - Ziua ultimelor debranri, n amintirea celei mai grele

facturi de cldur a anului, cea de pe luna ianuarie;
2 14 februarie - Ziua televiziunilor, pentru c, n preajma acestei date, i
pregtesc posturile romneti, n fiecare an, intrarea grilelor de primvar;
3 14 februarie - Ziua Armagedon, ca s dm i Occidentului ceva, ca semn
c pe aceast dat a aprut ultimul episod al serialului romnesc de
Internet: episodul 15, despre Mitica Dragomir.
Vom vedea curnd dac i d seama vreunul dintre noi c Valentines Day
pic peste cteva zle n Anul Caragiale.
Valentines day n Anul Caragiale
Mai tie cineva n Romnia c pe 16 februarie, pn n 1989, srbtoream
Ziua Feroviarilor? Muli dintre noi leag astzi mijlocul lunii februarie de alt
srbtoare, Ziua ndrgostiilor.
Este foarte OK s te pregteti aa cum trebuie pentru ziua de 14 februarie,
cel puin n msura n care era nltor s o faci nainte de Revoluie, pentru
ziua de 16 februarie. Sfntul Valentin nu are nici o semnificaie religioas la
noi, pe 14 februarie. E doar un efect al entuziasmului cu care am importat
concepte occidentale n ultimii 12 ani i, de acceea, se cheam Valentines
Day. Ca la majoritatea lucrurilor importante din Occident, i la Valentines
Day n-are acces dect o parte a poporului romn. Aceast parte a poporului
se mparte, apoi, n fiecare an, pe 14 februarie, n dou: ndrgostii care se
bucur srbtorind romantic i ndrgostii care se bucur mai puin, fiind
departe de persoana iubit.
Pn la urm, Valentines Day e cea mai nevinovat felie a globalizrii. Dac
vrem s ne aprm de efectele globalizrii i s protejm sacrificiul local, am
putea da zilei de 14 februarie nenumrate semnificaii:
1 14 februarie - Ziua ultimelor debranri, n amintirea celei mai grele
facturi de cldur a anului, cea de pe luna ianuarie;
2 14 februarie - Ziua televiziunilor, pentru c, n preajma acestei date, i
pregtesc posturile romneti, n fiecare an, intrarea grilelor de primvar;
3 14 februarie - Ziua Armagedon, ca s dm i Occidentului ceva, ca semn
c pe aceast dat a aprut ultimul episod al serialului romnesc de
Internet: episodul 15, despre Mitica Dragomir.
Vom vedea curnd dac i d seama vreunul dintre noi c Valentines Day
pic peste cteva zle n Anul Caragiale.
Dansul fulgilor de nea
Este iarna. Satul este acoperit intr-un strai sclipitor de sarbatoare. Fumul
urca spre cer in fuioare albe.
Soarele sta suparat. A trecut vara, iar vantul si fulgi de nea il alunga:
-Vara a trecut!
-Stiu, dar copiii au nevoie de putina caldura.
-Nu e adevarat! Iarna fulgii de nea joaca pe acoperisul casei.
Vantul, vazand ca nu poate sa alunge soarele, il sufla departe. Insa soarele

nu pleaca.
-Bine tu ai vrut-o! iar vantul sulfa tare da ploaie si ninsoare.
Ninge foarte mult si e frig iar soarele nu mai suporta si pleca.
Casele, pomi si strazile au fost impodobite cu globulete, beteala si beculete
multicolore. Copiii bucurosi se joaca cu bulgari si fac oameni de zapada.
Te simti ca intr-o noua lume. Copacii de zahar, campul de cristal si cununa
de stelute argintii te fac sa te simti ca-n paradis.
Jucariile uitate
Era o seara frumoasa de iarna. In casa ardea focul, iar in strada copiii se
jucau cu zapada asternuta. Obosit, am intrat in casa, am luat cina si m-am
culcat gandindu-ma la ce o sa fac maine.
La un moment dat din podul casei s-a auzit un zgomot. M-am dat jos din pat
si am inceput sa urc incet scarile care duceau in podul casei. Ajuns acolo,
am vazut cum toate jucariile vechi cu care nu ma mai jucam au prins viata.
Unele dintre ele dintre m-au recunoscut si m-au chemat sa ma joc cu ele.
Am intrat intrat in lumea lor magica si nu mi-am dat seama ca se facuse
dimineata.
Am plecat din pod, dar nu inainte de a le promite ca nu le voi mai uita si ma
voi intoarce cat mai repede la ele.
Bicicleta din vitrina
Era o zi minunata de vara. Soarele stralucea puternic pe cer. Impreuna cu
parintii am plecat la cumparaturi. In vitrina unui magazin am vazut ultimul
tip de bicicleta de curse. Uitandu-ma la pretul ei, am ramas dezamagit
pentru ca aceasta costa foarte mult.
Am plecat cu gandul la bicicleta pe care mi-o doream. Ajuns acasa, am spart
pusculita cu banii stransi de mine, dar neavand banii necesari, am hotarat
impreuna cu parintii mei ca ar fi bine sa am mai multe resnponsabilitati: sa
cumpar paine, sa hranesc pisica si sa sterg praful.
Drept rasplata parintii mi-au dat restul de bani pentru a-mi cumpara
bicicleta pe care mi-o doream.
Sunt tare bucuros ca maine voi arata prietenilor mei bicicleta mea cea noua.
Din lumea celor care nu cuvanta
Agatata de o crenguta, o frunza uscata, cu fata zbarcita gandea: "Iata ca au
trecut peste mine si nesfarsitele ploi de toamna, zapezile grele si nemilosul
crivat. Toate au navalit asupra mea cu furie, dar de creanga tot n-au putut
sa ma desprinda! Sunt singura frunza de anul trecut care n-a fost infranta!
Si frunza uscata, aruncand o privire spre pamant, rase multumita. Toate
celelalte surate ce stateau pe aceeasi creanga cu mine, zac acum acolo, jos,

amestecate in noroi. Numai eu nu am moarte! crivatul nu mai bate, zapada

nu mai cade, de cine as putea sa ma mai tem acuma?
Cu fiecare zi ce trecea soarele devenea tot mai mangaietor, tot mai datator
de viata, petice razlete de iarba cresteau, se uneau intr-un covor mare, care
acoperea cu repeziciune fata pamantului.
Pasarelele scaldandu-se in baia razelor de soare, se intreceau sa slaveasca
in cantecele lor trezirea la viata a naturii.
Intr-o zi, o vrabie se aseza pe creanga pe care statea frunza agatata.
- Ia te uita! Se mira ea. Cum de ai ramas aici?
- Am ramas, fiindca am vrut! raspunse frunza intepata. Pe mine n-a cutezat
nimeni sa ma doboare.
- Asta vad si eu, i-o intoarse vrabia. Tot o sa te doboare cineva! spuse ea
hotarata.
- Cine, ma rog?
- Primavara!
- Primavara? rase frunza. N-a putut Iarna cea apriga sa ma doboare si vrei
sa ma tem de tinerica Primavara?
- Da, da! O sa vezi tu! spuse vrabia.
Peste cateva zile, intr-o dimineata, coaja crengii plesni si aparu un mugure
mic.
- Dar tu, mititelule, cine esti?
- Eu sunt Primavara!
Frunza speriata, amintindu-si spusele vrabiei, se lua la cearta cu Primavara.
Cearta a durat mai multe zile, dar frunza a fost doborata de Primavara. Pana
la urma, s-a dovedit ca mugurul acela mic ascundea puterea noului anotimp.
Expresii frumoase
,,nclat cu pslari moi, iarna a pornit prin muni i vi.
,,A mbrcat pinii i brazii cu cojoace grele de zpad.
,,A pus crengilor mnui de puf.
,,Prin vzduh plutesc stelue mici i albe de nea.
,,Drumurile par nite oglinzi poleite de soarele strlucitor.
,,Linitea se sparge de glasurile vesele ale copiilor.
,,Cerul se oglindete n neaua strlucitoare.
,,Pe cerul plumburiu, norii grei nu au astmpr.
,,Zpada cristalin pare un lan de diamante.
,,Fumuri albe se ridic n vzduhul plumburiu.
,,Copacii tcui sunt mbrcai n promoroac.
,,Vntul geme jalnic.
,,Dealurile, ca nite uriai, dorm sub zpad.
,,Totul este o ntindere tcut i alb.
Expresii frumoase
,,A rumenit frunzele plopilor tremurtori.

,,Fuiorul de mtase al toamnei las pe pmnt urme armii.

,,A acoperit cerul cu nori cenuii.
,,Pdurea prinde a-i dezbrca haina.
,,Vntul aspru alung cntreii codrului.
,,Toamna a furat puful ppdiilor.
,,Copacii i-a mpodobit cu vemnt galben i armiu.
,,Aripile psrilor cltoare spintec vzduhul.
,,Frunze galbene plou din copaci.
,,Pe firele de telegraf a aezat, ca nite mrgele pe a, irul ultimelor
rndunele cltoare.
,,Vntul arunc n geamuri picuri grei de ploaie.
,,Psrile cltoare nnegresc cu zborul lor zarea.
,,Grdinile se mpodobesc cu perlele argintii ale brumei.
,,Nuci lemnoase, n cmi zdrenuite, cad pe potec.
Expresii frumoase
,,Iarba a prins col fraged i nou.
,,Primvara cu alaiul su se aterne peste crnguri i poieni.
,,Mugurii ncep a plesni sub mngierea soarelui.
,,Frunzele copacilor se scald n albastrul vzduhului.
,,Sub ploaia razelor de soare, nvie firele de iarb.
,,Soarele deteapt cu cldura i lumina lui pmntul.
,,n mtsuri lungi de vnt, primvara las-n urm galben puf de ppdie.
,,Livezile s-au mbrcat ntr-o alb hain de srbtoare.
,,Primvara d cerului zri senine i luncilor cntece miastre.
,,Vntul adie molcom printre crengile nverzite ale copacilor.
,,Din copacii nflorii se scutur ploi de miresme.
,,Soarele soarbe roua dimineii de pe cmpul nverzit.
My holiday
This holiday it was wonderful for me because it was more fun than anothers
holidays for now. I got a good time and especially it was great because i
spent with my familly, i am lucky for that because i have a big familly.
Usually the Christams holiday is important for me, than childrens go to
carols for Christmas at houses of peoples for announcement the birth of
Jesus Christ. I like to go for sining and this year i was togeter with my
brother and a good friend, i maked much money and i divided in three. On
Christmas Eve i decoraded tree and for both my grandparents and the
parents.
I spended my Christmas in Harman and for New Year i come at my
grandparents with my paretns and i spended with they and with uncle, aunt
and my cousins.
All it was great but with one exception i dont liked because not was snow, i
like when is much snow that make the to have spirit this holiday,that is so
special and so beautiful,is great when see snow flakes.

For night the New Year i got many fireworks and petards, i like this part,this
custom and i think that liked at all peoples with exception of my
grandmother,her dont like the this because is afraid of that but i think that is
for their noise deafening,if it dont was that noise with sure her would like.
I think the Christmas and New Year is important and special for everybody,in
every year we spend this wonderful moment with all familly and we enjoy
with great love.
MEXICO
I like to go in Mexico, exactly in Guadalahara because there are very much
beautiful and interesting things.
Guadalahara is located in the middle of Mexico, where are living nearly 20
milions people. There you find anything: deserts, tropical forests, vulcanoes.
As in Mexico in Guadalahara you can find these thing but and more thing :
mariachi music, the sombrero and more festivals.
Guadalahara is a beautiful country who deserves to be visited as the other
country who are beautiful too, who if we can, we visited all.
Rod al pamantului romanesc
Mai darnic, ca sa multumeasca firea apriga si darza a romanului, Dumnezeu
i-a harazit o tara mandra si bogata, cu un pamant rodnic ca un pantec
matern. Au lovit-o nemilos hunii, tatarii, seceta, razboaie si blesteme
pagane. Dar pamantul a rodit mai abundent, incapatinandu-se sa-si
rasplatesca fiii innecati in amar si nevoi.
Din semintia muntilor, din tumultul valurilor, din freamatul codrului si oglinda
lacului, din parfumul teilor si amortirea zorilor, pamantul acesta stramosesc
scaldat de lacrimi si sudoare a zamislit un fiu.
Un fiu care sa-i planga necazurile, sa-i mangaie tampla carunta, sa-i laude
neclintirea muntilor, sa-i cante din bucium si caval doine si balade, sa-i
stropeasca florile cu roua, sa umple de miresme diminetile si sa-i poarte
numele prin veacuri.
Cum ar fi fost pamantul romanesc fara acest fiu zamislit din dorinta,
dragoste, pasiune si nevoie?
Cum ar fi fost pamantul fara Eminescu?
Cu siguranta mai altfel si mai sarac.
Cum ar fi fost Romania fara Eminescu?
Ca un soare fara lumina, ca un izvor fara susur, ca o mare fara valuri, ca o
pasare fara tril, ca o iarna fara nea, ca un copil fara zambet
Se spune ca Dumnezeu nu ne da niciodata ce vrem, dar ne da intodeauna ce
ne trebuie. Iar Eminescu ne trebuia. Asa cum avem nevoie de Ceahlau sa
sprijine soarele la asfintit, asa cum avem nevoie de Dunare sa adape buza
arsa a campiei, asa cum are tarmul nevoie de sarutul Marii.
Nevoia pamantului de iubire, nevoia romanilor de inalt, nevoia ochilor de
cunoastere au ridicat rugi fierbinti. Eminescu e zamislit din rugi si tina
sramosesca. E raspunsul la intrebari staruitoare; e zambetul de dupa

tristete, e alinare la fiecare durere, e raza de soare intr-un abis intunecos, e

mandria neamului nostru romanesc.
Daca spui neamul nostru romanesc, spui Romania. Daca spui Romania, spui
Carpati si Dunare si lacrima si zambet... si Eminescu.

XCURSIA
Era 1 ianuarie. Familia mea se pregatea sa mearga in excursie la Tismana.
Este ora 14:30, si ne pregateam sa plecam. Pe drum mamei i s-a facut
foame, asa ca am oprit la un fast food. Noi am comandat 3 burgeri mari
si 3 sucuri.
In prima zi ne-am instalat in hotel apoi am plecat la drum. Am vizitat mai
multe muzee apoi ne-am intors napoi la hotel.
In a doua zi am mers pe partie si ne-am dat cu sania si cu schiurile
de 10 ori.
In a treia dar si in ultima zi am fost la Pestera Muierii, si in Pestera
Polovragi.
Cand m-am intors la scoala le-am aratat colegilor poze din excursia mea si
bine inteles ca nu-i am uitat, asa ca la pesteri le-am lat la fiecare cate un
suvenir.
Music
Music keeps us alive In my opinion, life without music is empty and
useless. Music is part of my life. When I am happy, some songs entertain my
good mood. I like clubbing music, minimal and hip hop Music is ART if we
think about the great artists like Mozart, Bethoven, even Madonna. They
represent a model for those young artists or students. A good song is like a
deep word because it involves the writers sentiments.
In my view, music is a remedy for our diseases or a way of living. A party
without music is nothing, Christmas without carols is useless and at school,
Music is one of the objects where I can take a 10 for nothing. But somehow,
it depends on money.
Most people say that is an inflation of singers and groups that have little to
do with really good music. Thats quite true. As far as Im concerned, we
shouldnt have to listen songs or those singers which are not interesting and
enjoyable, such as Guta or . Firstly, they are ignorant people they have
no brain and no maners. Some people hate gipsy music, some dont.
On the other hand, many of those singers resort to vulgar and indecent
gestures in order to cover their sweet voice. There are artists that kiss on
the scene because of the publicity, they curse the spectators! My question
is: Why? Probably because they think that they will receive much more
money or we will buy their albums. In my view, modern technology makes
miracles! Lets think about those which do playback. Most people are
atracted by the singers clothes or physical aspect.

In conclusion, music has its good and worse aspects. Some people like the
inflation of singers and groups that have little to do with really good music
and that seem cool, others think that good music is represented by great
artists.
Vis de iarna
Privesc pe fereastr. Cade un fulg, doi, trei, ba chiar mai muli. Chemri de
dispariie m sorb. Ies afar, merg ncet... m opresc. Privesc n sus i pe
loc toi fulgii mi dau impresia c danseaz. Fulgii m cheam i m ndrum
spre locurile nzpezite. Fr team i urmez plin de grandee i senintate.
Ajung n faa unei pduri. Brazii nini par a fi de cristal. Dar, deodat, se dau
la o parte, dezvluindu-mi un lumini. Acolo, zpada aternut strlucea n
lumina dimineii i mbrca poienia ntr-o lumin fantastic.
M las purtat de fulgii care m duc ntr-un loc plin de splendoare, unde
vntul plnge alte note i vijelia i ine parte. Vreau s-i ascult, s le nv
simfonia. De acolo, vntul i vijelia mi in parte la drumul ce mai aveam s-l
urmez. Deodat un vrtecu ce domina albastrul i-a fcut apariia. Senvrte, m-nvrt i M-am trezit sub mirosul cozonacului care ateapt cu
nerbdare s fie gustat.
Ingerul pazitor
Dumnezeu umbl cu ngeraii ba prin stele, ba pe deasupra norilor i ntrun trziu se oprete. i reazim barba cea lung n toiagul su de aur,
ntinde degetul arttor al minii drepte i zice:
- Vedei ceva acolo jos?
- Da, Doamne. E pmntul, rspund ngeraii.
- Cine st n casele acelea de pe pmnt?
- Acolo stau oameni i copii.
- Ai rspuns bine. Acum vei cobor cu toii pe pmnt, vei colinda din
cas-n cas
dup copilai. Unde vei afla vreunul, v oprii i avei grij de el. Ai
priceput?
- Am priceput Doamne, rspund toi ngeraii.
i dup ce trec toi pe dinaintea Lui Dumnezeu de-I srut sfnta mn, i
ntind frumuel aripile lor albe i zbr! coboar pe pmnt. Numai ei vd ce
se-ntmpl n casele oamenilor.
Se apropie de o fereastr, o terg cu mnua ca s vad n cas i privesc,
pe rand, la copilai. Pe ngeri nu-i vede nimeni, nimeni de pe pmnt. Numai
ei vd totul .
De este n casa aceea un copil care s nu asculte de prini, s fie ru sau
certre, nici un ngera nu intr, ci pleac mai departe. De afl la vecini un
copil bun i asculttor un ngera se oprete i intr n cas. Ceilali pleac
pe la alti copii.
Ei, s auzii acum ct grij poart ngeraul de copilul bun.

Cnd se duce soarele la culcare, atunci i copilul face la fel. ngeraul nu-l
prsete. F-i rugciunea, copile!-l ndeamn el. i copilul i mpreun
minile , apoi se roag. Peste noapte, cnd copilul doarme, ngerul st cu
aripile ntinse la captul patului i vegheaz ca somnul lui s fie linitit fr
vise urte. Dimineaa cnd rsare soarele ngeraul i ntinde mna peste
faa copilului i-i optete: Drag copil, te scoal, te spal, f-i rugciunea
i te grbete, grdinia te ateapt. La grdini, ngeraul l nsoete pe
copilul cuminte , st pe scaun lng el i-l ajut s nvee lucruri bune, s-se
poarte frumos cu cei din jur optindu-i mereu: Joac-te frumos! Nu lovi pe
ceilali copii! Alearg mai ncet, ca s nu cazi i s te loveti!...
Pe drum spre cas, cnd copilul ntlnete un btrn neputincios, ngeraul l
ndrum: Ajut-l pe btrn s treac strada!. Copilul bun l ia de mn pe
btrn i-l trece strada. S fii sntos! S creti mare! S aib Dumnezeu
grij de tine!- i ureaz btrnul. i ngerul se bucur de fapta bun a
copilului pe care l pzete ne-ncetat.
Iat-l la marginea unei ape. Copilul se apropie de mal. Nu te apropia prea
tare. Ai putea s cazi n ap i s te neci. Ct ar plnge mama dup tine.
i optete ngerul, iar copilul bun ascult.
Ce- ar face ngerul dac nu ar asculta copilul sfatul lui? Ar plnge i iar ar
plnge, i-ar terge ochii cu dosul minii, ,i-ar deschide aripioarele i ar
zbura n cer la Dumnezeu spunndu-i copilaul meu nu ascult .
Dumnezeu se supr . Apoi nici eu n-am s-l ajut s creasc mare ,
frumos i sntos. Va rmne mic pn cnd va deveni asculttor.-i
rspunde dreptul Dumnezeu. i ngerul i caut alt copila bun pe care s-l
pzeasc mai departe . ngerii au grij peste tot de copii buni. i nsoesc, i
sftuiesc i i ocrotesc. Aa cresc ei mari, frumoi i sntoi. Acesta este
lucrul sfinilor ngeri.
Li se poate explica copiilor fr a intra n amnunte, pe msura puterii lor de
nelegere, c sfinii ngeri sunt fcui de Dumnezeu.
Ei sunt nevzui i triesc n cer, pe lng Tatl Ceresc. Acolo n cer , ngerii
nva numai ce e bine i frumos. Toi ngerii fac numai fapte bune. De aceea
i i iubete Dumnezeu mult de tot. Unii dintre ngeri sunt trimii de
Dumnezeu pe pmnt. Acetia zboar din cer i se aeaz lng copiii buni.
Ei i nva pe copii cum s se roage la Dumnezeu, cum s asculte de prini
i cum s se poarte n toate mprejurrile. Peste noapte, la captul fiecrui
copil bun st cte un ngera. El vegheaz ca acel copil s aib un somn
linitit cu vise curate i i le alung pe cele rele, de aceea ei se i numesc
ngeri pzitori.
NGERAUL
nger,ngeraul meu,
Ce mi te-a dat Dumnezeu,
Totdeauna fii cu mine
i m-nva s fac bine.
Eu sunt mic, tu f-m mare,
Eu sunt slab, tu f-m tare,
n tot locul m-nsoete

i de rele m pzete.
Doamne, ngeraii Ti,
Fie pzitorii mei.
Le conflit entre generations
Le conflit entre generations est normalement, nous devons savoir les deux
systems politique diffremment, et nous devons apprecier le faon dans le
generation passe a ete force de penser. Invitablement ces diffrences de
conception se retrouve dans de telles dcisions importantes conduisant
des malentendus et des conflits.
Il y a des gens qui considerent que ce chose il ny a pas quitable, les
jeunes ne sont pas daccord avec ca, ils considerent que quelque liberts
sont prises, comme par example les sorties jusque le tard heure. Aussi, le
dveloppement continue du monde laisse derrire ceux qui ne peuvent
s'adapter un nouveau style de vie, le dveloppement industriel et
technologique.
Mais la grande majorite des hommes apprecie ca,parce que les jeunes de
notre jour doivent etre aises de les bonnes conditions de vivre, dun
technologie avancee, la posibilite de dire toujours ses opinions. Mai je
considre qu'un tel conflit est bnfique pour permettre l'humanit
voluer en tant. L'adolescence, comme un stade de dveloppement,
reprsente une priode de tempte en termes la fois biologique et
psychologique.
Quant a moi jadere a cette dernier opinion, dans ma famille ce chose il
nexiste pas, parce que jete capable dentente ca.
CRACIUN
E seara de Craciun. Stau pe prispa casei si privesc cum un fulg de nea se
izbeste de pamantul rece ca un cristal. Vantul adie incet, incet dar totusi e
receoare nu-i este mila de noi? Oare vantului nu-i este frig niciodata?
Intrand in casa cu aceasta dilema, il vad pe bunicul incalzindu-si mainile la
soba care incalzeste casa cu focul cel rosiatic ce arde neincetat. Iau o
paturica si ma duc cu ea la bunicul. Il invelesc si ma asez in bratele sale,
apoi il intreb de ce vantului nu ii este frig niciodata.
-Stii tu, fata mea...eu stiu o poveste despre vant. In vremurile de demult,
cand nici oamenii nu existau, florile, pasarile, vantul, anotimpurile, se
intalneau si se sfatuiau, dar unde crezi? Acasa la un batranel care tot timpul
avea parul alb, care niciodata nu spunea NU si iubea pe oricine ii aparea in
cale, indiferent de era rau sau bun. Acest batranel se nascuse in ziua
Craciunului si cu totii i-au pus numele Mos Craciun.
-Bunicule, avea puteri magice?
-Daca asculti vei afla. Intr-o seara, pe un deal s-au intalnit toate micile
vietati despre care ti-am vorbit si fiecare a hotarat ce sa faca. Singurii care
au ramas fara slujba erau batranelul si vantul. Batranelul s-a gandit foarte
mult si i-a spus vantului ca el chiar daca nimeni nu-l vede, este de mare
folos. Va avea grija ca vara cand este cald sa aduca adieri blande, toamna sa
aduca ploaia si sa hoinareasca peste tot in lume. Mos Craciun trebuia sa aiba

grija ca in noaptea sfanta a Nasterii Domnului, fiecarui copil sa-i daruiasca

tot ce si-a dorit. Din acea seara, vantul este bland vara si aspru iarna, dar sa
nu crezi ca nici lui nu ii este frig. Chiar si acum el te priveste pe geamul
aburit si rece.
-Acum am inteles totul. Multumesc bunicutule!
Am iesit apoi iar afara. Adulmecam cu nasucul meu mic parfumul imbatator
al cozonacului pufos facut de bunicuta mea. Deja,parca ma vad in fata sa,
privindu-l din toate partile si asteptand ca bunica sa-l taie ca sa putem gusta
din el.
Privesc iar afara si vad mai departe o luminita

VACANTA MARE
La inceputul vacantei m-am relaxat total, fara carti si caiete, fara ore de
culcare si de trezit dimineata, fara program.
Apoi mi-am pregatit petrecerea de ziua mea: invitatii si invitati, tort, muzica,
etc.
A urmat intalniri cu prieteni, plimbari prin parc si navigati pe net, biciclete,
messenger, iesiri la iarba verde, cofetarii, vizite la bunici.
Printre randuri rezolvat cateva probleme la mate si citit vreo doua, trei
carti.
E bine sa fii si harnic!!! Ce bine m-am distrat culegand rosii mari si coapte
pe care le-am macinat si am facut bulion. Ce frumos aratau sticlele asezate
pe rafturile din camara bunicii!!! (40l- mult nu ?!?)
Insa cea mai frumoasa perioada a vacantei au fost cele doua saptamani
petrecute pe malul Marii Adriatice, in Italia.
Drumul obositor si lung: am traversat doua tari, Ungaria si Austria; an trecut
peste Dunare prin mijlocul Budapestei; in apropierea Vienei am vazut morile
de vant care capteaza energia eoliana; am vazut peisajul muntos si parca
desenat din Austria.
In Italia, la destinatie a fost minunat: lume civilizata, strazi curate, verdeata,
plaja cu nisip fin, marea albastra-verzuie, soare, orasul vesel si luminat
seara, pizza si spaghetti, galeriile cu inghetata delicioasa, restaurante cu
muzica live si clowni, artisti ai strazi( mi-am facut chiar si un portret), parcul
zoo din apropierea statiunii si multe alte lucruri deosebite.
Am vizitat orasul cu strazile de apa, frumoasa Venetie: ne-am dus cu
vaporetul, am colindat magazinele de lux, am ascultat orchestrele cantand
muzica clasica si am hranit porumbeii in Piata San Marco.
Eh!!! Imi era dor de tara si vroiam sa inceapa scoala, dar acum as vrea sa
fiu acolo, pe plaja si sa inot in mare.

When things go wrong

Last year, I went to the countryside to visit my grandmother. Everything
seemed fine they where all good to me but I realised that something wasnt
allright when one of the neighbours told me to leave as soon as possible. I

didnt have time to ask him why because I heard a noise behind me and
when I turned back at him he disapeared. I sad to me that this is a bad joke
so I went back home. To my surprise there was nobody there so I went
looking for them. When I got out of the yard I notised that there was a thick
mist on the streets. I thought I heard my grandmother calling me from the
end of the street but when I got there I sow nobody. I was allready
beginning to shake. Something is not right, I said to my self. Suddently a
shadow crossed the street behind my back but there was nothing there.
Something unusual was that the neighbours dog wasnt barking. The reason
was that he also desapeared but in front of his doghouse there was a lot of
blood. Suddently someone put his heand on my shoulder. I jumped and
looked behind me but there was nobody there. Instead I saw something
written on the wall :You will never escape. From the end of the street I
saw about twenty people comeing toard me. When I looked a little better I
sow that theyre faces where white with little cracks from witch blood was
comeing out. They looked dead but they were walking. From the other part
of the street another groop of walking dead were comeing. Despite theyre
weird apearence they had a lot of streinght. One of them took down an
electicity post with his heands. I jumped into my yard and I took out my
grandfathers gun and ammo. I started shooting but with no efect. Only
when I shot one in the head it fell. When I thought I didnt had a chance
about ten tanks, some jeeps and a lot of soldiers came rushing in and killed
all of them. After the fight was over I was toled that the people in this
village made an agreement with a demon so they whould have good crops
and grass for the animals, but instad the demon whould turn half of the
village into zombies once every 10 years and those zombies whould come
back to normal only when the other half of the village is dead. If I had only
stayed home
The Castle in the Sky
You might wonder why did I call this text The castle in the sky Well, the
reason is because I want to describe a Space Fortress, build to protect the
Earth against the dangers out there. This castle is not build out of rock but
out of titanium, for protection against solid objects, lead, for protection
against light radiation and other materials. To construct such a castle it
whould take a lot of space launches to bring the materials needed. It also
should have weapons against meteorites or comets, or maybe even alliens.
For this some nuclear misstles, lasers and hi-traction rockets, to bend the
trajectory of a meteor, whould equip the station. This is how I see this space
station :
Very large, with an intense traffic of sheeps between it and the rest of the
colonies in the solar system. At the first sign of danger the station goes into
red alert and the weapons are ready to fire. With its fleet of 10.000 fighters,
it is able to withstand any atack from other civilizations. It also has its own
satelites and other kind of probes. The energy for this colossal structure is
obtained from the fuzion of hidrogen atoms (just like the sun) or from the

reaction between matter and antimatter. It is only inhabited 2% of its total

capacity so in case of an emergency it can take a big part of the Earths
population and leave this solar system and head for Alpha Centaury. It can
be mans last chance of survival and the largest step for conquering space
and understanding the laws that make it exist like we see it.
Sfarsit de toamna
Un sfarit de toamna catranita poposi peste meleagurile noastre. Dupa ce
dezbraca crngurile, ngropa in lapovia frunzele si alunga oamenii in
casuele lor cu o ploaie deasa i rece. Din cand in cand plnsetul cerului
ncetinete, iar printre norii care ncep s se destrame mijeste lumina si
mngaie pamntul rnit. Vntul i face i el apariia sufland din ce n ce mai
tare, temperatura fiind n continu scdere.
Toamna plngarea ncearc zadarnic s renvie verdele cmpiilor, norii
plumburii acoperind zi de zi cerul, iar picurii cei transpareni de ploaie cnta
melodios la geamurile caselor romante placute.
Dimineile de toamna dezmierda inuturile amorite sub dantela argintie a
brumei si frunzele pomilor in leganari domoale.
Pasarile calatoare zboar spre arile calde prin vazduhul ntunecat, iar
unduirea vntului racoros le nvaluie cu aripile sale, ndemnndu-le ca anul
urmator sa revin de unde au plecat. Linitea toamnei este tulburata de
zgomotul galagioaselor ciori.
n paduri animalele i pregatesc culcuurile si vizuinele pentru a ntmpina
primul val de bruma argintie aa cum trebuie. Pe cmpurile ntinse stpni
au rmas ciulinii si frumosii scaiei.
n zilele mohorte de toamna negurile se trsc lenee pe firul vilor i
nvaluie satul ntr-o amoreala total.
Pe deasupra pdurii se aduna din ce n ce mai des nori groi i negri
rostogolii n suluri care nghit lumina soarelui.
Bunica Ana
Locuiesc chiar in mijlocul orasului galagios si fara liniste. De aceea caut
pacea de care am nevoie mai ales dupa scoala cea obositoare. In fiecare
vacanta merg la bunici, la tara in localitatea ..
Acolo ma asteapta scumpa mea bunica, Ana, o fiinta draga mie, speciala. De
departe ii vad aura parului, ochii mari si blanzi, fata prelunga. Mainile ei ma
mangaie cand ma intampina in pragul casei.
In apropierea casutei, se intinde o padure, prin care merg cu bunica la cules
defructe de padure. Ea are grija sa nu ma pierd. Mereu ma striga "Maria!
Maria!" si-mi spune ca numele meu ii aminteste de mama ei, pe care a
pierdut-o prea devreme si care era vesela ca si mine.
Bunica imi este foarte apropiata si eu ii povestesc de prieteni, scoala si

familie, iar ea ma asculta cu atentie, oferindu-mi sfaturi. De-abia astept sa o

vad iar in vacanta ce urmeaza.
Campia arzatoare
E o zi torida de vara. Soarele arzator trimite raze de foc spre pamantul
incins. Cerul este de un albastru ca de basm, iar norii au disparut. Doar
vantul pare sa mai fie o mangaiere in aceste flacari.
Campia respire greu, prin scoarta crapata si uscata. Lanul auriu a incremenit
in asteptarea unei binecuvantari, unui strop de apa care sa ii aline spicele de
la durerea provocata de seceta Parca si micile vietuitoare au amutit,
ascunse prin umbrele intunecoase ale adaposturilor racoroase.Doar furnicile
umbla pe jos bezmetice si fara oprire in cautarea hranei, pentru a se
intoarce in racoarea musuroiului.
Doar in departare se mai vad niste copii intr-o caruta, insetati care se
pregatesc sa se duca la scaldat in singurul parau care este ca un colt de
paradis in acest iar in flacari. E o dupamiaza de vara, in care clipele in acest
loc in flacari se scurg parca incetinite, facand agonia mai prelungita.
La munte
Nu am mai facut de mult timp o excursie la munte,asa ca m-am decis sa o
incep chiar acum. Aici totul pare mirific si lipsit de artificiu, iar palpitatiile
naturii devin palpitatiie inimii omenesti. Frumusetea acestui taram de basm
nu poate face altceva decat sa impresioneze, dar in acelasi timp sa iti aduca
pace sufleteasca prin armonia lui.
Din valurile culmilor muntoase se ridica ici-colo, petice calcaroase care
bruscheaza privirea prin verticalitatea peretilor lor. Spinarea stancoasa a
muntelui se infinge ca o cheara in pamantul care duce spre padurea deasa
de brazi batrani si falnici. Din paduri se aud zgomotelor animalelor care au
iesit la prada dupa mancare si cantecul melodios al pasarilor.
Peste tot bate acum soarele bland al diminetii in explozii de petice aurii,
izgonind orice urma de umbra intunecoasa. In apropiere paste o turma de oi
pascuta de un ciobanas. Ii aud si acum sunetul cantecului, insa departarea
pune stapanire pe tot.
Soarele mangaie locurile,cerul fiind de un albastru curat, iar lumina
intrandu-mi in suflet. E superb aici, ma simt ca o evadata din lumea
zgomotoasa a orasului,care a venit sa traiasca un vis de armonie si magie
aici la capatul lumii.
O pasiune pentru viata
Viata este efemera, timpul trece, clipele se duc, iar cateodata pana si
amintirile se uita, de aceea am dezvoltat pasiunea de a surprinde totul, de a
pastra totul prin fotografie.
Nimic nu ma fascineaz ns mai mult dect oamenii: cnd sunt fericiti, cnd

plng, cnd i exprim sentimentele, cnd se roag. De multe ori, prefer sa

fotografiez lumea fara sa ma fac observat, deoarece cnd tiu c sunt
fotografiai, ei se schimb, devin serioi, iar tot ce e natural devine dintr-o
data fals.
Eu caut simplitate: oameni care rd, care unt uimiti sau sufer alturi de
echipa de fotbal, simplitatea copiilor, magia inocenei, bucuria primului fulg
de nea, alergatul prin praf, prin ploaie. In aceste lucruri consta frumosul,nu
in siluetele feminine de la televizor. Lumea intelege frumusetea doar prin
aspectul fizic,insa se insala. Eu insa fotografiez tot, oriunde a fi, lucruri pe
care lumea nu le remarc, la care nici macar nu s-au gandit.
ncerc c surprind strile, s transmit ceva, s art magicul din fiecare.
Vreau ca toata lumea sa inteleaga iubirea mea pentru viata, naturalete si
emotie.
Victoria
Mereu mi se spune ca veselia mea este molipsitoare. Insa nu asa s-a
intamplat atunci. Acum un an o noua colega s-a transferat de la o alta
scoala. Era mai tot timpul singura si tacuta. Multi au incercat sa se apropie
de ea, dar parca un zid gros ii impiedica. Aceasta situatie m-a facut atat
curioasa cat si intrigata. Am decis: vreau sa o ajut.
Usor de zis, greu de facut. Am inceput sa merg cu ea in drum spre casa,
desi ocoleam destul, insa nu aveam de gand sa ma dau batuta. Incet, incet
am inceput sa vorbim despre multe lucruri. Am devent prietene. Insa de
restul clasei tot nu avea de gand sa se apropie. Problema ei era ca nu avea
incredere in sine, credea ca o sa fie batjocorita si tradata, lucru prin care
mai trecuse anterior. Am discutat serios cu ea. M-a ajutat si faptul ca avea o
surioara mai mica si am pus-o sa se gnadeasca ce ar face daca surioara ei sar purta precum ea.
Nu eram sigura daca am reusit sa o ajut, sa o fac sa se gandeasca. Dar am
avut o surpriza: ziua urmatoare a venit cu zambetu pe buze la scoala, era
parca o noua persoana. Invinsese in lupta ei contra propiei persoane. Era
victoria unei bune prietene asupra propiilor temeri, o intamplare deosebita.
O noapte fermecata
Am pornit intr-o excursie la munte cu prietenii mei. Am ajuns cu bine la
cabana. Peisajul este superb aici: munti inalti cu capetele aproape in nori,
paduri verzi si aer proaspat.
Cel mai mai mult am vrut sa vad insa peisajul nocturn. Umbrele noptii
cuprind muntii, care par nishte uriashi pregatindu-se de culcare. Prin paduri
aud animalele salbatice ieshind dupa prada. Luna isi revarsa razele divine
asupra peisajului ce pare argintiu.
Cerul e plin de mii de stele stralucitoare si atata de senin. Aseara am vazut
Carul Mic si am admirat Calea Lactee. Din cand in cand mai vad o stea
cazatoare si imi pun repede o dorinta.

Ne-am strans toti in jurul unui foc de tabara si spunem povestiri minunate.
Vantul bate lin si parca ne mangaie trupurile si sufletele. Iarba e uda de roua
si in aer se simte parfumul florilor rare de munte.
La acest capat de lume, doar luna mai lumineaza, iar brazii par personaje
din basm, noi fiind singura prezenta umana din acest loc fermecat.
O INTAMPLARE MAGICA
Gata cu iarna! Soarele incepe sa capete putere. Inca un pic si in curand va
reusi sa topeasca si ultimele petice de zapada.
Timizi incep sa-si scoata capsorul firavii ghiocei.
Pe crengile copacilor au aparut niste mici umflaturi care stau sa se sparga.
Parca asteapta o bagheta magica care sa fie scuturata asupra lor si la un
semn totul sa se trezeasca la viata : flori diafane sa umple pomii, zumzetul
albinelor, trilul pasarilor, pasii grei ai animalelor totul par sa joace intr-o hora
a fericirii
-Oh, Doamne, ce frumos este afara !
-Dar ce te incanta cel mai mult, copile ?
-Zilele luminoase si lungi.
-Dar mirosul florilor?
-Culorile lor, parfumul albastrelelor si al zambilelor, puritatea ghioceilor. Miar placea sa le strang pe toate intr-un buchet si sa i le ofer mamei in semn
de recunostinta pentru toata dragostea cu care ma inconjoara.
-Si ce ti-ai mai dori copile drag ?
-As vrea ca toti sa guste din frumusetea acestui inceput, sa fie mai buni ,mai
ingaduitori, mai fericiti.
-Si cum iti inchipui tu primavara ?
-Ca fiind cea mai tanara dintre fiicele batranului an, cu un par lung si negru
impodobit de o coroana din flori de mar, cu o rochie alba pe care sunt prinse
branduse aurii si magice viorele.
-Si ce dorinta ai vrea sa-ti implineasca ?
-Sa aduca inapoi cantecul pasarilor, caldura soarelui.
-Gata copile ai castigat !
-In fata ta primavara mareata isi face aparitia. Puritatea gandului tau si
dorinta nemasurata au invins.
MY LOST COMPUTER
This is a real story It was a beautiful day of spring, everything was back to
life again. I was coming home from the bookshop were I have spend all my
afternoon. I went into my room and I felt a little awkwardmy computer
was taking away from its place. I started to panic because I didnt know
what happened, my mother was at work, so was my father.I started to
panic. I called my mother on the phone but there was no answer. Finally she
got home and she explained how all the things happened. She was trying to
make a program for her usual skedule (orar) but she pressed by mistake a
few buttons and everything went wrong. The computer turned off. Trying to
make it right again she turned on the computer but it didnt work. She called
my father and they took the computer at computer service. I felt sorry

because I was getting use to that computer and I had to do a lot of internet
work for that week. The next day I was invited over a friends party and I
did have a lot of fun.We played cards and I almost forgot about my problem.
Later that week I went at the library to buy a novel that was requested at
school and I found a lot of interesting books to read, too. I think that a
computer is important in a teenagers life because it improves the
knowledge. Nowadays almost all the teenagers have computers in their
homes and they are starting to learn more to deal with them. In two weeks
my computer will be back were it belongs. Meanwhile I will try to read and
make some sports. Maybe this way the times passes by real fast.
Scolarul si munca
E ora sapte. Ceasul suna discret. Fabius deschide un ochi si il inchide
repede.
- Trezeste-te, se auzi un glas slab. Copilul nedumerit deschise ochii si se uita
uluit prin camera.
- Trezeste-te, somnorosule, ca trebuie sa mergi la scoala.
- Cine ma striga?
- Spalate, imbraca-te, inchina-te si fugi repede la masa, ca mama ta ti-a
pregatit micul dejun.
- Mai lasa-ma sa dorm.
- Nu este timp.
- Bine, dar ce castig?
- Daca ma asculti vei avea numai de castigat.
Copilul se ridica din pat si urma sfaturile date de vocea ciudata.
- Acum ia-ti ghiozdanul si pleaca la scoala. Vei avea o zi plina.
Dupa o zi intreaga in care a mers la scoala, si-a facut temele, s-a jucat, a
fost la lectiile de dans si la pregatirea la matematica, Fabius a ajuns in pat.
- Ridica-te si inchina-te, se auzi din nou vocea ciudata.
- Cine esti tu sa imi dai ordine?
- Eu sunt munca.
- Cine?
- Munca istetule. Daca ma vei asculta vei primi si rasplata. Dupa fapta si
rasplata, vorba proverbului.
- Daca ma incred in tine voi castiga ceva?
- Bineinteles, numai cel care munceste primeste recompensa dorita.
- Ce fel de recompense?
- Daca muncesti vei primi bani, cu care vei face ce vei pofti. Dar ia seama sa
nu-i risipesti fara folos.
- Dar sunt oameni care nu muncesc si au bani.
- Acei oameni care au primit bani fara munca, nu au parte de ei.
- Bine, te voi asculta, noapte buna!
- Buna sa-ti fie si inima si gandul.

Viata risipita
Vntul sufla uor frunzele vetejite de venirea toamnei. Pe aleea unui parc
puteai observa o fat ce atepta cu nerbdare ntlnirea cu prietenii ei. Avea
un sentiment ciudat de data aceasta. tia c va urma s se ntmple ceva,
dar oare ce? Simea cum ceva n stomacul ei i spunea s plece. Dar nu a
facut-o. Fie ce-o fi! se gndi ea. Timpul se scurgea ncet, iar cu fiecare
minut trecut apreau i prietenii ei. Apru i o persoan nou, un el mai
exact. Se simea atras de acest el dar n acelai timp, simurile i spuneau
s stea deoparte. Curiozitatea a facut-o s se apropie i au nceput s
vorbeasc cte n lun i n stele, vrute i nevrute. S-au mai ntlnit de
multe ori de atunci.
A trecut i iarna i primvara. Totul prea s fie perfect. Au mers mpreun
la nenumrate petreceri. Bineneles alcool i igri la tot pasul. Dar de data
aceasta s-a mai adugat ceva: jointurile. La insistenele lui a ncercat i ea
unul. I-a placut. i aa nc unul. i placea starea euforic n care te puteai
cufunda. Lumea prea mai frumoas, viaa mai dulce, se simtea relaxat,
fr nicio problem. Rdea i se distra tot mai bine alturi de prietenul ei.
Apoi starea de bine a nceput s paleasc. Lumea devenea tot mai sumbr.
La adierea vntului frunzele parc scoateau un zgomot sfietor, iar agitaia
din jur o fcea s simt durere pn n cele mai mici oase. O durere
infernal de cap o cuprinse. Mai vroia nca odat s simt acea plcere. Dar
jointurile se terminaser. Iniial se resemn, dar au venit alte si alte
petreceri. i aa a continuat.
Din dorina de a simi aceasta placere continuu ea a cutat persoane de la
care s-i procure nc o doz i bineneles c nu a durat mult pn a gsit.
Se simtea mplinit pn cnd a nceput sa nu mai simt nimic aa c a
mrit doza i chiar a experimentat cu lucruri noi. Oh da, acum simea
aceeai plcere ca nainte, acelai extaz dup care tnjea att de mult. Zi de
zi trecea, dozele creteau, nevoia de bani era tot mai avida, iar datoriile erau
peste tot. Dorina acuta a doze o nnebunea tot mai tare, iar corpul ei se
ofilea ncetul cu ncetul. Din ochii ce nainte rdeau acum puteai vedea doar
cum curge ntuneric. Zmbetul i aprea din ce n ce mai rar pe buze. Strile
euforice i lipsa de somn au facut sa apar pe chipul ei blnd de alt dat
doar cearcane adnci i obraji plni. n curnd i prietenul ei o prsi
pentru o alta i astfel a ajuns s-i mreasc doza considerabil. Asta
deschise ultimul capitol din viaa ei...
Era noapte firguroas de decembrie. nghi a nenumrata pastil de ecstasy.
Scria apsnd uor fiecare tast a tastaturii. i nchise ochii i i aduse
aminte de ceva pe care acum l pierduse pentru totdeauna n adncul
sufletului ei nghetat. O lacrim cristalin luneca uor parcurgnd obrajii fini
ai feei. Simea cum totul n jurul ei se prbuete. Nimic nu mai era cum a
fost. n mintea ei vedea cum acvariul din camera ei se crap puin cte puin
pn cnd se sprsese de tot... Apa curgea pe parchetul mbcsit de vreme.
Vroia s se ridice s-i salveze petii la care inea atat de mult dar o for o
inea lipit de scaun si o obliga s scrie. Dar parc i tastele le apsa tot mai
greu i mai greu. Simea cum aerul din jur se rarefiaz pe timp ce trece. Un
fior rece i trecuse pe irea spinrii. O alt lacrim i facu loc pe obrazul

palid al fetei, lsnd n urma ei o urma de ghea. Din capul ei curgeau

multe gnduri, fr tain, fr rost, fr nicio legtur, dar ea le scria rnd
pe rnd fr s se opreasc. Muzica suna n surdin de parc i acompania
starea abisal. Un alt fior i trecu pe spate i o amori, nesimind dect frigul
din suflet. Apoi corpul ei czu pe podeaua plin cu ap rece. Niciun cuvnt
nu mai putea scoate... doar o lacrim neagr ca tciunea i aluneca din nou
pe chip lsnd n urma ei o dr neagr. Pe computer ultimele cuvinte pe
care le-a scris erau: "te iubesc i te voi iubi mereu, adio acum din mine doar
trupul va rmane...".
i aa s-a stins biata fat, cu sufletul nempcat i departe de persoana pe
care o iubea. Totul din viaa ei se nruia sau cel puin avea impresia asta. A
ncercat sa gaseasc o alinare n drogurile pe ca re ea le credea prieteni, pe
cnd ele defapt sunt cele care i-au adus moartea...
EXPRESII FRUMOASE TOAMNA
soarele mngie pmntul amorit
copaci roiatici
frunze aurii, armii, ruginii
lacrimile lui septembrie ud pmntul
zna cu rochie din frunze ruginii
toamna n caleaca ei de frunze moarte
mbrcat cu o rochie esut cu fire de aur
pe cap poart o cununi btut n pietre scumpe, n form de fructe
soarele se ascunde dup norii cenuii
frunzele strlucesc ca nite monezi de aur
pdurile s-au mbrcat ntr-o plato de aram
mere aurii cu miros parfmat i miez dulce
picturile de argint stropesc pmntul
toamna picteaz copacii goi
toamna picur pete ruginii peste pmnt
bruma argintie a mpodobit grdina
ramuri mpodobite de culoare i lumin
un vnt potolit aduce miresme de toamn
culorile toamnei sunt fr egal : de la galbenul pal, la roul de foc
bruma apleac florile gingae spre iarba ofilit
vesela verde cmpie acu-i trist, vetejit
lunca, btut de brum, acum pare ruginit
zna belugului i bogiei
covor fonitor
frunzele plutesc ca nite brcue
razele palide ale soarelui
pomii mbrcai de roade
nori plumburii
frunze moarte
pdurea trist
nu se mai aud triburile privighetorii
covor de frunze multicolore
munca e n toi
covor moale de frunze

copaci cu vemntul de aram

toamna a vopsit frunzele i fructele
vacana a zburat ca un stol de rndunele
clinchetul clopoelului
miresme de toamn
covor de aur
pmntul stors caut odihn
recolte din belug
nopi rcoroase
gutui amrui cu puf galben
pdurea e ca un castel din basme
se scutur o ploaie albastr
pleac psrile cltoare vslind n nlimi
parfumul florilor
a splat frunzele cu ploaia rece
culc animalele n vizuini
cheam copiii la coal
a nceput s rugineasc frunza-n codru i n vii
trimite psrile cltoare n rile de soare pline
gze plpnde , amorite de frig, caut adpost, sub stratul gros de frunze
uscate
au rumenit frunzele plopilor
frunzele de crengi se dezlipesc
cu crengile ude i fr vemnt
salcmii la poart se-ndoaie
pe strad se plimb iernaticul vnt
i plnge cu lacrimi de ploaie
ploua ntruna, ploaie mrunt i btea un vnt iute i rece
nouri albi din care sgetau ace de ghea
zilele umede i reci vesteau apropierea iernii
grdinele rmseser fr verdea
val de brum argintie mi-a mpodobit grdina
peste cretet de dumbrav norii suri i poart plumbul
si cum de la miaz-noapte vine vntul fr mil
plnge-un pui de ciocrlie sus pe cumpna fntnii
i-a furat de prin ponoare puful ppdiilor
toate florile optir ntorcndu-i feele
un salcm privi spre munte mndru ca o flamur
solzii frunzelor mrunte s-au zburlit pe-o ramur
cic-n munte la povarna, plopii i rsurile spun c vine un vnt de iarn
i-auzind din deprtare vocea lui tiranic
toi cilinii pe crare fug cuprini de panic
a nceput s cad bruma
toamna frunzele sunt galbene i armii
frunzele copacilor s-au aternut pe cmp sub forma unui covor multicolor
au nceput s cad fulgi de nea , i iarna este aproape
soarele nu mai nclzete aa de tare
oamenii i strng recoltele de pe cmp n hambare

DESCRIERE DE PRIMAVARA
Este din nou primavara.Natura se spala pe ochi somnoroasa fiindca tocmai
s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. Odata cu ea au venit si pasarelele
care ne incanta cu recitalurile lor.
Primavara , asezata in fata oglinzii , se da cu putina pudra pe fetisoara ei si
parca deodata s-au auzit niste susoteli.Stiti cine erau? Copacii , imbracati in
haine de sarbatoare , prinsesera viata ,iar acum stateau la taifas.
Aceasta si-a aranjat deja rochia de matase si dupa ce a inchis ultimul
centimetru de fermoar , florile au inceput sa-si deschida petalele , sa
parfumeze aerul si sa zambeasca cerului albastru-cristalin.Ea nu a uitat sa-si
contureze putin ochii si iarba a prins deja culoare .Dupa ce si-a pieptanat
parul , si-a pus pe cap un voal alb prin care a anuntat izvoarele ,ca pot
incepe sa murmure povestile adunate in timpul iernii.
Eu bucurandu-ma de toate aceste minuni ale naturii , m-am intrebat de ce
oare nu este intotdeauna primavara ?Atunci natura e plina de viata si intrece
pe oricine si orice la frumusete.Oare este trecatoare aceasta frumusete ?
Dar de ce ar fi asa? Soarele are cele mai puternice raze vara,tabloul auriu
amestecat cu putina cafea este toamna ,iar paradisul alb este doar iarna.
Natura nu are o frumusete trecatoare ,are doar haine pe care le imbraca si
cu ajutorul carora se schimba total.Acum cateva zile livada era acoperita cu
o patura alba de nea care s-a asternut peste frunzele cazute toamna trecuta
ce nici nu se mai vad.In urma cu cateva saptamani ,puteam observa de la
fereastra dansul balerinelor cu rochite in mii de forme sau minusculele
furnicute ,ce erau de fapt copii distrandu-se la sanius.
Si iata ca am ajuns astfel , la concluzia ca toate anotimpurile sunt
frumoase ,dar parca primavara ocupa un loc special in sufletul meu.Eu cred
ca nimic nu este mai frumos decat un peisaj de primavara , in care toate
elementele descrise se afla intr-o conexiune si armonie perfecta , asemenea
unor reguli luate din tipare.
Muguri si aripi
Natura si-a dat jos mantia alba si rece. Ziua este la inceput de drum.
Noaptea paraseste cerul ca o printesa ce se furiseaza de la un bal cu
speranta ca nimeni nu o sa-i observe lipsa. Soarele urca incet scarile cerului
cu pasi de diamant. Razele, ca niste dungi rosii lumineaza pamantul,
facandu-l sa para un glob aurit. Cupolele de vise impletite cu mireasma
cruda de liliac se inalta spre vazduhul senin.
E primavara! Vantul rece si crud este alungat de o raza palpaitoare de
pasiune. Pasarile in culori de curcubeu admira sufletul vesel de pom si florile
de cristal. Libelulele cu aripi azurii zboara in aerul parfumat, provocat de
florile tainice.
Impletiri dulci de glasuri cutreiera padurea. Lacul straveziu este luminat de o
dunga inflacarata ce a poposit in acea clipa pe pamant.
Acesta este spatiul copilariei mele! Vise ce se pot realiza doar in imaginatia
mea, ploi de foc ce cad pe pamantul unde numai fictiunea exista si ce-i mai

important: toate vietuitoarele pot vorbi, pot merge, pot auzi

Noaptea, chiar daca este infricosatoare, imi place sa stau de vorba cu regina
sa, luna, cu stelele.
In aceste peisaje de primavara traiesc in fiecare zi. Aceasta este lumea de
care nu vreau sa ma despart niciodata!
Primvara, fiica cea mai tnr i mai frumoas; ea trezete la via
ntreaga natur; peste flori, verdea, pomi n floare, zumzet de albine,
ciripit de psrele; ct frumusee, ct via i veselie peste tot locul;
zboar gndcei de tot neamul; furnicile harnice lucreaz toat ziua;
albinele caut nectar; psrile cltoare vin n ara lor veche i neuitat; de
sub covorul de frunze moarte se ivesc ghioceii; cldura soarelui dezmiard
muguraii; dulce vnt de primvar; natura-i n srbtoare; soare cald i
vesel revars cldura-i mngietoare; copaci n floare, iarba a prins col
fraged; noaptea scade, ziua crete; zilele se fac mai lungi, mai blnde;
verde crud; ea aduce flori n cmpie, vnturi line, calde ploi i veselie;
zumzetul harnicelor albine; rndunica cea voioas taie albastrul cerului ca o
sgeat.
Un prieten deosebit
Domnul Costel este unul dintre cei mai buni prieteni ai familiei mele. Tata la
cunoscut la Stadion sustinand echipa orasului. El este inalt, nu prea gras, cu
parul blond si ochi verzi si are ca pasiune fotbalul . Este foarte sufletist
iubeste copii si animalele, in special caini. Locueste la curte si fiind foarte
gospodar ii place ca fiecare lucru sa fie facut cu randuiala. Este casatorit si
are doi copii, un baiat si o fara, care sunt prieteni nostril ne joaca. Fiind
respectos si amabil cu toata lumea , la randul lui este respectat de cei din
jur datorita calmului si seriozitati cu care trateaza problemele. Cand are
musafiri este un bun ospitalier, iar cu noi copii se joaca si se comporta ca si
cum am fi copii lui iar noi ne simtim foarte bine in compania acestuia.
Acesta este Costel omul care nu isi compara prieteni ci si-i castiga prin felul
lui de a fi.
Un gest impresionant
Este duminica. Pe o alee din parc locuiete fostul coleg al meu, pe nume
Mihai. Acesta,n urm cu ceva timp, era un copil fericit, parintii lui erau
doctori, iar el nva foarte bine.
Acum este foarte srac, locuiete n strad, tot timpul are necazuri,
deoarece parinii lui au murit ntr-un accident de masina. Eu, aflndu-m la
Andrei, cel mai bun prieten al meu, l-am ntrebat ce mai face Mihai. Acesta
mi-a rspuns c nici el nu mai tie ce mai face Mihai, i mi-a propus s i
facem o vizit. Eu am fost de acord i astfel am pornit spre parc. Cnd am
ajuns acolo, el ne-a zis:
- Salut prieteni, ce mai facei ?
Noi i-am rspuns:

-Bine, tu ?
- Cu banii stau cam prost, n rest bine.
Auzind asta, Andrei i-a dat o sum mare de bani pe care o strnsese foarte
greu, iar Mihai i-a mulumit pentru efortul depus. Peste o lun, el a ajuns la
un orfelinat de unde a fost nfiat de o familie bogat, iar acum suntem din
nou colegi.
Cel mai mult m-a impresionat faptul c Mihai i-a dat suma de bani pe care o
strnsese pentru a-i lua o bicicleta.
nvtura pe care am tras-o, este ca atunci cnd i se cere ajutorul si poi
s ajuti, nu trebuie s refuzi.
M bucur c Mihai a revenit printre noi!
Sosirea primaverii
A sosit primavera. Pasarelele au inceput sa vina in tarisoara Romaneasca.
Floricelele sunt pline de gaze si anume de albinute si de fluturasi. Ursuletul a
iesit din barlog, pasarelele isi repara cuibuletele care au star singurele timp
de sapte luni. Omul incepe sa are pamintul sa semene porumb, pemeni verzi
si pemeni galbeni dar si zarzavaturi. Pomi incep sa inmugureasca si sa
infloreasca. Mai tarziu incep sa se cunoasca roadele, si asa mititele cum sunt
copilasi le mananca. Pastele soseste cu ousoare rosii dar si cu iepurasul care
aduce cadouri.
Primavara este un anotimp frumos.
Magia padurii in plina toamna
Este o dupa-amiaza dezmierdata de vantul plapand de toamna. Ma plimb
domol pe poteca impodobita de frunzele si nucile imbracate in camasi
zdrentuite din care curge mustul amar. Stratul gros al frunzelor galbenmaronii a reusit sa margineasca cararea. Padurea trista, aproape moarta,
fiindca a ignorat verdele, este acum pustie. Singurii amici care i-au mai
ramas sunt vantul si frigul.
Intru in padure si vad uimita cum pare totul o magie a locurilor tainice, a
locurilor ce ar putea insemna o minunatie pentru multi dintre noi. Farmecul
toamnei a schimbat totul in ceva nevazut, trecand de foarte frumos si
ajungand la expresia ceva ce n-a mai vazut pamantul. Nu a uitat de raul
ce inca si-a mai pastrat limpezimea, covorul ce se intinde la nesfarsit al
multicolorelor frunze si desigur de ceea ce o acopera, cerul, patat cu fum
amestecat ce-a devenit gri.
Copacii sunt tristi fiindca le-au pierit multi frati, maroniul inchis fiind
culoarea lor de baza. Fiecare lucru are o taina a sa ,una mai speciala ca alta,
dar a potecii, sfarsitul potecii nu cred ca a fost gasit.
Poate nimic nu ar fi fost la fel fara strigatul cerbului infrigurat de batranul
vant ce se crede domnitorul tuturor. Soarele palid printre ramurile nemiscate

ne va mai lumina si inca atat. Ploaia palmuieste parca cu fiecare picatura

tulpina copacilor , vantul ridica frunzele ude de la pamant, iar fulgerele,
tunetele le sperie si mai mult pe putinele vietuitoare.Ceata zglobie ii joaca
feste intreii paduri. Greierii pe aripi pudrati cu bruma sunt tristi acum ca vor
rabda, din nou o iarna intreaga, de foame.
Racoarea serii se lasa incet, iar noaptea isi asterne perdeaua peste pamantul
mohorat. Imi deschid umbrela si cu pasi marunti, dar grabiti, ma indrept
spre casa.
La pescuit
Este duminica. Fiindca nu aveam teme de facut, ii propun tatei sa mergem
la pescuit. Acesta este de acord cu propunerea mea si mergem la pescuit. Pe
drum am facut o jumatate de ora. Cu toate ca a fost cam lung drumul, nu
ne-am plictisit, fiindca spuneam povesti pescaresti. Cand am ajuns acolo era
ceasul cam 12, asa ca eu si fratele meu am intrat in apa sa prindem peste
cu mana. Din nefericire pe fratele meu Ionut l-a apucat un rac de deget. A
inceput sa planga si a fugit la tati. Cu chiu cu vai a reusit sa dea racul jos.
Vazand acest lucru am iesit si eu afara de frica sa nu ma prinda si pe mine,
si am inceput sa pescuim cu undita. Am stat aproape de inserat, eu si fratele
meu nu am prins nici un peste, doar tati a prins un carasel mic.
A fost o zi relaxanta si frumoasa
Inceputul primaverii
A venit primavera. In spatele casei bunicilor se afla padurea prin care au
indraznit sa patrunda cateva raze aurii. Firicelele de iarba au inceput sa se
zareasca pe langa ghioceii abia iesiti la lumina de sub pamantul negru si
umed cu delicatii clopotei, nu de mult infloriti. Pasarelele au inceput sa cante
cu glasul lor subtire si induiosator.
Copacii au inflorit oferind padurii o raza de lumina in intunecimea ei. cateva
picaturi de roua se zaresc pe firele de iarba verzi. zumzetul albinelor a
inceput sa se auda pe deasupra campului de flori. Dulcele vant de primavara
adie usor printre crengutele copacilor. cea dintai randunica, venita de
departe, taie albastrul cerului ca o sageata.
Primavara s-a intors din nou cu ce are ea mai frumos.
Farmecul copilriei
A fi copil este un lucru minunat. A fi copil nseamn a te juca de dimineaa
pn seara, a fi fericit, fr a te lovi de problemele vieii. Jocul de-a vaeaascunselea, jocurile cu mingea, jocul de-a prinselea, de-a baba-oarba,
mersul la scldat, mersul la sniu, btutul cu bulgrii de zpad, sunt

momente fericite din viaa copiilor. Prieteniile pe care le legm cu copii cu

care jucm aceste jocuri rmn uneori strns legate peste ani. Ateptarea
sosirii lui Mo Crciun, este un lucru emoionant, atunci cnd copii i
ateapt darurile. Sunt i copii care dei sunt copii, nu i-au trit copilria,
din cauza prinilor sau din cauza strii lor financiare. Acesti copii muncesc
de dimineaa pn seara fr a se juca, aa cum o fac ali copii, sau fr s-l
atepte pe Mo Crciun. Dei nu i traiesc copilria, n sufletul lor exist.
Unii copii sunt fericii iar alii nefericii, dar trebuie s ne bucurm de
copilarie, deoarece este o avere nepreuit pe care o deii n timpul
copilriei, iar dup urma creia rmn cele mai frumoase amintiri.
Excursia la munte
Este vacana de var . mpreun cu familia am plercat n excursie la munte.
Acolo ne-am ntalnit cu mai multe familii cu copii i am facut cunotiina.
Intr-o zi cnd soarele strlucea placut am plecat s ne jucm pe malul unui
ru care trecea prin faa hotelului unde ne cazasem . hotelul avea amenajat
un loc cu nisip si umbrele care imita foarte mult plaja de la mare. Ajuni
acolo noua cunotiina Andreea ntreab:
- Vreti s ne jucm ,,otron ?
- Nu. Mai bine facem un concurs de construit : castele; fatraree si poduri,
am zis eu.
- Si cu ce le construim?intreab Andreea
-fiecare avem o galetu i lopele ,raspund eu.
-Eu ma duc s m joc acolo n apa spune fratele mai mic a lu Andreea.
Concursul a fost catigat de Andreea si fiinca a nceput sa se ntunece am
plecat fiecare n camerele noastre de la hotel. A doua zi am plecat acas.
Ce frumoasa a fost excursia la munte
Cum ar fi daca n-ar fi?
Dac nu ar fi o zi energie electric, oamenii s-au descurca foarte greu,
deoarece o mare parte din ce funcioneaz n lume are nevoie de energie
electric. Mijloacele de transport, electrocasnicele, retelele de
telecomunicaii nu ar functiona i totul ar fi dat peste cap. Spitalele care au
cea mai mare nevoie de energie electric pentru: operaii, funcionarea
aparatelor care in oamenii n via , congelarea organelor pentru
transplant ,ar fi un mare dezastru dac nu ar fi o zi energie electric.
Suntem o generaie norocos c putem beneficia de energia eletric care ne
face viaa mai uoar.
Anotimpul toamna
A sosit anotimpul toamna. Psrile cltoare au plecat din ara noastr n

rile calde. Copii ncep anul colar, iar cei mai mici merg la grdini.Pe
pmnt se formeaz un covora de frunze galbene-rugini.Oamenii ncep si strng recoltele:culesul porumbului, culesul viilor i al legumelor.
Gospodinele pregtesc zarzavaturile ,iar din fructe compoturi i dulcea.Tot
toamna se seamn grul,ovzul,orezul i se pregtete pmntul pentru
semnturile de primvar.
Animalele i caut culcuuri i i adun hran pentru iarn.
Ce frumoas i bogat este toamna!
Ajunul Craciunului
Este Ajunul Craciunului. Afara a nins iar totul este imbracat intr-o mantie
argintie. Geamurile caselor sunt decorate cu flori de gheata, iar pe hornuri
curg nori de fum .
Impreuna cu familia ne pregatim de Craciun, impodobind bradul, iar mama
pregateste sarmale si cozonaci. Dupa ce am impodobit bradul, am iesit
impreuna cu prietenii la sanius. Acolo ne-am tras cu sania, ne-am batut cu
bulgari si am facut ingerasi in zapada. Pe inserat ne-am intors la casele
noastre, obositi si flamanzi. Strazile erau pline de lumini iar din indepartare
se auzeau clinchete de zurgalai. Ajunsi acasa la caldura sobei, le-am povestit
parintilor cum am petrecut la sanius. Fiind vremea colindelor, am plecat cu
prieteni cu care am fost la sanius sa colindam pe la casele oamenilor sa
vestim Nasterea Domnului. Ne-am intors cu bratele incarcate de nuci, mere,
si cozonaci.
PRIMA ZI DE SCOALA
E prima zi de coal. Azi am pit cu emoie i curiozitate n cldirea n care
mi voi petrece urmtorii ani de coal.
Mi-am amintit cu nostalgie, de parc era ieri c acum patru ani, la fel ca i
azi , peam pragul altei coli. Eram in clasa a V-a . O lsam n urm pe
doamna nvtoare pe care o cunoteam bine, o iubeam foarte mult i
ncepeam o nou etap n viaa mea, alturi de profesori necunoscui pentru
mine. Urma s cunoatem preteniile fiecruia.
Ce repede trece timpul ! Acum, n primele zile de proaspt licean fac fr
s vreau o analogie ntre ce simeam atunci, i ce simt acum. Constat cu un
oarecare regret c m-am maturizat mult. mi place copilria.
Gndul mi zboar din nou la primele zile din viaa mea n gimnaziu. Aveam
or de geografie. n ziua precedent m-am pregtit foarte bine. Voiam s
rspund i s fac o impresie bun. Cnd a intrat in clas domnul profesor de
geografie, un om foarte impozant, i cu un aer misterios, nici prin gnd nu
mi-a trecut care vor fi roadele strdaniei mele. Voiam mult s rspund, dar
spre ghinionul meu, colega din faa mea a fost convocat la lecie. Am fost
tentat s-i optesc, dar m-am oprit la timp amintindu-mi c domnul
profesor ne-a atras atenia asupra acestei probleme ntr-o or anterioar.
ns colega mea de banc n-a inut seama de acest lucru i a optit.
Cuvintele rostite de ea nu s-au oprit doar la destinaie ci au ajuns i la
urechile profesorului care, se pare, era hotrt s nu ierte nimic n ziua

aceea. Spre surprinderea mea, domnul profesor era convins c eu I-am

optit i neaceptnd nici o explicaie din partea mea, mi-a trecut nota trei.
Nu mi s-a mai ntmplat aa ceva niciodat. Nu m-ar fi deranjat foarte tare
dac eram vinovat, dar nu acceptam s fiu pedepsit pe nedrept. n
momentele acelea l uram pe profesor. Imediat mi-am dat seama c de fapt
colega mea de banc era vinovat. Dezamgirea era i mai mare cci o
consideram prietena mea. Era foarte dureros s-i pierzi ncrederea n cea
mai bun prieten. Am suferit mult.
Acum, privit cu ali ochi acel eveniment, mi dau seama c a fost o
adevrat lecie de via pentru mine. Am simit atunci ce nseamn s
dezamgeti pe cineva. n toi anii care au urmat, fosta mea prieten nu era
aceeai fat pentru mine ca i pn atunci.
n toi aceti ani, am ncercat ca prin comportamentul meu, s nu pierd
ncrederea n oamenii pe care i cunosc.
DE ZIUA FEMEII
Femeia! Poate singura fiin de pe acest pmnt omagiat n toate formele
de art i cultur. Femeia! Elementul ce s-a tiut face simit oriunde, oricnd
i cu toate ipostazele i feele ei. A fost slvit n poezie, cntat n ode,
reprodus n picturi sau sculpturi, i-a pus, de multe ori, amprenta asupra
istoriei. A fost amintit n fiecare etap a vieii sale: fat, iubit, amant,
soie, mam; i s-au prezentat calitile i defectele, punctele tari i punctele
slabe, poate i pentru c nimic nu ine loc de femeie. De aceea au un pre
att de mare. (Victor Du).
Femeia este celula fiecrei creaii, n jurul ei se nvrtesc scenariile vieii,
reale sau nchipuite. Foarte muli scriitori i-au spus punctul de vedere n
privina femeii. Unii au vzut n ea un element bun al societii, alii,
dimpotriv, au considerat-o cauza tuturor relelor, poate i pentru c femeia
e mereu schimbtoare i nestatornic (Vergiliu) i este nceputul tuturor
pcatelor (Liviu Rebreanu).
Extrem de discutat a fost i este frumuseea femeii, att cea fizic, ct i
cea moral. Cu un surs femeia cucerete un ora i cu nc unul un regat
(proverb chinezesc). Nu exist pcat mai mare pentru o femeie, dect s
nu se nasc frumoas (Anatole France), fapt ce i nchide, de cele mai multe
ori, toate uile. Prima impresia este important, iar dac femeia nu este
plcut ochiului, n cele mai multe cazuri, nu mai are posibilitate s
demonstreze c are un suflet bun sau c deine o inteligen deosebit.
Avantajul timpurilor noastre este c femeile au mai multe posibiliti s
ascund sau s corecteze greelile naturii, au o deschidere mai mare spre
informaie i, pentru c mintea unei femei lucreaz altfel dect aceea a unui
brbat (James Clavel), au nvat c femeie nu te nati, ci devii (Simone
de Beauvoir).
Le-au oferit brbailor momente sublime sau subiecte de gndire, ori i-au
fcut s exclame: Slbiciune, numele tu este femeie! (William
Shakespeare). Femeia a invitat ntotdeauna brbaii s o priveasc aa
cum vrea ea (Mircea Eliade), nu a artat niciodat ceea ce nu a vrut s se
vad, s-a comportat n preajma brbailor de multe ori aa cum credea ea
c ar vrea ei s se poarte, a depins n ceea ce privete moravurile ei de acel
pe care l iubete (Andr Maurois). Toate aceste comportamente nu au fost

nelese sau agreate ntotdeauna de ctre brbai, dar s nu uitm c

femeia l-a scos pe Adam din Rai (Victor Du), dovedind faptul c are o
voin pronunat i demonstrat, dar i o putere foarte mare asupra
brbatului, c are darul de a-l face fericit i, fr s-i dea seama, prin
caracterul ei imposibil, reuete s distrug totul (Alberto Moravia).
Femeia e ca o m; se lipete de cine o mngie (Mihail Solohov), iar
trupul ei o vioar, pe care, ca s o faci s vibreze, trebuie s fii mare
artist (J. D. Salinger).
Chiar dac brbaii au considerat c n preajma femeilor trebuie folosite
cuvinte respectuoase i gesturi indecente ( Tristan Bernard), c din zece
femei frumoase , cel puin nou sunt stricate (Honor de Balzac),
paradoxal, nimeni nu a fcut pasiuni pentru o femeie cuminte (Victor
Du), iar n ochii lor femeia cu un singur iubit e un nger, cea cu doi e un
monstru, iar cea cu trei e o femeie oarecare (Victor Hugo).
Pasiunile mistuitoare au avut la baz o iubire la fel de nflcrat. Iubirea!
Aripa druit de Dumnezeu sufletului, pentru ca s se urce pn la el
(Michelangelo Buonarotti). Femeile, mritndu-se, ctig libertatea pe
care o pierd brbaii nsurndu-se ( Victor Eftimiu).
n spatele fiecrui om mare s-a gsit o femeie deosebit, ce a tiut s i
aduc aportul la binele familiei, a celor din jur i a brbatului su. Au fost
foarte multe femei ce i-au influenat brbaii n luarea deciziilor, aa cum a
fost, de exemplu, Josefina pentru Napoleon, i, dac nu vor s ias linitea
pe fereastr, cnd intr femeia pe u (Romain Rolland), brbaii au
nvaat, din experina lor sau a altora, s-i ia o soie potrivit (Quintilian)
i s nu uite c se poate pzi un sac cu purici, o turm de iepuri, dar o
femeie nu (proverb romnesc).
Chiar dac i-a orbit iubirea, ei trebuie s fie ateni la femeile pe care le vor
ca soii, s le analizeze bine nainte de a face pasul hotrtor, s priveasc
mama i apoi s se nsoare cu fiica (proverb arab), pentru c toat
educaia depinde de mam (Aristotel).
Societatea femeilor este elementul n care se dezvolt distincia social ( J.
W. Goethe) i dou puteri sunt n lume mai mari dect toate: Dumnezeu n
cer i mama pe pmnt. Un om este aa cum vrea Dumnezeu i cum l
crete mama care l-a fcut (G. G. Lovinescu).
i pentru c Dumnezeu nu poate fi peste tot, El le-a fcut pe mame
(proverb arab), care au devenit numele lui Dumnezeu din sufletul i de pe
buzele copiilor mici (W. M. Thackeray).
Aportul mamei n dezvoltarea fizic, moral i intelectual a copilului a fost
de necontestat din cele mai vechi timpuri. Ea este cea care, direct sau
indirect, contient sau incontient, influeneaz viitorul pruncului, tot ceea
ce este sau tot ceea ce sper s fie ntr-o zi acesta, datorndu-i-se mamei (
Abraham Lincoln). Mama este geniul copilului (Hegel), este modelul lui n
via.
Inima de mam este cea mai mare minune a lumii (Victor Du) i cele
mai nenchipuite lucruri pot fi realizate dac o mam i pune n gnd ceva
pentru copiii si. Vai i amar de cel care amenin sigurana, linitea sau
sntatea copiilor ei! Este capabil s doboare munii cu minile goale sau
cu un singur fir din prul su s lege un elefant (proverb japonez).

Femeia! Muza pierdut a unora i regsit a altora!

Femeia! A fost, este i va fi privit ntotdeauna ca o busol dup care se
ghideaz societatea, pentru c toate popoarele civilizate au respectat
femeia (J. J. Rousseau).
CE E MAMA PENTRU TINE
Odata am fost intrebat (a):
- Ce e mama pentru tine?
- Mama......E cuvantul cel mai scump de pe pamant,
E un cantec pe care-l fredoneaza orice copil,
E mangaierea daruita de bunul Dumnezeu,
E raza de soare cea mai stralucitoare,
E petala celui mai viu trandafir din lume,
E ingerul pazitor al fiecarui prunc,
E minunea cea mai mare din intreaga lume,
E steaua care vegheaza noaptea somnul linistit al pruncului ei,
Si raspunsurile ar putea continua deoarece langa cuvantul ,, MAMA sta
cuvantul ,, DRAGOSTE
Dragostea de mama............cat de mare e?
E mare, e uimitor de mare deoarece cuprinde alte zeci de cuvinte:
,,BUNATATE
,,DUIOSIE
,,HARNICIE
,,SACRIFICIU
,,INCREDERE
Dragostea mamei nu are pret!

MAMA
MAMA - cuvant atat de frumos, de firesc, de simplu; cuvant care imbraca in
el greutatea unei iubiri infinite asemeni universului...
Rostit cu putere sau in soapta MAMA- purtatoare de viata, frumusete si
adevar, o fiinta neasemuita este zbuciumul, lumina si puritatea in care vine
pe lume puiul de OM, rasplatind-o cu viata lui, cu strigatul dintai al
triumfului vietii, cu treptele tulburatoare ale cresterii si implinirii sale.
MAMA - o gasesti acolo unde un copil plange, un ram se indoaie, o pasare
invata sa zboare sau unde un vant mai ridica o cruce, unde un cantec mai
alina o rana...
MAMA ESTE FRUMOASA! Pentru ca frumusetea ei vine din stralucirea
sufletului, asemeni razelor de soare blande si calde invaluite in lumina
multicolora a florilor de primavara...
MAMA ESTE PUTERNICA! Puterea ei vine din taria raului ce strabate muntii,

dealurile, campiile, ce trece peste orice obstacol pentru a-si gasi implinirea
in mare...
MAMA ESTE BUNA! Bunatatea sufletului ei vine din cartile de povesti cu zane
care-ti indeplineau orice dorinta...
MAMA ESTE INTELEAPTA! Intelepciunea ei vine din seva aspra a istoriei
lumii...
MAMA ESTE O ARTA! Ea se desprinde din culorile pastelate ale pictorilor, din
partiturile calde ale muzicienilor, din paginile pline de sudoare ale scriitorilor,
din rimele duioase ale poetilor si din capodoperele graitoare ale sculptorilor...
MAMA NU ARE VARSTA! Incepe dintr-un punct si se termina intr-o infinitate,
incepe din nimic si se termina in eternitate...
OM SAU ZEITATE- MAMA ramane de-a pururi temelia de la care se
construieste, picatura ce-ti astampara setea, stalpul de sprijin cand te
prabuseste un cutremur sau o furtuna ...MAMA RAMANE DE-A PURURI A
TA!
Primavara
A sosit primvara.Anotimpul asteptat de toti copii cu multa nerabdare a sosit
san e bucure privirile prin frumusetile pe care ni le ofera.Primii ghiocei si-au
scos capul de sub plapumioara calduroasa a ierii care parca dorea sa nu mai
plece de la noi.
Cea mai iubita luna a anului care reeschide sezonul primaverii este
Martie,care a venit si anul acesta plin de frumuseti, dragoste, armonie in
suflete si parfum de flori.Cu aceasta luna si-a facut simtita prezenta zi ziua
mamei care este cea mai speciala zi.
Afara sa aud glasuri de copii care se joaca si se bucura de frumusetea naturii
care ne incanta prin pafrum ei axtraordinar.Lalele au inflorit iar gradina
bunicii e plina de culoare si parfum.Cea mai frumoasa lalea din gradina
bunicii sunt eu asa imi spune ea mereu cand ma duc sa imi iau lalele sa le
pun in vaza.Printre miile de culori ale lalelor mai pot admira si frumusetea
zambilelor care in combinatie cu caldura buniici mele imi umple sufletul de
bucurie.
Si-au facut simtita pezenta si vrabiutele si celalate pasarele ne incanta
plimbarile in natura prin glasul lor melodios si jocul lor care ne fura
privirile.Fluturii ne atrag in jocul lor si incep sa alergam dupa ei radandu-ne
zambetul pe buze si facandu-ne sa ne gandim departe purtandu-ne pe
aripile visurilor de primavara.
Cel mai placut moment al primaverii este ploaia de primavara care ne
imbina sa iesim si sa ne jucam atunci cand ea isi revarsa cristalele peste
florile care isi scalda petalele in curcubelul de culori care parca se revarsa
dintr-o floare dulce a primaverii.Este cel mai minunat moment al primaverii
sa vezi copacii infloriti si te plimbi prin livada plina de zamzaitul albiinelor
care au iesit din casutele lor de ceara si au inceput sa isi aduce polen pentru
iarna urmatoare.
Dar sa nu uitam de micul univers unde se pare ca se munceste cel mai
mult.Harnicutele,furnicile,si-au inceput si ele lucru si ce minunat e sa stai si
sa le privesti cum muncesc si te stand asa sa simti briza dulce de primavara

care anunta ca e vreme sa te retragi si sa te ascunzi in casuta ta.

Si daca seara se lasa este normal sa stai sa privesti apusul care nu este ca
cel de iarna cand soarele parca dispare si se ascunde printre nameti,acum
acesta dispare incet incet si te provoaca sa il cauti dupa parfumul lui.Si
stand si privindu-l te pierzi cu privirea in vazduhul linistit din care se aud
ciripitul pasarelor care nu isi gasesc locul.
Ziua se incheie si toate vietuitoarele se indreapta care cuibusorul lui sau
spre casuta ei,numai un melc este suparat ca nu isi gasesti si el un loc sa
inpoteze cu casuta lui mica,iar unei furnicute ii se face mila de el si il invita
la ei in musuroi si stai si ii privesti cum aceste fiinte atat de mici sunt in
stare sa isi faca bine unor altora.Micul univers este mult mai diferit si mai
bun decat marele Univers uman care este plin de ura si rautate.
Vazand aceste fiinte cum se respectaramai si te gandesti cum pot oare
niste fiinte atat de mici sa gandesca binele si rau?Acest raspuns nu il vom
stii niciodata,dar stim ca primavara este anotimpul care deschide portile
frumusetii,bucuriei si parfumului dulce al fericiri.Este cel mai frumos anotimp
din tot anul si pe care am dori sa il pastram mereu,dar nu se poate,insa el
ramane ramane mereu in sufletul nostru,iar parfumul ei ne improspateaza
privirile in fiecare dimineata.Primavara este anotimpul florilor iubrii si
parfumului.

Primvara i Patele copiilor

Primvara a btut timid la ua tututor i i s-a deschis cu mare drag. Doar ea,
primvara d putere firului de iarb s neasc din pmntul generos,
care l-a gzduit cu-atta buntate peste iarn. Tot ea d putere ghiocelului
s strpung frunzele czute ast-toamn sau chiar bucile de ghea, si scoat cporul afar pentru a-i striga bucuria de a tri.
Acesta face hor mare cu viorelele i, cnd s-a ncins mai iute jocul, se
retrag obosii. Au venit doar s ne spun c viaa a nvins iar i iar.
i dac nu nelegem cu toii c viaa triumf mereu, vine o mare srbtoare
a Cretintii, Patele, s spun asta de peste dou mii de ani. Srbtoarea
Patelui poate fi asociat cu primvara. Retrezirea naturii la via
simbolizeaz noua via pe care cretinii au ctigat-o prin crucificarea i
nvierea lui Iisus.
Aceast mare srbtoare este precedat de un post de 40 de zile, perioad
numit Postul Patelui. Ultima sptmn, numit Sptmna Patimilor, are
menirea de a pregti credincioii pentru nviere, imediat dup ultima
sptmn dinaintea Patelui, cea a Floriilor, n care se srbtorete intrarea
lui Iisus n Ierusalim. De a doua zi, n Sptmna Mare, se rememoreaz tot
ce a fcut Mntuitorul pe pmnt. Prin post, reculegere i rugciune,
credincioii parcurg acum cele apte trepte ale ultimelor zile ale lui HristosOmul, fiecare zi din Sptmna Patimilor, semnificnd un nou pas al lui Iisus
pe drumul ctre rstignire i nviere.
Cu prilejul acestei srbtori, ntreaga suflare se bucur, dar copiii o fac ntrun mod aparte. Aa s-a nscut ideea unui proiect, PRIMVARA I PATELE
COPIILOR. Ei s-au ntrecut n propuneri de activiti care se vor desfura

sub semnul semnificaiei Floriilor i Patelui.

Petru nceput vor planta n ghivece speciale boabe sntoase de gru pe
care-l vor ngriji cu toat druirea pentru c vor ornamenta cu el Sfnta
Mas de Pate, de pe care nu va lipsi pasca pe care o vor coace mamele
cretine, dar i mielul care l simbolizeaz chiar pe Mntiutorul nostru Iisus
Hristos, care s-a jertfit pentru pcatele lumii i a murit pe cruce ca un miel
nevinovat.
Vor picta apoi icoane cu care-i vor mpodobi sala de clas i un col din
camera lor , n care se vor ruga n tain. ntr-o alt activitate se vor apleca
asupra crilor cu poveti, care reprezint schimbarea anotimpurilor, poveti
care pstreaz spiritul Patelui. Vor merge i la biseric, pentru c una din
bucuriile cele mai mari ale copilriei este mersul la denie. Vor aduce laud
lui Iisus Hristos, se vor ruga pentru ei, pentru familiile lor i pentru cei aflai
n nevoie.
Cu cteva zile nainte de Marea Srbtoare vor picta ou. Pn la aceast
vrst, copiii au aflat deja c oul ncondeiat ne transmite bucurie, uimire,
smerenie, mpcare, pentru c n ornamentaia lui se opereaz cu simboluri
( soare, lun, cruce), cu modele din natur (plante, animale, obiecte
casnice) i cu modele de esturi populare, cu tot repertoriul lor de semne
sacre.
n noaptea de nviere, copiii vor merge la biseric. Va purta fiecare o
lumnere, pe care o va aprinde din Lumina adus de preot de pe Masa
Sfntului Altar. Aceast lumnare este simbolul nvierii, al biruinei vieii
asupra morii i Luminii lui Dumnezeu mpotriva pcatului.
Toate acestea umplu sufletul copiilor, dar i al nostru, al adulilor de bucurie
Sfintele Pati este cea mai mare srbtoare a cretintii, este mult mai
vast n semnificaii ct i n obiceiuri.
S nu uitm niciodat ct bucurie poate fi n sufletul unui copil n clipa n
care ciocnete un ou rou. Hristos a nviat!, Adevrat a nviat!. i jocul cu
cine are cel mai tare ou rou strnete competiia i tradiia merge mai
departe.

Venirea primaverii
Stau in casa e iarna si astept cu nerabdare ca vine primavara,sa nu imi mai
inghete nasucul mic pe geam ,sa nu mai stau in fata focului pentru a vedea
sclipirea dulce a primaverii.Sa ies sa absorb mirosul dulcee al florilor,sa
ascult ciripitul dulce al pasarelelor si sa ma joc alergand in gradina bunicii
dupa fluturasi si sa ma ghidez dupa zumzaitul zgomotos al albinelor.
Azi e prima zi din Martie si o briza dulce imi insenineaza chipul sugerandu-mi
parca ca primavara se apropie.Si pentru ca e putin mai cald afara m-am
gandit ca ar fi minunat sa fac o plimbare pana la bunica ca nu am vazut-o de
mult timp si apropindu-ma de ea incerc sa ii soptesc ceva la ureche cum fac
mereu si ii spun in soapta ca a venit primavara si ca plec sa o admir acolo
unde stie ea ca imi place.
In spatele casei bunici se afla padurea prin care au indraznit sa patrunda
cateva raze aurii. Firicelele de iarba au inceput sa se zareasca pe langa
ghioceii abia iesiti la lumina de sub pamantul negru si umed cu delicatii

clopotei, nu de mult infloriti. Pasarelele au inceput sa cante cu glasul lor

subtire si induiosator.
Copacii au inflorit oferind padurii o raza de lumina in intunecimea ei. Cateva
picaturi de roua se zaresc pe firele de iarba verzi. Zumzetul albinelor a
inceput sa se auda pe deasupra campului de flori. Dulcele vant de primavara
adie usor printre crengutele copacilor. Cea dintai randunica, venita de
departe, taie albastrul cerului ca o sageata si cautand cu privirea parca un
loc pentru cuibul perfect.
Sub raza calda a soarelui se scalda o lalea care isi deschide petalele
raspandind parfumul sclipitor si calduros al ei.
Primavara pentru mine inseamna o fiinta plina de culoare si frumusete care
vine si raspandeste iubire si fericire.Este persoana care se plimba prin
gradini si infloreste florile,se plimba prin livezi si le reda culoare,se joaca cu
apa si da culoare cerului,miroase trandafirul si da parfum vietii.Primavara
mai aduce cu ea si o sarbatoare pe care toti o asteptam cu drag si anu
Mastisorul.
Martisorul este o sarbatoare traditionala care anunta pe deplin venirea
primaveri si care umple lumea de culorile traditionale rosu si alb.Rosu
simbolizand sangele Domnului Iisus rastignit iar albul simbolizeaza puritatea.
Un alt simbol al primaverii este ziua mamai care nu poate fi uitata niciodata
si niciodata nu se poate trece cu vederea,deoarece mama este cea mai
sfanta fiinta din lume care merita mereu atenti,este fiinta pura care ne-a
data viata,ne-a ingrijit si nu ne-a abandonat.
Primavara-ce cuvant frumos si daca stai sa te gandesti cat de multe poate
insemna acest cuvant te poti ingrozi.In primul rand este granita care
desparte lumea adormita de ce care se naste,care dezgroapa intunecimea si
imbraca frumusetea.Un alt inteles al cuvantului primavara este frumusetea
deoarce ea reda culoare naturii,parfumul care acesta il ofera dezghetant
incet incet fiecare fir firav de ghiocei,mireasma pe care acesta o da suavelor
flori si le reda viata.Un alt simbol al primaverii este culoarea cu care ea
imbraca iarba care toata iarna a tremurat redanu-i verdeata iar ca tot
tabloul sa fie complet dupa ploile dulci si calde pe care ea le aduce ne
incanta cu sevaletul ei de culori scoatand dintr-o pungulita curcubeul si
asezand in peisaj.
Primavara este un dulce si un suav cuvant pe care parca atunci cand il rostin
ne face sa ne gandim la doua lucruri soare si culoare,pentru ca nimic nu este
mai dulce si mai frumos ca soarele de primavata care atunci cand rasare si
iti lumineaza fata esti fericit pentru cateva minute uitatand pentru moment
toate probelemele...asta este primavara ca inteles, cuvant si anotimp.

Copila si zana primavara

Este din nou primavara.Natura se spala pe ochi somnoroasa fiindca tocmai
s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. Odata cu ea au venit si pasarelele
care ne incanta cu recitalurile lor si care brazdeaza cerul senin. Pajistile sunt
acoperite cu un covor verde brodat ici-colo cu flori de diferite culori una mai

mica care printre restru pare o pata de culoare. Primii care si-au scos sfiosi
capul prin stratul de zapada au fost ghioceii, vestitorii primaverii. Pomii s-au
imbracat in haine de sarbatoare prinsesera viata ,iar acum stateau la taifas.
Crengile sunt pline de flori din care, la vara, vor creste fructe pe care taranii
le vor culege voiosi. Florile au inceput sa-si deschida petalele , sa parfumeze
aerul si sa zambeasca cerului albastru-cristalin.
Eu bucurandu-ma de toate aceste minuni ale naturii , m-am intrebat de ce
oare nu este intotdeauna primavara?si stand pe prispa case bunicilor am
auzit o vocea care imi parca imi soptea ceva:
-Nu se poate,dragul meu copil ca tot timpul sa fie primavara,ia spus o fiinta
firava roza si cu un par balai si cu un suras in privire minunat.
Copilul ramand tacut si uimit asculta in tacere ce ii spunea acea fiinta suava
si abia indrazni sa ii adreseze un cuvant in soapta de frica sa nu dispara din
fata lui.
-Dar dumneata de unde ai venit si cine esti?
-Eu draga mea am venit in ajutorul tau sa iti explic cursul firesc al lucrurilor
si sunt zana anotimp.
-Si vreau sa stiu de ce nu poate fi mereu primvara pana cand ma plictisesc
de ea?
-As dori sa iti indeplinesc dorinta dar nu se poate pentru ca toate in lumea
asta au un curs firesc al lor care nu pot fi schimbate.De aceea acum este
noapte si nu este zi pentru ca daca ar fi tot timpul zi oameni nu ar stii sa se
mai odihneasca si ar munci pana la extenuare si astfel viata ar disparea
treptat.Asa si anotimpurile trebuie sa isi aiba cursul firesc al lor,pentru ca
daca ar venii vara inaintea primaveri aceasta nu ar mai avea ce sa aduca la
viata.Primavara este un simbol al unui nou inceput,fiind o granita intre
vremea rece si intuncoasa si vremea buna si plina de fericire.
Eu sunt zana anotimpurilor dar acum sunt zana primavara deoarece iau
frumusetea fiecarui anotimp,vezi parul meu este balai ca soarele care
straluceste dimineata cand iti lumineaza fata,rochia mea este multicoloara
ca florile ce ma reprezinta si pe care tu le oferi cadou mamei tale de ziua
ei,botinele mele sunt verzi ca primele firisoare de iarba care rasar atunci
cand cu suflarea mea indepartez toata mantaua alba ce imi acopera tinutul.
-Acum inteleg de ce toate lucrurile trebuie sa se intample de la sine si nu sa
se schimbe in functie de dorinta tuturor.
-Stii draga mea copila natura nu are o frumusete trecatoare ,are doar haine
pe care le imbraca si cu ajutorul carora se schimba total.Daca acum cateva
zile livada era acoperita cu o patura alba de nea care s-a asternut peste
frunzele cazute toamna trecuta ce nici nu se mai vad acum acea priveliste
este colorata in mii de culori si mii de parfumuri.
-Am ajuns la concluzia ca ca toate anotimpurile sunt frumoase ,dar parca
primavara ocupa un loc special in sufletul meu.Eu cred ca nimic nu este mai
frumos decat un peisaj de primavara , in care toate elementele descrise se
afla intr-o conexiune si armonie perfecta , asemenea unor reguli luate din
tipare.
-Asa este draga mea exact ca pivirea ta senina si inocenta care lumineaza
viata mamaei tale cand te vede,ca zambetul tau care aduce fericire tuturor
ce il priveste esti o comoara pentru cei care te iubesc.
-Va multumesc frumos ca m-ati ajutat sa inteleg toate aceste lucruri.

Zana primavara a disparut in tacere asa cum a venit iar copila a ramas
ganditoare la cele explicate de Zana.

Catelusa mea, Lisa

Pe Lisa am gasit-o la sfarsitul lui martie. Era necajita si am luat-o in curte. Iam dat lapte cald cu paine. Am anuntat-o si pe sora mea. Ea era la munca.
Cand a vazut-o, a luat-o in brate si a scapat-o de emotie pe jos. Iar mama a
pierdut-o in sufragerie. Lisa a fost foarte bolnava in luna mai. Tata a dus-o la
doctor dupa ce venea de la munca. In timp ce tata s-a dus la depozit,
patroana unde lucra tata a dat-o afara. Lisa statea langa roata de la masina.
Tata cand a venit a gasit-o. Cu Lisa am fost si la plaja.
Noi o iubim mult. Ea nu este pretentioasa, mananca orice, de la friptura
pana la morcovi.
Expresii frumoase - vara
fiica cea mai strlucitoare
vine cu mireseme-n grai
aerul devine arztor
cheam copiii n vacan
soarele toarn peste lume jar
fluturii alearg din floare n floare
peste tot locul , flori de paradis
natura toat , plin de culoare
cldur nbuitoare
toi pomii sunt n srbtoare
vzduhul miroase a ierburi, a frunze proaspete
mnunchiul strlucitor al razelor de soare se rsfir din nalt
s-a ivit discul rou al soarelui
cer senin, albastru ca floarea de nu m uit"
pomi ncrcai n lumin i culoare
ca o pasre miastr
trcat i pepenoas
are gene din mrar, ochii de mutar, obrajii de cais
soarele -cerc de foc
mingea de aur de pe bolta azurie
crri de soare
livezi scldate-n aur
a picatat cu un verde puternic toat pdurea
a acoperit punile i munii cu verdea
n copaci a atrnat mere i pere rumene
pe sub-copaci a pus multe i felurite ciuperci
rsun mii i mii de glasuri
marea cea nesfrit, cu valuri nspumate
nisipul fin i argintiu
pdure umbroas

vietile pdurii
natura i are rosturile ei
adie un vnt potolit
cerul se dogorete
soarele - o pulbere fin de aur
lanurile au culoarea aurie
razele fierbini coc grnele
spice de aur
livezi mbelugate
pajiti odihnitoare
se secer, se treier, se culeg ciree, viine, piersici i caise
soarele i trimite cu drnicie razele
florile te ntmpin cu parfumul lor
soarele trimite copiii la munte sau la mare
aurul holdelor
sgeile de foc ale soarelui
cldura nbuitoare
soarele arde ca un cuptor
soarele i scutur praful de aur n aer
a acoperit cu aur greu spicele de gru i secar
a cosit iarba gras din lunc
florile de cmp s-au culcat n cpiele de fn parfumat
aburi argintii de rou
ntindere de aur
cmpie aurie
flori albastre de cicoare , mai curate ca albastrul cerului
valurile de gru
se nal cntecul greierilor
pine proaspt
vzduhul inundat de lumina ce izvorte de pretutindeni, din nlimi
argintul jucu al soarelui
secerile vjiau n holde
vzduhul a ncremenit deasupra lumii
mireasma grului copt
se vede satul ca ntr-o cea subire
licresc stele mici ca nite inte de argint

O cltorie
O cltorie este ntotdeauna ceva deosebit i de fiecare dat altfel.
Peripeiile sunt cele cu rol de a destinde atmosfera, de a oferi o not de
minunat fiecrei aciuni nfptuite.
Era o zi minunat de var n care totul decurgea conform planurilor mele.
Seara, am plecat n cltorie spre necunoscut, spre o lume cu totul nou.
Parcurgeam distana foarte rapid, iar ceilali rmneau n urma mea
strigndu-m i implorndu-m s i atept, dar eu treceam fr s-i ascult,
fr s-mi pese de vocile care se auzeau de peste tot. Dup un timp am

constat c, de fapt, zburam, iar ceea ce mi pregtisem pentru cltorie

uitasem acas, dar nu-mi psa. Priveam n jur i totul era diferit dect de
obicei, ns, la un moment dat m-am oprit fr s vreau sau s tiu de ce.
Aterizasem ntr-un loc foarte luminos, n care linitea era subiectul principal,
iar eu m simeam ca i cum a fi cunoscut dintotdeauna acel loc.
Deodat, n deprtri, se zrea un mic spiridu care venea spre mine, dar el,
poate din neatenie s-a lovit de un alt spaiu luminos ca i al meu. Iniial am
nceput s rd, dar zmbetul s-a transformat n team, cnd, dup ce i-a
revenit, a poposit pe spaiul meu i mi-a spus :
-Bun venit, n lumea noastr !
Cu vocea aproape stins i-am spus :
-Spiriduule, unde sunt i cum se face c tu vorbeti ?
-Scuz-m, am uitat s rostesc vraja. Imediat s-a transformat ntr-un
ngera cu totul alb, cu aripi ca de nea i cu ochii mai strlucitori dect
spaiul pe care stteam.
-Eti n lumea noastr, a stelelor, iar eu sunt un nger. Vino cu mine !
Atunci am neles c eram n ceruri, pe o stea.
ngeraul a rostit o vraja magic, dar greit, mbrcndu-m n vrjitoare,
motiv pentru care steaua de sub noi s-a topit pe loc. Am ipat ct am putut
de tare, dar nu reueam s m aud,ns ngerul a luat o carte imens din
care a rostit vraja corect, transformndu-m i pe mine n nger. M-a luat
de mn i am pornit fr s tiu unde, dar tiu c, fiind n preajma
ngerului nimic nu mai conta pentru mine, nici mcar eu.
Emoionai, ne-am mbriat, iar stelele din jur au format un cerc n jurul
nostru dansnd i cntnd,dar noi nu vedeam i nu auzeam nimic, contam
doar noi. Ne micam ncet, fr s depunem nici un efort, dar feeria a fost
ntrerupt de o voce dureroas :
-Exist i ngeri nebuni! spunea o stea pe care o lovisem, mutnd-o de la
locul ei.
-tii,stelele cad pentru noi, aa c nu le lua n seam, vorbesc aa pentru c
se despart de noi.
-Da,dar eu nu sunt un nger !
-Ba da, tu eti ngerul meu i de aceea eti n ceruri, s fii cu mine pentru
totdeauna! spuse ngeraul i paradisul continu pn cnd miezul nopii a
sosit i vraja trebuia s se rup.
E cea mai minunat cltorie, iar amintirea ei este i mai dulce !
O amintire
Pentru mine, amintirile sunt tot ce am mai de pre i mai frumos. De
asemenea i anotimpurile reprezint ceva minunat, iar totul are o legatur,
toate sunt concepute n armonie perfect.
Vara reprezint pentru mine un moment deosebit, ns din timpul verii cel
mai tare ador nopile lungi ce par a strbate calea ctre infinit, fiind
binecuvntate de lumina blnd a clarului de lun din care par a se nate
toate visele i speranele oricrui suflet.
De asemenea ador foarte mult i apusurile line n care linia orizontului pare
a ntinde mna sa blnd asupra scoarei terestre pentru a-i da puin din

magia i feeria sa.

Apusul de soare a devenit pentru mine unul dintre cele mai importante
momente ale zilei ntr-o clip ce nimeni nu o poate terge din cartea inimii
mele plin cu amintiri.
Era o zi simpl i normal n care priveam apusul de soare ce mi dona
inspiraie ,speran i o mulime de vise i gnduri deosebite. Deodat
starea mea de amoreal a fost ntrerupt de un mic pasaj care de fapt
fcea trecerea dintr-o stare n alta. Treceam din lunga agonie a amorelii n
nesfrita stare de delir n care m-am afundat ncet, ncet, fr s-mi dau
seama i fr s vreau.
Privirea mi era neclintit spre cerul albastru n care simeam c m scufund
uor, fr nici un efort. Ochii mi-au fost sgetai de mici mrgritare, iar
sufletul de un sentiment de nedescris. Atunci,am simit cum o zn m
nvluie tandru ntr-o aur de smaralde fcute din rupturi de soare, care, la
rndul su prea att de trist i dureros ca lacrima din urma unei despriri.
Am nchis ochii pentru cteva secunde,atunci, soarele s-a oprit n loc, iar
micile mrgritare din ochii mei s-au transformat n iroaie ce preau a fi
nesfrite.
Parc o pan din aripa unui nger mi-a ters i mi-a pus capt lacrimilor ntro clip. Abia atunci soarele a repornit pe calea sa de nesfrit, iar eu am
fcut din apus un moment sfnt al zilei.
O amintire
Pentru mine, amintirile sunt tot ce am mai de pre i mai frumos. De
asemenea i anotimpurile reprezint ceva minunat, iar totul are o legatur,
toate sunt concepute n armonie perfect.
Vara reprezint pentru mine un moment deosebit, ns din timpul verii cel
mai tare ador nopile lungi ce par a strbate calea ctre infinit, fiind
binecuvntate de lumina blnd a clarului de lun din care par a se nate
toate visele i speranele oricrui suflet.
De asemenea ador foarte mult i apusurile line n care linia orizontului pare
a ntinde mna sa blnd asupra scoarei terestre pentru a-i da puin din
magia i feeria sa.
Apusul de soare a devenit pentru mine unul dintre cele mai importante
momente ale zilei ntr-o clip ce nimeni nu o poate terge din cartea inimii
mele plin cu amintiri.
Era o zi simpl i normal n care priveam apusul de soare ce mi dona
inspiraie ,speran i o mulime de vise i gnduri deosebite. Deodat
starea mea de amoreal a fost ntrerupt de un mic pasaj care de fapt
fcea trecerea dintr-o stare n alta. Treceam din lunga agonie a amorelii n
nesfrita stare de delir n care m-am afundat ncet, ncet, fr s-mi dau
seama i fr s vreau.
Privirea mi era neclintit spre cerul albastru n care simeam c m scufund
uor, fr nici un efort. Ochii mi-au fost sgetai de mici mrgritare, iar
sufletul de un sentiment de nedescris. Atunci,am simit cum o zn m
nvluie tandru ntr-o aur de smaralde fcute din rupturi de soare, care, la
rndul su prea att de trist i dureros ca lacrima din urma unei despriri.

Am nchis ochii pentru cteva secunde,atunci, soarele s-a oprit n loc, iar
micile mrgritare din ochii mei s-au transformat n iroaie ce preau a fi
nesfrite.
Parc o pan din aripa unui nger mi-a ters i mi-a pus capt lacrimilor ntro clip. Abia atunci soarele a repornit pe calea sa de nesfrit, iar eu am
fcut din apus un moment sfnt al zilei.
Mama
Mama este fiinta cea mai draga de pe pamant. Pentru mine ea este
dragoste, bucurie, bunatate, povata si exemplu. O privesc cu drag. Chipul ei
blajin, luminos ca soarele de pe cer, imi da un sentiment de liniste. Privirea
sa blanda imi alina durerile, facandu-ma sa uit de toate necazurile. Glasul
sau duios bucura pe toata lumea. Ea este o fiinta buna si sufletista care
ajuta pe oricine. Oricat ar fi de lungi poveshtile pe care i le spun, ea ma
sculta rabdatoare pana la capat si apoi isi spune parerea. Eu o ascult si sunt
fericita ca am cu cine discuta. Orice i-as spune, ea ma intelege.Imi da tot
timpul sfaturi bune, care sau dovedit a fi folositoare. Pentru tot ce face, eu o
iubesc si simt ca sunt o fata norocasa pentru ca am o mama atat de buna.
Stiu ca ea ma iubeste foarte mult, si de aceea am sa fac tot posibilul sa nu o
supar niciodata.
A person Ill never forget
Our friendship started two years ago. We both were at school. My books fell
on the floor and she gave them to me. She acted as she was my sister. Her
name is Rafaella.
Her appearance was frightening because she wasand she is small , thin,
long brown haired, blacked eyed.
Shes very devoted and I think is the most important quality that a friend
should have. Shes very kind and also hardworking. She likes walking in the
park by rollers skating, swimming and singing. We are together everywhere,
every time, so I consider her one of my best friends.
I hope shell be my friend forever and Im glad to have such a friend.
Premiul intai
Imi amintesc cu bucurie fiecare moment frumos trait vreodata. Dintre mii si
mii de trairi cae mai emotionanta a fost momentul cand am luat in clasa a-Va premiul intai. Nu speram la acest premiu deoarece mi-a fost destul de
greu sa ma acomodez cu toti profesorii, dar cu multa munca am reusit.
Dupa un an plin de peripetii in care am trait tot felul de sentimente: fericire
cand luam note bune si totul iesea bine, dar si tristete cand notele erau mai
mici, in sfarsit a venit ziua mult asteptata. Aceasta clipa imi va rasplati toate
sacrificiile facute pentru a avea note bune.
Era o zi placuta de vara, natura si soarele arzator imi zambeau... eram atat

de fericit. Caldura si mirosul imbietor al florilor ma linisteau si ma faceau sa

uit de emotii. Asteptam in fata podiumului nerabdator. O multime de alti
elevi asteptau si ei, dar fara emotii... ce bine de ei!
Dupa o lunga asteptare aud: ,,Clasa a-V-a... deci a venit randul meu... nu
stiam ce sa fac, emotiile ma copleseau, nu puteam sa ma misc. Doamna
directoare imi striga numele..., il striga inca o data. Cineva ma impinge de la
spate si am urcat tremurand pe podium. Eram atat de entuziasmat! Mi s-a
inmanat diploma... eram deja in extaz, pe cele mai inalte culmi al bucuriei.
Cand am coborat toata lumea ma aplauda, iar eu m-am linistit, dar inima imi
batea cu putere.
Ce moment plin de emotii!
Noapte magica de iarna
Iarna... o zana rece, Craiasa Alba care isi cerne micile cristale argintii peste
tot a sosit! A pus stapanire pe cer si pe pamant.
Luna, policandrul de cristal al cerului, parea spanzurata in inaltul cerului de
unde lumina ca o faclie eterna peste satul inecat in oceanul de omat.
Muntii sub lumina palida a lunii par cristale marete incremenite intr-o
nemiscare de veacuri. Crestele lor ating cerul cenusiu si inghetat. Brazii
maiestuosi isi infingeau acele pline de promoroaca, stralucind in razele
astrului selenar.
Satul scaldat de valurile spumegande ale oceanului de omat si de lumina
lunii parea trist, singuratic fara nici un om care sa-l bucure. Singura
prezenta uman este fumul cenusiu care ise din cosurile caselor si se inalta,
ca o fantasma, la cer unde sub vantul aprig par fiinte care striga dupa ajutor.
Scot sunete infricosatoare, gem, suspina, plang... sunt suntele pe care
nimeni nu vrea sa le auda.
Gerul isi face simtita prezenta prin sunete asurzitoare si parca imbolnaveste
natura inghetand-o, omorand-o...
Din cerul trist ca natura piere, se desprinde cate o lacrima incet si coboara
pe pamant sub forma unui fulg de nea. Simtind ca sfarsitul se aproprie cerul
izbucneste in lacrimi iar oceanul de nea se umple din nou.
Ce drama, ce chin pentru natura, dar si pentru oameni cand la stapanire
vine Craiasa Alba...
Mama, ingerul meu pazitor
Cine poate fi cea mai importanta persoana din viata oricarui om, daca nu
cea care ne-a dat nastere si ne iubeste mai presus de orice, mama ?
Mama inseamna prieten, sfatuitor, protector, mama inseamna totul pentru
mine si de aceea o apreciez foarte mult.
Mama are un chip sfant, o fata luminoasa, iar parul galben ca soarele este
ca o coroana de aur. In ochii ei albastri ca cerul, blanzi si calzi pot sa citesc
fericirea, bucuria sau tristetea, admiratia sau dezamagire; ei sunt oglinda
sufletului, un suflet bun, magic in care, orice ar fi, poti sa gasesti alinare,

iertare si mai ales fericire.

Este o mama grijulie care intotdeauna are grija ca totul sa fie bine pentru
copiii ei.
Desi se mai supara cateodata, este iertatoare, uitand ceea ce am gresit, este
intelegatoare si pot vorbi orice cu ea, mai mereu dandu-mi sfaturi prielnice
pentru problemele mele.
Mama, icoana sufletului meu, intotdeauna stie ce gandesc, ce vreau si ce ma
framanta, ce am pe suflet, este ca o cititoare de suflete, parca e vrajita!
Orice as face, fie el lucru bun sau rau, mama ma va iubi si va face mereu ca
totul sa fie bine pentru mine: si-ar da si viata pentru mine.
Furtuna
Soarele rasare, incepe o noua zi de vara.
Vantul era linistit, discul soarelui era ca o fata zambitoare. Verdele campului
presarat cu rosul macilor umple peisajul de culoare.
Un sunet puternic sperie intreaga natura: nori negri impanzesc cerul. Ziua
aceasta devine noapte; intunericul a acoperit totul. Uriasele picaturi de apa
cad necontenit pe pamant. Alte picaturi se transforma gheata si lovesc cu
cruzime natura.
Vantul nu mai geme, ci urla. E sunetul pe care nimeni nu vrea sa-l auda, iar
cei care l-au auzit nu-l vor uita niciodata. Totul este cuprins de ape; un
ocean s-a asternut pe intreg pamantul. Albastrul apei si negrul cerului au
pus stapanire pe natura speriata.
Deodata, o raza a sperantei strabate cerul. Ploaia inceteaza; norii se
departeaza; culorile vii stapanesc iar peisajul.
Greul a trecut, iar in departare mirificul curcubeu isi face aparitia.
Frunza
Dupa zilele lipsite de caldura, soarele rasari intr-o dimineata. Frunza se
bucura pt un moment, dar tristetea o cuprinse iar cand observa ca soarele
numai are stralucirea de altadata.
Toamna venise. Zilele erau mai racoroase; noptile mai reci iar cerul arareori
albastru. Vantul tomnatic batea cu putere. Apusurile erau rosii si parca
umpleau pamantul cu sange. Puterile frunzei slabeau sub vantul ce sufla
nebuneste si o clatina in toate partile.
Frunza palea, culoarea ei verde se ingalbenea; celelalte frunze din acelasi
copac erau deja galbene. Ii era frica de ce o sa se intample.
Incepusera sa cada. Zi si noapte frunzele erau smulse de vant su duse pe
pamant unde se ingramadeau una peste cealalta intr-o tesatura multicolora.
Intr-o zi se uita in pom; nu se mai zari nici o frunza... ramasese ultima. Un
zgomot puternic o sperie. Se uita in sus, nouri negri impanzeau vazduhul, cu
sageti luminoase. Ziua parca devenise noapte. Un fulger facu lumina si
atunci bucati de gheata au inceput a cade din cer. Un bulgare o lovi si se
lasa desprinsa si dusa de vant.

A fost ultima ei calatorie... pana la anul cand va renaste, mai tanara, mai
frageda, mai plina de viata.
Calatoria unui fulg de nea
Traia odata, in inaltul cerului, pe un nor cenusiu, o familie fericita: familia
fulgilor de nea. Traiau in pace si armonie, batranii erau respectati, nu existau
certuri, copiii isi ascultau parintii si le respectau sfatul de a nu se apropia de
marginea norului deoarece acolo era tinutul Crivatului nemilos, un vrajitor
rau care avea putere asupre vantului si ghetii. Tinutul sau era inghetat, fara
culoare, fara fericire si fara iubire.
Cel mai mic si cel mai neastamparat fulg din familie vrand sa descopere ce
se ascunde in tinutul inghetat al Crivatului traverseaza campii pline de flori
urca pe munti si trece prin codrii intunecati si ajunge la marginea norului,
aici vrajitorul cel rau il ia pe sus, il spulbera si il arunca spre pamant.
Dupa o cadere indelungata, fulgul ratacit ajunge pe pervazul ferestrei unei
case, se uita inauntru si vede o fiinta dragalasa cu zambetul pe buze, cu
parul balai si galben ca aurul... era o fetita. Fulgul bate in geam, fetita se
apropie si il pofteste inauntru; acesta ii povesteste ce s-a intamplat si o
roaga sa il ajute. Fetita ii promite ca il va ajuta, se da inapoi cativa pasi, isi
invarte mainile in jurul ei si imediat este acoperita de mii de stelute
multicolore si apoi o lumina alba il orbeste pe fulg; cand se termina acesta
zareste frumoasa zana imbracata in alb.
Magica fiinta isi cheama sania trasa de reni si porneste impreuna cu fulgul
spre nori.
Apropiandu-se de norul din care a cazut fulgul sania zanei este atacata de
Crivat care incearca sa ii inghete. Zana ridica bagheta fermecata si il
goneste pe maleficul vrajitor ce sufla nebuneste. Zana si cu fulgul de nea
intra in nor insa nu mia gaseste pe nimeni fiindca familia lui gonita de Crivat
plecase in marea calatorie a iernii.
Fulgul, trist, nu doreste sa ramana singur si alege sa ramana cu zana care ii
va fi prietena pentru totdeauna.
Pe drumul de intoarcere, fulgul aude glasuri cunoscute: erau fratii sai care il
vazusera si il strigasera. Fulgul se imbratiseaza cu familia, cu bucurie ii
multumesc zanei si cad pe pamantul inghetat. Zana le promite o iarna lunga
fara dusmanul lor de moarte Crivatul.
Fetita cand s-a trezit de dimineata si cand s-a uitat pe geam a vazut cum
ningea cu fulgi mari si pufosi.
Ce bucurie!!! A inceput iarna !!!!!!
Zi de iarna
Totul a inceput cu un fulg de nea razlet care mi-a picat pe varful nasului.
Apoi un vant usor a inceput sa rascoleasca si ultimele frunze uscate lasate in
urma de Toamna. N-a durat mult si s-a pornit o ninsoare naprasnica insotita
de un ger teribil. Totul parea fantastic din locul in care eram eu. In fata
ochilor mei se intindea un peisaj grozav scos parca dintr-o carte de basme.
In timpul viscolului imi parea ca o vad in departare pe misterioasa Craiasa a

Zapezilor jucandu-se cu cativa fulgi razleti de nea. Mi-am dat seama ca totul
era doar un produs al imaginatiei mele, mai tarziu cand in loc de craiasa a
aparut un copac albit de zapada. Era golit de frunze si parea batran si totusi
parea un copacel firav in calea furiei vantului.
Totul a inceput sa mi se para trist in jur. Nimeni nu iesise afara. Nici macar
copiii care poate ca ar fi vrut sa se joace cu saniile. Nimeni nu era in parc.
Locul in care ma aflam parea pustiu si fara de viata. Nici scumpul tablou al
naturii pe care il vedeam nu-mi mai parea atat de frumos. Ceva tainic ii
lipsea, dar nu putea intelege atunci ce anume.
Apoi viscolul s-a linistit. Norii nu se mai uitau cu priviri incruntate la oameni.
Soarele s-a ivit si el din locul unde s-a ascuns. In urma n-a mai ramas decat
un imens desert de zapada. Asa am crezut pana am inceput sa observ ca din
case incep sa iasa mai intai cu sfiala apoi, din ce in ce mai indrazneti palcuri,
palcuri de copii. Venisera sa se joace cu saniile si sa schimbe pustiul alb cu
rasetele lor pline de culori de veselie.
Atunci mi s-a parut ca viata a revenit in acel loc si ca in toiul iernii a fost
creata o noua Primavara.

Imparatia Cuvintelor
Intr-o zi, anume nu se stie, o fetita pe nume Maria se gandi sa srie un basm,
iar pentru asta o chema pentru inceput pe semeata si zambitoarea formula
de inceput a tuturor basmelor, care se cheama: A fost odata
Apoi de peste tari indepartate, fu trezita, lucru care-I facu placere, din
somnu-I dulce de un veac, o zana din povestile de demult, o zana tainica si
cunoscuta in acelasi timp. Ea se numea Imaginatia. ea este o zana cum nici
in povesti nu se poate gasi mai frumoasa sau mai inteleapta. Ea pe panze de
zefir, tese cu fire de margaritare, tese lungi fuioare de cuvinte, transformate
in imagini invizibile pentru ceilalti oameni si care se perindau prin fata
ochilor Mariei. Astfel ea a ajuns pe culmi asa de inalte, incat vedea intr-o
parte soarele si-n cealalta luna. Imaginatia I-a aratat si o raza de soare. O
raza pe care ea o iubea foarte mult pentru ca intotdeauna era prima si
ultima, apusul si rasaritul. Era o raza palida aproape fara valoare careia
Maria nu-I acorda-se pana atunci prea multa atentie, pentru ca era lipsita de
stralucirea celorlalte raze. Mai vazu in calatoria care dura doar o clipa
taramurile pe care locuieste zana Imaginatia, si decoperi ca desi toate
lucrurile erau in aparente la fel ca in realitate, aveau totusi ceva schimbat,
ceva care pe Maria o atragea. Toate firele de iarba erau cuvintele, tufele
erau poeziile, iar florile lor erau vesnice, la fel ca frumusetea poeziilor.
Arbustii reprezentau basmele, iar copacii inalti erau romanele. Toate aceste
lucruri o facura pe Maria sa-si dea seama ca se afla intr-o imparatie a
cuvantului, in care pentru fiecare cuvant era o frunza cat de mica, dar care
pentru copac inseamna inca o speranta la viata. Atunci fetita si-a dat seama
ca aceia nu erau copaci obisnuiti, ci erau copaci care nu reprezentau numai
lucrarile adunate din toata lumea,ci in spatele tuturor acestor lucruri se

ascundea sufletul literaturii si al comunicarii cu ajutorul cartilor.

A mai vazut si palatul zanei Imaginatia. Nu era un palat din aur ci unul din
imagini ce semanau intre ele si care relatau intr-un alt mod ceea ce este
scris in cartile-copaci. Dupa ce au facut o calatorie prin interiorul palatului,
Imaginatia a ajutat-o pe Maria sa creeze un basm in gandul sau pe care
urma sa il scrie pe o foaie de hatie cu ajutorul cuvintelor si a Creatiei.
Ea de cum este chemata vine imediat, pentru a transforma ceea ce fusese
tesut pe panzele de nori ale Imaginatiei, in cuvinte si fraze asternute pe
hartie. Iar pentru asta le-a chemat in ajutor pe slujitoarele sale mai mici,
harnice ca niste furnici. Astfel ca imediat se prezentara in sir indian.
Dintre ele cel mai mult se distingea Hiperbola, care cum o stiti ca ii place sa
faca din tantar purice urias, veni cu pompa cuvenite doar unei regine.
Aceasta ea singura ei calitate sau defect, care se numea exagerarea.
Apoi, urma inversiunea care toate cuvintele le intorcea pe dos, aparent fara
nici un folos. Insa numai ea stia, dupa cum si spunea, cat de mult muncea.
Cum trecu in locul ei in sir, Maria o vazu calare pe un cal ponei si cerand
sfaturi de la o oglinda, in ce priveste frumusetea ei. Astfel a venit, mandra
tinandu-se mandra in sa, Personificarea, cea care oricarui lucru sau animal
minte si cuvinte poate sa-i dea.
Apoi venea Comparatia cu mersul teapan si cu aerul unei infumurate
doamne de la Curte. Ea era privita cu mult respect de celelalte figuri de stil,
pentru ca daca nu era prima in sir, era atunci singura care datorita
apreciatiei pe care o facea asupra unui lucru, putea sa-I ofere un loc in
societate.
Dupa ea veni Antiteza,o batranica inofensiva la prima vedere, insa care era
ursuza ca un urs. Si chiar in fata unei glume, se uita la tine cu niste ochi
infioratori care te faceau sa-ti inghiti vorba, pentru ca Antiteza parca
intinerea cu treizeci de ani cand incepea o cearta, si mai ales,cand era unul
dintre adversari.
Alegoria era cea mai sireata dintre toate, caci altfel ar fi neputincioasa. Ea
poate sa formeze imagini concrete, insa numai cu ajutorul altor figuri de stil.
Metafora nu este cea care incheie convoiul, insa poatefi considerata cea mai
suava si mai delicata dintre toate figurile de stil.Ea veni imbracata cu o
rochie tesuta din petale de flori, cu fire de zare, curcubeie de margaritare,
pe fuioare de cer senin si nori albide catifea. Iar in par I s-au prins aburi de
ploie si flori de cirese de pe taramurile pasarilor maiestre.
Dupa ea veneu singurele surori care se tineau de brat si sirul nu-l respectau.
Ele erau cele mai plictisitoare figuri de stil si se numeau Enumeratia si
Repetitia. Iar dupa ele soseau cu mare jor slujitorii mai mici, pe numele lor
semnele de punctuatie, care alcatuiau plebea unui oras fantastic unde
stapanii lor erau figurile de stil.
Virgula marca pauza in vorbire, punctul semnul exclamarii si semnul
intrebarii se puneau la sfarsitul unei propozitii sau fraze si puteau sa
exprime un enunt, o mirare sau o curiozitate, si altele.
Cum sosira Figurile de stil si Semnele de punctuatie au inceput sa lucreze
mai departe panza inceputa de zana Imaginatia, transformand imaginile in
cuvinte menite sa le descrie. Apoi cuvintele si semnele de punctuatie s-au
asezat in ordine in propozitii si fraze,indicand astfel sensul lor.
Apoi Figurile de stil au inceput sa umple basmul cu flori de margaritare,cu

raze de soare ce apareau in noapte si cu fire de argint din nori ce se

pregateau de ploaie si care aveau in loc de picaturi,raze si flori de soare.
Eroina basmului a fost caracterizata de Metafora si Hiperbola care au inceput
sa-I daruiasca multe calitati dintre care pe multe, cum ar fi frumusetea si
vitejia, Hiperola le-a cam exagerat, pentru ca ea spunea ca nu este bine ca
totul sa fie foarte exagerat dar ca fara putina exagerare basmul nu mai este
asa de frumos, si atunci nu mai este basm.
In acelasi timp, Enumeratia si Repetitia nu si-au intarziat aparitia, incepand
sa insiruia toate personajele cu calitatile si defectele lor.
Antiteza si Supranaturalul au fost si ele prezente cand eroina se lupta cu un
leu urias, sau incerca sa gaseasca raspunsul la o ghicitoare care sa-I permita
sa patrunda intr-un castel fermecat.
Apoi Comparatia, Inversiunea si Personificarea, ajutate putin si de Alegorie
faceau comentarii asupra a tot ce se intampla. Din aceasta unire a rezultat
descrierea completa a personajelor, locurilor si primejdiilor, cu care eroina
intra in contact.
Insa, pe cand toti lucrau cu zor, sosi un baiat frumos, fiul unei zane pe nume
Frumusete. El se numea Sentiment, si de cum sosi se amesteca printre
ceilalti care zoriti cu munca, nici nu l-au observat. El incepu sa descrie
sentimentele pe care le avea eroina fata de tatal ei, de printul cu care s-a
casatorit, si cele pe care le avea fata de personajele rele care au incercat
mereu sa-I puna bete-n roate.
Astfel, fara ca nimeni sa-si dea seama atunci, Sentiment, lasa si el eroinei
un dar de pret, dupa care pleca la fel cum a venit, fara ca nimeni sa-l
observe. Astfel Sentiment contribui si el la crearea caracterului eroinei.
Dupa el sosi un domn foarte grav a carui functie data de zana Creatia era sa
spuna la sfarsitul fiecarui basm formula de sfarsit. Dar cum el era mai
sugubat spuse dupa formula si o gluma care avea menirea sa-I inveseleasca
pe cei truditi de munca. Insa,cu toate ca erau foarte obositi a fost nevoie
doar ca ei sa vada pentru o clipa opera creata cu ajutorul Mariei, ca sa
devina din nou cum au fost cand au venit: veseli si vioi.

Prietenie
Un gand Un vis... O dorinta Tristete Bucurie Fiecare dintre noi le
simte, le traieste si doreste, la un moment dat, sa le impartaseasca. Vrem
sa iubim, sa fim iubiti. Si totusi, parca exista ceva mai profund, ceva mai
trainic, ceva ce ne da cu adevarat putere, ceva ce nu ne lasa sa ne
descurajam, ceva ce ne da, pana la urma, aripi sa visam din nou. Sa fie
acest lucru prietenia? Pentru fiecare dintre noi, prietenia inseamna ceva,
fiecare ii da valente diferite. Si totusi, pentru cei mai multi, prietenia
inseamna, de cele mai multe ori, TOTUL. Prietenia? Un cuvant ce greu poate
fi explicat in cuvinte. Prietenia exprimarea sincera si fara rezerve a
gandurilor si simturilor tale in fata unei alte fapturi omenesti, sinceritate
totala si dezinteresata in viata launtrica cea mai intima, ca o incercare de
retraire in profunda simpatie a unei alte fiinte omenesti. Prietenia face sa

nasca, hraneste si intretine cele mai frumoase sentimente de generozitate

de care e capabila o inima omeneasca. Prietenie este cand persoana care tie alaturi accepta sa fie "acolo" pentru tine si la bine si la rau.
Fara sa ne dam seama, de multe ori uitam ca langa noi exista o persoana
careia am putea sa-i impartasim gandurile noastre, o persoana dispusa sa se
bucure alaturi de noi sau sa ne consoleze atunci cand suntem tristi. De
asemenea, de multe ori uitam ca si noi, la randul nostru, reprezentam
pentru cineva acelasi lucru. Uitam ca avem prieteni, uitam ca suntem
prieteni. Ne cufundam in propriile ganduriFara sa ne dam seama, de multe
ori ui Un gand Un vis... O dorinta Tristete Bucurie Fiecare dintre noi le
simte, le traieste si doreste, la un moment dat, sa le impartaseasca. Vrem
sa iubim, sa fim iubiti. Si totusi, parca exista ceva mai profund, ceva mai
trainic, ceva ce ne da cu adevarat putere, ceva ce nu ne lasa sa ne
descurajam, ceva ce ne da, pana la urma, aripi sa visam din nou. Sa fie
acest lucru prietenia? Pentru fiecare dintre noi, prietenia inseamna ceva,
fiecare ii da valente diferite. Si totusi, pentru cei mai multi, prietenia
inseamna, de cele mai multe ori, TOTUL. Prietenia? Un cuvant ce greu poate
fi explicat in cuvinte. Prietenia exprimarea sincera si fara rezerve a
gandurilor si simturilor tale in fata unei alte fapturi omenesti, sinceritate
totala si dezinteresata in viata launtrica cea mai intima, ca o incercare de
retraire in profunda simpatie a unei alte fiinte omenesti.tam ca langa noi
exista o persoana careia am putea sa-i impartasim gandurile noastre, o
persoana dispusa sa se bucure alaturi de noi sau sa ne consoleze atunci
cand suntem tristi. De asemenea, de multe ori uitam ca si noi, la randul
nostru, reprezentam pentru cineva acelasi lucru. Uitam ca avem prieteni,
uitam ca suntem prieteni. Ne cufundam in propriile ganduri Si totusi
Atunci cand ne reamintim ca nu suntem singuri, problemelor ce pareau de
nerezolvat li se contureaza o rezolvare, sentimentelor ce pareau sufocante li
se gaseste alinare pentru simplul fapt ca ne dam seama ca avem pe cineva
langa noi. Cineva spunea ca prietenii reperezinta a doua familie, familie in
care dragostea este neconditionata, bucuriile se impartasesc, iar necazurile
se injumatatesc intre prieteni pentru a putea fi suportate mai usor. Una din
cele mai mari bucurii ale acestei vieti este prietenia si una din bucuriile
prieteniei este de a avea cui incredinta o taina. Prietenia este poate faptul
esential al vietii.
Un gand impartasit un vis implinit o dorinta traita tristete alinata
sperantaPrietenia.

Cosmosul meu
Un gand frumos imi strabate sufletul, in timp ce ma uit la un feeric apus de
soare cocotata pe un varf de munte. Sunt ata de sus incat trupul meu si
cerul se imbina, iar lumina calda a razelor de soare ma invaluie in iubire.
Plutesc... zbor asemeni unor fluturi gingasi si suavi in zari necunoscute... e
un vis... e atat de frumos si linistitor! SE lasa seara, ooo.. ceminunatie,
acum mandra luna imi arata calea spre univers, presarata cu mii si mii de
stelute care mai de care mai stralucitoare... plutesc... plutesc... plutesc... in

lantul viselor.
Luna admira fantasmele visului meu, ma vegheaza.
Zambesc si-mi rascolesc coiful cu amintiri. I-am vazut chipul printre lacrimile
varsate de timp peste clepsidra vietii... cine este el? Vantul? As vrea sa cad
peste soaptele lui, as vrea sa ma scald in oceanul ochilor lui.
Luna? N-o mai vad. S-a ascuns dupa norii suferintei... va ploua cu durere...
luna enigmmatica imi bantuie gandul si-l transforma intr-o iluzie adanca,
imposibila,dar atat de frumoasa.
Inchid ochii sub ultima scanteie de lumina ce arde, puterea imi paleste,
genunchii se inmoaie si trupul imi cade. Inainte de ultima suflare,
singura,coplesita, intinsa pe solul rece, ating urmele tale calde, iubire,
timpul urma iti va sterge.
el mai bun prieten
Nu pot sa-mi imaginez viata fara prieteni. Ei sunt una dintre cele mai
importante aspecte ale vietii. Avem nevoie de ei ca sa le impartasim atat
bucuriile cat si supararile noastre. Este bine sa stim lucrul acesta si sa
invatam din timp sa ii apreciem si sa-i tinem aproape de noi.
Pentru mine, prietenul meu cel mai bun inseamna foarte mult. De fiecare
data cand am avut nevoie de el mi-a fost alaturi. El este o persoana sincera
care nu ar putea sa ma minta niciodata indiferent de situatie. Mi-a dovedit
de nenumarate ori ca nu este un prieten fals si a reusit sa-mi castige toata
increderea. Am invatat sa ne distram, sa invatam unul de la celalalt, sa ne
plangem unul altuia atunci cand ne este greu si cel mai important lucru sa
ne respectam.
De cand suntem prieteni am inteles ca fara respect si fara ingaduinta nu poti
avea un prieten adevarat. Imi doresc foarte mult ca prietenia noastra sa
dureze o viata.

Iarna
Este ajunul Craciunului. In casa miroase a cozonaci si alte bunatati pregatite
pentru Marea Sarbatoare ce se aproprie.
Stau si privesc pe fereastra, vremea mohorata de afara si-mi spun in gand:
Inca un an fara zapada!, si, privind dintr-o data, ce vad? Un fulg! Inca
unul! Si alti cativa, interpretand un dans pe care numai ei il stiu.
Mii de stelute de gheata coboara din vazduh si se asterne pe pamantul
inghetat ca o plapuma alba si stralucitoare, iar casele de pe ulita au capatat
caciulite albe.
In linistea serii, din departare incep sa razbata sunete cristaline de glasuri
de copii: Ce sa fie oare?
Sunt colindatorii care au venit sa vesteasca Nasterea Domnului dupa
traditia locului.
Ascult cu placere frumoasele colinde langa bradul frumos impodobit ce
arunca in jurul lui raze de lumina si ma gandesc la Mos Craciun: Oare va
veni si anul acesta? poate!

Ninsoarea nu conteneste sa cada si luminitele ce imprastie raze in jur,

completeaza un tablou ce pare decupat dintr-o poveste.
Dar ce se aude in linistea noptii este realitate sau visesz? De afara rasuna
clinchet de clopotei. Ma prefac ca adorm ca nu cumva sa se sparga vraja si
sa dispara acea muzica minunata.
Mos Craciun se aproprie cu sania sa incarcata cu daruri. Oare se opreste si
la noi?Nu stiu... am adormit .
Deschid ochii, lumina placuta a diminetii invaluie camera, privesc pe
fereastra, inca ninge foarte frumos.
Ma intreb ce s-a intamplat :
Am visat sau a fost adevarat? Ma dau jos din pat si cu pasi tremurand ma
aproprii de bradutul impodobit. Si ce vad? Cadouri frumos colorate stau
cuminti sub brad asteptand copiii sa le deschida. Ma apropii si-mi spun a
venit mosul!
A sosit Craciunul cu bucuriile pe care le aduce in fiecare an, iar noi in jurul
mesei bogate, suntem fericiti.

LEGENDA CELOR PATRU ANOTIMPURI

Demult, lumea nu era aa cum o tim noi azi. Oamenii erau simpli i se
mulumeau cu ceea ce aveau. Nu tiau ce este frigul, cldura, ninsoarea sau
ploaia. Pentru ei, totul era la fel n fiecare zi. n schimb, zilele de srbtoare
erau deosebite.
Se apropia Crciunul, ziua n care totul din jur prea cuprins de vraj, iar
oamenii deveneau parc i mai buni.
Toi se pregteau de srbtoare: mpodobeau bradul cu diferite ornamente
strlucitoare, cumprau lumnri i fceau sarmale i cozonaci. Chiar i cei
sraci i strnseser cte ceva din puinul lor pentru ca n noaptea Ajunului
s aib o mas mai bogat.
Pe masa unei familii srace, dar foarte credincioase, se aflau doi cozonaci i
patru lumnri aezate una lng alta, fiecare pus ntr-un pahar de sticl.
Lumnrile le primiser n dup-amiaza aceea de la o femeie necunoscut,
n timp ce se ntorceau acas dup o zi istovitoare de munc.
Ele erau de o frumusee rar. Pe prima lumnare era desenat un peisaj
frumos cu un stol de vrbii zgribulite i, n zpada rece, se vedea, firav, un
ghiocel. Soarele era palid.
Pe cea de-a doua lumnare era desenat un peisaj n care iarba era verde i
fraged, florile erau nflorite i soarele strlucea cu putere. Pe cea de-a treia
lumnare erau desenai nori negri i frunze de diferite culori legnndu-se n
vnt. Pe cea de-a patra lumnare era un peisaj frumos unde totul era alb,
soarele nu se vedea de nori, iar copacii parc erau acoperii cu zahr.
Lumnrile erau att de frumoase nct cei care stteau la mas - doi soi i
cei trei copii ai lor - le priveau cu uimire. Ar fi dorit s le pstreze pentru
totdeauna, dar, de asemenea, vroiau s aib n casa lor lumin n acea
noapte de Crciun.
Mncar cozonacii n linite n timp ce lumnrile se topeau.

Noaptea, cnd toi dormeau, a intrat pe fereastr un biat drgu, mbrcat

n alb, cu prul blond i cre i cu nite aripi fcute parc din catifea: era un
nger! El s-a ndreptat spre lumnri.
Dimineaa cnd s-au trezit, toi membrii familiei au rmas mui de uimire :
lumnrile erau tot ntregi i pe ele apruser nite inscripii. Pe prima
lumnare era scris cu verde PRIMVARA, pe cea de-a doua era scris cu auriu
VARA, pe a treia ,cu maro -TOAMNA, iar pe ultima scria cu alb IARNA.
Copiii erau n culmea fericirii. Nimeni nu-i putea explica o asemenea
minune!
Deodat, ngerul care fusese noaptea trecut n cas apru din nou. Casa se
lumin. El fcu un semn i lumnrile disprur. Apoi ngerul se fcu
nevzut.
Fetia cea mic fugi plngnd dup el dar, cnd deschise ua casei, curtea
srccioas fu nlocuit de un peisaj de vis: era identic cu cel de pe a patra
lumnare : IARNA. Dei era frig, nimeni nu-l simea pentru c frumuseea
iernii era neasemuit. Zpada sclipea de parc era presrat cu diamante i
din cer cdeau nentrerupt fluturi albi dansnd.
Peste trei luni apru i peisajul de pe prima lumnare: ghiocelul firav rsri
din zpad, soarele prinse s strluceasc i ici-colo aprur smocuri de
iarb.
Peste alte trei luni apru peisajul de pe a treia lumnare toamna ruginie.
Frunzele copacilor aveau diferite culori i, desprinzndu-se de crengi,
pluteau legnndu-se spre pmnt.
Oamenii aflar povestea lumnrilor i ncepur s iubeasc aceste
schimbri, pentru c de fiecare dat se ntmpla ceva nou n natur.
i, pentru c de atunci au fost nelipsite, oamenii le-au numit anotimpuri,
bucurndu-se an de an de aceste schimbri miraculoase.

Legenda pietrelor Babele

Erau odat, demult, mai demult de o mie de ani, dou btrne care se
numeau Elisabeta i Eleonora. Ele s-au nscut i i-au petrecut viaa n
munii Bucegi, unde nimeni nu locuia n vremea aceea. Se spune c erau
surori. Erau foarte misterioase i, de aceea, nimeni nu trecea s le vad.
Puini oameni aveau curajul s le viziteze i asta doar atunci cnd aveau
mare nevoie de ajutorul lor se zice c erau cele mai detepte femei de pe
vremea aceeai tiau s trateze tot felul de boli. Chiar dac erau singuratice,
aveau un suflet enorm.
ntr-o zi, pe cnd ele erau foarte bucuroase deoarece descoperiser un nou
leac pentru a trata bolile, dumanca lor, Sophie, a chemat pe cea mai bun
vrjitoare din Frana, pe nume Claire.
Claire era crud, mecher,i se nelegea bine cu dumanca celor dou
bbue. Se spunea c era sora ei vitreg. Unii ziceau c i aceasta avea
puteri foarte mari i putea s fac tot ce dorea: putea s micoreze Italia
sau c noaptea se putea transforma n vampir. De asemenea, putea aduce
oricnd ploi i furtuni.
Sophie nu le suporta pe cele dou surori deoarece nu i putea controla

ciuda. Nu suporta ca cineva s fie mai detept ca ea. Nu se temea de ele.

Era ns foarte invidioas i n stare de orice josnicie. A fcut multe lucruri
rele ca s le distrug, dar nu a reuit. Aa c a apelat la vrjitoarea Claire.
Aceasta, ca s-i ajute sora, a urcat n Munii Bucegi. Au ajuns mpreun la
cele dou bbue, prefcndu-se bolnave i cerind ajutor. Elisabeta i
Eleonora au srit imediat s le ajute, oferindu-le licoarea abia preparat.
Claire a luat sticlua cu licoarea ei i a picurat n ea cteva firicele dintr-un
praf fr ca cele dou surori s observe. Apoi, prefcndu-se
nencreztoare, le-a spus celor dou bbue s bea i ele cte o sorbitur ca
s se asigure c licoarea este bun i c nu va pi nimic. Bbuele, netiind
ce le ateapt, au fcut ntocmai. n momentul acela, s-au transformat
amndou n stnci.
Sophie i Claire rdeau n hohote de victoria obinut. Au dat apoi foc casei
ca s nu mai rmn nici urm din ea
De-a lungul vremii, stncile au rmas acolo i au primit numele de Babele.
Datorit aciunii vntului i precipitaiilor, stncile au cptat forme tot mai
ciudate, dar tot mai seamn cu nite babe Elisabeta i Eleonora. n acel
loc au fost i mai sunt i astzi
8 Martie
Legamant
Astazi este 8 martie.
Este ultimul meu an din ciclul primar si iata de ce trebuie sa tinem minte
aceste date:
Peste ani ne vom uita cu emotie la acest legamant si ne vom aminti de
fiecare data de aceasta zi! Viata ne va purta pe cararile ei si mai netede si
mai aspre, si nu stim ce ne va rezerva. Cu toate acestea sa stii draga mama,
ca esti fiinta pe care o iubesc cel mai mult pe lumea aceasta, deocamdata, si
chiar daca candva, voi fi mare, in inima mea locul pe care il ocupi tu nu-l va
mai ocupa nimeni!
Stiu ca te-ai straduit cum ai putut mai bine sa-mi oferi cat mai multe, sa ma
cresti cum ai putut mai bine, mai frumos, mai sanatos! M-ai ingrijit, m-ai
alinat la durere, m-ai certat cand am gresit, m-ai incurajat cand am avut
nevoie, m-ai mangaiat cand mi-a fost greu si ai crezut in mine cand nimeni
nu mai credea, pentru toate acestea mama draga, iti multumesc!si nu voi
putea sa te rasplatesc decat facandu-te mandra de mine si aducandu-ti in
viata numai bucurii!
Draga mama! Daca ti-am gresit cu ceva, prin acest legamant facut astazi ma
leg sa renunt la suparare si sa stam impreuna cat vom crede pana ce
supararea ne va trece!
Am facut acest legamant cu tine scumpa mama in fata colegilor de clasa si a
celorlalti si prin imbratisarea care ti-o voi da pecetluiesc acest legamant!
Cel ce primeste acest legamant, prin pecetluirea lui nu are voie sa refuze
celuilalt impacarea! Dar, aceasta, se face dupa discutii care sa aiba sigur
scop intelegerea si impacarea ..

De Craciun
Din vis, din fir de poveste, din adancimi de timp, din fulgii de zapada, din
beteala de pe cetina de brad, din seara de colinda, din amintirea ce picura in
potirul inimii, din calendarul ce cu pas egal si indiferent masoara timpul, a
coborat CRACIUNUL
Speranta mantuirii a luminat ieslea minunata si Dumnezeu Prunc ne-a
asigurat impacarea cu Dumnezeu Tatal.
Au crezut si magi si pastorii caci steaua si ingerii au adeverit Intruparea
Cuvantului. Iisus s-a nascut in iesle, dar a primit daruri de la imparati: aur,
smirna si tamaie. Deci, chiar de la nastere, Iisus a fost recunoscut ca mare
imparat al mantuirii si al iubirii.
Iisus s-a nascut sarac, dar nimeni n-a reusit niciodata sa-L intreaca in
bogatie. Iisus este, a fost si ramane imparatul lumii peste veacuri, prin
cuvantul Sau care dainuie si va dainui in nemurire.
Si dintre dealurile Ardealului ce poarta cume de zapada, in fiecare an
coboara Mos Craciun. Voi i-ati scris, copii, lui Mos Craciun ?

Iarna
Este iarna. Fulgii de nea danseaza spre pamant. Plapuma alba este tot mai
pufoasa. Copacii sunt imbracati in stelute de gheata. Pasarelele calatoare au
plecat spre drumul lor cel lung. Unele au stat la noi in tara si rezista frigului
cumplit de afara. Orasul pare inghetat, casele sunt acoperite cu zapada
pufoasa, geamurile sunt pictate cu flori de gheata argintii.
Copiii au pornit cu saniutele pe partie. Alearga bucurosi si cu obrajii rosi spre
derdelus. Unii se bulgareau, altii se tranteau in zapada, asa este distractia
lor. Se bucura cu totii ca a sosit anotimpul cel alb. Din loc in loc se zareste
cate un om de zapada hazliu, iar in jurul lui se invart copii fericiti.
Oamenii se pregatesc de marile sarbatori ale anului, Craciunul cu: lumini
stralucitoare si viu colorate, beteala argintie si aurie, globuri colorate,
impodobind geamurile, vitrinele, balcoanele si intreg orasul.
Bradul de Craciun este bucuria tuturor.
Bine ai sosit, iarna !

Iarna
Satul este acoperit cu o mantie de nea sclipitoare. Flori de argint au aprut
pe geamurile caselor. Fumul din couri se ridic spre cer n spirale cenuii.
Balta s-a transformat ntr-un pati-noar natural, mrginit de cteva slcii
golae.
Pdurea pare pustie. Nu se mai aude ciripitul vesel al psrelelor cnttoare,

iar mo Martin sforie n brlogul su. Cumtra vulpe duce i ea dorul verii.
Dinspre sat rzbat hmituri ndeprtate, care se pierd printre copacii
seculari. Ce pustie este pdurea n timpul iernii!\
Un vis de iarna
Flori de ghea s-au aternut la fereastra mea. nchid ochii i n faa mea
apare un lung camp acoperit cu mrgritare sclipitoare. Glasul vntului de
iarn parc mi optete povestea lui. i deodat, Zna Iernii m-a luat n
zbor pe aripile ei strvezii. Era la fel ca n povetile i basmele pe care mama
mea mi le citea n fiecare sear.Ea mi prezent ntreg inutul pe care a pus
stpnire, dup care pocnit din degete i un roi de fluturii albi m-au
nconjurat.Fulgii ncepuser s zboare, iar spre surprinderea mea, aveam
aripi, pluteam i dansam mpreun cu ei, dansul fulgilor de nea. Zna i
aduse caleaca fermecat i zbur mpreun cu noii mei prietenii.
Era att de frumos! Strbteam cerul cu propriile mele aripi!Dup lungi
zboruri, n final am ajuns ntr-un loc minunat. Era palatul znei. O cldire de
ghea ca oglinda mpodobit de un pianjen iscusit i pnze albe de un alb
strlucitor i umpleau ochii. Am pit n palatul de cristal mpreun cu fulgii,
vntul i zna. n mijlocul palatului era un loc magic. Fulgii construiau
oameni de zpad, iar vntul m ducea n mpria lui, mpria povetilor
nemuritoare.
Era ceva de nenchipuit! Deodat, o ploaie de stelue ncepu a curge din
tavanul de ghea.Acei fulgi erau visele mele devenite realitate,acum!Parc
era o poveste de demult i mi doream att de mult s fie real!
Ioan Slavici spunea :"Nu e nimic mai trist ca o copilrie trist nchidei ochii
i visai alturi de mine! Nu lsa visele s piar, pentru c dac visele mor
viaa nu este dect o pasre cu aripi rupte care nu mai poate s zboare.
Fulgii jucui, dansnd voioi prin aer, se atern lin, dar sigur pe pmntul
ngheat.
Stelue argintii umplu vzduhul. Fulgii danseaz precum dansul petalelor
florilor de cire ori ca un roi de fluturi albi.
Plapuma subire de nea de diminea a devenit un covor gros i pufos la
atingere. Plopii sunt ca nite fantasme albe care se pier nirai n zare.
Casele i-au pus cume albe.
Am deschis geamul camerei mele. Un fulg mi se oprete n palm. E
argintiu, rece, mbrcat ntr-o mantie dantelat. mi zmbete ca i cum mar cunoate de mult vreme.
- Bine te-am gsit, Carina!
- Bi bi bine ai sosit, Fulgule! Am rspuns eu, aproape mut de uimire.
- Te-ai pregtit pentru sosirea Moului?
- Cred c da
- S-i spun un secret: noi, fulgii de nea, suntem n acest an ajutoarele lui
Mo Crciun.
- Adic
- Adic, n dansul nostru prin aer v observm pe voi, copiii. Moul vrea s
tie ce facei, cum v comportai cu prinii i profesorii, ce v dorii s v
aduc Moul.

- E o munc plcut. Dar de unde vii?

- Eeee Cu ceva timp n urm, un strop de ap jucu s-a nlat pn la
Norul cel Uria. Aici a fcut un mic popas, dup care mpreun cu miliarde
de prieteni a pornit ntr-o minunat aventur spre pmnt.
Pe drum s-a ntlnit cu Mo Criv care l-a transformat n mica stelu pe
care o ii tu acum n mn.
- Prin cte peripeii ai trecut! Cum i s-au prut copiii anul acesta?
- Din cte mi-au povestit spiriduii Moului de anul trecut, n acest an sunt
mai cumini, ns la fel de frumoi i politicoi.
- Te rog, Fulgule, transmite-i Moului aceast scrisoare!
- Cu plcere, spuse Fulgule i mi lu scrisoarea.
Brusc, m-am trezit ntr-o feerie de culori i lumini, n mirosul inconfundabil
al cozonacilor bunicii.
Mi-am dat seama c totul a fost un vis.
Era Ajunul Crciunului.
M-am dat jos din pat cu podul palmei ud i m-am ndreptat spre bradul de
Crciun.
Moul mi lsase daruri sub brad.
Afar, copiii colindau i fulgii dansau.
- i mulumesc, Fulgule! am optit ctre geam.
Dac a fi un fulg de nea
Un fulg albastru strlucitor avea un nume frumos: Fulguor. El avea muli
prieteni: Grsuul, Slbuul i Deteptul.
Fulguor le-a spus prietenilor s se ntreac ntr-un concurs pn la bradul
cu cetina verde i crendue cu stele argintii.
n zborul lor, dui de vntul subire al iernii, au ntlnit un irag de sniue
care alunecau vesele pe derdelu purtnd grupuri de copii.
Cnd a ajuns la bradul cel verde, Fulguor s-a uitat mirat n jurul su i nu
i-a vzut prietenii.
Cnd a privit n zare, i-a vzut pe acetia prini n jocul sniuelor pe
derdelu.
Dac a fi un fulg de nea
Este iarn. Cznd din cer m opresc n palma unei fetie. Ea m privea
vrjit cu ochii ei mari i cristalii. Eu am ntrebat-o:
- Ce faci, fetio?
- Am ieit afar s m joc.
- Ai prieteni de joac? Am ntrebat eu.
- Da. Dar tu?
- Da, i eu am. Vrei s-i spun povestea mea?
- Te ascult!
- Eu vin dintr-o lume foarte frumoas. n drumul meu am privit un ru, dar

mi-a atras atenia un strop de ap care era foarte jucu. L-am salutat i miam continuat cltoria. Fiindc eram obosit am poposit la Norul cel Uria.
Acolo m-am ntlnit cu Mo Criv.
- Scuz-m c te ntrerup,. Am uitat s te ntreb cum te numeti.
- M numesc Pufici.
- Continu, te rog!
- Unde rmsesem? A!

Dac a fi un fulg de nea

A sosit iarna. Odat cu ea au czut i primii fulgi de nea.
Privesc pe fereastr fulgii jucui. Ei sunt ca nite cristale argintii. Deschid
fereastra i ntind mna. Un fulg pufos i moale se aeaz n palma mea. M
ntreab:
- Vrei s fim prieteni?
- Bineneles! Rspund eu. i ca ntr-un basm m transform ntr-un fulguor
cristalin. mi iau prietenul de mn i ne alturm celorlali tovari de
joac.
i ne jucm, ne jucm, zi de iarn, pn-n searLa lumina lunii prem toi
nite globuri argintii.
- S profitm de frigul nopii pentru a ne juca! spune un tovar. Dimineaa
va rsri soarele i poate ne vom topi
Ne-am prins cu toii ntr-un dans al fulgilor de nea. Nu mai conteneam cu
chicotitul i dnuiala.
A fost o noapte de neuitat. Prietenii m-au numit Zburdalnicul.
Primele raze ale soarelui ne-au fcut nevzui dar noi nu ne vom da btui i
promitem c vom reveni n fiecare iarn.

Dac a fi un fulg de nea

ntr-o zi din cerul lipsit de soare ncep s coboare stelue mici de zpad,
apoi mai mari, formnd un covor pufos. Seamn cu steluele dar sunt fulgi!
Plutesc alene spre pmnt. Un fulg s- aezat pe un brad cu cetina verde.
Fulgul se numea Pufulete.
Bradul l-a ntrebat:
- De ce te-ai aezat pe umerii mei, fulg de nea_
- M numesc Pufulete i i cer voie s m odihnesc aici i s privesc omtul
care mbrac pomii casele, pmntul transformnd aceast lume ntr-o
ntindere alb, vrjit. Totul pare de zahr.
Vntul zburdalnic trece prin apropiere i Pufulete cade pe plapuma de omt
moale care face ca totul s par mai fin i mai ginga.

Dac a fi un fulg de nea

M cheam Fulgule i sunt un fulg de nea. Am avut o mulime de aventuri.
Una dintre ele s-a ntmplat ntr-o zi ca asta.
Era o zi friguroas. Soarele ngheat se zrea printre norii care au pus
stpnire pe ora; m-am dus mai aproape de Soare i l-am ntrebat cum se
simte, pentru c prea foarte trist.
Am ngheat i am rcit. Acum ar fi trebuit s strlucesc pe cer, oamenii au
ngheat i ei i este numai vina mea!
A dori s te ajut.
Nimeni nu m poate ajuta! a zis Soarele cu amrciune.
Niciodat nu m dau btut! Gndeam c trebuie s existe o soluie. Oare pe
cine s chem s-mi ajut prietenul?
i am vzut pe cineva mai cald: o Super Nov! M-am dus la ea, am stat de
vorb, ne-am mprietenit. Am ndrznit apoi s o ntreb dac este de acord
s l ajute pe Soare, chiar dac asta ar nsemna ca eu s m topesc.
Ne-am dus mpreun la Soare i am reuit s topim gheaa care l
cuprinsese i nici nu m-am topit! Ne-am bucurat cu toii.
Totul e bine cnd se sfrete cu bine!

Dac a fi un fulg de nea

A fost o dat un fulg de nea numit Pic-Din-Cer. El s-a ntlnit odat cu
Soarele.
- Ei, Soare, de ce apari iarna? zice fulgul de nea.
- Chiar dac e iarn, eu tot apar pe cer, dar nu am putere ca vara. Iarna e
ca un cojoc gros peste pmnt i nu pot s o topesc
- tiu! De aceea am venit cu prietenii mei, ceilali fulgi, pentru c tim c nu
ne poi topi.
- Ba pot s topesc zpada! O s vedei voi!
Pic-Din-Cer nu l crezu i plec bucuros s se joace cu prietenii lui. Pentru
Soare mai era un pic de ateptare pn cnd s se in de promisiune. Mai
ntlnise el muli ca Pic-Din-Cer!

Dac a fi un fulg de nea

- M numesc Pufel i sunt bucuros c vntul subire m va mpinge pe mine
i pe fraii mei, fulgii de nea jucui, pe zpada care formeaz o estur
alb, ca de bumbac.
Copiii se uit fericii la noi c suntem ca nite cristale sclipitoare.
Eu, fulgul Pufel, am ajuns pe cetina unui brad ca de smarald din care privesc
cu uimire un irag de sniue. Ochii copiilor strlucesc de bucurie mai tare ca
haina mea de fulg!
Am auzit o poveste: se zice c ntr-o cas trebuie dus un brad. Din
ntmplare este tocmai bradul care m gzduia. Copiii povesteau despre un

Mo tare darnic i vesel. El aduce jucrii i bucurii tuturor copiilor cumini i

mai puin cumini. Eram tare curios s l cunosc pe acel mo nzdrvan. Lam rugat pe brad:
- Vrei s fim prieteni?
- Desigur! Ne-am jucat, am povestit i bradul m-a legnat pe crengile lui
pn a venit ziua n care trebuia s intre n cas pentru ntlnirea cu Moul.
- Uitai-v la mine! strigam. Vai, ce frumos strlucesc n lumina de aur! Dar
ce se ntmpl? M fac tot mai mic i mai mic asta nseamn oare c
m topesc? Ce ru mi pare c nu mai pot s l cunosc pe Mo Mi-a dori
s fiu un copil
Dac a fi un fulg de nea
Din prima zi de iarn s-a pornit o ninsoare cumplit Toi fulgii alergau n
btaia vntului. Numai unul era altfel dect ceilali. Toi fulgii l insultau.
Nimeni nu voia s se joace cu el.
La amiaz fulgul se ascunse dup creanga unui copac de team c va fi iar
jignit.
Dar ce se vede? Apru o zn frumoas cu rochie de nea strlucitoare att
de strlucitoare c semna cu smaraldele. Aceasta spuse:
- Cum te cheam, fulgule?
- Mugurel m numesc. zise fulgul sfios i mirat c fusese vzut.
- De ce eti suprat, Mugurel?
- Sunt suprat pentru c toi fulgii m cred urt i tare mi-a dori s fiu pe
placul lor. M putei ajuta?
- Cu mare plcere! rspunse zna. Aceasta scoase trei cubulee de
dimensiuni diferite: unul foarte mic, altul foarte mare i cel de-al treilea
potrivit de mrime. n fiecare dintre aceste cuburi se gsea cte o vraj.
Fulgul alese cubul cel mic. Deschise cubuleul i deodat fulgul se fcu mai
mare i strlucitor.
Acum era apreciat i cunoscut. Nu i se mai spunea Mugurel ci Faimosul.
De multe ori i apreciem pe ceilali dup aspect. Ar fi tare bine dac am avea
rbdare s vedem i sufletul lor. Sfatul meu este:
Nu judeca o carte dup copert !
i
Nu haina l face pe om!
Dac a fi un fulg de nea
Este iarn. Flori sclipitoare se es pe geamuri. Miresmele iernii aduc bucurie
n sufletele oamenilor entuziasmai de venirea acestui anotimp.
M uit pe geam i dintr-o dat zresc un fulg de nea strlucitor ca un
diamant. L-am strns n pumn zicndu-ni : A vrea s fiu un fulg de nea, la
atingerea copiilor s m topesc de fericire.
A doua zi, m uit n oglind i ce credei? M-am transformat n ce ma visat.
M-am facut muli prieteni printre copiii jucui.

Dar, din pcate, un copil m-a clcat, rmnnd sufletul meu n amintirea
prietenilor mei

Dac a fi un fulg de nea

A venit iarna argintie. Fulgul de nea Deteptcil i prietenii si Stelua,
Caieel, indril i Capsator plutesc prin vzduh ntr-o joac vesel i
fericit.
Muli fulgi cdeau din norii cenuii i pufoi. Deteptcil fcea operaii
matematice, Stelua desena, Caieel scria, indril era trist iar Capsator
capsa foi pentru Caieel.
Prietenii l ntreab pe indril:
- De ce eti suprat?
- Pentru c o s ajungem pe pmnt i nu o s ne mai distrm, rspunde
indril.
- tim, de aceea ncercm s ne distrm acum. Vii i tu, indril?
- Bine, vin, dei nu prea mi arde
- Oricum, dup ce vom ajunge pe pmnt vom face muli copii fericii, chiar
dac noi nu ne vom mai distra aa de bine.
Ei dansau argintiu i se distrau grozav. n cele din urm au czut pe pmnt
i s-au aezat ntr-un covora de zpad strlucitoare alturi de muli ali
fulgi necunoscui. ntr-adevr, au fcut pe muli copii fericii!
i-am nclecat pe o sanie
i v-am spus o bzaconie!
Dac a fi un fulg de nea
Eu m numesc Fulgule, sunt un fulg albastru strlucitor purtat de vnt prin
vzduh.
Tot zburnd am ntlnit ali fulgi jucui. I-am ntrebat dac m pot juca cu
ei. Fulgii m-au primit bucuroi.
Am zburat cu ei pn departe n vzduh. n zborul nostru am vzut nori
pufoi din care cdeau ali fulgi de zpad i care se aezau pe cetinile verzi
ale brazilor, pe pmnt, pe case totul era acoperit cu o plapum de zpad.
Dup atta joac nici nu am observat cnd a aprut de dup vrful muntelui
soarele cu raze strlucitoare i calde. Ne-a transformat n picturi de ap.
Dintr-un fulguor frumos, jucu i argintiu am rmas doar o ppictur de
ap pe care o s o usuce razele soarelui
Aa s-ar ntmpla i cu mine dac a fi un fulg de nea!
Un vis, un nceput, o raz de soare
Stau i m gndesc uneori ce scurt e viaa unui om! Viaa fiecruia e

precum o stea. nceputul e cnd apare pe cer, cnd strlucete precum un

soare pe cerul senin ori nnorat, iar maturitatea cnd ncet se topete,
dispare neajutorat precum plpirea unei lumnri. Dar parc mai frumos e
cnd strlucete, cnd are putere, acea parte a vieii numit copilrie.
Nu e om cel ce o dat n viaa sa nu a tiut ce nseamn sa fii copil, nu a
fcut lucruri specifice copilriei i nu a tiut s preuiasc scumpa sa
copilrie!
Copilria se caracterizeaz prin jocuri, zmbete, zile de srbtoare isoare.
Pentru fiecare copil, zilele de srbtoare sunt un mic col de Rai. Atunci toi
prichindeii se ntlnesc cu ali nci de seama lor, merg de mn cu bunicua
la biseric i afl ce nseamn sursul.
De Crciun, n fiecare an mpodobesc bradul. Puzderii de stele i stelue
atrn ginga pe ramurile verzi. Globuri de cristal, ghirlande colorate parc
toate mi ndulcesc viaa. Vrful n fiecare an este mpodobit cu un nger, un
nger superb cu civa crini n mn. ntotdeauna m-a fermecat, poate cu
lacrimile sale precum o perl, sau cu zmbetul su unic.
i Patele este o srbtoare preuit. Ea este caracterizat prin prospeime
i nviere. La biseric mii de oameni aprind lumnri ce danseaz feeric. Se
aduc ou roii i se ciocnesc cu veselie:
- Hristos a nviat!
- Adevrat a nviat!
n fiecare an, de Pati, privesc apusul fermector. Parc se scurge domol
ntr-o climar, iar apoi natura l picteaz din nou ca un zeu pe cerul senin.
Toi copiii ntmpin veseli Patele. Doar el aduce primvara i, cu ea,
soarele ce ne nclzete.
n Pdurea Argintului, un loc fermector datorit frumuseilor sale, este un
lac de cristale. n cldura soarelui nuferi de aur se rsfa.
Aceast pdure de basm este locul meu de joac. Razele soarelui scptau
prin frunziul des. Era parc un vis.
Reet pentru o copilrie frumoas: se pune o raz de soare, o petal de
trandafir, o stea strlucitoare, o pictur de ploaie, civa fulgi de nea, un
curcubeu, un cmp nverzit, o mare nesfrit, cntecul duios al mamei,
vorba neleapt a bunicii, apoi se amestec totul cu zmbetul tu cristalin!
Zmbetul copilului e primul su succes.

Copilaria
E greu sa vorbesc despre copilarie, pentru ca ma simt inca intr-o lume pe
care nu vreau sa o parasesc.
Mi e teama sa cresc; nu pentru ca n-as putea sa raspund altor cerinte
conforme vrstei mele, ci pentru ca mie draga copilaria... prima copilarie!
Pentru mine va fi mereu vie, caci copilaria inseamna cercei din cirese coapte
si mustati de magiun si genunchi jupuiti si catarat in copaci si castele de
nisip si si
Ar fi ideal sa pot inchide copilaria intr-o vitrina cu papusi frumoase si
masinute, s-o privesc in fiecare zi si chiar s-o deschid, macar din cnd in
cnd, atunci cnd dorul de vrsta inocenta ma copleseste.

Copilaria inseamna un timp sacru, un spatiu in care te simti ocrotit de

caldura zmbetului matern sau de mna puternica a tatalui, departe de orice
rautate, de meschinarie si de orgolii desarte.
Este vrsta curiozitatii ce te indeamna sa pui aceeasi intrebare, chinuitoare
uneori pentru parinti si bunici: de ce? pentru ce?
E timpul imaginatiei neinfrnate, inca, de masura si ratiune, caci intr o zi
poti fi Alba-ca-Zapada sau Fat-frumos, in alta zi, capitanul Blood sau
frumoasa Arabella; intr o zi poti lupta cu inamicii ostasi din plumb si plastic
ca un veritabil muschetar sau poti dansa la bal, precum Cenusareasa cu
frumosul print curtenitor.
Daca te saturi de lumea povestilor batrne si intelepte, te poti duce in lumea
serialelor stiintifico fantastice, sa calatoresti printre stele, sa cunosti martieni
sau orice extraterestru, sa fii la pupitrul de comanda al unei navete cosmice
sau doctorita priceputa in salvarea tuturor celor atacati de forte
necunoscute, in strafundul oceanului.
Mi-e teama sa cresc, pentru ca nu stiu daca am sa mai am timp sa zabovesc
in lumea fericita a copilariei, pe care o doresc minunata pentru toti copiii
planetei; nu vreau sa mi imaginez copiii bolnavi sau flamnzi, nevoiti sa fure
sau sa cerseasca, altfel spus copii fara copilarie.
Traiesc in speranta ca nu voi uita ce mi au spus parintii despre bine si rau,
despre minciuna si adevar, despre egoism si altruism.
Nu vreau sa-mi uit copilaria, nici s o arunc ca pe un lucru ce nu mi mai este
folositor, s o parasesc intr un ungher al inimii sau intr o frntura de
memorie
Mi-e teama, totusi, sa cresc pentru ca nu vreau sa-i uit pe indragitii eroi
copii ai cartilor ce mi au fascinat copilaria: pe Nica a lui stefan a Petrei
Ciubotarul, pe Darie, copilul sarac si infirm, pe Nicolae Moromete amart de
Bisisica si citind pe furis, pe Niculaes, copilul palid si maruntel, oftnd ca un
om mare, maturizat inainte de vreme; vreau sa mai colind lumea cu Tom
Sawyer sau Remi sau sa poposesc in dumbrava minunata cu Lizuca.
Mie teama, totusi, sa cresc!

Zi de martie
n mijlocul unui razboi dintre iarn i primvar, toat natura era moart.
Copacii erau negri de durere, nici nu existau flori, iar iarba era silit s fie
ndurerat pentru c era iarn. O zpad alb se aternea peste tot i nu
lasa s iasa frumuseile naturii la lumin.
n 1996 pe data de 12 octombrie s-a nscut o feti cu ochii asemntori
primverii. Mama ei a numit-o Primvara. Auzind natura c s-a nscut o fat
cu ochii primverii, a spus ca ea va fi regina naturii, astfel rzboiul a fost
ctigat de ctre primvar. Soarele crud a aprut iari pe cer cu fore noi,
Frumuseile Naturii au iesit la lumin.
n fiecare zi, natura o urmrea pe Primvar s vad unde merge. ntr-o zi,
Primvara se gndise s mearg prin pdure. Ajuns acolo un copac i-a
vorbit, iar fetia era uimit. Uitndu-se n jur, o floare i spuse s rmn
acolo, pn n 1 Martie. Prinii erau distrui c nu o mai gseau pe

Primvar. n data de 1 Martie a aprut Primvara acas, era o zn parc

desprins din poveti.
1 Martie a fost petrecut de ea i de prinii ei n paradisul naturii.

Zi de martie
n mijlocul unui razboi dintre iarn i primvar, toat natura era moart.
Copacii erau negri de durere, nici nu existau flori, iar iarba era silit s fie
ndurerat pentru c era iarn. O zpad alb se aternea peste tot i nu
lasa s iasa frumuseile naturii la lumin.
n 1996 pe data de 12 octombrie s-a nscut o feti cu ochii asemntori
primverii. Mama ei a numit-o Primvara. Auzind natura c s-a nscut o fat
cu ochii primverii, a spus ca ea va fi regina naturii, astfel rzboiul a fost
ctigat de ctre primvar. Soarele crud a aprut iari pe cer cu fore noi,
Frumuseile Naturii au iesit la lumin.
n fiecare zi, natura o urmrea pe Primvar s vad unde merge. ntr-o zi,
Primvara se gndise s mearg prin pdure. Ajuns acolo un copac i-a
vorbit, iar fetia era uimit. Uitndu-se n jur, o floare i spuse s rmn
acolo, pn n 1 Martie. Prinii erau distrui c nu o mai gseau pe
Primvar. n data de 1 Martie a aprut Primvara acas, era o zn parc
desprins din poveti.
1 Martie a fost petrecut de ea i de prinii ei n paradisul naturii.
Prerea mea despre dragoste
Dragoste? La ce va referiti? Dragostea printeasc? Da,ea este frumoas! E
dragostea pe care prinii notri ne-o dau zi de zi. Dup prerea mea, un
copil creste frumos daca e educat cu multa dragoste.
Sau poate vorbiti de dragostea unui copil oferit prinilor? Eu spun c unui
printe i trebuie ca rsplat pentru grija ce ne-o poart, ascultarea i
dragostea adevrat, nu din obligaie. Nu v fie ruine s v artai
sentimentele!
NU! Stai! Cred ca v referii la cea mai frumoas perioad a vieii:
dragostea dintre dou turturele. Eu o mai numesc dragostea adulilor
deoarece e o perioad n care simi c viaa ta e fcut pentru partenerul
tu, asa am auzit.
De fapt cred c v referii la dragostea dintre soi. Da, e frumoas i aceea!
Stai, i la aniversri ti aminteti, rznd, ce trzni ai fcut pe parcursul
vieii.
Nu! Nu! tiu, v referii la dragostea pentru animale. Eu aceast dragoste
mereu o am. Adevrul e c sunt tare drglae!
Totui cred c v referii la Dragostea Dumnezeiasc! Cu dragoste i
nelepciune ne-a nzestrat Dumnezeu.
Nu tiu exact la ce dragoste v referii, dar tiu un singur lucru:
DRAGOSTEA NE INE PE TOI N VIAA!

PRIMVARA - expresii frumoase

-anul s-a mpodobit cu o nou primvar;
-a venit barza aducnd cu ea primvara;
-primvara,prima fiic a btrnului an, cea mai tnr i mai frumoas;
-zna cu rochie de ghiocei i toporai;
-a presrat petece de pmnt fr zpad; a trezit la via ntreaga natur;
-n pdure a presrat primii ghiocei;
-de sub covorul de frunze moarte se ivesc primii ghiocei;
-cldura soarelui dezmiard muguraii ;
- iarba a prins col fraged;
-soarele s-a artat de dup un norior albastru i a nceput s se minuneze;
-soarele vesel revars cldura-i mngietoare peste natur;
-cerul senin e mbtat de razele curate ale soarelui;
-un firicel de vnt se strecoar printre razele de lumin;
-gzele,somnoroase, au ieit din ascunztori;
-zboar gndcei de tot neamul;
-furnicile harnice deretic stupul;
-ct frumusee, ct via i veselie peste tot locul!
De vorb cu un ghiocel
A venit primvara. Ghioceii rsar din pmnt cu petale gingae.
Un copil alerga pe cmpie i a ntlnit un ghiocel.
- Copile, se pare c eti bucuros c a sosit primvara!
- Cine a vorbit?
- Eu, ghiocelul. Am aprut ca s vestesc lumii ntregi c a sosit
primvara, c ntreaga natur s-a trezit la via. Eti de acord s m
reprezini tu i s mergi tu s dai de veste c a sosit primvar?
- Da, sunt de acord!
Copilul a plecat i a vestit c primvara a sosit.
De vorb cu un ghiocel
A sosit primvara. Toi oamenii se bucur: copiii zburd pe cmpiile
nverzite, ranii au ieit cu plugurile la arat, iar psrile brzdeaz bolta
cerului.
n grdina unui copil au rsrit mai muli ghiocei, care i-au devenit n scurt
timp prieteni. Zilnic ghioceii i povesteau despre viaa plantelor.
Biatul era profund impresionat i era ncntat de cele aflate.
De vorb cu un ghiocel
ntr-o zi un copil se plimba prin pdure. Deodat a ntlnit un ghiocel.

Acesta l-a ntrebat:

- Ce caui prin pdurea ntunecat, copil bun?
- Am venit s culeg un buchet de ghiocei pentru mama mea.
- Te rog s ari lumii ntregi c am aprut, pentru c odat cu noi a
aprut i primvara.
Copilul a adunat muli ghiocei i a plecat fericit acas.
De vorb cu un ghiocel
Un bieel se bucura de apariia gingailor ghiocei. A dorit s culeag un sol
al primverii, dar a fost surprins de o voce necunoscut.
- Cine este acolo? a ntrebat el.
- Eu sunt! Uit-te n jos, copile drag!
- Eti ghiocelul pe care l privesc i l admir?
- Da. Te rog s nu m rupi, deoarece voi pieri i nu voi mai putea vesti
sosirea primverii!
- Dar poi vorbi?
- Eu pot vorbi numai cu copiii buni la inim ca i tine.
Biatul a fost impresionat de discuia avut cu ghiocelul i nu a mai rupt de
atunci nici o floare.
De vorb cu un ghiocel
A sosit primvara. Zpada s-a topit. Au rsrit ghiocei cu petale gingae.
Psrile cltoare au sosit din deprtrile cu lumin.
O feti jucu mergea pe o poieni. A ntlnit un ghiocel, pe care a vrut
s-l rup pentru ca s-l duc n dar mamei, ns ghiocelul i-a spus:
- Nu m rupe, feti ginga!
- Cine a vorbit?
- Eu, solul primverii!
- Dar cum poi s vorbeti?
- Eu sunt primul ghiocel ivit de sub zpad i, pentru c am fost vzut
pentru prima dat de un copil, am putut s vorbesc cu tine.
Fetia a fost fericit c i-a vorbit un ghiocel.

De vorb cu un ghiocel
Era la nceput de primvar. Un ghiocel cu petalele gingae i frumoase
i-a scos capul de sub zpada ngheat. Pe lng el a trecut un bieel i a
vrut
s-l rup pentru a-l duce acas. Deodat a auzit un glas:
- Ce vrei s faci cu mine, bieelule?
- Ce, cine e acolo?

- Sunt eu, ghiocelul pe care l priveti! De ce vrei s m rupi?

- A vrea s te ofer mamei mele!
- N-ar fi mai bine dac m-ai lua cu rdcin? Aa a putea s fiu alturi de
tine pn la
sfritul primverii i-i voi povesti lucruri interesante despre viaa noastr,
a plantelor.
- Sunt de acord cu tine! a spus biatul.
Cei doi au fost cei mai buni prieteni pn la sfritul primverii.

Povestea a dou lebede

ntr-o bun zi, o btrn care nu avea nici un copil s-a dus la lac i plngea
amarnic. Lacrimile ei au czut n lac de unde a ieit o lebd cu pene de aur.
Acea lebd nu era nimic altceva dect un prin vrjit.
Btrna a luat lebda i a fcut-o fiul su. A doua zi lebda s-a dus la lac i
a gsit o frumoas lebd i la fel ca el, vrjit.
Legenda spune c n partea luminat a lacului exist o fntn care
ndeplinete necuvnttoarelor o dorin.
Aceast legend i-a spus-o btrna care nu era alta dect o zn bun.
Cele dou lebede s-au dus la fntn s se roage s i fac din nou oameni.
Fntna le-a ndeplinit dorina i s-au transformat.
Prinul a luat-o pe prines de nevast i au trit fericii pn la adnci
btrnei.

Amintiri din copilrie

Umorul este o form a rsului, o manifestare a bunei dispoziii. La I. Creang
umorul este alturi de oralitate trstura dominant a Amintirilor din
copilrie. Umorul la Creang este unul sntos, de origine popular.
Principalele categorii ale umorului snt: umor de situaie (izvort din fapte,
situaii, ntmplri: prinderea mutelor cu ceaslovul, molipsirea de rie de la
caprele Irinuci, aplicarea potei la tlpi, btaia dintre Mogorogea i Pavl,
ntmplarea de la scldat, vnzarea pupzei etc); umor de caracter (izvort
din felul de a fi al unor personaje: Mogorogea, mo Chiorpec, Trsnea, popa
Bulig - zis i Ciuclu etc); umor de limbaj (izvort din folosirea de
locuiuni, zictori i proverbe, menite a provoca rsul: "s mai aproape dinii
dect prinii", "se ine ca ria de om", "au tunat i i-au adunat", "mil mi-e
de tine, dar de mine mi se rupe inima"; ori expresii ca: "va-i nevoie", "calea
- valea", "bine - ru").
Sursele umorului le reprezint ntmplrile hazlii, buna dispoziie a autorului,
(Nic face haz de necaz), prezena glumei n mijlocul lucrurilor celor mai
serioase "i s nu credei c nu mi-am inut cuvntul, de joi pn mai apoi,
pentru c aa am fost eu, rbdtor i statornic la vorb de feliul meu; i nu
m laud, c lauda-i fa; prin somn nu ceream de mncare; dac m sculam,
nu mai ateptam s-mi dea alii; i cnd era de fcut ceva treab, o cam

sream de pe-acas"; ironia "Mo Luca de te-a ntreba cineva, de-acum

nainte, de ce trag caii aa de greu, s-i spui c aduci nite drobi de sare de
la ocn i las' dac nu tear crede fiecare"; autoironia "n sfrit, ce mai atta
vorb pentru nimica toat? Ia, am fost i eu, n lumea asta, un bot cu ochi,
o bucat de hum nsufleit din Humuleti care nici frumos pn la douzeci
de ani, nici cuminte pn la treizeci i nici bogat pn la patruzeci nu m-am
fcut. Dar i srac ca anul acesta, ca n anul trecut i ca de cnd snt,
niciodat n-am fost".
Limbajul Artistic este de o frumusee i originalitate inimitabil. Farmecul
incomparabil al stilului lui I. Creang vine din frumuseea limbii neamului
romnesc. Mijloacele lingvistice folosite dau impresia de oralitate prin
folosirea maxim a interjeciilor onomatopeice (ha! ha! ei! tuti! zbrr!) a
expresiilor onomatopeice i a verbelor imitative (ha! a hori, a gbui).
Senzaia de oralitate e provocat i de mulimea expresiilor specifice limbii
vorbite (vorba ceea, ht bine, pace bun) a zicerilor tipice (toate ca toate,
de voie de nevoie) a ntrebrilor i exclamaiilor (ori mai tii pcatul, grozav
s-a spriat, ce-i de fcut?). Alteori n text apar versuri popurale sau fraze
rituale: La plcinte nainte / i la rzboi napoi. Dect la ora coda ? Mai
bine-n satul tu frunta. Deosebit este i folosirea cuvntului "mai" "ce mai
de pomi s-au pus n intirim (muli). Alteori e folosit ca abverb "mai rmnei
cu sntate". Caracterul de oralitate provine i din folosirea dativului
etic:"si-am czut n Ozan ct mi i-i bietul"; sau folosirea unor expresii ori
locuiuni populare: "ncaltea", "ca mai ba", "a cu-i a cu".
Oral e i sintaxa frazei. Autorul las cuvintele s se nire dup o ordine a
vorbirii i nu a scrisului, unde topica e mai controlat: "i hrsita de mtua
nu m slbea din fug nici n ruptul capului; ct pe ce s puie mna pe mine",
"i eu fuga, i ea fuga, i eu fuga, i ea fuga, pn ce dam cnepa toat
palanc la pmnt". De asemenea majoritatea frazelor se leag ntre ele prin
conjucia coordonatoare copulativ "i" "i cnd nvam eu la coal, mama
nva cu mine acas. i citea la ceaslov, la psaltire i Alexandria mai bine
dect mine, i se bucura grozav cnd vedea c m trag la carte.
Comparaiile sunt din limbajul popular: "cum nu se d scos ursul din brlog...
aa nu m dam eu dus din Humuleti"; "doi cai ca nite zmei".
Epitetele sunt adesea regionalisme sau creaii lexicale proprii: clugrii o
adunatur de zamparagii "duglii", "mine, poimine aveam s ne trezim
nite babalci gubaci", dac-ar ti el ghilhnosul i ticitul, de unde am
pornit ast noapte".
Arta literar const n "modul spunerii" n hazul povestirii. I. Creang mbin
cu miestrie modurile de expunere:
Naraiunea sau relatarea n direct a naratorului, e nsui firul povestirii. Pe
firul acestei povestiri se pot distinge momentele subiectului mai ales n
partea a IV.-a.
Descrierea apare n dou momente ale aciunii, cnd evoc universul
copilriei i cnd i ntoarce privirea napoi, spre munii Neamului, din vrful
codrilor Pacalilor.
Dialogul ascunde conflictul, dezvluie sufletul personajelor, gndurile,
sentimentele, temperamentele, nvioreaz aciunea, o propulseaz.
Monologul interior apare n noaptea dinaintea plecrii, n ceasul disperat al
ntoarcerii spre sine, a Eului nfrnt: "zicnd n sine-mi cu amrciune: ce

necaz de capul mieu".

G. Calinescu scria "Creang este expresia monumental a naturii umane n
ipostaza ei istoric ce se numete poporul romn".

Disputa intre moduri,la inceput de zi

Intr-o dimineata,modul indicativ il ghionti pe modul conjunctiv, un lenes fara
pereche si somnoros nevoie mare.
Tocmai cand modul indicativ il trezise, el se afla intr-o lume de basm, in care
toate florile vorbeau si ii faceau voia chiar si semnele de punctuatie. Era o
lume de care el nu s-ar fi despartit niciodata.
Dar iata ca acest uracios de mod indicativ, indraznea sa-l desparta de mult
iubita lui lume.
-Scoala!scoala mai repede!Auzi ce iti spun?
-Aud foarte bine. Doamne ce tortura! Si in loc sa se trezeasca, se intoarse
pe partea cealalta.
Vazand ca nu-l ia in seama, modul indicativ incepu si mai tare sa-i strige la
ureche, sa-l rasuceasca de pe o parte pe alta, dar totul fu degeaba(in zadar.
-Ah! dar ce namila de mod mai esti si tu?
-Cum ce namila, tu chiar nu ma vezi ca-s ca si tine? Sunt si eu doara scris
cu litere si puncte, caciulite, liniute. Cum poti deci sa spui astfel de vorbe, si
pe ce motiv?
-Vai de mine, si ce neobrazare. Cum de poti sa ma intrebi de motiv? Oare tu
nu-l stii?
-Nu. Care-i!
-Care-i? Hai sa ti-l spun. In primul rand pana te scoala cineva soarele se
ridica sus, iar ceasul suna, apoi
-Doar atata?
-Dar ce credeai? Lasca mai ai inca multe alte cusururi si nu trebuie sa ti le
insiruiesc ca sa-ti aduci aminte de ele.
-Si ce daca? Tu crezi ca nu ai? De ce cicalesti pe toata lumea si n-o lasi in
pace?
-Na-I voie sa zici asta. Retrage-ti cuvintele.
-Dar, de ce ma rog?
-Pentru ca asta e meseria mea, sa le indic celorlalte moduri cum sa se
ingrijeasca si cum sa fie scrise.
-Lasa, nu te mai lauda ca nu esti mai breaz ca mine. Ia gandeste-te ca nu tu
le scrii, ci copilul care se duce la scoala si va prezinta.
-Da, dar nu trebuie sa fie cineva care sa le sfatuiasca?
-Iata ce ma-ntreaba. Mai bine sunt sfatuite de bicele de foc decat de tine.
Dar cand vru modul indicativ sa-I raspunda, ceasul, un ostean de treaba,
anunta ora fixata pentru trezire.
Atunci modul conjunctiv spuse pe un ton moracanos.
-Of, iar trebuie sa ma trezesc. Si se indreptase, dar,tocmai pe la jumatate ii
parai cateva coaste.
Iar modul indicativ cum nu putea sa taca,ii spuse in batjocura:

-Vezi daca nu te scoli inainte? Vezi ce patesti?

-Lasa-ma ca acuma ma ridic. Si se ridica batraneste.
Dupa putin timp se intrezari printre foi, o luminita. Luminita crescu si ei
putura sa-l zareasca pe copilul care ii va scrie infrumusetandu-i, sau
uratandu-i prin greseli.Si astfel au fost nevoiti sa amane cearta, pe care
oricum o vor incepe a doua zi dis-de-dimineata.

Caracterizarea doamnei invatatoare

Un model demn de urmat este pentru mine doamna invatatoare.
Chipul sau gingas si bland ma face sa o percep ca pe a doua mama.
Eficienta mea la invatatura, chiar si motivatia depinde de maniera in care
doamna invatatoare imbina seriozitatea cu blandetea. In travaliul cu noi
elevii, doamna invatatoare este foarte priceputa, fiecare ora fiind o noua si
adevarata experienta de invatare.
Inainte de a transmite valori cognitive, dansa transmite valori morale si ii
asista pe elevi in insusirea acestora prin sublinierea importantei semnificatiei
unor sentimente precum cel de satisfactie a reusitei, cooperarii, respectului
pentru realizari, etc.
Doamna invatatoare iubeste foarte mult copiii si are credinta ca poate
influenta performantele noastre, ale elevilor. Clasicul pedagogiei germane,
Herbert, a precizat: Valoarea omului nu rezida in cunostinte, ci vointa.
Rolul de educator al profesorului, crede Herbert este acela de a trezi
virtuti, de a forma caractere.
Ghiocel
mi place s merg mpreun cu prinii mei la pdure, la nceputul
primverii, tocmai cnd soarele nclzete i primavara se face simtita. Apoi,
teren n pdure pare a fi protejate voal alb, dantela - ghiocei sunt n floare,
harbingers prima de primvar. Micile lor capete de licitaie ca clopote. Se
pare sunet fr sunet de un om pe care doresc s trezesc un caracter de
dormit.
Aceasta planta nu este fric de iarna, chiar i zece grade sub zero, nu rupe
ntiul nscut un pic de primvar. O floare poate zaledenet chiar i la
rdcini, i apoi acesta devine foarte fragil - fric s se ating. Dar soarele
repede se topete crusta de ghea, i aici ghiocel, ca i cum nimic nu sa
ntmplat, vntul shake cap.
N-am mai an ghiocei n pdure, deoarece casa ei ofilesc rapid, i voi fi trist
pentru a vedea capetele lor bleg. Multe specii de ghiocei acum incluse n
Cartea Roie ca pe cale de dispariie, i mi pare foarte ru c exist
persoane care nu numai c vor s grija pentru conservarea resurselor
noastre naturale, dar, de asemenea, n mod activ a le distruge.
Cum am invatat sa merg pe bicicleta

Eu as fi vrut de mult timp s invat s merg pe bicicleta, dar ei nu am fost la

fel de familiare copiilor n cazul n care mi-a oferit o plimbare, apoi un timp
scurt. Dar, n scopul de a afla cum s pedala i elegant, cu o briza s alunece
n jos pe dealuri, cere timp.
n aceast var am fost n vacan n satul Maszewo regiune Chernihiv.
Principale de transport n Maszewo - Copyright 2005 ALLSoch.ru de biciclete.
La locul de munca, pe un iaz, o vizit la rudele de multe toate merg pe o
biciclet. Pedal toi locuitorii aici se poate - de la mic la mare. Este ridicol
pentru a vedea copilul, care abia ajunge la pedale, dar cu roi acionat ca un
adult. i satul bunicii - bicicliti cu experienta, ei pot da un cap de a ncepe
chiar mai tineri.
Atunci cnd satul a aflat c un metal cu dou roi fiara nu am domesticit, a
gsit foarte mult dispus s m ajute n formarea sa. O biciclet veche gsit
bunicul n hambar, precum i un drum adecvat nivel - doar n afara satului.
Oh, i am umplut conuri de la primul! Bicicliti vzbrykival pe un teren de
nivel, de conducere toate strduit s rup din minile i pedala place s
triasc viaa lor. Dar, buni prieteni m-au ajutat n mblnzirea scorpiei. Ei a
lua o biciclet de la desi de spini, i de mine - de la o balt, care fac
obiectul unui dumping calul lui clre de fier, pus pe scderi n lanul de cele
mai neateptate locuri, roata de pompat merge n jos de aer de la o
abordare mea. Dar, cu fiecare zi care trece de biciclete a devenit asculttor
la guvern.
Cu mndrie mi amintesc de seara, cnd am reuit s ajung n sine, prin sat
i nu se ncadreaz. Pentru mine a fost o adevrat srbtoare!
Cnd m-am ntors acas de la sat, a fost ziua mea de natere i prinii mei
mi-a dat un brand frumos biciclete noi. Acum am predau ciclism abilitile de
fratele su mai mic, Pavlik, i el a nregistrat deja progrese mari n acest
mastering dificil.
ABOUT MUSIC AND SHES PURPOSE IN OUR LIVES
The mankind liked the sound of the music and the twitter of the birds, from
the beginning. By the time the music has been develop, so in this state
appeared many people with great talent beginning with Orpheus, and
finishing with Luciano Pavarotti (born 1935, Italian operatic tenor) or George
Gershwin (1898-1937, U.S. composer in whose works the frontiers between
classical and light music spontaneously and naturally disappear). Thats the
reason why all the civilizations gave a big attention to the musical education.
Around the music was borne a fantastic world of popular legends, with
fabulous creatures and people.
In Greek mythology the music was embodied in Euterpe (in classical myth
the Muse of music and Lyric poetry, daughter of Zeus). The Greek and
Roman mythology remembered in songs about Faunas an ancient woodland
deity, (identified with the Greek god Pan) who was playing at the panpipes
and the forests nymphs were dancing around him. In our mythology persist
a few of the legendary characters. So near Orpheus and Pan, appears
Peacock hunk, which animates the forest playing at the whistle or leaf.
If the kings loved the music played (automatically all the kingdom have to
like the music) by the pilgrims, now everyones opinions were divided.

But music isnt all the same, so; from this reason the singers arent the
same. Every vocalist has his music stile; through he shows his thoughts, his
feelings and his opinions about some people or things.
Greats compositors like Joseph Haydn, Mozart and Beethoven represent the
good music.
The Austrian composer Joseph Haydn (1732-1809) is the father of
symphony. In time he was composer and conductor at the court of a Magyar
nobleman. Afterwards, he is settling at Vienna (the capital of Austria, in the
NE part, on the Danube), city who attracted many musicians. He knew the
glory to the end of his life. His creations had an impressive number of
symphonies. Truthfulness, humor and love for nature are incorporated in
Haydns music.
The Austrian composer Wolfgang Amadeus Mozart is one of the greatest
creators in music histories. He was born at Strasbourg (a city in NE France,
near the Rhine) in the summer of 1756. The first guidance are received from
his father how was violoncellist and composer. Wonder-boy, Mozart is writing
his first composition at four years old. Thought he lived only 35 years, he
had created many masterpieces in all music kind: sonata, philharmonic,
operas, concert.
Amadeus died at Vienna in 1791, berried in pours hall.
Another great compositor was the German Ludwig van Beethoven (Bonn,
1770-Vienna, 1827) over named The Titanic because his music expressed
a stirred force. Beethoven defies the savage destiny for a musician: at 29
years old he remains deaf. But he doesnt give up, in this time Ludwig
mannish to compose magnificent operas. The symphonies, philharmonics,
vocal- symphonies, opera Fidelino, and plenty others, are immortal operas
of his genius.
But music didnt stop here. In centuries XIX-XX appeared new kind of music
like: rock en roll, heavy metal, blues, hip-hop, house, etc. Every new appear
have an influence over the people, either on their clothes or on their
comportment.
Anyway, the music makes the people feel good, she is relaxing, makes you
remember some good memories, and gives you a state of dream. If the
music didnt exist, maybe the human raze will be despaired.

IARNA - Expresii frumoase

Iarna cerne norii,
cunun de stelue argintii,
mantie alb strlucitoare,
covoare albe i moi,
ninge nencetat,
copaci de zahr,
fulgi lucitori gtesc pmntul,
nvemntat n alb,
ger cumplit,
omt sclipitor,

pdure alb,
strlucitoare,
irag de sniue,
ninge ca-n poveti,
timp de sniu,
fulgii plutesc ca un roi de fluturi albi,
hain argintie,
mantie alb,
obraji mbujorai,
zboar ca vntul,
gheaa ca oglinda,
pulberi albe,
iarna bogat,
flori albe de omt,
oceanul de ninsoare,
clinchete de zurgli,
vuiet nvalnic.

Violenta in scoala

Intr-o dimineata ma indreptam grabit spre clasa, cand, din capatul celalalt al
coridorului, am auzit pe cineva care plangea.
M-am indreptat inspre acolo si am vazut o fata din clasa I care statea
aplecata pe pervazul ferestrei si plangea.
Cand mi-a auzit pasii a incetat sa mai planga, dar nu s-a intors spre mine.
Am intrebat-o ce s-a intamplat, dar ea nu a raspuns si atunci am vrut sa
plec, gandindu-ma ca nu e nimic grav.
Atunci ea s-a intors si in momentul acela am recunoscut-o: era colega surorii
mele, una din cele mai cuminti fete din clasa. Mi-a zis ca o fata dintr-o clasa
mai mare i-a pus o piedica in curtea scolii si celelalte fete care o insoteau au
inceput sa rada de ea. A cazut intr-o balta si s-a murdarit toata cu noroi. Nu
stiam ce sa fac: as fi vrut s-o ajut cumva, dar imi era teama ca voi intarzia
la ore, dar parca nici sa plec si s-o las asa nu puteam. Atunci i-am spus ca o
sa o ajut sa mearga pana in clasa la ea si sa-i spunem doamnei invatatoare
ce s-a intamplat.
Asa am si facut. Cand am intrat in clasa, doamna invatatoare tocmai intreba
copiii daca nu stiu ceva despre fata aceasta. I-am povestit cum am gasit-o si
ce a patit, apoi am plecat ingandurat spre clasa mea. Sunase demult, asa ca
ma gandeam ca doamna invatatoare o sa ma certe ca am intarziat. Am
batut incet la usa, am intrat, m-am scuzat si m-am asezat la locul meu.
Lectia pe care doamna invatatoare a inceput sa o predea era tocmai despre
violenta.
A fost o lectie frumoasa, din care am invatat multe lucruri, dar am ramas cu
un gust amar dupa intamplarea cu acea fetita batjocorita de colega ei mai
mare.

O furtuna neasteptata
Vara trecuta am fost cu parintii si cu surioara mea la mare. Noi copiii eram
nerabdatori sa ajungem cat mai repede, sa ne putem scalda in voie.
Totul a fost asa cum ne asteptam: apa calda, soarele stralucitor si nisipul fin
si moale.
Intr-una din zile am plecat la plaja, dar, pe neasteptate, s-a iscat o furtuna
foarte puternica. Vantul a inceput sa bata cu putere, inaltand fuioare de nisip
inspre cer. Marea a devenit agitata, valurile se ridicau izbind cu putere
faleza. Privind in largul nesfarsit al marii, aveam impresia ca apa a devenit
neagra. Cerul s-a intunecat si totul a devenit posomorat si sumbru in jur.
Ne-am adunat repede lucrurile de pe plaja si am fugit, speriati de furtuna
care a sosit, spre primul adapost care ne-a iesit in cale. Am intrat intr-un
magazin ticsit de oameni.
Din cand in cand, cerul era sfasiat de fulgere luminoase, care ne
inspaimantau. Imediat dupa aceea, se auzeau de departe tunetele puternice
si asurzitoare. Ploaia a inceput sa cada in ropote iuti, punand un val de apa
intre noi si mare. Nu mai vedeam nimic in fata, decat perdeaua de apa ce se
intesea tot mai tare.
Magazinul se ticsise de oameni in cautare de adapost. Unii dintre ei erau uzi
leoarca, altii aveau copii mici in brate care plangeau la fiecare bubuitura a
tunetelor.
Dupa aproape o ora, ca prin farmec, totul s-a linistit. De dupa un nor a
rasarit timid soarele, iar pamantul a inceput sa respire aerul curat al serii.
Ne-am bucurat ca furtuna a trecut si, cum nu mai era vreme de plaja sau de
baie, am plecat sa ne plimbam pe nisipul inca umed, bucurandu-ne de
linistea care s-a lasat.
Intr-o zi, pe Adrian il trimise mama sa duca niste placinte lui Mos Nicolae,
cel mai vrednic gospodar din sat, care era acum batran si bolnav.
- Bine ai venit, copile! Ii zise Mosul baiatului, cand il vazu apropiindu-se de
prispa pe care sedea.
- Bine te-am gasit, Mos Nicolae! Uite, ti-a trimis mama niste placinte. Dar ce
faci aici? Il intreba baiatul, privind cu curiozitate spre fluierul pe care Mosul il
tinea in mana.
- Am sa-ti arat ce fac, raspunse batranul. Pentru ca esti cuminte si vrednic,
am sa-ti dezvalui un secret.
Copilul, curios, privi spre Mos Nicolae care incepu sa fluiere incetisor. Ca din
pamant aparu in palma lui un greier.
- Ce faci, greieras dragalas? il saluta gospodarul.
- Iaca, ma bucur de caldura razelor soarelui! Raspunse greierul cu glasul lui
ragusit.
- Cum? Tu vorbesti? Nu se poate! Cred ca visez! Spuse copilul, plin de
uimire.
- Nu, nu visezi, copile drag! O singura zip e an Dumnezeu ne da glas.

- Asa e, se auzi un alt glas subtire

Cand privi mai atent, copilul vazu o furnicuta ce urca agale pe pantoful lui.
- Dar de ce va da glas? Intreba copilul curios.
- Pentru a putea vesti venirea verii, raspunse greierasul.
- Priveste in jurul tau! Vezi ca au inverzit toti pomii? Vezi ca iarba a crescut
si ca soarele e mai puternic?
- Da, vad toate acestea, raspunse copilul.
- Asta inseamna ca primavera se indeparteaza incer, incet si ca vara ii ia
locul, il lamuri furnica.
- Da, dar am observant ca pomii incep sa-si piarda florile si tare-mi pare
rau! Ce frumosi erau
- Nu fi suparat! In locul parfumatelor flor se vor ivi fructe mari si zemoase,
spuse Mos Nicolae.
- Si iarba aceasta, moale si fina ca un covor, in curand va creste si va
ingalbeni. Nu vreau sa moara! se intrista baiatul.
- Covorul acesta e un lan de grau care se va coace si din care se va plamadi
painea, spuse furnicuta.
- Dar cu soarele ce se va intampla?
- Soarele va avea mai multa putere si va incalzi pamantul. Fructele si
legumele se vor coace, iar voi, oamenii, va veti bucura de toate bunatatile,
raspunse greierasul.
- Iar gospodarii vor avea mult de lucru pe camp, completa batranul.
- Dar de ce tocmai astazi v-a dezlegat Dumnezeu graiul, spuse Adrian
curios.
- Acesta e marele secret! Astazi este ziua in care s-a intors si ultima pasare
calatoare, semnul ca vara e pe-aproape. Dumnezeu da glas tuturor
vietuitoarelor pamantului pentru a-L lauda si a se bucura impreuna de
venirea verii, spuse batranul si inteleptul gospodar.
- Copilul pleca bucuros acasa, privind in jurul sau si minunandu-se de cele
auzite si vazute.
Un gest impresionant
Este duminica. Pe o alee din parc locuiete fostul coleg al meu, pe nume
Mihai. Acesta,n urm cu ceva timp, era un copil fericit, parintii lui erau
doctori, iar el nva foarte bine.
Acum este foarte srac, locuiete n strad, tot timpul are necazuri,
deoarece parinii lui au murit ntr-un accident de masina. Eu, aflndu-m la
Andrei, cel mai bun prieten al meu, l-am ntrebat ce mai face Mihai. Acesta
mi-a rspuns c nici el nu mai tie ce mai face Mihai, i mi-a propus s i
facem o vizit. Eu am fost de acord i astfel am pornit spre parc. Cnd am
ajuns acolo, el ne-a zis:
- Salut prieteni, ce mai facei ?
Noi i-am rspuns:
-Bine, tu ?
- Cu banii stau cam prost, n rest bine.
Auzind asta, Andrei i-a dat o sum mare de bani pe care o strnsese foarte
greu, iar Mihai i-a mulumit pentru efortul depus. Peste o lun, el a ajuns la

un orfelinat de unde a fost nfiat de o familie bogat, iar acum suntem din
nou colegi.
Cel mai mult m-a impresionat faptul c Mihai i-a dat suma de bani pe care o
strnsese pentru a-i lua o bicicleta.
nvtura pe care am tras-o, este ca atunci cnd i se cere ajutorul si poi
s ajuti, nu trebuie s refuzi.
M bucur c Mihai a revenit printre noi!
Dansul fulgilor de nea
Este iarna. Satul este acoperit intr-un strai sclipitor de sarbatoare. Fumul
urca spre cer in fuioare albe.
Soarele sta suparat. A trecut vara, iar vantul si fulgi de nea il alunga:
-Vara a trecut!
-Stiu, dar copiii au nevoie de putina caldura.
-Nu e adevarat! Iarna fulgii de nea joaca pe acoperisul casei.
Vantul, vazand ca nu poate sa alunge soarele, il sufla departe. Insa soarele
nu pleaca.
-Bine tu ai vrut-o! iar vantul sulfa tare da ploaie si ninsoare.
Ninge foarte mult si e frig iar soarele nu mai suporta si pleca.
Casele, pomi si strazile au fost impodobite cu globulete, beteala si beculete
multicolore. Copiii bucurosi se joaca cu bulgari si fac oameni de zapada.
Te simti ca intr-o noua lume. Copacii de zahar, campul de cristal si cununa
de stelute argintii te fac sa te simti ca-n paradis.
Bicicleta din vitrina
Era o zi minunata de vara. Soarele stralucea puternic pe cer. Impreuna cu
parintii am plecat la cumparaturi. In vitrina unui magazin am vazut ultimul
tip de bicicleta de curse. Uitandu-ma la pretul ei, am ramas dezamagit
pentru ca aceasta costa foarte mult.
Am plecat cu gandul la bicicleta pe care mi-o doream. Ajuns acasa, am spart
pusculita cu banii stransi de mine, dar neavand banii necesari, am hotarat
impreuna cu parintii mei ca ar fi bine sa am mai multe resnponsabilitati: sa
cumpar paine, sa hranesc pisica si sa sterg praful.
Drept rasplata parintii mi-au dat restul de bani pentru a-mi cumpara
bicicleta pe care mi-o doream.
Sunt tare bucuros ca maine voi arata prietenilor mei bicicleta mea cea noua.

Oglinda
ntr-o zi, un copil privete o oglind i se ntreab ce-ar fi dac oglinda i-ar
deveni prieten.

Dup aceea copilul se enerv c oglinda nu voia s vorbeasc cu el i i

spune oglinzii:
Niciodat nu o s fim prieteni!
Iar oglinda i rspunse:
Nu pot s fiu prietena ta, pentru c n fiecare zi faci cte o fapt rea.
Biatul se gndi la toate faptele rele pe care le fcea. Din acea zi copilul se
gndi s-i schimbe comportamentul.

O noapte fermecata
Am pornit intr-o excursie la munte cu prietenii mei. Am ajuns cu bine la
cabana. Peisajul este superb aici: munti inalti cu capetele aproape in nori,
paduri verzi si aer proaspat.
Cel mai mai mult am vrut sa vad insa peisajul nocturn. Umbrele noptii
cuprind muntii, care par nishte uriashi pregatindu-se de culcare. Prin paduri
aud animalele salbatice ieshind dupa prada. Luna isi revarsa razele divine
asupra peisajului ce pare argintiu.
Cerul e plin de mii de stele stralucitoare si atata de senin. Aseara am vazut
Carul Mic si am admirat Calea Lactee. Din cand in cand mai vad o stea
cazatoare si imi pun repede o dorinta.
Ne-am strans toti in jurul unui foc de tabara si spunem povestiri minunate.
Vantul bate lin si parca ne mangaie trupurile si sufletele. Iarba e uda de roua
si in aer se simte parfumul florilor rare de munte.
La acest capat de lume, doar luna mai lumineaza, iar brazii par personaje
din basm, noi fiind singura prezenta umana din acest loc fermecat.

Compunere descriptiva Bunicul meu portret fizic si moral

Unul din cei mai cumsecade oameni pe care i cunosc este bunicul meu. Bun la
suflet, blnd i plin de respect sunt doar cteva dintre cuvintele care-i descriu cel
mai bine profilul moral. Nu l-am auzit niciodat ridicnd tonul la cineva, cu att
mai puin la mine. ntotdeauna mi-a vorbit frumos, iar vorbele ieite din gura sa
au reprezentat pentru mine sfaturi preioase, iar uneori adevrate lecii de via.
Dei este un om simplu, fr prea mult carte, bunicul meu, poate i datorit
vrstei, d dovad de mult nelepciune. Ori de cte ori am avut nelmuriri sau
am avut nevoie de o persoan care s m asculte i s m neleag, bunicul
meu a fost acolo. Cu toat experiena lui de via, m-a ndrumat i m-a povuit,
iar ulterior i-am apreciat nvturile. Dar toate aceste impresii nu sunt doar ale
mele. Bunicul meu este un om respectat i n comunitate. Vecinii, precum i
ceilali oameni care l cunosc, au doar vorbe bune de spus despre el. Nu de
puine ori cnd m-am plimbat cu el prin ora, am vzut o mulime de oameni,
btrni sau mai tineri, care l-au salutat cu respect i i-au vorbit cu mult preuire.

Din punct de vedere fizic, bunicul meu este de nlime medie. Nu este nici gras,
dar nici slab, iar acest lucru este un semn al sntii fizice i al traiului sntos
pe care l-a dus toat viaa. Urmare a originii sale rurale i a primilor ani de via
petrecui la ar, bunicul meu are o rezisten fizic deosebit. De puine ori lam vzut bolnav, iar despre asprimea vremurilor, fie iarn aspr sau var
canicular, nu l-am auzit s se plng niciodat. Un alt indiciu fizic important,
totodata fiind i un semn al profilului moral, harnicia, sunt palmele sale aspre i
degetele groase pline de btturi. Toat viaa sa a muncit cu ndrjire pentru a-i
crete copii i pentru a aduce bunstare casei. Nici acum la vremea pensionrii,
nu se d nlturi cnd vine vorba de munc sau de activiti practice n
gospodrie.
Prul su alb, cndva blond-aten, cu un nceput de chelie i ochii albatrii,
precum cerul de primvar, completeaz profilul bunicului meu. Faa sa prezint
cteva riduri, mai ales n jurul ochilor, care vorbesc de la sine despre anii grei
care s-au scurs peste viaa greau, uneori plin de lipsuri.
Acesta este bunicul meu, unul din cei mai importani oameni din viaa mea. l
iubesc mult, iar aceast dragoste pe care i-o port o mprtete i el fa de
mine. i doresc tot binele din lume i mult sntate pentru c le merit pe
deplin.
COPILARIA
Copilaria este un taram magic.Nu stim unde si cand incepe si nu stim cand si
unde se termina.Copilaria este singurul moment al vietii in care traim totul
cu maxima intensitate.In care radem si plangem in aceeasi zi,in care ne
suparam si iertam in cateva secunde , in care suntem singuri si totodata cu
toata lumea.Taramul magic al copilarie mele sa petrecut intr-un satuc mic
dar valoros de la marginea unei paduri.Acolo ne strangeam in vacanta de
vara eu si toti verisorii mei.Bunica era atat de fericita sa ne aiba in preajma
ei.Vara cand ma duceam bunicul imi pregatea multe surprize, si mie si
verisorilor mei.Copilaria mea se ragaseste in poala bunicii.Stateam
amandoua la umbra teiului batran pe bancuta facuta de bunicul si imi
spunea povesti, ma mangaia si imi spunea vorbe dulci.Acolo mi.am petrecut
3 luni.Seara ieseam pe ulita si stateam pana noapte cu copii de acolo si ne
jucam tot feluri de jocuri .Bunica ne astepta cu ligheanul de gogosi pufoase
si moi,le pregatea din miezu
l noptii sa fie calde dimineata cand ne trezeam.Asa a fost copilaria
mea.Frumoasa ,sincera si luminoasa.Am crescut sub invataturile bunicilor si
a parintilor, am crescut intr-o lume frumoasa, plina de armonie unde toti
oamenii se intelegeau bine, unde imi petreceam serile in spatele casei, unde
aveam o casuta intr-un copac eu si verisorii mei.Acum ca am crescut imi
pare rau ca sa terminat asa repede si ca nu mai pot fii ca altadata.Dar oricat
de mare ai fii, acolo in suflet mai ai o particica care rosteste mereu cuvantul
COPILARIE!

Copilaria mea
Ce pot spune oare despre copilaria mea?A fost si inca mai este una dintre
cele mai pretuite comori pe care nimeni nu ti-o poate lua din sufletul tau in
care infloreste din ce in ce mai mult.Copilaria mea este cel mai important
lucru pe care l-am primit in aceasta viata.Ma gandesc cum sa mi-o traiesc
din plin ,sa o impart cu pritenii si cu toata natura care imi poate oferi
adevarate jocuri felurite.
Nu voi sta in fata ecranului luminos al calculatorului sa ma joc,ma voi duce
afara si voi dsescoperi minunile ce ma poarta spre lumea viselor reale.Aici
pot redescoperi ce este copilaria fara sa ma gandescla sfarsitul ei.In cele din
urma sfarsitul ei va veni:sufletul se va maturiza,zambetul de pe fata noastra
va pieri.Dar de ce sa vorbesc de ce va fi?Eu ma gandesc la prezent,la
fericirea ce este in sufletul meu,la prietenii mei care ma asteapta afara sa ne
jucam.Astept sa vina dimineata sa ies la joc,sa uit de scoala,de invatat,de
griji,de tot ce ne poarta cu gandul la lumea de maine.Clipa aceasta nu o voi
mai intalni niciodata in aceasta viata,in alta zi.Cand oare am creat atatea
jocuri de care ne bucuram acum.Chiar daca am foarte putini ani de viata am
invatat sa ma bucur dinadis de frumusetea lucrurilor care ma inconjuara.
Acum copiii nu se mai bucura de copilarie.Locuiesc in orase aglomerate si
poluate.Poate daca se nasteau si ei intr-un sat cu flori si parfumuri,copaci si
verdele nesfarsit,veselie si gingasie,si-ar fi gasit si ei fericirea sufleteasca.Mam nascut intr-un sat magic,iar in fiecare zi descopeream ceva nou.Am cei
mai minunati prieteni din lume.Povestile au o vraja necunoscuta in linistea
infernala.Exista insa o poveste pe cat de fumos va povestesc pe atat de
magica este ea.Povestea satului este una fericita
si gingasa.
Era de mult,pe meleagurile de odinioara,o floare atat de viu colorata si
frumoasa,dar aceasta floare era trista pentru ca nu avea prieteni,dar intr-o
zi,cand razele soarelui cadeau pe fata galbena a flori facand-o sa se simta
macar o clipa fericita,crescu langa ea un bujor rosu ca focul,catifelat si
gingas.La inceput si el a fost trist ca nu avea o prietena,dar o zana asa de
buna la dus in padurea celor o mie de minuni.acum are o prietena cu care
poate sa se joace.Asa este si cu un copil:are nevoie de prieteni pentru a gasi
veselia, de spijin pentru a o cauta si de indrumare pentru a se gandi la
aceasta idee stralucita.
COPILARIA
Sunt un copil si ma simt norocoasa pentru ca viata o sa imi ofere multe
lucruri pe care o sa le valorific la maxim. Privesc in jur la ceilalti copii si vad

bunatatea din ochii lor,veseliaatat de multa incat am putea cladi o lume a

pacii si a zambetului vesnic.
Noi copiii suntem poate cea mai puternica
arma impotriva rautatilor adanc ascunse in inimile oamenilor. Inocenta care
insoteste aceasta varsta surprinde mereu prin suras si naivitate .In sufletul
unui copil e atat de multa speranta si dragoste incat ranindu-l i-ai distruge
zambetul. Copiii au felul lor de a vedea lumea si sunt singurii carora nu le
este frica de viitor. Isi zidesc fericirea pe visuri,iar povestile in care binele
invinge raul fac parte din realitatea lor. E atat de greu sa ajungi la sufletul
unui copil insa e o aventura care merita intradevar incercata.Copiii gasesc
falsitatea, minciuna si egoismul incat ori cat ar incerca cineva sa ascunda
asta ei tot o sa-i simta. Imi pare rau ca nu toti copiii se pot bucura de o
copilarie fe ricita si sper ca atunci cand voi fi mare sa pot ajuta cat mai multi
copii sa viseze.

UNIVERSUL COPILARIEI

Universul copilariei este tot ceea ce ne inconjuara in interiorul sufletului. Este cel
mai important lucru pentru un copil chiar daca acesta nu isi da seama.
Chiar daca vrei sau nu, universul copilariei se dezvolta si in el patrund ganduri
rele sau bune, lucruri pe care doresti sa le ascunzi pentru tot restul vietii, dar si
lucruri pe care ai dori sa le imparti cu toti din jurul tau. In acest univers mai
patrund niste ganduri numite: "Gandurile dorului si ale durerii". Acest nume vine
e la propriile tale ganduri de care ti se face dor si ai da orice ca sa poti da timpul
inapoi macar cu o zi ca sa ti le recapati, ca dorul sa nu fie mai mare decat firele
de matase ale papusii Barbie.
In acest fantastic univers cele mai minunate mintiri sun jucariile, deoarece orice
copil, chiar daca depaseste varsta de 13 ani, ramane tot aceeasi persoana,
poate nu chiar la aspectul fizic, dar cu siguranta in adancul sufletului sau.
Jucariile sunt cele mai pretioase amintiri si daca cineva nu a avut parte de
acestea, eu spun ca copilaria acestui copil nu a existat.
Jucariile vor avea pentru totdeauna un loc mai in fata decat toate celalalte
amintiri si ganduri.

Copii ca si mine
Dincolo de aparenta realitate exista o lume a sentimentelor si trairilor intense de unde
ne extragem esenta continuitatii pentru a putea supravietui obstacolelor vietii.
Poate cea mai puternica arma impotriva rautatilor adanc inradacinate in inimile

oamenilor este copilaria.Inocenta care insoteste aceasta varsta surprinde mereu prin
suras si candoare.In sufletul unui copil e atat de multa speranta si dragoste incat
ranindu-l i-ai omori surasul.
Sunt un copil si ma simt o norocoasa pentru ca viata mi-a dat poate prea multe sanse si
nu intotseauna le-am valorificat la superlativ. Privesc de jur imprejur la ceilalti copii.Atat
de mult potential zace in inocenta incat am putea recladi o lume a zambetului vesnic si
al pacii interioare.
Copii au felul lor de a vedea lumea si sunt singurii carora nu le este frica de viitor.Isi
zidesc fericirea pe visuri iar povestile in care binele invinge raul fac parte din realitatea
lor.Toate gandurile marete,toate inventiile cu adevarat importante au izvorat din sufletul
unui copil care a visat sa-si depaseasca conditia si sa impresioneze lumea
demonstrand astfel ca evolutia societatii depinde de ambitia visului unui copil.Sunt copii
care trebuie sa lupte pentru apararea propriilor drepturi,copii pentru care dragostea
inseamna atat de mult tocmai pentru ca le lipseste.
Acesti copii au nevoie doar de o sansa pentru a-si demonstra valoarea.E atat de greu
sa ajungi la sufletul unui copil insa e o aventura care merita intradevar traita.Copii
detecteaza artificialitatea,minciuna si egoismul,oricat de mult ai incerca sa-ti maschezi
atitudinea.
Merita sa lupti pentru a castiga increderea unui copil,caci inima lui e mai pretioasa
decat o comoara,mai fragila decat o floare,mai bogata decat intreaga avere a lumii.
Copii ca si mine sunt pretiosi si merita sa fii alaturi de ei mereu.

Prietenia
Nu pot sa-mi imaginez viata fara prieteni. Ei sunt una dintre cele mai importante
aspecte ale vietii. Avem nevoie de ei ca sa le impartasim atat bucuriile cat si supararile
noastre. Este bine sa stim lucrul acesta si sa invatam din timp sa ii apreciem si sa-i
tinem aproape de noi.
Pentru mine, prietenul meu cel mai bun inseamna foarte mult. De fiecare data cand am
avut nevoie de el mi-a fost alaturi. El este o persoana sincera care nu ar putea sa ma
minta niciodata indiferent de situatie. Mi-a dovedit de nenumarate ori ca nu este un
prieten fals si a reusit sa-mi castige toata increderea. Am invatat sa ne distram, sa
invatam unul de la celalalt, sa ne plangem unul altuia atunci cand ne este greu si cel
mai important lucru sa ne respectam.
De cand suntem prieteni am inteles ca fara respect si fara ingaduinta nu poti avea un
prieten adevarat. Imi doresc foarte mult ca prietenia noastra sa dureze o viata.
Prietena mea
Prietenieprietencuvinte al cror sens l nelegi cu greu cnd eti numai
de-o chioap. mi amintesc i azi cnd ieeam la joac cu copiii vecinilor. Nu
tiu cum se ntmpl c jucriile mi se amestecau, se stricau uneori i-atunci

ncepea cearta.
Mama m lua n cas i m dojenea cu vorba ei blnd: Nu uita c
mpreun cu ei ai s mergi la coal i toat viaa voastr o s v amintii de
aceste frumoase clipe! . Nu puteam s neleg ce nseamn o prieten.
Dar iat c anii au trecut i ntr-o zi am pit pentru prima dat n curtea
colii. O mulime de copii erau adunai aici. M simeam strin ntre irurile
de copii, muli necunoscui.
Dar deodat am zrit irul celor mai mici colari, cei mai cunoscui pentru
mine de la grdini. Am intrat apoi n clas. Aici cuvintele, calde, blnde ale
nvtoarei noastre ne-au povuit, printre altele, s fim buni colegi,
prieteni.
Mi-am amintit ndat de cuvintele mamei i-n mine s-a trezit nevoia de a
avea o prieten. Ei trebuiau ncredinate anumite gnduri , trebuia s-i cer
prerea n anumite probleme colreti.
i aa, ochii mei au rmas ainii asupra unei fetie durdulii, cu ochi blajini,
cu voce blnd i tare cuminte.
Aceasta va fi prietena mea! mi-am zis n minte. i astfel m-am apropiat de
ea, am nceput s-o cunosc mai bine, i cu ct o cunoteam, cu att o iubeam
mai mult.
Au trecut muli ani i prietenia noastr se dovedete durabil. M bucur de
orice bucurie a ei, de orice succes colar, iar orice necaz al ei apas i pe
inima mea. Ne ajutm ntotdeauna i suntem alturi la toate activitile
organizate.Prietena mea este o bun coleg cu toi din clas. i ajut la
pregtirea temelor acolo unde ntmpin greuti, i povuiete ca pe nite
frai. Este ordonat i punctual . Iubete mult adevrul , cinstea i cu o
asemenea prieten nu-i drept s m mndresc ?

Primvara
Anul acesta primvara a sosit foarte devreme .Acum natura se trezete la
via.
n livad deodat pomii au nceput s nmugureasc. Clasa noastr a
hotrt, c va cura iar livada,ca n fiecare an. Echipa de grdinari au adus
cele necesare pentru a cura copacii, din mprejur.Fiecare tia bine ce va
face . Cei care s-au urcat pe scrie,au refcut acum coroanele copacilor,
eliminnd crenguele uscate.Astfel parc ,au primit o cuafur nou.
Alii au vopsit cu var trunchiurile copacilor pn la jumtate, au spat n jurul
lor, aproape lng rdcin. Acum livada era curat i aerisit. Deodat
cldura soarelui a dat voie mugurilor din livad s se desfac.
Printre florile nmiresmate se auzeau zumzetele albinelor hrnicue.
Totul este frumos,parc s-a desprins dintr-un basm cu zne, flori, soare,
cldur, gze i psri.
Dulce primavara

A venit primavara.natura s-a trezit la viat:zumzetul harnicelor albine se

aude in tot satul,iarba a prins colt fraged si nou,s-a dus zapada alb,cea
dinti randunic,venita de departe,taie albastrul cerului ca o sageata,copacii
sunt in floare, mierla fluier n zvoi,noaptea a scazut,ziua a crescut,campul
a inverzit,zboara gandacei de tot neamul, peste tot flori , verdea, pomi n
floare, zumzet de albine, ciripit de psrele,mieii se joaca pe campul
verde.toate aceste sunt semne ca fiica cea mai tanara si mai frumoasa a
sosoit si la noi.
Primavara
Primele zile de primavara erau frumoase.Covorul argintiu de zapada tocmai
s-a topit. Acesta este primul semn al primaverii. Pasarelele vin din tarile
calde pentru a ne canta cantecul lor fermacator. Ghioceii firavi isi scot capul
din ultimele petece de zapada.
Vantul bate lin si des prin crengile copacilor. In padurea de la marginea
satului rasuna cantecul pasarilor acompaniate de susurul tainic al izvoarelor.
Concertul primaverii a inceput si fire subtiri de iarba incep sa coloreze
natura.
O primavara cu multa bucurie
In sfarsit a sosit si mult asteptata primavara.! Odata cu ea, natura si-a dat
jos mantia alba, purtata o iarna intreaga si s-a trezit la viata!
Soarele putin palid isi strecoara razele printre crengile copacilor adormiti.
Iarba cea verde incepe sa incolteasca. Pasarile migratoare se intorc linistite
din tarile calde, stiind ca aici, in tara lor neschimbata vor gasi un loc unde isi
vor face cuibul si se vor inmulti. Ciocarlia canta cu glasul ei dulce, triluri
maiestre care incanta toata natura. In vazduh se plimba mirosul minunatelor
flori. Pe campuri si dealuri se vad in numar inmultit plapanzii ghiocei, care
asculta cu drag freamatul naturii. In gradina primaverii este un iaz, cu apa
proaspata si cristalina. Imprejur sunt numai flori multicolore.
Fiica cea mai tanara a anului, a adus odata cu ea multa bucurie. Totul este ca
intr-un vis: pasari de tot felul cu ciripitul lor, florile de toate culorile care
improspateaza natura, iarba cea proaspata, izvorul cel cristalin si cel mai
important element, soarele care trimite oamenilor o raza de speranta!

VESTITORUL PRIMVERII
Pmntul somnoros a nceput s se trezeasc la via. Norii suri au cptuit
tolba posomort a iernii, apoi i-au luat zborul ctre trmurile ngheate.
Pe cerul limpede ca un cristal luminos, razele calde i aurii ale soarelui
poleite n culori de primvar, nclzesc pomii golai.
Primvara, fiica cea mai tnr i mai frumoas a anului, trezete la via
ntreaga natur. Peste tot este veselie i agitaie.

La munte, baba Iarna nc nu i-a adunat cojoacele. Lng firicelele subiri

de ap, din pmntul umed i negru se zrete o suav floricic. Ghiocelul,
cu gluga lui cea verde i cu clopoelul de argint privete mprejur la razele
soarelui care dezmiard muntele gola i pustiu.
-Ghiocelule, de ce ai ieit de sub zpad ? ntreab bradul mbrcat n
dantela alb cercelat.
- Zna Iarn mi este datoare pentru c i-am mprumutat culoarea i n
fiecare primvar m las s ies de sub zpada poleit cu mrgritar.
- Ghiocelule, fii bucuros c ai stat toat iarna sub pmntul somnoros. A fost
o iarn grea dar i frumoas ! Bine c ne-ai adus primavara !
Ghiocelul ginga, subirel la trup i cu clopoelul delicat a fost ales de ctre
Zna Primvar s vesteasc ntregii naturi c dominarea zpezii va lua
sfrit.
Undeva, ntr-un trm ascuns, Zna Iarn mbrcat ntr-o rochie cusut cu
ace de ghea i mpodobit cu stelue argintii se pregtete s plece.
Primvara ncepe s coboare grbit din caleaca ei n culori de curcubeu.
La revedere, dulce iarn !
Bine ai venit, dulce primvar !

Primavara te iubim (I)

Azi-dimineata, cand m-am trezit am observat ca peste noapte a nins foarte
mult, drumul fiind acoperit de o mantie alba si stralucitoare si ca ,,A VENIT
IARNA SI PE LA NOI.
Din cer cadeau stelute argintii si pufoase, care dansau alene in vazduh, pana
ajungeau jos. Crengile copacilor parca erau impodobite cu o beteala de
cristal , care-i imbraca in intregime.
Acum nu mai canta pasarelele, ci vedem craiasa zapezii imbracata intr-un
palton de nea, impreuna cu albinutele ei albe; nu se mai aude galacie, ci o
liniste eterna.
Pe geamuri apar florile de gheata, casele sunt imbracate intr-un cojoc de
omat, iar fluturasii de argint se joaca de-a prinselea prin aer. Cerul,alb ca
spuma laptelui, nu mai are o culoare asa de placuta, ci una inchisa si
infiorosa.
Am iesit afara, iar cand mi-am pus picioarele jos, mi s-au lipit de zapada
alba si pufoasa. Am privit in sus si pe obraz mi s-a pus un mic fulg de nea,
care intr-o secunda a si disparut de nici nu am apucat sa-l privesc.
Copiii s-au dus cu saniuta, pe deal, au facut oameni de zapada si diferite

animale tot de zapada.

Iarna este un anotimp placut pentru ca poti sa te dai cu sania sau sa faci
oameni de zapada, dar in acelasi timp si trist, deoarece totul are o culoare
inchisa.
Primavara te iubim (II)
Intr-un sfarsit, dulcea si asteptata primavara a reusit sa ajunga si pe la noi.
Totul a prins viata: firicelele subtiri de iarba au indraznit sa se iveasca usor.
Pamantul de catifea, umed si negru nu mai este acoperit de troienele de
nea. Glasul subtire al pasarelelor se aude prin tot vazduhul, asta insemnand
ca au sosit si ele odata cu primavara. Ghioceii plapanzi si mici ies incet de
sub zapada vestind,si ei, ca a sosit cel mai placut si mai asteptat anotimp.La
fel, si florile elegante si de toate culorile acoperesc intreg pamantul.
Albinutele mici si nevinovate aduna nectar din toate florile, pentru a face
dulcea lor miere.
Copacii verzi si infloriti se inalta ca niste imparati care parca acum s-au trezit
din somnul lor de peste iarna. Prin crengutele pomilor isi fac cuiburi
randunicile voioase, iar mieluseii frageti se joaca cu copiii fericiti pe campul
verde. Soarele, in sfarsit isi arata razele aurii pe care le-a ascuns mult timp
dupa norii infumurati ai iernii, isi revarsa caldura asupra tuturor si da o
lumina puternica.
Zilele blande si mult-asteptate, cresc, iar noptile scad si totul ne bucura
nespus.
Din casa se aud tractoarele oamenilor, grabiti sa mearga sa are pamantul,
care de-abia s-a trezit din somnul lui lung. Pe la ferestrele caselor se vad
gospodinele harnice, care fac curatenie de zor pentru a intamina primavara
asa cum se cuvine, dupa o lunga si geroasa iarna. Copiii de-abia asteapta sa
auda ultimul clinchet al clopotelului de argint si delicat al scolii, pentru ca
stiu ca vine vacanta si se pot juca cat vreau si audzindu-l striga in gura
mare: ,,PRIMAVARA, TE IUBIM!!!
Primavara este cel mai placut si cel mai induiosator anotimp, de nu am
cuvinte sa-l descriu asa cum se cuvine, dar este anotimpul cu cea mai multa
miscare, si de aceea, il iubesc.

Primavara te iubim (I)

Azi-dimineata, cand m-am trezit am observat ca peste noapte a nins foarte
mult, drumul fiind acoperit de o mantie alba si stralucitoare si ca ,,A VENIT
IARNA SI PE LA NOI.

Din cer cadeau stelute argintii si pufoase, care dansau alene in vazduh, pana
ajungeau jos. Crengile copacilor parca erau impodobite cu o beteala de
cristal , care-i imbraca in intregime.
Acum nu mai canta pasarelele, ci vedem craiasa zapezii imbracata intr-un
palton de nea, impreuna cu albinutele ei albe; nu se mai aude galacie, ci o
liniste eterna.
Pe geamuri apar florile de gheata, casele sunt imbracate intr-un cojoc de
omat, iar fluturasii de argint se joaca de-a prinselea prin aer. Cerul,alb ca
spuma laptelui, nu mai are o culoare asa de placuta, ci una inchisa si
infiorosa.
Am iesit afara, iar cand mi-am pus picioarele jos, mi s-au lipit de zapada
alba si pufoasa. Am privit in sus si pe obraz mi s-a pus un mic fulg de nea,
care intr-o secunda a si disparut de nici nu am apucat sa-l privesc.
Copiii s-au dus cu saniuta, pe deal, au facut oameni de zapada si diferite
animale tot de zapada.
Iarna este un anotimp placut pentru ca poti sa te dai cu sania sau sa faci
oameni de zapada, dar in acelasi timp si trist, deoarece totul are o culoare
inchisa.
Primavara te iubim (II)
Intr-un sfarsit, dulcea si asteptata primavara a reusit sa ajunga si pe la noi.
Totul a prins viata: firicelele subtiri de iarba au indraznit sa se iveasca usor.
Pamantul de catifea, umed si negru nu mai este acoperit de troienele de
nea. Glasul subtire al pasarelelor se aude prin tot vazduhul, asta insemnand
ca au sosit si ele odata cu primavara. Ghioceii plapanzi si mici ies incet de
sub zapada vestind,si ei, ca a sosit cel mai placut si mai asteptat anotimp.La
fel, si florile elegante si de toate culorile acoperesc intreg pamantul.
Albinutele mici si nevinovate aduna nectar din toate florile, pentru a face
dulcea lor miere.
Copacii verzi si infloriti se inalta ca niste imparati care parca acum s-au trezit
din somnul lor de peste iarna. Prin crengutele pomilor isi fac cuiburi
randunicile voioase, iar mieluseii frageti se joaca cu copiii fericiti pe campul
verde. Soarele, in sfarsit isi arata razele aurii pe care le-a ascuns mult timp
dupa norii infumurati ai iernii, isi revarsa caldura asupra tuturor si da o
lumina puternica.
Zilele blande si mult-asteptate, cresc, iar noptile scad si totul ne bucura
nespus.
Din casa se aud tractoarele oamenilor, grabiti sa mearga sa are pamantul,
care de-abia s-a trezit din somnul lui lung. Pe la ferestrele caselor se vad
gospodinele harnice, care fac curatenie de zor pentru a intamina primavara

asa cum se cuvine, dupa o lunga si geroasa iarna. Copiii de-abia asteapta sa
auda ultimul clinchet al clopotelului de argint si delicat al scolii, pentru ca
stiu ca vine vacanta si se pot juca cat vreau si audzindu-l striga in gura
mare: ,,PRIMAVARA, TE IUBIM!!!
Primavara este cel mai placut si cel mai induiosator anotimp, de nu am
cuvinte sa-l descriu asa cum se cuvine, dar este anotimpul cu cea mai multa
miscare, si de aceea, il iubesc.

Joaca de-a pimavara

A sosit in caleasca inflorita una din cele mai frumoase fiice ale batranului
Primavara.
Razele blande ale soarelui cad pe pamantul umed, iar printre ramurile
copacilor privesc uimiti spre soare.
-Cling! Cling!
-Cine esti? intreb eu.
-Eu sunt vestitorul primaverii!
Soarele spuse imediat dupa vorbele ghiocelului:
-Eu sunt domnul Soare, cel care trimite caldura pe pamant.Tu cine esti si de
ce esti trist?
-Ma numesc Alex si sunt trist deoarece celelalte flori nu vor sa se joace cu
mine.
-Nu-ti fa griji , ne vom juca noi cu tine!
-Va multumesc mult, sunteti cei mai buni prieteni.
Sub bolta albastra a cerului cei trei pareau ca un buchet de ghiocei mici.

Primavara
A venit primavara cea mult asteptata. O data cu sosirea ei au venit si
pasarele care ne incanta cu glasul lor magnific. Cerul este senin, iar soarele
straluceste foarte puternic. Ramurile copacilor sunt plinede flori parfumate si
muguri.
Au inflorit primele flori ale primaverii, ghiocei albi, plapanzi si frumosi. Razele
aurii ale soarelui mangaiau cu placere aripile fluturilor si ale albinelor.
Albinele zburau prin natura, iar fluturii cu aripile lor multicolore se asezau pe
fiecare floare.
Raurile din paduri curgeau la vale din nou cu apa lor cristalina si astepta
animalele insetate.
Odata cu sosirea primaverii sunt si foarte multe sarbatori. Una dintre ele ar fi
8 Martie ziua tuturor femeilor. Alta si cea mai importanta ar fi Pastele cu
toate traditiile si obiceiurile sale. In ziua de Paste oamenii se imbraca frumos
si merg la biserica.
Anotimpul meu preferat este primavara, pentru ca aceasta trezeste natura la
viata printr-o minune.

Primavara
Natura i-a dat jos mantia alb,iar frigul a intrat n glceav cu razele
soarelui. Se ceart ntr-una, primul risipind fulgi din zpada mieilor, cellalt
presrnd cu clinchet fin,prin coluri de grdin, ghiocei.
E primavar ?Vntul rece i crud este alungat de o raza plpitoare de
pasiune doar
pentru momentse ntoarce plin de furie aducnd cu el din zri nu foarte
ndeprtate,
cupole de vise mpletite cu mireasm crud de zambile.
Primvara e aproape,i simt parfumul de salcie nflorit !
Psrile n culori de curcubeu admir sufletul vesel de pom ce pregtete
aroma florilor ce se vor coace n pntece smburii, peste var.
Trezit, toat suflarea este tulburat de mirosul crud al ierbii i cnd luna se
va desface
ca un boboc de floare, va fi semnul c poate ncepe rnduiala ancestral a
mperecherii
psrilor.Balul debuteaz pe la echinociu, cnd culorile vor zpci spiritul cu
simfonii
suprapuse, o nebunie n care te lai pierdut , de fiecare dat. nc un bob
zbav !
Libelulele i scutur aripile azurii n ateptarea marelui zbor ctre florile
tainice de la malul lacului,iar fluturii se pregtesc de marea metamorfoz.
Pn atunci, vism la momentul acela cnd, poate tot ntr-o noapte, o
fermecat ninsoare de petale se va isca din senin i primvara i va
mpodobi coadele verzi cu flori de snziene i liliac.

Primavara
E primavara.Natura a inceput sa se dezmorteasca la viata.Pasarelele
calatoare s-au intors in tara.Insectele au iesit la suprafata pentru a se incalzi
la razele calde ale soarelui.
Pe un fir de papadie s-a ivit un carabus.El era trist deoarece nu avea cu cine
sa se joace.Dintr-o data a auzit o voce.Era papadia.
-Nu fi suparat!Inca prietenii tai nu au iesit pe-afara.Si eu cand am inflorit
eram necajita deoarece nu puteam sa fac nimic.Dar m-am obisnuit.Imi place
sa vas soarele cum straluceste pe cerul albastru,pasarelele ciripesc iar
albinele si fluturii zboara din floare in floare
Tocmai atunci trecea pe acolo o furnica care ducea in spate o firmitura de
paine.
-Ce va tot vaitati atata ? Noi,furnicile suntem foarte harnice si caram in
spate merinde mai mari ca noi si nu ne plangem atata.
Dupa un timp fiecare s-a dus incotro a vrut.
Primavara

A sosit primavara. Cerul este senin iar norii de cenusa dispar. Din cer apar
cateva raze aurii. De sub frunzele moarte se iveste ghiocelul. Pamantul e umed

si negru.
Primavara trezeste la viata intreaga natura. Iarba a prins colt fraged si nou. Pe
camp ne invaluie un dulce vant de primavara. Randunica cea voioasa isi face
cuibul. Primavara scoate ursul din barlog , si toate celelalte animale. Albinele se
pun pe treaba si cauta nectar. Furnicile harnice lucreaza toata ziua. Noaptea
scade , ziua creste. In a noptii linistire se aude o divina melodie. Toporasii se
inchina gingaselor lacramioare. Copacii sunt din nou in floare. Mieii se joaca pe
campul verde. Iata vin si gandaceii in hamide smaltuite. In aceasta vreme ,
natura-i in sarbatoare. Mierla fluiera-n zavoi.
Peste tot in natura sunt flori , verdeata , pomi in floare , zumzet de albina , ciripit
de pasarele.
Primavara este unul din cele patru anotimpuri ale anului , dar este singurul care
aduce viata in natura.
La munte , baba iarna nu si-a adunat cojoacele.
Picaturile de roua dulce , scanteiaza pe firicelele subtiri de iarba odata cu glas
subtire si mic al randunelelor care se trezesc la viata.
In paduri muschiul copacilor abia crescut este foarte moale. Oamenii se bucura
de sosirea primaverii dar altii se gandesc numai cum vor trebui sa faca si cum sa
curete copacii si gradinile.
Primavara este un anotimp plin de magie si culori. Anotimpul acesta este frumos
deoarece dupa iarna , el trezeste intreaga natura la viata.

Compunere despre 1 martie, primvar!

Se apropie ziua de 1 Martie, prima zi de primvar. Este ziua n care druim
mrioare fetelor i femeilor. Mriorul este o podoab micu, care se prinde
cu un irag mpletit din dou fire: unul alb i altul rou. Mriorul este simbolul
primverii. Se poart toat luna martie, iar la sfritul lunii, se aga ntr-un
copac. i dac ii pui o dorin, atunci cnd prinzi mriorul n copac, dorina se
ndeplinete.
1 martie este ziua n care ncepe primvara. Ziua se mrete i noaptea se
micoreaz. Temperatura ncepe s creasc i ncetior, natura se trezete la
via. In locul zpezii gri, murdare, apare o explozie de culori i miresme
proaspete. Copacii nmuguresc i apar mldie noi, de un verde crud. Iarba
ncolete i strpunge ultimul strat rmas din zpad. Apar i primele flori:
ghioceii sunt vestitorii primverii, zambilele care sunt simbolul jocurilor sportive,
narcisele i, preferatele mele, toporaii de martie.
Tot acum, psrile migratoare se ntorc din rile calde. Vom construi csue
pentru ele i le vom pune n copaci. Drept mulumire, psrile cltoare ne vor
ncnta auzul cu trilurile lor vesele. Va ncepe curenia n parcuri, se vor vopsi
copacii i bncile din parc. Gzele vor zumzii i vor dansa n aer. Freamtul lor
se va contopi cu freamtul naturii renscute la via.
Ziua fiind mai lung avem mai multe ore n care s ne jucm, mai multe ore de

distracie. Simplul gnd c vine primvara mi umple sufletul de fericire i de

bucurie, de nerbdare. Toi oamenii sunt mai veseli, mai bucuroi i mai calzi.
ntreaga planet renate primvara: plantele, vietile, oamenii. i totul ncepe cu
1 Martie!

Primvara
de Diana Blian
cls. a III-a Step By Step, S08
G. Cobuc Oradea
Primvara i-a depit surorile i a trecut pe la noi dnd via naturii i fcnd vnt n
pduri.
S-a uitat lung spre frumosul prin ce o vestete pe ea i i-a spus:
-Vd c ai venit s ne dai sperane, s miti roile muncii!
-Am venit s te salut! Tu ari precum cerul, albastr i viu colorat!
i cum povesteau ei, florile rdeau n adnca libertate adus de copaci, care legnau fiul
cel mic al Primverii. i pierdeai ochii n cristalinul cer care arunca spre pmnt lacrimi
prefcute n diamante ce loveau bobocii. Rutele ddeau din aripi i o vedeau pe zna lor n
oglinda lacului. Stolurile rndunelelor fceau o inimioar n nalta bolt a cerului. Te minunai
vznd urii cu ursuleii lor dansnd pe pajitea cea proaspt. Fericirea a intrat n natur, dnd
ce e mai bun din ea. Fetele sreau cu courile n mini, lund cte o floare de argint ce are
tulpina lung i verde. Nu tiai unde s te uii: n grdina dungat, n pdurea de smarald, sau la
Primvar.
Cldura a pus stpnire peste sat, la fel ca i vietatea. Pe cmp oamenii lucrau cu
gndurile limpezite i mncau n aer liber. Era un vis. Fluturii se aezau pe florile din care
albinele scoteau polen. Se ntlneau i discutau despre ce au vzut n nlimi.
Toat lumea cnta, dar greierele nu. A ieit din cas i a auzit cntecul de primvar:
Primvar, ai venit,
Cu fericire cu tot ai sosit,
-Mor, mor, mor i au, au, au
S mergem la cmp acu
-Cip-cirip, i cra, cra, cra,
Acum e doar ziua ta.
Suprat c au nceput cntecul fr el, greierele a spus:
-Urs, pasre, cioar rea,
Cntecul acesta e invenia mea!
Nu l furai,
C m suprai!
Primvara, cu un glas subire,
i-a cerut iertare printr-o poezie.
Greierele mpcat, n-a mai plecat.
i, dac primvara pleca
Greierele tare se supra.
SFRIT

Dulce primavara
A venit primavara.natura s-a trezit la viat:zumzetul harnicelor albine se
aude in tot satul,iarba a prins colt fraged si nou,s-a dus zapada alb,cea
dinti randunic,venita de departe,taie albastrul cerului ca o sageata,copacii
sunt in floare, mierla fluier n zvoi,noaptea a scazut,ziua a crescut,campul
a inverzit,zboara gandacei de tot neamul, peste tot flori , verdea, pomi n
floare, zumzet de albine, ciripit de psrele,mieii se joaca pe campul
verde.toate aceste sunt semne ca fiica cea mai tanara si mai frumoasa a
sosoit si la noi.
Pentru ca mingea de aur isi arunca razele pe pamant,eu am plecat sa ma
joc.cand ziua este lunga,blanda munca este in toi,in gradini s-au insamantat
legumele,verdeturile.plapanzii ghiocei isi scot clopoteii de subzapada si
vestesc primavara.eu am trecut pe la bunica sa o intreb ce face si daca are
nevoie de ceva.ea era in gradina,insamanta.mi-a spus ca pot sa o ajut sa
insamanteze verdeturile ramase.dulcele vant de primavara adie bland iar
furnicele harnice lucreaza toata ziua umblan prin lunga gradina a bunicii.am
ajutat-o cu placere si m-a rasplatit dandu-mi cativa ghiocei.primavara este
un anotimp cu multa miscare.mergand, crbuul de aram s-a oprit pe
umr,eu l-am luat si l-am aruncat in sus pentru a zbura.totul este atat de
frumos!am mers cu prietena mea pe o campie inverzita unde pmntul era
umed i negru.albinele cautau nectar zburand din floare in floare.noi
povesteam cum ne merge la scoala. Picturile de rou dulce care-n umbr
scnteiaz s-au i
mbibat in pamant.pe seara am plecat acasa fericita ca am petrecut o zi de
primavara impreuna cu prietenii mei si ca in ziua urmatoare o sa ma duc la
scoala.
Chiar daca nu este anotimpul meu preferat mie imi place si primavara
fiindca intreaga natura se trezeste la viata,gandaceii umbla dupa
mancare,primavara scoate ursul din barlog. ct frumusee, ct via i
veselie peste tot locul!

Compunere - Ghiocei, grdin, primvar - A

sosit primvara!
Soarele cald mngie natura cu razele sale luminoase. Stratul de zpad a
disprut aproape complet din grdin. Ici-colo apar petice de pmnt umed. Mici
firioare de verdea scot capul la lumin i se mbat cu razele blnde ale

soarelui de martie. Din iarba presrat pe alocuri, un ghiocel face ochii mari. S-a
trezit din lunga hibernare i se uit la cerul senin. Privete n jur buimcit de
somn, iar apoi i desface clopoelul ginga i alb. Tulpinia verde i tremur uor
n adierea vntului, dar se bucur de fiecare gur de aer proaspt pe care o
respir. Ghiocelul privete n ochi soarele strlucitor, iar soarele i rspunde cu
sclipiri sidefii. Bucuros c prietenul su soarele este afectuos, ghiocelul i strig
fraii. Ca la un semn grdina se umple de ghiocei mici abia nflorii. Acetia cresc
vznd cu ochii, clcnd n picioare i ultimele pete de zpad. Brusc, grdina
devine vesel i zmbete la vederea mulimii de ghiocei. Acetia se prind ntrun dans de lumin i culoare i cnt n cor, plini de via, c a venit primvara.
Anunul venirii primverii este auzit de toat grdina, care se trezete la via.
Aceasta mulumete ghioceilor c au dat semnalul venirii primverii i se pune
pe nverzit fiecare copac, tuf i alte plante.