Sunteți pe pagina 1din 11

Originile si evolutia limbii romane

Limba romana a luat nastere in urma unui process indelungat odata cu formarea
poporului roman. In contextual colonizrarii Daciei de catre romani se poate vorbi de
interferatii reciproce intre cele 2 componente ale civilizatiei daco-romane.
Ocupatia romana a durat 165 de ani pana in anul 271 cand imperiul roman si-a
retras armata din acest teritoriu.
In aceasta perioada, a luat nastere populatia daco-romana rezultata din
convietuirea populatiei autorului cu populatia cuceritorilor romani.
Asimilarea culturii romane de catre autohtoni se explica prin nivelul mai ridicat al
culturii si civilizatiei romane prin calitatea de cuceritori ai romanilor dar si prin fapte ca
asimilarea limbii pe care o vorbeau acestia era o necessitate vitala fiind si limba vorbita
in administratie.
Def: Limba romana este limba Latina vorbita neintrerupt in partile
dunarene din momentul patrunderii limbii latine in aceste teritorii pana astazi.
Ca si celelalte limbi romanice:Franceza, Spaniola, Italiana, Portugheza, Catalana,
Provensala, Dalmata.
Limba romana are la baza Latina vulgara.
In comparative cu Latina clasica, in Latina vulgara sunt simplificate toate
componentele astfel la nivel fonetic se pastreaza cele 5 vocale, insa nu mai exista
deosebiri intre vocala a lung(a-) si a scurt (a\/) iar vocalele a si asunt specifice limbii
romane.
La nivelul morfologic s-au pastrat: comparatia adjecivelor, declinarea
substantivelor(cu precizarea ca s-au simplificat -> din 5 in 3); cazurile substantivelor;
conjucarea verbelor.
Lexicul este redus deoarece masele populare necultivate aveau un vocabulary
sarac. Astfel cuvintele pe care limba romana le-a pastrat din Latina sunt: nume de
rudeine; anotimpurile; nume de plante.

Academicianul Alexandru Graul reprezinta un procent de 60% al termenilor
transmisi din Latina in limba romana.
Dintre toate componentele limbii, vocabularul este cel mai deschis influentelor
astfel influenta slava este una dintre cele mai importante atat sub aspect cantitativ cat si
calitativ.
Triburile slave s-au asezat in Dacia in a II-a juamate a secolului VII, intrand in
contacty cu populatia in curs de romanizare
Ex:gard, groapa, haina, hrana, ograda, prieten, a iubi.
Influenta maghiara s-a manifestat in secolul X: aprod, belsug, a chinui.
Influenta greaca: teatru, simfonie, dascal, fila, ipsos, etc.
In intregul lexic de origine greaca sunt aproximative 2%.
Influenta turca: - Intr-o perioada de 5 veacuri, limba romana a asimilat foarte
multe cuvinte: cafea, ciubuc, ciorba, sarma, basma, zambila, lalea.
Influenta germana: stranut, bulz, cartof, halba, sunca.


Dialectele limbii romane

Datorita modificarilor la care a fost supusa limba Romana datorita secolelor, ea s-
a ramificat territorial astfel ca romana este vorbita astazi in unele teritorii din sudul
Dunarii.
Dialectul care se vorbea pe teritoriul romaniei se numea daco-roman.
Dialectul din nordul Greciei meglenoroman
Dialectul din marea Adriatica istroroman.


Substratul Dacic

-limba autohtona parasita de o populatie in urma cuceririi de un popor al carui
limba I se impune prin superioritatea civilizatiei.
Si-a impus civilizatia superioara in tot spatial European, iar limbile vorbite de cei
cuceriti au fost incet-incet abandonate.
Vocabularul contine cea mai consistenta parte a nasterii dace.


Scrisurile si tipariturile

Primul document cunoscut, scris in romaneste este o scrisoare datand din anul
1521. Este numita Scrisoarea lui Neacsu din Campulung adresata judelui Brasovului.
Dupa 1521, avem mai multe scrisori, acte de vanzare, de cumparare, testamente,
foi de zestre, etc.
Dupa 1540 apar cartile tiparite, cele mai multe la Brasov. Ele sunt traduceri
religioase din slavona. (Evangheliare, Cazanii, Psaltiri).
Primele tiparituri apartin diaconului Coresi si ucenicilor sai.
Aparitia tipariturilor in limba romana a avut rumari inseminate.
Citindu-le si ascultandu-le, romanii din toate tinuturile au vazut ca toti vorbesc
aceeasi limba desi se aflau imprastiati sub stapaniri straine. Astfel cartea tiparita a intarit
sentimental unitatea poporului.
Alfabetul chirilic folosit de la sfarsitul secolului IX-lea pe teritoriul romanesc, a
fost creat de fratii calugari Chiril si Metodiu


Litteratura Religioasa al secolului XVII-lea

-si din prima jumatate al secolului XVIII-lea a avut un rol decisive in afirmarea
limbii romane literare. Traducerile de carti religioase vor creea momente memoriabile de
Limba Romana.
Varlaam, este cel dintai dintre carturari care a incercat sa introduca limba romana
in biserica.
Opera sac ea mai importanta este cunoscuta sub denumirea de Cazania lui
Varlaam tiparita la Iasi in anul 1643.
Cele peste 100 pagini ale cazaniei reprezinta forma cea mai ingrijita a limbii
romane din prima jumatate a secolului al XVII.
Prin felul in care organizeaza materialul faptic in diverse naratiuni, Varlaam poate
fi considerat cel din tai povestitor al nostrum, cu precursor al lui Neculce si Creanga.
Continuator al lui Varlaam este mitropolitul Dosoftei numit siCtitorul poeziei
lirice romanesti.
Acesta creeaza cel mai important moment de versificatie culta din literature
noastra veche. El scrie Psaltirea in versurisi Viata si petrecerea Sfintilor
Psaltirea in versuri nu reprezinta o simpla transpunere a psalmilor lui David in
limba romana, ci si o prelucrare a lor cautand cuvantul cel mai potrivit pentru
identificarea tuturor resurselor stilistice si expressive ale limbii romane.
Dosoftei inaugureaza o formula poetica foarte apreciata de creatorii
nostrilPsalmulca specie literara distincta care va fi ulterior in atentia poetilor romani:
Alexandur Macedonski, Lucian Blaga, Tudor Arghezi.
Creatia lui Dosoftei a descoperit o modalitate de dialog cu divinitatea prion care
omul incearca sa gaseasca raspunsuri la mai multe intrebari despre conditia sa.
Antim Ivireanul este unul dintre cei mai straluciti reprezentanti ai oratoriei
religioase la noi. Prin predicile sale numite didahiise apropie de literature.
In cele 28 de predici ne demonstreaza ca stapaneste toate elementele discursului
ratorii.
Multe mesaje sunt adevarate poeme in proza. De asemenea, Antim Ivireanu
foloseste metafora Luna, stapana marii, interogatia retorica, antiteza, repetitia, dialogul,
enumeratia.


Grigore ureche
Formarea constiintei istorice

Descendent al unei familii boieresti atestata la inceputul secolului Xv-lea, Grigore
Ureche este fiul vornicului Nestor Ureche, mare boier moldovean care obtinuse cetatenia
Polona.
Cronicarul studiaza la una din scolile cu profil umanist din limba Latina.
Eruditia devine pentru Grigore Ureche un ideal egalabil vitejiei.
Letopisetul lui Grigore Ureche nareaza fapte din istoria Moldovei de la 1359 pana
la domnia lui Aron Voda 1594 si nu pana in zilele lui asa cum arata cronicarul ca avea de
gand.
In prefata de la Letopisetul Tarii Moldovei, autorul subliniaza faptul ca el si-a
expus ideile despre istorie.
Primele capitole constituie o prezentare a originii si particularitatilor entice ale
Moldovenilor.
Grigore Ureche incearca sa argumenteze descendentia Latina a MAramuresenilor
lui Dragos, dar adduce date importante si despre alte evenimente.
Inainte de a incepe evocarea epocii de decline a Moldovei, autorul face o ampla
paranteza cuprinzand informatii si aprecieri personale despre tarile si popoarele
mentionate.
Ultima parte a cronicii inregistreaza decaderea progresiva a tarii.
Ca istoric, Grigore Ureche are intentia de a descoperi si a transmite adevarul.
Cronica lui a fost scrisa cu scopul de a educa generatile viitoare.
Letopisetul este si o opera cu virtuti literale, exceptand cateva parti.
Modul principal de expunere este naratiunea simpla, cu putine amanunte.
In realizarea portretellor, autorul foloseste insiurirea de trasaturi esentiale care duc
la crearea unei adevarate tipologii umane.
Cronicarul realizeaza primul portret literal al lui Stefan cel Mare.
In literature noastra moderna, influenta letopisetului s-a manifestat mai cu seama
asupra lui: Costache Negruzzi, Mihail Sadoveanu, Vasile Alecsandri, Barbu Stefanescu
Delavrancea.

Portretul lui Stefan cel Mare

Fost-au acest Stefan Voda un om nu mare de stat, manios si de graba a varsa
sange nevinovat; de multe ori la ospete omorau fara gudet. Amintrelea era om intrec la
fire, nelenesu, si lucrul sau il stia a-l acoperi; si unde nu gandeai, acolo il aflai la lucruri
de razboaie mester; unde era nevoie, insusi se varaia, ca vazandu-l ai sai, san u
indoropteze si pentru aceia rarur razboiu de nu biruia. Si unde-l biruia alti, nu pierdeau
nadejdea ca stiindu-se cazut gios se radical deasupra biruitorilor.

Grigore ureche surprinde dublaa calitate a omului ca om si domnitor cuprinzand
astfel trasaturile fizice si morale.
Stilul este concis, constructiile arhaice si populare contureaza o figura de erou
legendary cu exemple de urmat.
In texzt apar multe fonetisme: gandiai, se radical, etc. SUnt in mare parte din
limba secolului al XVII-lea. Autorul incepe relatarea cu o forma verbala inverse(fostau)
ce are valente stilistice si datorita faptului ca se foloseste plurarul pentru singular.
Anjectivul demonstrative cestuunicizeaza eroul prezentat.
Cronicarul este un adevarat maestro in folosirea negatiilor m nu mare de
statuaratand statura mijlocie a domnitorului.
Portretul fizic este succinct accentuandu-se mai mult latura morala a voievodului.
Epitetul sugereaza spiritual justitiar si chiar impulsivitatea domnitorului.
Adverbul adminterea este deosebit de plastic ducandu-ne cu ganduyl la alte
lucruri importante realizate de domnitor in situatii diferite.
Talentul de mare strateg reiese din sintagma la lucruri re razboaie mester mare
Grigore ureche a sesizat ca succesul acestui domnitor a stat in primul rand in
puterea exemplului.
Strategia, diplomatia si genialitatea lui Stefan cel Mare sunt reliefate succinct, dar
fara un stil incarcat.
Stefan este ingropat la tara, el fiind tipul voievodului exemplar si pentru ca
permanent a fost legat de tara.





Miron Costin(1633-1691)

-a invatat la scolile umaniste din Polonia si este cel ami erudite cronicar.
Principalele lucrari sunt Letopisetul Tarii Molfovei(il continua pe al lui G.
Ureche), apoi lucrarea De neamul moldovenilor in care se demonstreaza originea
Latina a romanilor si Viata lumii un poem filosofic structurat pe tema Fortua
labilis.
In Letopisetul Tarii Moldovei, M. Costin continua ideile formulate de G. Ureche
in legatura cu etnogeneza romanilor aducand argumente stiintifice bazate pe autorii antici
si umanisti.
M. Costin a fost primul care ne-a lasat primele notiuni de versificatie si de teorie
literara.
Poemul filosofic Viata Lumiieste un fel de arta poetica a Literaturii Romane.


Ion Neculce

-este cel de-al III-lea cel mai mare cronicare ce consemneaza faptele istorice
dintre anii 1661 si 1743.
Dintre toti cronicarii el a fost cel mai preocupat de traditiile populare si in acest
sens aseaza in fata letopisetului sau O sama de cuvinte, adica un numar de legende
despre voievozi, boieri, ce santu auzite din om in om.
In ceea ce priveste adevarul faptelor evocate in legende, Ion Neculce s-a convins
ca acestea au un temei real, ca nu sunt doar inchipuiri.
Ex; Legenda cu Aprodul Purice sic ea cu Dumbrava rosie.
Cronicarul se manifesta mai putin ca un istoric interesat de autenticitatea
izvoarelor si mai mult ca un artist care scrie el insusi povesti prelucrand fondul legendary
polular.
Pin punct de vedere literal, ceea ce se remarca in primul rand la Ion Neculce este
darul povestirii intalnit atat in legende cat si in Letopiset.
Alaturi de darul povestirii, Neculce are ca nimeni altul darul portretizarii figurilor
istorice.
Personajele istorice sunt eroi de roman, Neculce realizand protretele remarcabile,
unul dintre acestea fiind cel al tarului pentru cel mare, surprins in miscare.
Ion Neculce scrie cam cum se vorbea in moldova vremii sale iar stiul sau este
bogat in pilde, proverbe si expresii tipice.
Impresia de oralitate este paternica, asa ca pe drept cuvant se poate considera ca
pe I. Neculce are originalitate pe care o are Creanga intre proza moderna.
Paremiologia este una dintre caracteristicile stilului popular cultivate mai tarziu de
Negruzzi, Anton Pan.
Ex:pasarea vicleana da singura in bat; Cine sapa groapa altuia, da intransa





Legenda

-este o specie a literaturii populare si culte care apartine atat genului epic, dar si
genului lyric.
Ea tinde sad ea o explicatie genetica unui eveniment din realitate. Legendele pot
fii: Mitologice; Istorice.


Contributia cronicarilor la dezvoltarea culturii romane

1. A istoriei
-Cronicile au pus bazele istoriografiei romanesti.
-Reprezinta contributia documentara cea mai bogata pentru istoria noastra
medievala
-Au transmis urmasilor un numar de idei fundamentale in legatura cu etnogeneza
romanilor
2. Limba romana
-Cronicile reprezinta un nivel superior de folosire a limbii Romane vechi fata de
textele religioase
-Reprezinta o marturie a efortului de transformare a limbii dintr-un mijloc de
comunicare directe intr-unul de creatie si transmitere a cultului.
3.A literaturii Romane
-Cronicile contin primele exercitii de compunere in limba poporului. In ele gasim
forme literare romane originale.
-Valoarea literara rezulta si din participarea autorilor la judecarea oamenilor si a
evenimentelor
-Se constata prezenta unor procedee ale prozei artistice: naratiunea;
caracterizarea; descrierea; portretul.
-Cronicile sunt lucrari fundamentale ale inceputului culturii noastre
-Au contribuit la dezvoltarea istoriografiei si a dezvoltarii limbii si literaturii
Romane.
-Sunt rodul curentului umanist romanesc

Cronica lui I. Neculce consemneaza faptele istorice din 1661-1743. El e preocupat
in special de traditiile populare pe care le dezvaluie cu ajutorul unor legende despre
voievozi ce santu auzite din om in om.










Curente culturale in sec. XVII XVIII

Curentul literar - este o grupare larga de scriitori si opera care se inrudesc prin
numeroase trasaturi commune.
Curentul cultural este un concept mult mai cuprinzator si grupeaza scriitori,
filosofi, savanti inruditi si uniti de o ideologie comuna.

Umanmismul

A fost o miscare culturala a reactiei care a aparut in sec. 14 si 16.
In aceasta perioade, oamenii de cultura redescopereau perfectiunea modelului
authentic precum si capodoperele artistice ale antichitatii.
Cei mai importanti reprezentanti ai umanismului sunt in Italia: Dante; Bocaccio;
Erasus din Rotterdam
La noi, umanismul a aparut mult mai tarziu in sec. 17 si 18 afirmat cu o oarecare
intarziere dar a avut trasaturi proprii ce au individualizat acest current cultural in spatial
romanesc.
Toate initiativele vizau emanciparea omului prin cultura. Printre primii nostrii
umanisti s-au numarat Neagoe Basarab dar si Nicolaus Olahis(??)
In umanismul romanesc, cele mai importante idei au fost originea Latina a limbii
si poporului roman precu si idea unitatii si continuitatii poporului roman.
O alta idee specific umanista a fost aceea a ???? civilizator si moralizator al cartii
tiparite si manuscrise.
Cea mai ipocrita personalitate a fost Dimitrie Cantemir. El a aratat ca originea
Latina a limbii si a poporului roman are o relevanta absoluta daca tinea seama de
adevaratul istoric fundamental pentru ca mai suntem urmasii unui popor care a creat o
cultura si o civilizatie in lume.
D. CAntemir realizeaza o lucrare etnografica despre tara noastra numita
Descriptio Molaviae evocand evenimentele anilor 1703 si 1705.
Umanisttii cautau desavarsirea personalitatii umane. Ei militau pentru eliberarea
spiritului si emanciparea omului astfel : idealul omului eliberat prin cultura de
prejudecati, capabil sa traiasca authentic viata exrimata dand toate domeniile de
activitate: Om de stat, filosof, om de stiinta, artist a devinit idealul umanistilor
O astfel de personalitate a fost la noi Dimintrie Cantemir, iar in Europa (Italia)
Leonardo Davinci.
L. Davinci a fost pictor, sculptor, ganditor, scriitor, se preocupa de problemele
teoretice ale stiintei naturii, de geometrie, fizica, biologiei, anatomiei, geologiei, altacuia
proiecte de urbanistica si arhitectura, concepea inovatii in mecanica, in arta militara si
chiar a incercat sa inchipuie un aparat de zburat.

Iluminismul

In mai multe tari europene, secolul al 18-lea a fost numit secolul luminilor pentru
a se defini specificul unei epoci in care s0a pus accent deosebit pe dezvoltarea si
raspandirea cunostintelor culturale pe idea luminariimaselor.
Iluminismul este un current de candire care tinde sa emancipeze omul din pozitia
rigida din care il fixase filosofia traditionalista.
Acest current este sustinut de ideologii claselor ??? ale societatii de burghezie in
primul rand, de aceea a aparut mai devreme in tarile ni care burghezia a evoluat mai
repede (in Anglia si Franta)
Cativa iluministi Europeni: Voltaire; Diderot; J.J. Rousseau; Kant.
Toate ideile iluministe au culminat cu opera colectiva numita Enciclopedia
Franceza deitata intre anii 1751 si 1780.
Importanta intru cat aceasta se populariza in paginile ei toate descoperirile
stiintifice din perspective rationalista.
Iluminismul a avut cateva trasaturi specifice:
-caracter antifeudal si antidespotic
-spirit rationalist materialist si laic.
Secolul al 18-lea este prin excelenta uns ecol in care s-a afirmat cu putere ratiunea
iar fenomenele vietii au cunoscut o interpretare maturalista crisalizandu-se tendinta de
emancipare de sub puterea religiei.
Cel dintai nucleu illuminist din cultura romana l-a construit Scoala Ardeleana O
miscare a intelectualitatii din Transilvania de la sfarsitul secolului al 18-lea si inceputul
secolului 19.
Scoala Ardeleana a avut ca scop obtinerea egalitatii in drepturi a romanilor din
Transilvania cu celelalte natiuni privilegiate -> Maghiarii, Sasii si Secuii.
Acestea realizasera inca din anul 1437 o intelegere cunsocuta sub numele Unio
Trium Nationum.
In conducerea subjugarii Transilvaniei de catre imperiul Austro-Ungar,
obiectivele scolii Ardelene => din memorial inaintat imparatului Austriei Leopard al II-
lea prin care se cerea recunoasterea romanilor din transilvania ca natiune egala in drepturi
cu celelalte.
Scoala ardeleana urmarea emanciparea si luminarea poporului prin cultura. In
acest scop au fost infiintate aproximativ 300 scoli in limba romana si s-au tiparit foarte
multe lucrari sitorice si filologice.
Reprezentantii de seama a scolii ardelene sunt Samuel Micu, Gh. Sincai, Petru
Maior, I.B. Deleanu.
Lucrarile cele ami representative prin care s-au adus argumente stiintifice in
sustinerea drepturilor romanilor datorita originii vechi si continuitatiilor pe teritoriul
daciei sunt:
Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor de Samuel Micu
Hronica romanilor si a mai multe neamuri de Gh. Sincai
Istoria pentru inceputurile romanilor in Dachia de Petru MAior

Scoala Ardeleana are in primul rand marele merit de a fii declansat procesul de
modernizare a culturii noastre, inscriindu-se astfel cu toate particularitatile sale in
curentul illuminist European.
Samuel Micu si Gh. Sincaim au scris o gramatica num,ita lementa Lingue Latine
Sire Valahice


Perioada modernista(sec. 19 si inceputul sec 20)

Perioada pasoptista este delimitate conventional intre anii 1830 si 1860.
In acest ???, exponentii de frunte a generatiei pasoptiste, spirite luministe, oameni
de cultura s-au aflat in primele randuri in lupta politica pentu inoirea structurii sociale.
Acum se pune un accent deosebit pe dezvoltarea valorilor mostenite si cele ale
culturii universale.
Se poate afirma ca o data uc realizarile generatiei pasoptiste s-au pus bazele
renasterii dculturale.
Scriitorii din aceasta vreme au dat viata programului national nascut in anul 1840
de M. Kogalniceanu si revista numita Dacia Literara
Operele literare aparute acum se inscriu in specificul nostrum national, oglindesc
realitatiile tarii fiind sinspirate din trecutul istoric din frumusetile patriei din folclor asa
cum cerea tuturor scriitorilor tarii programul revistei Dacia Literara
Literatura ??? 1848 a realizat un salt calitativ pe plan national trasand primele linii
de character pe traiectoria sincornizarii sale cu literature europeana.
Scriitorii pasoptisti reprezinta prima generatie a literaturii noastre moderne.
Cel dintai care a schitat un program theoretic pentru modernidarea literature
romane a fost Ion Heliade Radulescu. Acesta se impune ca indrumator al culturii fiind un
fregvent sprijinitor in actiunea de ???? a unor scoli, teatre, scoietati literare, etc.
In anul 1829 editeaza primul ziar din Tara Romaneasca intitulat Curierul
Romanesc cu subiectul Curier de ambe sexe din 1837.
In 1828 publica la Sibiu celebra gramatica romaneasca unde propune inlocuirea
unu mare numar de cuvinte slavone, Grecesti, Unguresti considerate urate prin cuvinte de
origine Latina.
Iubire->amare
Brutar->painar
Zapada->nea
x-> cs



Revista Dacia Literara apare la 30 Ianuarie 1840 la Iasi.
G. Calinescu spunea:Este intaia revista de literature organizata.
Desi are o aparitie scurta(3 numere), cuprinde in paginile ei articole si lucrari
literare semnate de cei mai de seama reprezentanti ai epocii pasoptiste: C.
Negruzzi(Alexandru Lapusneanu); V. Alecsandri(Buchetiera); G. Alexandrescu(Anul
1840).
Introductia la Dacia Literara fixeaza ideile importante in evolutia literaturii
originale.
In raport cu presa existenta, Dacia Literara apare ca o necessitate definindu-se ca
o revista strict literara a scriitorilor din toate provinciile romanesti.
M. Kogalniceanu pledeaza pentru originalitate in literature aprciind ca periculoasa
tendinta catre imitatie care caracterizeaza literature momentului.
Autorul considera ca literature poate reprezenta o treapta catre unirea
principatelor.
In acest sens apare si idealul realizat unei limbi romane commune tuturor
provinciilor.
Revista sustine ca:Romanii sa aiva o limba si o literature comuna pentru toti.
Dacia Literara isi propune sa devina o foaie romaneasca in care sa se
publceproductiile romanesti fie din orice parte a daciei, numai sa fie bune. Vom
critica cartea, iara nu persoana.
Kogalniceanu indica sursele de inspiratie care ar asigura originalitatea anticipand
romantismul romanesc: Istoria, obiceiurile, natura, realitatiile contemporane, etc.
Desi a avut o foarte scurta aparitie, Dacia Literara prin introductie pune temelii
presei ca un profound character literar.
Spiritul Daciei Literare se regaseste in revista Arhiva Romaneasca dar si in
urmatoarea revista din 1844 numita Propasirea.


Dramaturgia

Genul dramatic reprezinta operele literare care au ca mod de expunere dialogul
dar si monologul fiind o modalitate de caracterizare a personajelor.
Operele dramatice sunt scrise pentru a fi jucate pe scena, realizandu-se in acest fel
un contact viu al actorului cu publicul.
Speciile representative ale genului dramatic sunt tragedia, comedia si drama.

Structura textului dramatic
Textul dramatic are o structura specifica fiind impartit in secvente numite acte,
scene, tablouri si canturi.
Actul, ca principala subdiviziune a piesei de teatru cuprinde mai multe
scene(delimitate prin intrarile si iesirile personajelor)
Tabloul este de regula in piesele moderne, echivaleaza cu actul sau scena.
In constructia textului dramatic, absenta povestitorului este sublinita de indicatiile
scenice sau didacalii.
O diferenta esentiala intre literature epica sic ea dramatica, este ca in piesele de
teatru cursivitatea lecturii este impiedata de mai multi factori:- repetarea numelor;
precizarile spatio-temporale; intrarile si iesirile din scena; indicatiile de regie, de mimica,
de gesture, etc.
Personajele in teatrul classic se construiesc anumite tipuri umane dominate de o
singura trasatura de character.
In teatrul modern, vorbirea personajului devine un instruyment al promovarii unei
filozofii.








Comedia

-specie a genului dramatic in proza sau in versuri in care sunt infatisate personaje,
caracterizand moravuri sociale si ce produc umorul.
Formele comicului sunt: umorul, ironia, satira

V. Alecsandri este un fruntas al perioadei pasoptiste care a initiat specii epice,
lirice si dramatice considerand ca trebuie sa deschida o cale noua originala celor care il
vor urma.
Comediile lui Alecsandri reprezinta ciclul chiritelor si ofera o fresca a societatii
romanesti de la mijlocul secolului XIX.
Prin intreaga sa opera, satirizeaza parvenitismul intr-un moment de ascensiune.
Protagonista comediei este o mosiereasa avida de ????. Comicul se degaja din
contrastul permanent existent intre realitate si aspiratiile grandioase ale acesteia.