PARTEA I

Anul 192 (XXXVI) — Nr. 361 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 17 aprilie 2024

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 41 din 30 ianuarie 2024 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1)
teza întâi din Legea contenciosului administrativ
nr. 554/2004 .............................................................. 2–3

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
345. — Ordin al președintelui Autorității Naționale pentru
Protecția Consumatorilor privind aprobarea tarifului
pentru prestarea unor servicii de către personalul
Direcției metale prețioase, pietre prețioase și Proces
Kimberley din cadrul Autorității Naționale pentru
Protecția Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice
și juridice interesate.................................................... 4–9
373. — Ordin al ministrului energiei pentru aprobarea
metodologiei privind evaluarea conformității cu
principiul „Do no significant harm” (DNSH) ................ 10–16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 41
din 30 ianuarie 2024
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) teza întâi
din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Claudia-Margareta Krupenschi — magistrat-asistent-șef
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Loredana Brezeanu.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a prevederilor art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de președintele
Curții de Apel Constanța, prin judecător Marius Cristian Epure,
în Dosarul nr. 1.328/121/2019/a1 al Curții de Apel Galați —
Secția contencios administrativ și fiscal și care constituie
obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.349D/2019.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune
concluzii de respingere, în principal, ca inadmisibilă a excepției,
iar în subsidiar, ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în
materie a Curții Constituționale, respectiv Decizia nr. 235 din
6 aprilie 2017.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
4. Prin Decizia nr. 751 din 18 iulie 2019, pronunțată în
Dosarul nr. 1.328/121/2019/a1, Curtea de Apel Galați — Secția
contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
prevederilor art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004. Excepția de
neconstituționalitate a fost ridicată de președintele Curții de Apel
Constanța, prin judecător Marius Cristian Epure, într-o cauză
privind soluționarea recursului declarat de acesta împotriva unei
sentințe judecătorești prin care Tribunalul Galați a admis cererea
de suspendare a executării Deciziei nr. 15 din 18 ianuarie 2019,
emisă de președintele Curții de Apel Constanța.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se
susține că dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 nu
îndeplinesc standardele de claritate și precizie necesare pentru
a constitui cerință definitorie în raport cu care este stabilită
competența de judecată în primă instanță în materia
contenciosului administrativ.
6. Potrivit art. 96 pct. 1 din Codul de procedură civilă,
competența generală de judecată în primă instanță în materie de
contencios administrativ aparține curții de apel, cu trimitere
specială în această materie, respectiv Legea nr. 554/2004.
7. Or, s-ar fi impus ca textul legal criticat, care stabilește, ca
normă de trimitere, competența partajată de judecată în primă
instanță între curtea de apel și tribunal, să conțină criterii clare
și lipsite de echivoc în ceea ce privește elementul esențial de
diferențiere a competenței, care, în speță, este reprezentat de
cele două atribute alocate emitentului actului administrativ supus
controlului instanței de contencios administrativ. Cele două
atribute constau în caracterul „local” sau „județean” al autorității
publice emitente, fără a se putea deduce clar dacă aceste
noțiuni se referă la sediul autorității, la circumscripția acesteia,
la efectele teritoriale ale actelor emise sau la modul de integrare
a autorității în sistemul constituțional al autorităților publice, prin
care se exercită puterea de stat, fiind astfel încălcat art. 1
alin. (5) din Constituție cu referire la principiul legalității.
8. Astfel, se apreciază că, în măsura în care dispozițiile
art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 ar permite atribuirea
caracterului local sau județean unei componente a
autorității judecătorești, având prin însăși reglementarea
sistematică a Legii fundamentale caracterul de autoritate
centrală, exercitând funcția de înfăptuire a justiției ca serviciu
public național, în mod unitar, s-ar aduce atingere prevederilor
art. 1 alin. (1), art. 120—123 și ale art. 124—130 din Constituție.
9. Curtea de Apel Galați — Secția contencios
administrativ și fiscal apreciază că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care indică
jurisprudența în materie a Curții Constituționale, de exemplu,
Decizia nr. 235 din 6 aprilie 2017, Decizia nr. 614 din
4 noiembrie 2014 sau Decizia nr. 917 din 23 iunie 2009.
10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două
Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului,
pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
neconstituționalitate.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor
de vedere.
C U R T E A,
examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-
raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea contenciosului
administrativ nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 1154 din 7 decembrie 2004, modificate
prin art. I pct. 10 din Legea nr. 212/2018 pentru modificarea și
completarea Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004 și a
altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 658 din 730 iulie 2018, cu următorul conținut
normativ: „(1) Litigiile privind actele administrative emise sau
încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și
cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale,
precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de lei se
soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele
privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile
publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite,
contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai
mari de 3.000.000 de lei se soluționează în fond de secțiile de
contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin
lege organică specială nu se prevede altfel.”
14. Normele constituționale menționate în motivarea
excepției de neconstituționalitate sunt cuprinse în art. 1 alin. (1)
și (5), cu referire la caracterul național al statului român și la
principiul legalității în componenta sa privind exigențele de
calitate a legii, în art. 120—123 din cap. V — Administrația
publică secțiunea a 2-a — Administrația publică locală și în
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024 3

art. 124—130 din cap. VI — Autoritatea judecătorească
secțiunea 1 — Instanțele judecătorești din titlul III.
15. Analizând criticile de neconstituționalitate formulate,
Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată
în cadrul unui recurs declarat de autorul excepției împotriva unei
sentințe civile prin care Tribunalul Galați a admis cererea de
suspendare a executării Deciziei nr. 15 din 18.01.2019, prin care
președintele Curții de Apel Constanța (autorul excepției) a
stabilit diferite aspecte legate de funcționarea instanței. În cursul
judecății la prima instanță, autorul excepției a invocat, în
întâmpinare, excepția de necompetență materială a tribunalului,
considerând că, în discuție fiind legalitatea unui act administrativ
emis de o autoritate centrală — președintele Curții de Apel
Constanța —, se impune competența materială de judecată a
curții de apel, în acord cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 554/2004. Excepția de necompetență materială a fost
respinsă, astfel că, în recurs, autorul a ridicat prezenta excepție
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea
nr. 554/2004.
16. Prin critica de neconstituționalitate prezentată, autorul
excepției formulează, în realitate, apărări față de soluția
nefavorabilă dată de instanța de fond cu privire la excepția de
necompetență materială a tribunalului, anterior invocată de
același autor. Astfel, critica de neconstituționalitate, deși are un
aparent caracter general și impersonal, are în vedere, în
realitate, strict situația litigioasă din cauză, în care sunt
contestate legalitatea și temeinicia unui act emis de președintele
curții de apel — autoritate pe care autorul excepției o consideră
de nivel „central” (și nu „local” sau „județean”) în termenii
dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și care
determină, în opinia sa, competența materială de judecată a
curții de apel, și nu a tribunalului. Arată, în acest sens, că o
entitate din cadrul puterii judecătorești nu poate fi plasată în plan
local sau județean sub aspectul stabilirii competenței materiale
de judecată a actelor pe care aceasta le emite, ci doar la nivel
central, prin prisma funcției de înfăptuire a justiției pe care o
realizează ca serviciu public național. Consideră că dispozițiile
art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 554/2004 sunt
neconstituționale tocmai prin lipsa clarificării acestor aspecte
care sunt definitorii pentru stabilirea competenței materiale de
judecată, astfel cum este partajată între tribunal și curtea de
apel.
17. Or, analizând textul de lege criticat, Curtea constată că
acesta stabilește în mod neechivoc competența de judecată
partajată în materia soluționării cauzelor de contencios
administrativ și fiscal, și anume: competența tribunalului
administrativ-fiscal, în cazul litigiilor care privesc actele
administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale
și județene, precum și în cazul celor care privesc taxe și
impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale
20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
acestora de până la 3.000.000 de lei, și, respectiv, competența
de judecată a curții de apel, în cazul litigiilor referitoare la actele
administrative emise sau încheiate de autoritățile publice
centrale, precum și în cazul celor care privesc taxe și impozite,
contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai
mari de 3.000.000 de lei. Așadar, pentru stabilirea competenței
materiale de judecată în contencios administrativ și fiscal
legiuitorul a stabilit două criterii obiective — criteriul valoric și
criteriul rangului autorității al cărei act se atacă (la nivel
local/județean sau central) — care, cumulate, conduc la
identificarea cu precizie a instanței de judecată competente.
18. Prin natura lor, normele procedurale sunt supuse unui
proces inerent de interpretare și aplicare concretă la
circumstanțele specifice fiecărei cauze în care acestea devin
incidente, operațiuni logico-juridice ce revin însă instanței de
judecată, și nu Curții Constituționale. Verificarea competenței
reprezintă, potrivit art. 131 din Codul de procedură civilă, una
dintre primele obligații stabilite în sarcina judecătorului chiar la
debutul litigiului. La primul termen de judecată la care părțile
sunt legal citate, acesta verifică și stabilește dacă instanța
sesizată este competentă general, material și teritorial să judece
pricina, consemnând în cuprinsul încheierii de ședință temeiurile
de drept pentru care constată competența instanței sesizate.
Conform art. 132 alin. (2) din Codul de procedură civilă,
încheierea prin care instanța se declară competentă poate fi
atacată numai odată cu hotărârea pronunțată în cauză.
19. În cauza de față, competența materială de judecată a fost
tranșată de prima instanță prin respingerea excepției de
necompetență materială, iar în recurs, pârâtul a solicitat atât
admiterea excepției de necompetență materială a primei
instanțe, cât și sesizarea Curții Constituționale cu prezenta
excepție de neconstituționalitate, considerând, în esență, că
interpretarea corectă în speță a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din
Legea nr. 554/2004 atribuie curții de apel, și nu tribunalului,
competența materială de judecată în primă instanță. Or, deși
ambele constituie mijloace de apărare în cursul judecății,
excepția de neconstituționalitate nu se poate confunda cu alte
excepții procesuale, cum este cea a necompetenței materiale, și
nici nu poate fi argumentată în aceeași manieră. O soluție
nefavorabilă pronunțată de instanța de judecată în cursul
soluționării unui litigiu nu se poate converti într-o excepție de
neconstituționalitate pentru simplul motiv al nemulțumirii unei
părți față de interpretarea dată de instanța de judecată unor
texte de lege incidente în cauză. Remediul procesual pentru
astfel de situații constă în formularea căilor legale de atac —
utilizate și în prezenta cauză —, suverane cu privire la modul
de interpretare și aplicare a dispozițiilor normative incidente într-un
anumit litigiu fiind instanțele de judecată prin exercitarea
controlului judecătoresc, și nu Curtea Constituțională prin
soluționarea excepției de neconstituționalitate.

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) teza întâi din Legea
contenciosului administrativ nr. 554/2004, excepție ridicată de președintele Curții de Apel Constanța, prin judecător Marius Cristian
Epure, în Dosarul nr. 1.328/121/2019/a1 al Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Galați — Secția contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 30 ianuarie 2024.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent-șef,
Claudia-Margareta Krupenschi
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR

ORDIN
privind aprobarea tarifului pentru prestarea unor servicii de către personalul
Direcției metale prețioase, pietre prețioase și Proces Kimberley din cadrul Autorității Naționale
pentru Protecția Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice și juridice interesate
Având în vedere prevederile art. 5 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 700/2012 privind organizarea și funcționarea
Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 14 lit. e) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, republicată, cu modificările
și completările ulterioare, și Referatul nr. 761 din 29.02.2024 al Direcției metale prețioase, pietre prețioase și Proces Kimberley,
președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă tariful pentru prestarea unor servicii de
către personalul Direcției metale prețioase, pietre prețioase și
Proces Kimberley din cadrul Autorității Naționale pentru
Protecția Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice și juridice
interesate, prevăzut în anexa care face parte integrantă din
prezentul ordin.
Art. 2. — Tariful stabilit prin prezentul ordin se poate achita cu
ordin de plată, mandat poștal sau prin metode alternative de plată
online puse la dispoziție de Autoritatea Națională pentru Protecția
Consumatorilor, în contul nr. RO31TREZ7005032XXX004173,
deschis la Activitatea de Trezorerie și Contabilitate Publică a
Municipiului București, cod unic de înregistrare 4266502.
Art. 3. — Prevederile prezentului ordin se aplică de către
personalul Direcției metale prețioase, pietre prețioase și Proces
Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor,
Horia-Miron Constantinescu
București, 7 martie 2024.
Nr. 345.
Kimberley și al Direcției generale economice și resurse umane
din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor.
Art. 4. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,
Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Protecția
Consumatorilor nr. 150/2022 privind stabilirea tarifului pentru
prestarea unor servicii de către personalul Direcției metale
prețioase și al Direcției generale laboratoare Larex —
Laboratorul încercări metale prețioase, pietre prețioase și
Proces Kimberley din cadrul Autorității Naționale pentru
Protecția Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice și juridice
interesate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 516 din 25 mai 2022, se abrogă.
Art. 5. — Prezentul ordin intră în vigoare în termen de 10 zile
de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXĂ

CAPITOLUL I
Tarif pentru operațiunile de analiză și marcare a obiectelor și bijuteriilor din metale prețioase
și pentru alte activități conexe
Tariful de analiză și marcare
Nr. Denumirea bijuteriilor sau obiectelor supuse analizei și marcării în funcție Categoria de — lei/obiect —
crt. de numărul de componente analizate complexitate
Aur Argint Platină Paladiu

Obiecte și bijuterii exceptate de la marcare, conform art. 12 alin. (10)

lit. a)—d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000 privind
regimul metalelor prețioase și pietrelor prețioase în România, republicată,
1. I 2,96 1,18 7,11 7,11
cu modificările și completările ulterioare:
— în greutate de până la 2,00 g (inclusiv) pentru argint și paladiu
— în greutate de până la 1,00 g (inclusiv) pentru aur și platină

Obiecte și bijuterii la care se analizează una până la trei componente

(inclusiv) și a căror greutate depășește 2,00 g pentru argint și paladiu,
respectiv 1,00 g pentru aur și platină: verighetă, inel, cercel, pandantiv,
buton, brățară simplă (fără sistem de închidere), ac de siguranță, agrafă
de păr, colier simplu (fără sistem de închidere), pieptăn, închizătoare,
2. coupe-papier, jeton, insignă, ornamente diferite (spirală, frunză, buton, II 7,11 2,35 11,85 11,85
bobiță, firet, nasture, fluture, floricică, copcă, mărgea, plăcuță etc.),
tacâmuri (lingură, linguriță, furculiță, cuțit, polonic), paletă, farfurie, sosieră,
scrumieră, solniță, ouar, portșervețele, inel de șervet, capac, clește pentru
zahăr, țigaret, portchei, clopoțel, cățuie, cauc, opaiț, mucarniță, suporturi
diferite, steluță svezda, tavă simplă, vas de mir, disc, mărturie de botez,
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024 5

Tariful de analiză și marcare

Nr. Denumirea bijuteriilor sau obiectelor supuse analizei și marcării în funcție Categoria de — lei/obiect —
crt. de numărul de componente analizate complexitate
Aur Argint Platină Paladiu

baptister, arătător (iad), menorah, cutie pentru mirodenii, pahar cu sau fără
picior, suport pentru coroană, cupă, cană, strecurătoare, toc de scris, pană,
vârf de lance, foarfecă, clește pentru unghii, spatulă, spirtieră, riză de
icoană, cotieră, călimară și altele asemenea
Obiecte și bijuterii la care se analizează 4 (patru) până la 8 (opt)
componente (inclusiv): brățară (gliduri, fantezie, de ceas etc.), medalion,
lanț, lănțișor, broșă, colier (diferite modele), ochelari, monoclu, cataramă,
portpahar, copertă de carte, vază, ceainic, bombonieră, zaharniță, creion
3. mecanic, portțigaret, pipă, tabacheră, apărătoare plasă, casetă, stilou, etui, III 11,85 3,54 16,76 16,76
pudrieră, colan, cordon, breloc, pinten, zăbală, frâu, mâner, ripidă, baston,
cârjă de cult (episcopală, arhierească etc.), coroană, hanuchia, pieptar,
cunună, făraș, suport ulei-oțet, flacon, ramă de tablou, perie, ștampilă,
sigiliu, blazon, stemă nobiliară, bibelou, statuetă și altele asemenea
Obiecte și bijuterii la care se analizează peste 8 (opt) componente (foarte
complexe): brățări cu pandantive multiple nedetașabile, engolpion, tăvi
ornamentale, sfeșnice, geantă din plasă, icoană mică și mare, trusă de
botez, ibric, aplică de perete, trepied, pafta, tablouri metalice, brichetă,
4. scăpărătoare, afumătoare, cutie ornamentală, bidon, candelă, cădelniță, IV 20,74 8,28 24,78 24,78
căldărușă, potir, copaie, panaghiar, diademă, mitră, chivot, policandru,
candelabru, raclă, evanghelie cu încuietoare, catapeteasmă, anaforniță,
coif, sabie, teacă de sabie, placă cu ornamente, samovar, jungher, truse
diferite și altele asemenea
Ceas de mână fără curea, ceas de mână cu curea din alt material (silicon,
5. V 42,70 18,30 48,80 48,80
piele, oțel etc.) fără elemente din metal prețios, ceas de buzunar fără lanț
Ceas de mână cu curea din alt material (silicon, piele, oțel etc.) cu
6. VI 54,90 30,50 61,00 61,00
elemente decorative și/sau sistem de închidere din metal prețios
Ceas de mână cu curea nedetașabilă din metal prețios, ceas de buzunar
7. VII 85,40 36,60 97,60 97,60
cu lanț nedetașabil
8. Obiecte găsite marcate 2,96 1,18 7,11 7,11
Analiza obiectelor confecționate din metal comun sau metal comun
9. 5,94
acoperit cu metal prețios
10. Cântărirea unui obiect 2,35

N O T E:
a) Analiza obiectelor și bijuteriilor din metale prețioase care nu pot fi marcate, altele decât cele încadrate la categoria I de
complexitate, se încadrează la una dintre categoriile de complexitate prevăzute în prezentul capitol.
b) Obiectele și bijuteriile din metale prețioase neenumerate în prezentul capitol se asimilează, de la caz la caz, la una dintre
categoriile de complexitate, în funcție de numărul de componente analizate.
1. Brățara alcătuită din șnur textil și elemente din metal prețios va fi încadrată astfel:
— la categoria I, dacă are o greutate totală mai mică decât cea prevăzută pentru exceptare de la marcare, conform art. 12
alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— la categoria I, dacă producătorul/importatorul face dovada, printr-un raport de producție, respectiv factura fiscală, că
fragmentele/componentele din metal prețios conținute în obiecte sau bijuterii au o greutate totală mai mică decât cea prevăzută
pentru exceptare de la marcare, conform art. 12 alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— la celelalte categorii, în funcție de numărul de componente din metal prețios care se analizează, dacă are o greutate
totală ce depășește greutatea prevăzută pentru exceptare de la marcare, conform art. 12 alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
2. Colierul din diverse materiale (pietre prețioase, pietre ornamentale naturale sau sintetice, sticlă, metal, plastic, textile,
gută etc.) cu elemente din metal prețios se va încadra astfel:
— la categoria I, dacă are o greutate totală mai mică decât cea prevăzută pentru exceptare de la marcare, conform art. 12
alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— la categoria I, dacă producătorul/importatorul face dovada, printr-un raport de producție, respectiv factura fiscală, că
fragmentele/componentele din metal prețios conținute în obiecte sau bijuterii au o greutate totală mai mică decât cea prevăzută
pentru exceptare de la marcare, conform art. 12 alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată,
cu modificările și completările ulterioare;
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024

— la celelalte categorii, în funcție de numărul de componente din metal prețios care se analizează, dacă are o greutate
totală ce depășește greutatea prevăzută pentru exceptare de la marcare, conform art. 12 alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
c) La obiectele din categoriile de complexitate II, III, IV, cu greutate mai mare de 20 (douăzeci) grame la aur/platină și
500 (cinci sute) grame la argint, pentru greutatea până la acest nivel se aplică tarifele categoriei în care se încadrează, iar pentru
ceea ce depășește acest nivel se aplică un tarif suplimentar de 0,78 lei/gram la aur, 1,22 lei/gram la platină și 0,35 lei/gram la argint,
pentru fiecare gram în plus (fracțiunile sub un gram se rotunjesc la gram).
d) Calcularea tarifelor de analiză și marcare se face pentru fiecare obiect în parte, când obiectele se prezintă în perechi,
seturi, loturi, duzini.
e) Pentru marcarea laser a unui obiect, efectuată la solicitarea clientului, se aplică tariful categoriei în care se încadrează
majorat cu 50%.
f) Tarifele de mai sus nu conțin TVA.
g) În cazul obiectelor și bijuteriilor confecționate din metale prețioase diferite, în proporție egală, atunci când se marchează
fiecare metal prețios cu titlul corespunzător, se aplică cumulat tarifele corespunzătoare fiecărui metal prețios în parte.

CAPITOLUL II
Tarif pentru operațiunile de expertizare a obiectelor și bijuteriilor din metale prețioase

Tariful de expertizare
Nr. Denumirea bijuteriilor sau obiectelor supuse expertizării Categoria de — lei/obiect —
crt. în funcție de numărul de componente analizate complexitate
Aur Argint Platină Paladiu
În greutate de până la 2,00 g (inclusiv) pentru argint și paladiu
1. I 5,94 2,35 7,11 7,11
În greutate de până la 1,00 g (inclusiv) pentru aur și platină
Obiecte și bijuterii la care se analizează una până la trei componente
(inclusiv) și a căror greutate depășește 2,00 grame pentru argint și paladiu,
respectiv 1,00 g pentru aur și platină: verighetă, inel, cercel, pandantiv,
buton, brățară simplă (fără sistem de închidere), ac de siguranță, agrafă
de păr, colier simplu (fără sistem de închidere), pieptăn, închizătoare,
coupe-papier, jeton, insignă, ornamente diferite (spirală, frunză, buton,
bobiță, firet, nasture, fluture, floricică, copcă, mărgea, plăcuță etc.),
2. tacâmuri (lingură, linguriță, furculiță, cuțit, polonic), paletă, farfurie, sosieră, II 11,85 5,94 14,21 14,21
scrumieră, solniță, ouar, portșervețele, inel de șervet, capac, clește pentru
zahăr, țigaret, portchei, clopoțel, cățuie, cauc, opaiț, mucarniță, suporturi
diferite, steluță svezda, tavă simplă, vas de mir, disc, mărturie de botez,
baptister, arătător (iad), menorah, cutie pentru mirodenii, pahar cu sau fără
picior, suport pentru coroană, cupă, cană, strecurătoare, toc de scris, pană,
vârf de lance, foarfecă, clește pentru unghii, spatulă, spirtieră, riză de
icoană, cotieră, călimară și altele asemenea
Obiecte și bijuterii la care se analizează 4 (patru) până la 8 (opt)
componente (inclusiv): brățară (gliduri, fantezie, de ceas etc.), medalion,
lanț, lănțișor, broșă, colier (diferite modele), ochelari, monoclu, cataramă,
portpahar, copertă de carte, vază, ceainic, bombonieră, zaharniță, creion
3. mecanic, portțigaret, pipă, tabacheră, apărătoare plasă, casetă, stilou, etui, III 17,78 10,64 19,00 19,00
pudrieră, colan, cordon, breloc, pinten, zăbală, frâu, mâner, ripidă, baston,
cârjă de cult (episcopală, arhierească etc.), coroană, hanuchia, pieptar,
cunună, făraș, suport ulei-oțet, flacon, ramă de tablou, perie, ștampilă,
sigiliu, blazon, stemă nobiliară, bibelou, statuetă și altele asemenea
Obiecte și bijuterii la care se analizează peste 8 (opt) componente (foarte
complexe): brățări cu pandantive multiple nedetașabile, engolpion, tăvi
ornamentale, sfeșnice, geantă din plasă, icoană mică și mare, trusă de
botez, ibric, aplică de perete, trepied, pafta, tablouri metalice, brichetă,
4. scăpărătoare, afumătoare, cutie ornamentală, bidon, candelă, cădelniță, IV 29,22 14,21 28,44 28,44
căldărușă, potir, copaie, panaghiar, diademă, mitră, chivot, policandru,
candelabru, raclă, evanghelie cu încuietoare, catapeteasmă, anaforniță,
coif, sabie, teacă de sabie, placă cu ornamente, samovar, jungher, truse
diferite și altele asemenea
Ceas de mână fără curea, ceas de mână cu curea din alt material (silicon,
5. V 58,56 29,28 58,56 58,56
piele, oțel, etc.) fără elemente din metal prețios, ceas de buzunar fără lanț
Ceas de mână cu curea din alt material (silicon, piele, oțel etc.) cu
6. VI 70,76 41,48 70,76 70,76
elemente decorative și/sau sistem de închidere din metal prețios
Ceas de mână cu curea nedetașabilă din metal prețios, ceas de buzunar
7. VII 117,12 58,56 117,12 117,12
cu lanț nedetașabil
8. Monede, medalii, decorații, ordine, plachete 10,64 9,47 19,00 19,00
9. Fragmente de obiecte și bijuterii confecționate din metale prețioase 2,96 1,55 4,75 4,75
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024 7

Tariful de expertizare
Nr. Denumirea bijuteriilor sau obiectelor supuse expertizării Categoria de — lei/obiect —
crt. în funcție de numărul de componente analizate complexitate
Aur Argint Platină Paladiu
Obiecte confecționate din metal comun sau metal comun acoperit cu
10. 5,94
metal prețios
11. Cântărirea unui obiect 2,35
N O T E:
a) Obiectele și bijuteriile din metale prețioase neenumerate în prezentul capitol se asimilează, de la caz la caz, la una dintre
categoriile de complexitate, în funcție de numărul de componente analizate.
1. Brățara alcătuită din șnur textil și elemente din metal prețios va fi încadrată astfel:
— la categoria I, dacă are o greutate totală mai mică decât cea prevăzută pentru exceptare de la marcare, conform art. 12
alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— la categoria I, dacă producătorul/importatorul face dovada, printr-un raport de producție, respectiv factura fiscală, că
fragmentele/componentele din metal prețios conținute în obiecte sau bijuterii au o greutate totală mai mică decât cea prevăzută
pentru exceptare de la marcare, conform art. 12 alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000,
republicată, cu modificările și completările ulterioare.
— la celelalte categorii, în funcție de numărul de componente din metal prețios care se analizează, dacă are o greutate
totală ce depășește greutatea prevăzută pentru exceptare de la marcare, conform art. 12 alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
2. Colierul din diverse materiale (pietre prețioase, pietre ornamentale naturale sau sintetice, sticlă, metal, plastic, textile,
gută etc.) cu elemente din metal prețios se va încadra astfel:
— la categoria I, dacă are o greutate totală mai mică decât cea prevăzută pentru exceptare de la marcare, conform art. 12
alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— la categoria I, dacă producătorul/importatorul face dovada, printr-un raport de producție, respectiv factura fiscală, că
fragmentele/componentele din metal prețios conținute în obiecte sau bijuterii au o greutate totală mai mică decât cea prevăzută
pentru exceptare de la marcare, conform art. 12 alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 190/2000,
republicată, cu modificările și completările ulterioare;
— la celelalte categorii, în funcție de numărul de componente din metal prețios care se analizează, dacă are o greutate
totală ce depășește greutatea prevăzută pentru exceptare de la marcare, conform art. 12 alin. (10) lit. a)—d) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 190/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare
b) În cazul obiectelor și bijuteriilor confecționate din metale prețioase diferite, în proporție egală, se aplică cumulat tarifele
corespunzătoare fiecărui metal prețios în parte.
c) Tarifarea expertizelor pietrelor, libere sau montate în bijuterii, precum și a topirilor și a analizelor chimice se face separat,
potrivit dispozițiilor legale în vigoare.
d) Tarifele percepute pentru expertizele tehnice întocmite pentru unitățile Trezoreriei Statului și altele asemenea și
rapoartele de expertiză tehnică întocmite pentru Ministerul Justiției, notariate, cabinete de avocatură și altele asemenea, Ministerul
Afacerilor Interne, Ministerul Public, Direcția Generală a Vămilor, precum și pentru persoane fizice se calculează în funcție de
timpul alocat operațiunii de expertizare, respectiv la 24,68 lei/sfert de oră.
e) Timpul alocat expertizării mai mic de un sfert de oră se rotunjește la un sfert de oră.
f) Pentru tarifele prevăzute în prezentul capitol nu se percepe TVA.

CAPITOLUL III
Tarif perceput pentru expertizele diamantelor și ale altor pietre prețioase, libere sau montate în bijuterii
DIAMANTE (Expertiză cantitativă*)
Greutate Tarif
(ct) — lei/buc. —
0,005—0,09 5,94
0,10—0,25 8,89
DIAMANTE (Expertiză calitativă**)
Greutate Tarif
(ct) — lei/buc. —
0,10—0,19 14,81
0,20—0,29 23,68
0,30—0,39 35,53
0,40—0,59 74,05
0,60—0,79 103,68
0,80—0,99 133,30
1,00—2,00 177,73
N O T Ă:
Pentru diamantele de peste 2,00 ct, tariful expertizei este de 19,72 lei pentru fiecare 0,50 ct sau fracție de 0,50 ct în plus
față de tariful aferent diamantelor de 2,00 ct.
*) Expertiza cantitativă cuprinde determinări sumare referitoare la forma de tăiere și masa diamantelor. Pentru diamantele sub 0,10 ct se realizează numai
expertize cantitative.
**) Expertiza calitativă cuprinde determinările expertizei cantitative (forma de tăiere și masă) și culoarea (conform scalei internaționale, exprimată în litere
de la D la Z și Z+), claritatea, fluorescența în lumină ultravioletă (unde lungi — LW și unde scurte — SW). Pentru diamantele peste 0,25 ct se realizează numai
expertize calitative. Pentru diamantele între 0,10 și 0,25 ct se pot realiza expertize cantitative sau calitative, la solicitarea clientului.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024

Pietre prețioase colorate (rubine, safire, smaralde)

Greutate Tarif
(ct) — lei/buc. —
0,01—0,09 5,94
0,10—0,24 8,89
0,25—0,34 11,85
0,35—0,49 14,81
0,50—0,79 20,74
0,80—0,99 29,61
1,00—3,00 88,88
N O T Ă:
Pentru pietrele de peste 3,00 ct, tariful expertizei este de 19,75 lei pentru fiecare 1,00 ct sau fracție de 1,00 ct în plus față
de tariful aferent pietrelor de 3,00 ct.

CAPITOLUL IV
Tarif perceput pentru expertizele perlelor naturale și ale celor de cultură, libere sau montate în bijuterii
Greutate Tarif
(ct) — lei/buc. —
0,01—2,49 2,96
2,50—6,99 5,94
7,00—11,99 8,89
12,00—19,99 14,81
20,00—30,00 23,68
N O T Ă:
Pentru perlele de peste 30,00 ct, tariful expertizei este de 5,95 lei pentru fiecare 2,50 ct sau fracție de 2,50 ct în plus față
de tariful aferent perlelor de 30,00 ct.

CAPITOLUL V
Tarif perceput pentru expertizarea pietrelor care nu fac parte din categoria pietrelor prețioase,
sintetice și ale imitațiilor de pietre, libere sau montate în bijuterii
Greutate Tarif
(g) — lei/buc. —
Orice greutate 6,60
Tarif de curățare a pietrelor montate în bijuterii sau a pietrelor libere: 8,30 lei/obiect sau piatră liberă
N O T E:
a) Tariful perceput pentru expertizele tehnice întocmite pentru unitățile Trezoreriei Statului și altele asemenea și rapoartele
de expertiză tehnică întocmite pentru Ministerul Justiției, notariate, cabinete de avocatură și altele asemenea, Ministerul Afacerilor
Interne, Ministerul Public, Direcția Generală a Vămilor, precum și pentru persoane fizice se calculează în funcție de timpul alocat
operațiunii de expertizare, respectiv la 24,68 lei/sfert de oră.
b) Timpul alocat expertizării mai mic de un sfert de oră se rotunjește la un sfert de oră.
c) Pentru tarifele prevăzute în acest capitol nu se percepe TVA.

CAPITOLUL VI
Tarif pentru expertizarea pietrelor prețioase libere în loturi
1. Pentru expertizarea pietrelor prețioase libere în loturi se va percepe un tarif de 59,24 lei pentru fiecare 50,00 carate sau
fracție din 50,00 carate.
2. Pentru emiterea și validarea certificatului comunitar pentru Procesul Kimberley, în condițiile prevăzute la art. 10 din
Hotărârea Guvernului nr. 1.856/2006 pentru aplicarea sistemului de certificare pentru Procesul Kimberley privind comerțul
internațional cu diamante brute, se percepe un tarif de 52,11 lei pentru fiecare certificat.
3. Pentru expertizarea pietrelor prețioase libere prelucrate, introduse în România în vederea reșlefuirii sau sortării, se va
percepe un tarif de 39,47 lei pentru fiecare 50,00 carate sau fracție din 50,00 carate.
4. Pentru expertizarea și sigilarea la scoaterea din țară a pietrelor prețioase, introduse în România în vederea reșlefuirii
sau sortării, nu se percep taxe.
N O T E:
a) Prin reșlefuire se înțelege orice reprelucrare a pietrelor prețioase prelucrate, cu pierderi tehnologice de peste 5% din
greutatea totală a seriei reșlefuite.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024 9

b) Prin sortare se înțelege alegerea pietrelor prețioase prelucrate și repartizarea lor pe categorii de calitate în funcție de
greutatea exprimată în carate, culoare, tăietură și claritate, inclusiv corectarea prin rectificare a unora dintre acestea, pentru încadrarea
lor într-o anumită categorie de calitate, cu pierderi tehnologice de corectare de până la 5% din greutatea totală a seriei sortate.
c) În buletinul de analiză pentru scoaterea din țară a pietrelor prețioase introduse în țară în vederea reșlefuirii sau sortării
se va face trimitere la buletinul/buletinele de analiză întocmit/întocmite la introducerea în țară a acestora.
d) Pentru tariful aferent expertizării pietrelor prețioase libere în loturi nu se percepe TVA.

CAPITOLUL VII
Tarif perceput pentru gravarea cu laser a diamantelor libere
Greutate Tarif
(ct) — lei/buc. —
0,30—0,59 50,00
0,60—0,99 75,00
1,00—2,00 100,00

N O T Ă:
Pentru pietrele prețioase de peste 2,00 ct, tariful expertizei este de 25,00 lei pentru fiecare 0,50 ct sau fracție de 0,50 ct
în plus față de tariful aferent diamantelor de 2,00 ct.
Pentru tarifele prevăzute în acest capitol nu se percepe TVA.

CAPITOLUL VIII
Tarif pentru prestarea unor servicii de către personalul Laboratorului încercări metale prețioase
din cadrul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, la cererea persoanelor fizice și juridice interesate
I. Tarif pentru analize fizico-chimice
Nr. Tariful aplicabil Tariful aplicabil
Tipul analizei
crt. operatorilor economici persoanelor fizice

Analiză aur:
1. — aur fin 400,83 lei/analiză 201,39 lei/analiză
— aur brut — docimazie 355,41 lei/analiză 177,69 lei/analiză

Analiză argint:
2. — pe cale de foc (cupelație) 134,30 lei/analiză 67,11 lei/analiză
— metoda potențiometrică 213,23 lei/analiză 106,64 lei/analiză

Analiză spectrală a metalelor prețioase: argint, aur,

3. 235,29 lei/analiză 120,43 lei/analiză
platină, paladiu

II. Tarif pentru topirile de omogenizare a metalelor prețioase

Tariful aplicabil

— lei —

Șarje până la 50 de grame inclusiv — 94,79 lei/șarjă

III. Tarif pentru prepararea de reactivi utilizați în analizele la piatră ale obiectelor și bijuteriilor confecționate din metale prețioase

Tariful aplicabil
Nr. crt. Metalul
— lei —
1. Aur 173,76 lei/litru

IV. Tarifele de la pct. I, II și III nu conțin TVA.

CAPITOLUL IX
Tarif pentru înregistrarea mărcilor de responsabilitate la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor
Pentru fiecare marcă de responsabilitate înregistrată la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor se percepe
un tarif de 114,91 lei.
Pentru tariful de înregistrare a mărcilor de responsabilitate nu se percepe TVA.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024

MINISTERUL ENERGIEI

ORDIN
pentru aprobarea metodologiei privind evaluarea conformității cu principiul
„Do no significant harm” (DNSH)
Ținând cont de Obligația asumată prin Planul național de redresare și reziliență — componenta C.6 Energie, jalonul 127
(reforma R5), care prevede eliminarea obstacolelor din calea contractelor de performanță energetică,
având în vedere prevederile:
— art. 2 alin. (2) și (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 119/2023 privind reglementarea standardelor pentru
instrumentele financiare ecologice dedicate sprijinirii măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în industrie, precum și pentru
modificarea Legii nr. 121/2014 privind eficiența energetică;
— Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare
și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de
redresare și reziliență, aprobată prin Legea nr. 230/2021, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea
fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență
necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Energiei, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul energiei emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă metodologia privind evaluarea Art. 2. — Structura de specialitate în domeniul eficienței
conformității cu principiul „Do no significant harm” (DNSH), energetice va duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezentul Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
ordin. României, Partea I.

Ministrul energiei,
Sebastian-Ioan Burduja

București, 8 aprilie 2024.

Nr. 373.

ANEXĂ

METODOLOGIE
privind evaluarea conformității cu principiul „Do no significant harm” (DNSH) în cadrul instrumentelor financiare
ecologice dedicate sprijinirii măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în industrie

1. Preambul d) articolul 13 — Contribuția substanțială la tranziția către o

Prezenta metodologie are drept scop asigurarea respectării
principiului „Do no significant harm”/„a nu prejudicia în mod
semnificativ” (DNSH) și al „imunizării la schimbările climatice”
pentru măsura privind activitățile economice pentru care se
solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice
dedicate măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în
industrie, denumită măsură în cele ce urmează.
2. Cadrul legislativ și documente conexe
La elaborarea prezentei metodologii s-au avut în vedere:
I. Prevederile Regulamentului (UE) 852/2020 al
Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui
cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a
Regulamentului (UE) 2019/2.088, modificat, respectiv:
a) articolul 10 — Contribuția substanțială la atenuarea
schimbărilor climatice;
b) articolul 11 — Contribuția substanțială la adaptarea la
schimbările climatice;
c) articolul 12 — Contribuția substanțială la utilizarea durabilă
și la protecția resurselor de apă și a celor marine;
economie circulară;
e) articolul 14 — Contribuția substanțială la prevenirea și
controlul poluării;
f) articolul 15 — Contribuția substanțială la protejarea și
refacerea biodiversității și a ecosistemelor;
g) articolul 17 — Prejudicierea în mod semnificativ a
obiectivelor de mediu.
Astfel:
1. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în
mod semnificativ atenuarea schimbărilor climatice în cazul în
care activitatea respectivă generează emisii semnificative de
gaze cu efect de seră (GES).
2. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în
mod semnificativ adaptarea la schimbările climatice în cazul în
care activitatea respectivă duce la creșterea efectului negativ al
climatului actual și al climatului preconizat în viitor asupra
activității în sine sau asupra persoanelor, asupra naturii sau
asupra activelor.
3. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în
mod semnificativ utilizarea durabilă și protejarea resurselor de
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024
apă și a celor marine în cazul în care activitatea respectivă este
nocivă pentru starea bună sau pentru potențialul ecologic bun al
corpurilor de apă, inclusiv al apelor de suprafață și subterane,
sau pentru starea ecologică bună a apelor marine.
4. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în
mod semnificativ economia circulară, inclusiv prevenirea
generării de deșeuri și reciclarea acestora, în cazul în care
activitatea respectivă duce la ineficiențe semnificative în
utilizarea materialelor sau în utilizarea directă sau indirectă a
resurselor naturale, la o creștere semnificativă a generării, a
incinerării sau a eliminării deșeurilor sau în cazul în care
eliminarea pe termen lung a deșeurilor poate cauza prejudicii
semnificative și pe termen lung mediului.
5. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în
mod semnificativ prevenirea și controlul poluării în cazul în care
activitatea respectivă duce la o creștere semnificativă a emisiilor
de poluanți în aer, apă sau sol.
6. Se consideră că o activitate economică prejudiciază în
mod semnificativ protecția și refacerea biodiversității și a
ecosistemelor în cazul în care activitatea respectivă este nocivă
în mod semnificativ pentru condiția bună și reziliența
ecosistemelor sau nocivă pentru stadiul de conservare a
habitatelor și a speciilor, inclusiv a celor de interes pentru
Uniune.
II. Comunicarea Comisiei 2021/C 373/01 — Orientări tehnice
referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în
perioada 2021—2027
III. Documente conexe
Regulamentul privind taxonomia impune Comisiei să
stabilească o listă a activităților durabile din punctul de vedere
al mediului prin definirea criteriilor tehnice de examinare pentru
fiecare obiectiv de mediu. Aceste criterii sunt stabilite prin
intermediul actelor delegate.
— Actul delegat privind clima [Regulamentul delegat (UE)
2021/2.139] cuprinde criteriile tehnice de examinare pentru
activitățile economice care contribuie substanțial la realizarea
obiectivelor de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare
la schimbările climatice. Se aplică de la 1 ianuarie 2022.
— Actul delegat privind furnizarea de informații
[Regulamentul delegat (UE) 2021/2.178] completează art. 8 din
Regulamentul privind taxonomia. Acesta precizează conținutul,
metodologia și prezentarea informațiilor care trebuie furnizate
de către întreprinderile financiare și nefinanciare cu privire la
proporția activităților durabile din punctul de vedere al mediului
în activitățile lor de afaceri, de investiții sau de creditare. Se
aplică de la 1 ianuarie 2022.
— Actul delegat complementar privind clima [Regulamentul
delegat (UE) 2022/1.214] modifică Regulamentele delegate
(UE) 2021/2.139 și (UE) 2021/2.178, incluzând, în condiții
stricte, activități specifice privind energia nucleară și cea pe bază
de gaz pe lista activităților economice vizate de taxonomia UE.
Pentru informații suplimentare se vor consulta:
— Finanțarea tranziției climatice;
— Metodologia BEI de calcul al amprentei de carbon,
versiunea 11.3, ianuarie 2023;
— Taxonomia UE pentru activități durabile;
— Taxonomy compass — compendiu destinat
solicitantului/beneficiarului final.
IV. Documente legislative relevante (europene și naționale)
pentru obiectivele de mediu
Obiectivul de mediu 1 — Atenuarea schimbărilor climatice
— Directiva (UE) 2018/844 a Parlamentului European și a
Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2010/31/UE
privind performanța energetică a clădirilor și a Directivei
2012/27/UE privind eficiența energetică (JO L 156, 19.06.2018,
p. 75);
11
— Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, cu
modificările și completările ulterioare;
— Planul național integrat în domeniul energiei și
schimbărilor climatice 2021—2030 — PNIESC, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 1.076/2021.
Obiectivul de mediu 2 — Adaptarea la schimbările climatice
— Directiva 2007/60/CE privind evaluarea și gestionarea
riscurilor de inundații (art. 7);
— Strategia națională privind adaptarea la schimbările
climatice pentru perioada 2022—2030 cu perspectiva anului 2050;
— Planul național de acțiune pentru implementarea
Strategiei naționale privind adaptarea la schimbările climatice;
— PNIESC, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 1.076/2021.
Obiectivul de mediu 3 — Utilizarea durabilă și protejarea
resurselor de apă și a celor marine
— Directiva 2000/60/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de
politică comunitară în domeniul apei (JO L 327, 22.12.2000, p. 1);
— Directiva 2006/118/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 12 decembrie 2006 privind protecția apelor
subterane împotriva poluării și a deteriorării (JO L 372,
27.12.2006, p. 19);
— Directiva 2008/105/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 16 decembrie 2008 privind standardele de calitate
a mediului în domeniul apei, de modificare și de abrogare a
Directivelor 82/176/CEE, 83/513/CEE, 84/156/CEE,
84/491/CEE, 86/280/CEE ale Consiliului și de modificare a
Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului
(JO L 348, 24.12.2008, p. 84);
— Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările
ulterioare.
Obiectivul de mediu 4 — Economia circulară
— Directiva 94/62/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 20 decembrie 1994 privind ambalajele și
deșeurile de ambalaje (JO L 365, 31.12.1994, p. 10);
— Directiva 2000/53/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 18 septembrie 2000 privind vehiculele scoase din
uz (JO L 269, 21.10.2000, p. 34);
— Directiva 2006/66/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 6 septembrie 2006 privind bateriile și acumulatorii
și deșeurile de baterii și acumulatori și de abrogare a Directivei
91/157/CEE (JO L 266, 26.09.2006, p. 1);
— Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de
abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3);
— Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru
pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică
aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009,
p. 10);
— Directiva 2011/65/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 8 iunie 2011 privind restricțiile de utilizare a
anumitor substanțe periculoase în echipamentele electrice și
electronice (JO L 174, 1.07.2011, p. 88);
— Directiva 2012/19/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 4 iulie 2012 privind deșeurile de echipamente
electrice și electronice (DEEE) (JO L 197, 24.07.2012, p. 38);
— Directiva (UE) 2015/1.127 de modificare a anexei II la
Directiva 2008/98/CE privind deșeurile;
— Directiva (UE) 2018/851 a Parlamentului European și a
Consiliului din 30 mai 2018 de modificare a Directivei 2008/98/CE
privind deșeurile;
— Directiva (UE) 2018/852 de modificare a Directivei 94/62/CE
privind ambalajele și deșeurile de ambalaje;
— Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidența
gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei cuprinzând
deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase, cu completările
ulterioare;
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024
— Legea nr. 132/2010 privind colectarea selectivă a
deșeurilor în instituțiile publice, cu modificările și completările
ulterioare;
— Legea nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, republicată,
cu modificările și completările ulterioare;
— Legea nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a
ambalajelor și a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și
completările ulterioare;
— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 5/2015 privind
deșeurile de echipamente electrice și electronice, cu modificările
și completările ulterioare;
— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2021 privind
regimul deșeurilor, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 17/2023, cu modificările și completările ulterioare;
— Planul național de gestionare a deșeurilor, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 942/2017.
Obiectivul de mediu 5 — Prevenirea și controlul poluării în
aer, apă sau sol
— Directiva 2008/50/CE privind calitatea aerului înconjurător
și un aer mai curat pentru Europa;
— Directiva (UE) 2016/2.284 a Parlamentului European și a
Consiliului din 14 decembrie 2016 privind reducerea emisiilor
naționale de anumiți poluanți atmosferici, de modificare a
Directivei 2003/35/CE și de abrogare a Directivei 2001/81/CE
(JO L 344, 17.12.2016, p. 1);
— Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea
spațiilor verzi din intravilanul localităților, republicată, cu
modificările și completările ulterioare;
— Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător,
cu modificările ulterioare;
— Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de
accident major în care sunt implicate substanțe periculoase, cu
completările ulterioare.
Obiectivul de mediu 6 — Protecția și restaurarea
biodiversității și a ecosistemelor
— Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind
conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
sălbatică (JO L 206, 22.07.1992, p. 7);
— Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor
sălbatice (JO L 20, 26.01.2010, p. 7);
— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor
naturale, a florei și faunei sălbatice, aprobată cu modificări și
completări prin Legea nr. 49/2011, cu modificările și completările
ulterioare.
3. Context
Sunt necesare evaluarea și asigurarea respectării principiului
DNSH și imunizarea infrastructurii la schimbările climatice, la
nivelul activităților economice pentru care se solicită sprijin sub
forma instrumentelor financiare ecologice dedicate sprijinirii
măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în industrie.
Se analizează și se identifică obiectivele specifice acestor
măsuri și acolo unde este necesar a fi respectată obligativitatea
de a imuniza activitățile economice ce fac obiectul sprijinului
acordat. Astfel, se va verifica dacă măsurile de adaptare și
atenuare au fost implementate de către beneficiari conform
documentației tehnico-economice depuse de aceștia în cadrul
proiectului.
Toate investițiile propuse la nivelul activităților economice
pentru care se solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare
ecologice dedicate măsurilor de îmbunătățire a eficienței
energetice în industrie au în vedere analiza, respectiv evaluarea
DNSH.
Imunizarea la schimbările climatice este un proces care se
integrează în dezvoltarea proiectelor care au o durată de viață
preconizată de cel puțin cinci ani și care prevăd măsuri de
atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, în
conformitate cu Comunicarea Comisiei Europene privind
Orientările tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la
schimbările climatice în perioada 2021—2027.
Evaluarea modului în care cele șase obiective de mediu sunt
îndeplinite de către beneficiarii proiectelor depuse și finanțate
prin această măsură va începe cu o analiză a tipurilor de
activități propuse spre finanțare, a conformității acestora cu:
1. identificarea obiectivelor specifice;
2. verificarea conformității angajamentelor asumate în cadrul
evaluării DNSH;
3. analiza criteriilor de eligibilitate specifice DNSH;
4. măsuri pentru conformitatea cu principiul DNSH.
Criteriile de selecție DNSH introduse în prezenta
metodologie necesită elemente specifice pe care beneficiarii
trebuie să le prezinte și care vor trebui să fie implementate
ulterior.
Astfel, pentru asigurarea respectării principiilor DNSH se
stabilesc două situații:
varianta 1 — când din analiza DNSH rezultă necesitatea
respectării unor măsuri obligatorii de compensare a prejudiciilor
aduse obiectivelor de mediu sau a unor măsuri opționale;
varianta 2 — când din analiza DNSH și a imunizării la
schimbările climatice rezultă că, prin natura investițiilor, nu se
impun măsuri obligatorii.
Se va verifica dacă acestea respectă elementele cerute de
DNSH și criteriile de eligibilitate privind rezistența la schimbările
climatice (dacă este cazul).
4. Evaluarea și analiza respectării principiului DNSH și a
modului în care instrumentele contribuie la îmbunătățirea
eficienței energetice în industrie
Respectarea principiului „de a nu prejudicia semnificativ”
Măsura privind activitățile economice pentru care se solicită
sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice dedicate
măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice în industrie,
denumită în continuare măsură, se califică drept activitate care
contribuie în mod substanțial la 3 din cele 6 obiective de mediu,
conform art. 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al
Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui
cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a
Regulamentului (UE) 2019/2.088.
Prin măsura anterior menționată se propune finanțarea unor
programe de investiții adresate operatorilor economici din industrie,
inclusiv IMM-urilor, în vederea implementării măsurilor de eficiență
energetică propuse în urma auditurilor energetice obligatorii,
inclusiv a instalării sistemelor de telegestiune a consumului de
energie electrică și a calității energiei, a înlocuirii și retehnologizării
echipamentelor și a automatizării sistemelor existente.
Investițiile care vizează creșterea eficienței energetice a
activității economice se vor concentra asupra reducerii
consumului de energie de către operatorii economici industriali,
asupra dezvoltării unor sisteme de digitalizare a contorizării
consumului de energie și a progreselor în materie de eficiență
energetică realizate de către operatorii economici.
Astfel, investițiile pentru creșterea eficienței energetice vor
avea ca impact reducerea emisiilor de GES și combaterea
sărăciei energetice. Efecte pozitive se vor înregistra și la nivel
macroeconomic, asigurând crearea de noi locuri de muncă,
îmbunătățirea calității vieții, precum și reducerea costurilor
sociale.
Măsura privind activitățile economice pentru care se solicită
sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice din
domeniul eficienței energetice în industrie vizează investiții
precum:
1. înlocuirea echipamentelor la nivelul operatorilor economici,
retehnologizarea și modernizarea sistemelor de producție,
sistemelor de contorizare, monitorizare și optimizare a consumului
de energie al operatorilor economici etc.;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024
2. achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de
consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor la
nivelul operatorilor.
Pentru a se asigura că măsura respectă Ghidul tehnic „A nu
prejudicia în mod semnificativ” (2021/C58/01), criteriile de
eligibilitate vor exclude următoarea listă de activități:
(i) activități legate de combustibilii fosili, inclusiv utilizarea
acestora în aval;
(ii) activități în cadrul Sistemului UE de comercializare a
cotelor de emisii (ETS), care realizează emisii
proiectate de gaze cu efect de seră ce nu sunt mai
mici decât valorile de referință relevante;
(iii) activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare
și instalații de tratare mecano-biologică;
(iv) activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor
poate provoca daune mediului. În plus, prin condițiile
de eligibilitate se stabilește faptul că vor fi selectate
doar activitățile care respectă legislația relevantă de
mediu, europeană și națională.
A. Atenuarea schimbărilor climatice
N/A
Justificare:
Având în vedere faptul că măsura sprijină cu un coeficient
de 100% obiectivul privind atenuarea schimbărilor climatice, se
consideră îndeplinit principiul DNSH pentru acest obiectiv de
mediu.
Activitățile măsurii de creștere a eficienței energetice în
industrie sunt complementare și cu măsurile de reforme și
investiții prevăzute în cadrul componentei C.6 — Energie din
Planul național de redresare și reziliență (PNRR) și atingerea
obiectivului prevăzut în acest sens în cadrul Planului
național integrat în domeniul energiei și schimbărilor climatice
2021—2030 (PNIESC), aflat în proces de actualizare.
Implementarea măsurii va avea ca rezultat reducerea
consumului de energie de către operatorii economici industriali,
cu impact asupra reducerii emisiilor de GES.
Activitățile măsurii sunt în linie cu prevederile Directivei
2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din
25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a
Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a
Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE [modificată prin
Directiva (UE) 2018/2.002].
B. Adaptarea la schimbările climatice
Schimbările climatice pot genera o serie de modificări ale
condițiilor meteorologice care ar putea afecta atât activitățile de
proiectare, cât și de instalare/montaj, după caz, iar neadaptarea
la schimbările climatice ar putea determina reducerea siguranței
și creșterea costurilor de exploatare. Astfel, efectele schimbărilor
climatice viitoare reprezintă o provocare semnificativă pentru
activitățile economice pentru care se solicită sprijin sub forma
instrumentelor financiare ecologice dedicate sprijinirii măsurilor
de îmbunătățire a eficienței energetice în industrie.
Având în vedere că activitățile aferente prezentei măsuri
vizează în principal achiziția și instalarea de echipamente/
utilaje/dotări/active necorporale, în principal, în unități de
producție existente, în vederea creșterii eficienței energetice și
a rezilienței în industrie, se estimează că acestea nu vor avea un
impact semnificativ previzibil asupra obiectivului de mediu
privind adaptarea la schimbările climatice, luând în considerare
efectele directe de pe parcursul implementării și efectele primare
indirecte de pe parcursul duratei de viață a investițiilor. Totodată,
soluțiile de adaptare nu vor afecta în mod negativ eforturile de
adaptare sau nivelul de reziliență la riscurile fizice legate de
climă a altor persoane, a naturii, a activelor și a altor activități
economice și vor fi în concordanță cu eforturile de adaptare de
la nivel local.
13
Investițiile pentru care se solicită sprijin sub forma
instrumentelor financiare ecologice dedicate sprijinirii măsurilor
de îmbunătățire a eficienței energetice în industrie vor fi realizate
având în vedere cele mai bune practici cu privire la eficiența
energetică a echipamentelor utilizate și managementul energiei.
C. Utilizarea durabilă și protejarea resurselor de apă și a
celor marine
N/A
Justificare:
Având în vedere că activitățile prezentei măsuri vizează în
principal achiziția și instalarea de echipamente/utilaje/
dotări/active necorporale, în principal, în unități de producție
existente, în vederea creșterii eficienței energetice și a rezilienței
în industrie, se estimează că acestea nu vor avea un impact
semnificativ previzibil asupra obiectivului de mediu privind
utilizarea sustenabilă și protecția apelor și a resurselor marine,
luând în considerare efectele directe de pe parcursul
implementării și efectele primare indirecte de pe parcursul
duratei de viață a investițiilor.
În etapa de execuție a activităților vor fi stabilite și respectate
condiții, astfel încât să se excludă orice posibilitate de apariție a
unor efecte negative asupra factorilor de mediu și, în special,
asupra apei, solului și subsolului, aerului. Implementarea
activităților nu trebuie să implice riscuri de degradare a mediului
legate de păstrarea calității apei sau de accentuarea deficitului
de apă, ținând seama de prevederile Directivei 2000/60/CE
privind stabilirea unui cadru de politică comunitară în domeniul
apei, nefiind afectate starea bună a apelor de suprafață și
subterane și nici potențialul ecologic bun al acestora, așa cum
sunt definite în articolul 2 punctele (22) și (23) din
Regulamentul (UE) 2020/852 („Taxonomy Regulation”).
D. Economia circulară, inclusiv prevenirea și reciclarea
deșeurilor
Se va exclude următoarea listă de activități:
— activități legate de depozitele de deșeuri, incineratoare și
instalații de tratare mecano-biologică, cu precizarea că această
excludere nu se aplică acțiunilor prevăzute de această măsură
în instalațiile dedicate exclusiv tratării deșeurilor periculoase
nereciclabile și în instalațiile existente, în care acțiunile
prevăzute de această măsură au ca scop creșterea eficienței
energetice, captarea gazelor emise, pentru depozitare sau
utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare,
cu condiția ca astfel de acțiuni în cadrul acestei măsuri să nu
aibă ca rezultat o creștere a capacității de procesare a deșeurilor
uzinei/unității sau o prelungire a duratei de viață a instalațiilor,
pentru care se furnizează dovezi la nivelul uzinei/unității;
— activități în care eliminarea pe termen lung a deșeurilor
poate provoca daune mediului, cu precizarea că această
excludere nu se aplică acțiunilor prevăzute de această măsură
în instalațiile de tratare mecanobiologice existente, în care
acțiunile prevăzute de această măsură au ca scop creșterea
eficienței energetice sau reabilitarea/adaptarea la operațiunile
de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea
deșeurilor biologice și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu
condiția ca astfel de acțiuni în cadrul acestei măsuri să nu aibă
ca rezultat o creștere a capacității de procesare a deșeurilor
uzinei/unității sau o prelungire a duratei de viață a acesteia,
pentru care se furnizează dovezi la nivelul uzinei/unității.
Pentru astfel de activități, gestionarea deșeurilor rezultate se
va realiza în linie cu obiectivele de reducere a cantităților de
deșeuri generate și de maximizare a reutilizării și reciclării,
respectiv în linie cu obiectivele din cadrul general de gestionare
a deșeurilor la nivel național — Planul național de gestionare a
deșeurilor (elaborat în baza art. 28 al Directivei 2008/98/CE
privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive, cu
modificările ulterioare, și aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 942/2017).
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024
Se va menține evidența gestiunii deșeurilor conform
legislației privind regimul deșeurilor, Hotărârii Guvernului
nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și pentru
aprobarea listei cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile
periculoase, cu completările ulterioare, respectiv Legii
nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și
a deșeurilor de ambalaje, cu modificările și completările
ulterioare.
Astfel, în conformitate cu reglementările în vigoare, deșeurile
rezultate vor fi colectate selectiv, în funcție de caracteristicile lor,
transportate în depozite autorizate sau predate unor operatori
economici autorizați în scopul valorificării lor. În cazul deșeurilor
contaminate se vor lua măsuri speciale de gestionare a acestora
(prin depozitarea separată doar pe suprafețe impermeabile),
pentru a nu contamina restul deșeurilor sau solul.
Sortarea deșeurilor se va realiza conform Hotărârii
Guvernului nr. 856/2002, cu completările ulterioare.
Se vor respecta prevederile Hotărârii Guvernului
nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, respectiv a
uleiurilor și lubrifianților utilizați în procesul industrial.
Deșeurile de echipamente electrice și electronice vor fi
gestionate în conformitate cu Directiva 2012/19/UE a
Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind
deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE),
transpusă în legislația națională prin Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 5/2015 privind deșeurile de echipamente electrice
și electronice, cu modificările și completările ulterioare.
Se vor avea în vedere prevederile Planului național de
gestionare a deșeurilor și se va asigura reciclarea maximă la
sfârșitul ciclului de viață a echipamentelor electrice și
electronice, inclusiv prin acorduri contractuale cu partenerii de
reciclare, aspect care trebuie să se regăsească menționat în
documentațiile proiectelor.
După caz, unitățile/instalațiile/echipamentele vor fi exploatate
în conformitate cu Directiva 2010/75/UE privind emisiile
industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării).
Deșeurile rezultate din activitățile de întreținere vor fi cele
legate în primul rând de reparațiile curente, care vor fi gestionate
similar cu deșeurile generate în perioada de retehnologizare/
montaj.
Având în vedere cele de mai sus, se estimează că proiectele
de investiții aferente măsurii nu vor afecta în mod semnificativ
obiectivul de mediu privind tranziția către o economie circulară,
inclusiv prevenirea și reciclarea, întrucât deșeurile generate vor
fi în mare măsură sortate, reciclate și reutilizate, iar resursele
naturale vor fi utilizate în mod eficient, cu respectarea
prevederilor legale în vigoare.
E. Prevenirea și controlul poluării
Se așteaptă ca măsura să nu conducă la o creștere
semnificativă a emisiilor de poluanți în aer, apă, sol, subsol,
având în vedere argumentele menționate mai jos:
Aer
Activitățile măsurii sunt eligibile în cadrul domeniului de
intervenție 024b — Eficiență energetică care respectă criteriile
de eficiență energetică din anexa VI la Regulamentul
(UE) 2021/241, cu un coeficient de 100% pentru obiectivul
privind schimbările climatice, în condițiile în care obiectivul
măsurilor este de a realiza o reducere a emisiilor directe și
indirecte de gaze cu efect de seră în comparație cu emisiile
ex ante. Implementarea măsurii va avea ca rezultat reducerea
consumului de energie de către operatorii economici industriali,
cu impact asupra reducerii emisiilor de GES.
Ca urmare a creșterii eficienței energetice și a reducerii
consumului de combustibili, pe lângă reducerea emisiilor de
GES se reduc și alte emisii de substanțe poluante, precum
dioxidul de sulf (SO2) și particulele fine în suspensie (PM10,
PM2,5).
Activitatea de realizare a lucrărilor de retehnologizare/montaj
include deopotrivă și surse mobile de emisii, reprezentate de
utilajele necesare desfășurării lucrărilor, de vehiculele care vor
asigura transportul materialelor/echipamentelor/instalațiilor,
precum și de aprovizionarea cu materiale necesare lucrărilor de
construcție/echipamentelor/instalațiilor, dar și de vehiculele
necesare evacuării deșeurilor de pe amplasament.
Apă
Pe parcursul etapei de execuție se vor lua măsurile necesare
astfel încât deșeurile rezultate, precum și materialele necesare
pentru retehnologizare/montaj să fie corect depozitate pentru a
se evita infiltrațiile în stratul acvifer sau în apele de suprafață, ca
urmare a antrenării acestora de către apele pluviale sau de către
vânt.
Măsuri ce vor fi avute în vedere pentru reducerea/eliminarea
poluării apelor sunt:
1. utilajele să nu aibă pierderi (scurgeri) de lubrifianți;
2. în cazul intervenției la utilaje pentru reparare se vor lua
toate măsurile de protecție a mediului.
De asemenea, se interzice depozitarea deșeurilor rezultate
din activitate și a celor menajere la întâmplare. Acestea vor fi
colectate/depozitate în locuri special amenajate și preluate de
către societăți autorizate.
În etapa de operare a instalațiilor, potențialele surse de
poluare a apei vor fi similare cu cele din etapa de
retehnologizare/montaj, lucrările fiind realizate cu aceleași tipuri
de utilaje.
Se estimează că măsura nu va conduce la o creștere
semnificativă a poluanților în apele de suprafață și nici în cele
subterane.
Protecția solului și subsolului
În perioada de retehnologizare/montaj, condițiile de
contractare a lucrărilor vor include măsuri specifice pentru
gestionarea deșeurilor generate la fața locului, pentru a evita
poluarea solului.
În mod concret, în etapa de retehnologizare/montaj se vor
lua următoarele măsuri:
1. Se va evita/interzice poluarea solului cu carburanți, uleiuri
uzate de la utilajele și mijloacele de transport utilizate pentru
executarea lucrărilor;
2. Pe durata lucrărilor nu se vor arunca, incinera, depozita
pe sol și nici nu se vor îngropa deșeuri menajere. Deșeurile se
vor depozita separat pe categorii (hârtie, ambalaje din
polietilenă, metale etc.) în recipiente sau în containere destinate
colectării acestora;
3. În cazul unei poluări accidentale, în vederea limitării și
înlăturării pagubelor, se vor lua măsuri imediate prin utilizarea de
materiale absorbante, strângerea în saci, transportul și
depozitarea temporară, după care se vor preda unităților
specializate pentru eliminare.
În etapa de operare a instalațiilor, potențialele surse de
poluare a solului/subsolului vor fi similare cu cele din etapa de
retehnologizare/montaj, lucrările fiind realizate cu aceleași tipuri
de utilaje.
Se estimează că măsura nu va conduce la o creștere
semnificativă a poluanților în sol/subsol.
Zgomot și vibrații
În perioada de execuție a lucrărilor proiectate, sursele de
zgomot vor avea caracter și durată temporare, se vor manifesta
local și intermitent și vor fi reprezentate în principal de:
— activitățile de manevrare a materialelor/echipamentelor/
instalațiilor, respectiv de încărcare și descărcare a acestora;
— funcționarea utilajelor antrenate în procesul de
retehnologizare/montaj.
În perioada de operare nu se estimează efecte semnificative
în ceea ce privește afectarea acestui factor de mediu.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024 15

Având în vedere specificul lucrărilor, nu sunt așteptate efecte
semnificative asupra receptorilor sensibili; în plus, în etapa de
execuție toate lucrările se realizează pe timp de zi, când limitele
maxim admisibile sunt mai permisive față de cele pe timp de
noapte. Prin urmare, nu sunt prevăzute amenajări sau dotări
speciale pentru protecția împotriva zgomotului sau a vibrațiilor,
deoarece nivelul produs de acestea nu este semnificativ.
În etapa de operare a instalațiilor, potențialele surse de
poluare de zgomot și vibrații vor fi similare cu cele din etapa de
retehnologizare/montaj.
Se estimează că măsura nu va conduce la o creștere
semnificativă a nivelului poluării fonice.
F. Protecția și restaurarea biodiversității și a ecosistemelor
N/A
Justificare:
Având în vedere că activitățile prezentei măsuri vizează în
principal achiziția și instalarea de echipamente/utilaje/
dotări/active necorporale ce vor fi instalate, în principal, în unități
de producție existente, în vederea creșterii eficienței energetice
și a rezilienței în industrie, se estimează că acestea nu vor avea
un impact semnificativ previzibil asupra obiectivului de mediu
privind protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor,
luând în considerare efectele directe și efectele primare indirecte
de pe parcursul implementării.

5. Măsuri propuse pentru asigurarea conformității cu principiul DNSH

A. Tipurile de acțiuni pentru care este necesară introducerea de măsuri de atenuare/compensare/adaptare

Asigurarea
imunizării la
Prioritate Obiectiv specific Acțiune OM A OM B OM C OM D OM E OM F
schimbările
climatice

Asigurarea Sprijinirea investițiilor în 1. Achiziția și înlocuirea NU DA NU DA DA NU

eficienței modernizarea, monitorizarea
energetice și eficientizarea consumului
în sectorul de energie la nivelul
industrial operatorilor economici în
vederea asigurării eficienței
energetice în sectorul
industrial
echipamentelor la nivelul
operatorilor economici din
industrie
2. Achiziția de platforme NU DA NU DA DA NU
digitale de centralizare a
datelor de consum/reducere a
consumului/monitorizarea
indicatorilor pentru fiecare
echipament individual la
nivelul operatorilor/ramurii de
activitate/digitalizare.

B. Adaptarea la schimbările climatice
Criterii de eligibilitate:
Pentru a asigura compatibilitatea proiectelor selectate cu
activitățile evaluate ca fiind conforme cu principiul DNSH vor fi
incluse ca măsuri obligatorii următoarele măsuri de adaptare
prin care solicitantul își va asuma că în funcție de specificul
fiecărui proiect ce vizează activitățile economice pentru care se
solicită sprijin sub forma instrumentelor financiare ecologice
dedicate sprijinirii măsurilor de îmbunătățire a eficienței
energetice în industrie vor fi implementate diferite măsuri de
adaptare la schimbările climatice, luând în considerare folosirea
eficientă a resurselor, respectiv:
— utilizarea unor soluții tehnice care să permită adaptarea la
temperaturile maxime actuale;
— măsuri de adaptare în conformitate cu specificul climatic
al zonei.
În afara măsurilor de atenuare care vor fi aplicate acolo unde
este cazul pentru fiecare proiect în sine, vor fi luate în calcul și
efectele negative ale climatului actual și ale climatului exterior
asupra persoanelor, asupra naturii și asupra activelor.
Totuși, ținând cont de activitățile economice aferente
prezentei măsuri, echipamentele utilizate în cadrul investițiilor
vor îndeplini cerințele legale stabilite în conformitate cu
respectarea prevederilor incidente deciziilor Comisiei Europene
privind cele mai bune tehnici disponibile la nivelul categoriei de
echipament pentru care se solicită finanțare, deciziilor de
punere în aplicare ale Comisiei Europene, în temeiul
Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului.
După caz, se vor lua măsuri pentru creșterea rezistenței
componentelor proiectelor de investiții aferente măsurii la
schimbările climatice și la alte vulnerabilități. Aceste măsuri de
adaptare vor contribui la sporirea rezistenței la schimbările
climatice, la condițiile meteorologice extreme și la alte dezastre
naturale. Orice alte măsuri suplimentare asumate de beneficiar
față de criteriile minime menționate mai sus se vor puncta
suplimentar în etapa de selecție.
C. Economia circulară, inclusiv prevenirea și reciclarea
deșeurilor
Criterii de eligibilitate:
Pe perioada executării lucrărilor de construcție necesare
instalării echipamentelor, constructorii se vor asigura că
deșeurile nepericuloase rezultate din construcții și demolări vor
fi sortate pentru a facilita reutilizarea și valorificarea materială, în
conformitate cu Protocolul UE de gestionare a deșeurilor din
construcții și demolări. În ceea ce privește echipamentele nou-
achiziționate, acestea vor respecta prevederile legale în vigoare,
inclusiv standardele europene, cu privire la producerea acestora
conform Directivei (EC) 2009/125 din 21 octombrie 2009 de
instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de
proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic.
Echipamentele utilizate nu vor conține substanțele
restricționate enumerate în Directiva (EU) 2011/65 din 8 iunie
2011 privind restricțiile de utilizare a anumitor substanțe
periculoase în echipamentele electrice și electronice, iar la
sfârșitul duratei de viață a echipamentelor se va avea în vedere
respectarea prevederilor Directivei (EU) 2012/19 din 4 iulie 2012
privind deșeurile de echipamente electrice și electronice.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 361/17.IV.2024

D. Prevenirea și controlul poluării — Utilajele de construcție și mijloacele de transport vor fi

Criterii de eligibilitate:
În vederea îndeplinirii cerințelor acestui obiectiv de mediu va
fi implementată cel puțin o măsură de prevenire și control al
poluării aerului, apei sau solului, în funcție de tipul lucrărilor
propuse prin proiect, după cum urmează:
— proiectul este în conformitate cu planurile existente la nivel
european, național, regional sau local pentru reducerea poluării;
— emisiile se încadrează în sau sunt mai mici decât nivelurile
de emisie asociate cu cele mai bune tehnici disponibile asociate
nivelurilor de emisie (BAT-AEL) stabilite în concluziile celor mai
bune tehnici disponibile (BAT) sau cu documentele de referință
privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) din sector
(https://eippcb.jrc.ec.europa.eu/reference).
Aer
— Funcționarea utilajelor necesare etapei de realizare a
lucrărilor va fi intermitentă, în funcție de un program de lucru și
de graficul lucrărilor, evitându-se astfel funcționarea simultană a
unui număr mare de echipamente.
foarte bine întreținute pentru a minimiza emisiile de gaze;
acestea vor fi verificate periodic în ceea ce privește nivelul de
monoxid de carbon și concentrațiile de emisii în gazele de
eșapament și vor fi puse în funcțiune numai după remedierea
eventualelor defecțiuni.
Apă
— Pe parcursul etapei de execuție se vor lua măsuri cu
privire la depozitarea corectă a materialelor de construcție și a
deșeurilor în așa fel încât să nu afecteze stratul acvifer sau
apele de suprafață.
Sol
— Poluarea solului va fi evitată prin măsuri specifice de
gestionare a deșeurilor.
— Materialele vor fi depozitate în locuri special amenajate, și
nu direct pe sol, astfel încât să nu pună în pericol siguranța
angajaților și calitatea mediului.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|562108]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361/17.IV.2024 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495