PARTEA I

Anul 192 (XXXVI) — Nr. 4 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Miercuri, 3 ianuarie 2024

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 491 din 3 octombrie 2023 referitoare la excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară ...... 2–4

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
1.711/2023. — Ordin al ministrului energiei pentru aprobarea
Schemei de ajutor de stat având ca obiectiv Sprijinirea
investițiilor în modernizare, monitorizarea și
eficientizarea consumului de energie la nivelul
operatorilor economici în vederea asigurării eficienței
energetice în sectorul industrial, aferentă măsurii de
investiții I.5 — Asigurarea eficienței energetice în
sectorul industrial, din cadrul componentei C.6 Energie
din Planul național de redresare și reziliență al
României .................................................................... 5–14
6.377/2023. — Ordin al ministrului investițiilor și proiectelor
europene pentru modificarea alin. (2) al art. 18 din
Schema de ajutor de minimis „Listarea la bursă a
întreprinderilor”, aprobată prin Ordinul ministrului
investițiilor și proiectelor europene nr. 348/2023 ........ 15
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 491
din 3 octombrie 2023

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1)

din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Ioana Marilena Chiorean — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Nicoleta-Ecaterina Eucarie.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, excepție ridicată de Ion Roșu și Bogdan
Roșu în Dosarul nr. 108/1/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și
Justiție — Secția penală și care formează obiectul Dosarului
Curții Constituționale nr. 478D/2020.
2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de
înștiințare este legal îndeplinită.
3. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de
neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în
materie a Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 71 din
9 februarie 2021.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
4. Prin Încheierea din 28 februarie 2020, pronunțată în
Dosarul nr. 108/1/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție —
Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din
Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară. Excepția
de neconstituționalitate a fost ridicată de Ion Roșu și Bogdan
Roșu într-o cauză penală având ca obiect soluționarea
contestației în anulare a unei decizii penale pronunțate în anul
2019 de către Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală,
prin care au fost soluționate apelurile declarate în cauză
împotriva unei sentințe penale pronunțate în anul 2017 de către
Curtea de Apel București — Secția penală.
5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii
acesteia susțin, în esență, că dispozițiile art. 52 alin. (1) din
Legea nr. 304/2004 sunt neconstituționale și contravin celor
statuate de Curtea Constituțională prin deciziile nr. 685 din
7 noiembrie 2018 și nr. 417 din 3 iulie 2019, deoarece
modalitatea de desemnare a membrilor completului de judecată
care a pronunțat decizia penală contestată în cauză încalcă
dreptul la un proces echitabil, în componenta sa referitoare la
stabilirea prin lege a instanței judecătorești.
6. Astfel, desemnarea membrilor completului de judecată s-a
realizat printr-un act administrativ emis de către colegiul de
conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care nu se poate
substitui voinței legiuitorului constituant și nu poate prelua
atribuții jurisdicționale precum cele privind desemnarea
membrilor completelor. În interpretarea Legii fundamentale,
Curtea Constituțională a statuat că procedura de judecată se
stabilește prin lege, atât compunerea instanței supreme, cât și
regulile de funcționare a acesteia fiind fixate prin lege organică.
Atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea
instanței supreme — noțiune autonomă folosită de Constituție —
nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci
organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite și completelor
de judecată care realizează funcția jurisdicțională. Ca atare,
aspectele referitoare la compunerea instanței judecătorești au
fost calificate drept norme de procedură de ordine publică, iar
încălcarea lor atrage nulitatea absolută a actelor pronunțate de
un astfel de complet de judecată. O astfel de interpretare
asigură coerență acțiunii puterii judecătorești, garantând,
totodată, independența și imparțialitatea judecătorului. Între
aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii
cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului
de judecată instituit prin lege. O astfel de viziune asigură
coerență acțiunii puterii judecătorești, garantând, în același timp,
independența și imparțialitatea judecătorului. Dreptul la un
proces echitabil are la bază exact cele două caracteristici
esențiale, iar încălcarea reglementărilor referitoare la
compunerea instanței chiar de către aceasta atrage, în mod cert,
o suspiciune/îndoială rezonabilă cu privire la posibilitatea ca
instanța să nu fie independentă sau imparțială.
7. Înalta Curte de Casație și Justiție — Secția penală
apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată,
deoarece, așa cum a statuat Curtea Constituțională prin Decizia
nr. 685 din 7 noiembrie 2018, paragrafele 177 și 178, instanțele
judecătorești, astfel cum sunt reglementate prin Constituție și
prin Legea nr. 304/2004, își realizează funcția de înfăptuire a
justiției prin intermediul judecătorilor organizați în complete de
judecată. Pentru ca organizarea puterii judecătorești să nu
devină în sine aleatorie și pentru a nu permite apariția unor
elemente de arbitrar, legiuitorul constituant a stabilit că
procedura de judecată se fixează prin lege, iar în ceea ce
privește Înalta Curte de Casație și Justiție, a consacrat faptul că
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024
atât compunerea sa, cât și regulile de funcționare se stabilesc
prin lege organică. Modul de desemnare a membrilor
completelor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ
cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale
art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva
decât să organizeze executarea legii, iar desemnarea membrilor
completelor de judecată la propunerea președintelui de secție și
cu aprobarea Colegiului de conducere nu este de natură să
afecteze cerința independenței și imparțialității obiective a
completelor.
8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
9. Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate
este neîntemeiată. În acest sens arată, în esență, că în ceea ce
privește stabilirea compunerii completelor de judecată,
complementar reglementării principiului repartizării aleatorii a
dosarelor și principiului continuității, legiuitorul organic a
prevăzut atât regula că această prerogativă revine colegiilor de
conducere ale acestor instanțe, în acest sens fiind dispozițiile
criticate, cât și excepții de la această regulă (spre exemplu, în
cazul completelor de 5 judecători ale Înaltei Curți de Casație și
Justiție, atunci când legea impune în mod expres desemnarea
completelor prin tragere la sorți — art. 32 din Legea
nr. 304/2004). Regula stabilită de legiuitor în cuprinsul art. 52
alin. (1) din Legea nr. 304/2004 nu este de natură să aducă
atingere dreptului la un proces echitabil ori independenței
justiției, câtă vreme legiuitorul a prevăzut înființarea la nivelul
fiecărei instanțe judecătorești a unui colegiu de conducere,
organism colegial format din președinte și judecători ai acelei
instanțe, aleși de adunarea generală a judecătorilor, „care
hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale
instanței”, iar „hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu
votul majorității membrilor săi”, așa cum prevăd dispozițiile
art. 49 alin. (1) și (3) din Legea nr. 304/2004. Oportunitatea
creării unor astfel de organisme, care să aibă măcar un rol
consultativ, este de altfel subliniată și în Avizul nr. 19 (2016) —
Rolul președinților de instanțe, adoptat de Consiliul Consultativ
al Judecătorilor Europeni (CCJE), unde se arată că „Instanțele
sunt, în esență, organe colegiale. CCJE încurajează înființarea
unor organisme formate din judecători ai instanței, care să aibă
un rol consultativ și să coopereze cu președintele instanței,
oferind consiliere cu privire la chestiuni esențiale”. Așadar, faptul
că dispozițiile legale criticate au prevăzut stabilirea compunerii
completelor de judecată prin hotărâre a colegiului de conducere
al instanței și nu au prevăzut o modalitate de „compunere
aleatorie”, așa cum susțin autorii excepției, spre exemplu, prin
tragerea la sorți a membrilor acestora, constituie o altă opțiune
a legiuitorului, permisă și posibilă. În plus, conform legii,
procedura de stabilire a membrilor completului prin tragere la
sorți este prevăzută în cazuri în care este necesară
nominalizarea unui număr redus de judecători ai instanței
respective, completele în discuție având o competență clar
reglementată de lege. Mai mult, atribuțiile conferite de legiuitor
colegiului de conducere al instanței în ceea ce privește
3
constituirea completelor de judecată nu pot pune în discuție
garanțiile unei instanțe independente și imparțiale, în
accepțiunea art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea
Europeană a Drepturilor Omului stabilind că situația în care cel
puțin jumătate din membrii unei instanțe sunt judecători, inclusiv
președintele cu vot decisiv, constituie un indiciu puternic de
imparțialitate. A fortiori sunt respectate garanțiile unei instanțe
independente și imparțiale, în accepțiunea art. 6 paragraful 1
din Convenție, în situația în care stabilirea compunerii
completelor de judecată se realizează prin hotărâre a colegiului
de conducere al instanței, organism colegial alcătuit exclusiv din
judecători ai acelei instanțe, și doar judecătorii din cadrul acestor
complete pot „rosti dreptul”, fiind independenți și supunându-se
numai legii, așa cum prevede art. 124 din Constituție. Pe de altă
parte, chiar dacă norma criticată lasă o anumită marjă de
apreciere colegiului de conducere al instanței, atribuția acestuia
de a executa legea și de a stabili în concret compunerea
completelor de judecată nu este una discreționară, ci este
subsumată imperativului asigurării continuității completului,
urmând să se țină seama și de alte principii care guvernează
activitatea sistemului judiciar, precum necesitatea respectării
specializării secțiilor din cadrul instanței ori necesitatea asigurării
unui act de justiție de calitate — spre exemplu, judecătorii
nou-promovați la instanțe superioare pot fi incluși în complete
alături de judecători cu vechime și experiență mai mare; de
asemenea, la alcătuirea completelor se poate ține seama de
specializarea unui magistrat, ca parte a formării sale profesionale.
10. Așadar, Guvernul apreciază că sunt neîntemeiate și
criticile formulate prin raportare la art. 73 alin. (3) lit. l) și art. 126
din Constituție, întrucât legea însăși prevede clar că stabilirea
compunerii completelor de judecată se realizează prin hotărârea
colegiului de conducere al instanței, iar opțiunea legiuitorului în
sensul stabilirii compunerii completelor de judecată prin hotărâre
a colegiului de conducere al instanței corespunde competenței
sale constituționale de legiferare în domeniul organizării
sistemului judiciar. În final, consideră că prevederile criticate nu
numai că nu încalcă dreptul la un proces echitabil al părților,
consacrat de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție, ci,
dimpotrivă, prevăzând necesitatea stabilirii compunerii
completelor de judecată cu urmărirea asigurării continuității
completului, acestea constituie o garanție a imparțialității actului
de justiție și dau expresie acesteia.
11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului și
Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere
solicitate.
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al
Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile
procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile
din Constituție, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
12. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024

13. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu
modificările și completările ulterioare, cu următorul cuprins:
„Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de
judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității
completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod
excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de
Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești”.
La data de 16 decembrie 2022, Legea nr. 304/2004 a fost
abrogată prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1104 din
16 noiembrie 2022. Însă, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din
3 august 2011, Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare” din
cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în
care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de
constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi
sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se
producă și după ieșirea lor din vigoare.
14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,
prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale
cuprinse în art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil,
art. 73 alin. (3) lit. l) teza a doua privind reglementarea numai
prin lege organică a organizării și funcționării instanțelor
judecătorești și art. 126 alin. (1) și (4) privind instanțele
judecătorești.
15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004
vizează compunerea completelor de judecată la nivelul curților
de apel, al tribunalelor specializate/tribunalelor și al
judecătoriilor.
21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
16. Or, cauza în care s-a ridicat excepția de
neconstituționalitate — contestație în anulare judecată de Înalta
Curte de Casație și Justiție — vizează o hotărâre dată în apel de
Înalta Curte de Casație și Justiție, autorii excepției fiind
nemulțumiți de compunerea completului de judecată de la
nivelul acestei instanțe.
17. Așadar, problema de drept invocată de autorii excepției
de neconstituționalitate se referă la modul de desemnare a
membrilor completelor de 3 judecători ale Înaltei Curți de
Casație și Justiție și nu a membrilor completelor instanțelor
ierarhic inferioare.
18. Prin urmare, dispozițiile art. 52 alin. (1) din Legea
nr. 304/2004 nu au legătură cu soluționarea cauzei, deoarece
numai reglementările legale care se referă la compunerea
completelor de judecată la nivelul Înaltei Curți de Casație și
Justiție au legătură cu cauza, iar nu și cele care vizează celelalte
instanțe judecătorești.
19. Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la
condiția de admisibilitate a legăturii dispozițiilor criticate cu
cauza în cadrul căreia a fost invocată excepția de
neconstituționalitate, această condiție presupune atât
aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și
necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul
restabilirii stării de legalitate, criterii ce trebuie întrunite cumulativ
pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile
art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței
excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului
(a se vedea în acest sens Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din
8 iulie 2014, paragraful 24).
20. Având în vedere acestea, potrivit art. 29 alin. (1) teza
finală din Legea nr. 47/1992, textul de lege criticat nu are
legătură cu soluționarea cauzei și, prin urmare, excepția de
neconstituționalitate este inadmisibilă.

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, excepție ridicată de Ion Roșu și Bogdan Roșu în Dosarul nr. 108/1/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și
Justiție — Secția penală.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție — Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 3 octombrie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024 5

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL ENERGIEI

ORDIN
pentru aprobarea Schemei de ajutor de stat având ca obiectiv
Sprijinirea investițiilor în modernizare, monitorizarea și eficientizarea consumului de energie
la nivelul operatorilor economici în vederea asigurării eficienței energetice în sectorul industrial,
aferentă măsurii de investiții I.5 — Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial,
din cadrul componentei C.6 Energie din Planul național de redresare și reziliență al României
Având în vedere Referatul Direcției eficiență energetică nr. 244.479 din 22.12.2023 pentru aprobarea modificării și
completării Schemei de ajutor de stat aferente măsurii de investiții I.5, din cadrul componentei C.6 Energie din Planul național de
redresare și reziliență al României (PNRR),
în temeiul:
— prevederilor art. 10 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 316/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Energiei, cu modificările și completările ulterioare;
— Avizului Consiliului Concurenței nr. 17.999 din 21.12.2023 pentru aprobarea prin ordin de ministru a Schemei de ajutor
de stat aferente măsurii de investiții I.5;
— Avizului Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 218.420 din 22.12.2023 privind avizarea Schemei de ajutor
de stat aferente măsurii de investiții I.5,

ministrul energiei emite prezentul ordin.

Art. 1. — Se aprobă Schema de ajutor de stat având ca
obiectiv Sprijinirea investițiilor în modernizare, monitorizarea și
eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor
economici în vederea asigurării eficienței energetice în sectorul
industrial, aferentă măsurii de investiții I.5 — Asigurarea
eficienței energetice în sectorul industrial, din cadrul
componentei C.6 Energie din Planul național de redresare și
reziliență al României, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prevederile prezentului ordin intră în vigoare
începând cu data publicării acestuia în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
Art. 3. — Direcția eficiență energetică, Direcția generală
juridică și relații instituționale și Direcția generală buget,
financiar, contabilitate vor duce la îndeplinire prevederile
prezentului ordin.

Ministrul energiei,
Sebastian-Ioan Burduja

București, 27 decembrie 2023.

Nr. 1.711.

ANEXĂ

SCHEMĂ
de ajutor de stat având ca obiectiv Sprijinirea investițiilor în modernizare, monitorizarea și eficientizarea
consumului de energie la nivelul operatorilor economici în vederea asigurării eficienței energetice
în sectorul industrial, aferentă măsurii de investiții I.5 — Asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial,
din cadrul componentei C.6 Energie din Planul național de redresare și reziliență al României

Art. 1. — (1) În baza art. 38 al Regulamentului (UE)
nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare
compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108
din tratat, modificat prin Regulamentul (UE) 1.315/2023 al
Comisiei (denumit în continuare Regulamentul), se instituie
prezenta schemă de ajutor de stat.
(2) Ajutorul acordat în cadrul prezentei scheme vizează
sprijinirea investițiilor pentru îmbunătățirea eficienței energetice
a activităților industriale, inclusiv în sisteme de monitorizare a
datelor de consum/monitorizare a indicatorilor pentru fiecare
echipament individual la nivelul operatorilor/ramurii de
activitate/digitalizare și transfer date la distanță, având în vedere
respectarea criteriilor din Ghidul tehnic DNSH (2021/C58/01), în
conformitate cu prevederile Planului național de redresare și
reziliență (PNRR) aprobat prin Decizia de punere în aplicare a
Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării PNRR.
Art. 2. — (1) Acordarea ajutoarelor de stat în cadrul acestei
scheme se va face în conformitate cu dispozițiile art. 38 din
Regulament — Ajutoarele pentru investiții în favoarea măsurilor
de eficiență energetică, altele decât cele pentru clădiri, și ale
capitolului I din Regulament.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024
(2) Prezenta schemă este elaborată în conformitate cu
PNRR și contribuie la implementarea prevederilor specifice din
reglementările Uniunii Europene și naționale, precum și ale
strategiilor și documentelor de politici publice naționale și
europene. Prin prezenta schemă de ajutor de stat este vizată
sprijinirea investițiilor în modernizarea, monitorizarea datelor de
consum și îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul
operatorilor economici din industrie.
(3) În cadrul acestei scheme, instalațiile de producere a
energiei din resurse regenerabile nu sunt eligibile pentru
finanțare în cadrul proiectului.
(4) În cadrul acestei scheme nu se acordă sprijin financiar
pentru sectoarele și domeniile excluse prin art. 1 alin. (3) din
Regulament. De asemenea, prezenta schemă de sprijin nu se
aplică pentru producția de energie nucleară potrivit art. 1 alin. (6)
din Regulament.
(5) În cazul în care o întreprindere își desfășoară activitatea
atât în sectoarele excluse menționate la lit. (a), (b) sau (c) al
art. 1 alin. (3) din Regulament, cât și în sectoarele care intră în
domeniul de aplicare al Regulamentului, schema se aplică
ajutoarelor acordate pentru aceste ultime sectoare sau activități,
cu condiția că solicitantul demonstrează, prin mijloace
corespunzătoare, precum separarea activităților sau o distincție
între costuri, că activitățile desfășurate în sectoarele excluse nu
beneficiază de ajutoarele acordate în conformitate cu prezenta
schemă.
(6) În cadrul schemei nu se acordă ajutoare pentru instalarea
de echipamente energetice pe bază de combustibili fosili,
inclusiv gaze naturale. De asemenea, prevederile schemei nu
se aplică în cazul investițiilor în cogenerare și încălzire și/sau
răcire centralizată.
(7) În cadrul schemei nu se acordă ajutoare întreprinderilor
care se află în dificultate. Cu toate acestea, prezenta schemă se
aplică, prin derogare, întreprinderilor care nu se aflau în
dificultate la 31 decembrie 2019, dar care au devenit
întreprinderi aflate în dificultate în perioada 1 ianuarie 2020—
31 decembrie 2021.
(8) Nu se acordă ajutoare pentru investițiile realizate în
vederea respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate și
sunt în vigoare. Se pot acorda ajutoare pentru investițiile
realizate în vederea respectării standardelor Uniunii care au fost
adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare, cu condiția ca
investiția să fie pusă în aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni
înainte de intrarea în vigoare a standardului.
(9) Sprijinul financiar în cadrul prezentei scheme bazate pe
procedura apelului de proiecte este acordat pentru proiecte de
investiții la nivelul operatorilor economici din industrie, cu impact
direct în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) și
eficientizarea energetică a proceselor tehnologice la nivelul
contururilor energetice ale proiectelor, evaluate prin audit
energetic, contribuind la atingerea obiectivelor asumate de
România în cadrul PNRR — componenta C6. Energie, măsura
de investiții I.5. Asigurarea eficienței energetice în sectorul
industrial.
Art. 3. — Implementarea prezentei scheme va contribui la
realizarea următoarelor obiective:
a) reducerea cu cel puțin 30% a emisiilor directe și indirecte
de GES, comparativ cu emisiile ex ante, pe conturul proiectului;
b) reducerea intensității energetice pe conturul proiectului;
c) o economie mai eficientă din punctul de vedere al utilizării
surselor de energie, mai ecologică și mai competitivă,
conducând la dezvoltarea durabilă, care se bazează, printre
altele, pe un nivel înalt de protecție și pe îmbunătățirea calității
mediului;
* Indicatorii se vor regăsi în auditul energetic inițial, efectuat, la alegere, pentru unul din anii 2021, 2022 sau 2023 pe conturul proiectului.
d) atingerea obiectivelor Uniunii Europene privind eficiența
energetică prevăzute în Directiva (UE) 2018/2.002 a
Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018
de modificare a Directivei 2012/27/UE privind eficiența
energetică, modificată prin Regulamentul delegat (UE) 2023/807
al Comisiei din 15 decembrie 2022;
e) atingerea obiectivelor din Planul național integrat Energie
și schimbări climatice 2021—2030;
f) atingerea obiectivului privind neutralitatea climatică,
prevăzut în Regulamentul (UE) 2021/1.119 al Parlamentului
European și al Consiliului din 30 iunie 2021 de stabilire a
cadrului pentru atingerea neutralității climatice și de modificare
a Regulamentelor (CE) nr. 401/2009 și (UE) 2018/1.999 („Legea
europeană a climei”), referitor la asigurarea, până cel târziu în
2050, a unui echilibru la nivelul Uniunii între emisiile și absorbțiile
de gaze cu efect de seră care sunt reglementate în dreptul
Uniunii, astfel încât să se ajungă la zero emisii nete până la acea
dată.
Art. 4. — În vederea aplicării prevederilor Regulamentului
delegat (UE) 2021/2.106 al Comisiei din 28 septembrie 2021 de
completare a Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului
European și al Consiliului de instituire a Mecanismului de
redresare și reziliență prin stabilirea indicatorilor comuni și a
elementelor detaliate ale tabloului de bord privind redresarea și
reziliența, măsura de investiții I.5, prin prezenta schemă de
sprijinire a investițiilor în modernizare, monitorizarea și
eficientizarea consumului de energie la nivelul operatorilor
economici în vederea asigurării eficienței energetice în sectorul
industrial, stabilește următorul indicator comun legat de sprijinul
acordat prin Mecanismul de redresare și reziliență:
îmbunătățirea eficienței energetice la nivelul operatorilor
economici din industrie.
Art. 5. — Prin implementarea proiectelor finanțabile în cadrul
acestei scheme de ajutor se urmărește finalizarea unor proiecte
de eficiență energetică în industrie, prin care să se obțină o
reducere cu cel puțin 30% a emisiilor indirecte și directe de GES
la nivelul proiectului, în comparație cu emisiile ex ante, reducere
care urmează să fie monitorizată prin intermediul unei platforme
informatice pentru centralizarea și analiza consumului național
de energie și creșterea procentuală a implementării sistemelor
de management energetic EMS la nivelul operatorilor
economici, inclusiv la nivelul întreprinderilor mari consumatoare
de energie.
ID*
Unitate
de măsură
Reducerea emisiilor de gaze cu
efect de seră, directe și indirecte:
Indicatorul echivalent
Scădere anuală estimată a emisiilor
I.1 tone de CO2
de gaze cu efect de seră — 30% pe
conturul proiectului
Indicatorul tep/mii lei
Reducerea intensității energetice
I.2 (%)
Art. 6. — (1) Schema de ajutor de stat bazată pe procedura
apelului de proiecte se adresează operatorilor economici care
sunt constituiți în conformitate cu legislația specifică din statul
membru a cărui naționalitate o dețin, respectând condiția
înregistrării la Oficiul Național al Registrului Comerțului în
scopuri fiscale în România, și care au depus la Ministerul
Energiei cererea de finanțare în cadrul procedurii apelului
competitiv pentru acordarea ajutorului de stat pentru un proiect
implementat în România.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024 7

(2) Activitățile și acțiunile din proiect sunt eligibile numai
pentru operatorii economici ce dețin un cod CAEN autorizat
pentru industrie1, pentru care aplică pentru finanțare în cadrul
proiectului. Auditul energetic inițial pe conturul energetic al
proiectului are ca scop propunerea de măsuri pentru reducerea
emisiilor de GES cu minimum 30% și reducerea intensității
energetice față de anul de referință ales (2021, 2022 sau 2023),
respectând prevederile DNSH și condițiile privind eligibilitatea
cheltuielilor prevăzute la art. 17.
Art. 7. — (1) În cadrul acestei scheme vor putea fi finanțate
proiecte care au ca obiectiv implementarea unui număr de
echipamente dedicate modernizării, monitorizării și
îmbunătățirea eficienței energetice a activităților industriale la
nivelul operatorilor economici, ce vor include, în mod obligatoriu,
instalarea unui sistem de management al energiei — EMS (în
caz că nu este deja instalat) care va asigura, la nivelul
operatorului economic, o contorizare generală a consumului de
energie, va realiza statistici asupra consumului, va înregistra și
analiza datele centralizate, va livra un raport periodic asupra
acestor date, va asigura o intervenție în timp real cu scopul de
a eficientiza consumul de energie.
(2) Pentru implementarea echipamentelor prevăzute anterior
sunt obligatorii:
a) compatibilitatea sistemului de management și
monitorizare energetică cu cerințele ISO 50001;
b) vizualizarea în timp real a consumurilor energetice, a
costurilor asociate, precum și a nivelului de emisii de gaze cu
efect de seră;
c) prezența următoarelor componente hardware și software:
senzori de măsură și/sau instrumente de măsură și dispozitive
de control pentru date de proces industrial, RTU — Remote
Terminal Units — unitate de prelevare date din proces industrial
sau din câmp, sistem de comunicare date, stație, sistem de
comunicare date, stație master (stația la care ajung toate
comunicațiile și care este legată de toate echipamentele și
subsistemele), sistem computerizat software, local sau cu
funcționare în cloud, de prelucrare a datelor, recomandare a
unor soluții sau acțiuni și/sau optimizarea acestor acțiuni;
d) integrarea metodelor și instrumentelor adecvate, conform
celor descrise în Protocolul internațional de performanță în
măsurare și verificare (IPMVP).
(3) Proiectul poate avea în vedere toate fluxurile de energie
existente în cadrul întreprinderii solicitante, pentru care se va
implementa sistemul de monitorizare (energie electrică, energie
termică, energie mecanică, alte forme de energie).
(4) Fiecare cerere de finanțare va cuprinde în mod obligatoriu
cel puțin una dintre următoarele acțiuni:
a) înlocuirea echipamentelor la nivelul operatorilor
economici, retehnologizarea și modernizarea sistemelor de
producție;
b) implementarea unor măsuri de recuperare a pierderilor de
energie termică din procesele tehnologice;
c) sisteme de telegestiune;
d) sisteme privind identificarea vârfurilor de consum și
eliberarea graduală de energie și planificare a acesteia;
e) achiziția de platforme digitale de centralizare a datelor de
consum/reducerea consumului/monitorizarea indicatorilor pe
întreg ansamblul activității, la nivelul operatorilor, digitalizare și
transfer date la distanță, diferite de EMS;
f) alte pachete de măsuri de îmbunătățire a eficienței
energetice la nivelul operatorului economic cu impact major în
reducerea consumului de energie, a emisiilor GES și a
intensității energetice, excluzând activitățile legate de
combustibili fosili.
(5) Cererile de proiecte vor exclude următoarea listă de
activități:
a) activitățile legate de combustibili fosili, inclusiv utilizarea în
aval2;
b) activitățile din cadrul sistemului UE de comercializare a
certificatelor de emisii (ETS) cu emisii preconizate de gaze cu
efect de seră, emisii care nu sunt mai mici decât valorile de
referință relevante3;
c) activitățile legate de depozite de deșeuri, incineratoare4 și
instalații de tratare mecanobiologică a deșeurilor5;
d) activitățile în cadrul cărora eliminarea pe termen lung a
deșeurilor poate dăuna mediului.
(6) Prezenta schemă bazată pe apelul de proiecte se aplică
numai instalațiilor/echipamentelor noi a căror implementare
generează noi economii de energie pentru beneficiarii finanțării.
(7) Activitățile și acțiunile din proiect sunt eligibile numai dacă
se face dovada respectării indicatorilor stabiliți și angajați de
aplicant, în baza auditului energetic inițial, efectuat, la alegere,
pentru unul din anii 2021, 2022 sau 2023 și care se referă la
reducerea emisiilor de GES la nivelul proiectului cu cel puțin
30% și la reducerea intensității energetice.
(8) Operatorii economici care au deja implementat un sistem
EMS pot opta pentru realizarea altor investiții în eficiența
energetică din cele menționate la alin. (4), cu respectarea
prevederilor prezentei scheme.
Art. 8. — În cadrul prezentei scheme, furnizorul ajutorului de
stat este Ministerul Energiei.

1 Conform Clasificării activităților din economia națională — CAEN Rev. 2, secțiunile B și C disponibile la https://www.onrc.ro/index.php/ro/caen.
2 Cu excepția proiectelor din cadrul acestei măsuri care au ca obiect generarea de energie electrică și/sau termică, precum și a infrastructurii conexe
de transport și distribuție pe gaze naturale, care respectă condițiile prevăzute în anexa III la Orientările tehnice privind aplicarea principiului de „a nu aduce prejudicii
semnificative” (2021/C58/01).
3 În cazul în care activitatea care beneficiază de sprijin generează emisii preconizate de gaze cu efect de seră care nu sunt semnificativ mai mici decât
valorile de referință relevante, ar trebui să se furnizeze o fundamentare a motivelor pentru care acest lucru nu este posibil. Valorile de referință stabilite pentru
alocarea cu titlu gratuit pentru activitățile care intră în sfera de aplicare a sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii, în conformitate cu Regulamentul
de punere în aplicare (UE) 2021/447 al Comisiei.
4 Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații destinate exclusiv tratării deșeurilor periculoase nereciclabile
și instalații existente, în cazul în care acțiunile din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice, captarea gazelor de evacuare pentru depozitare ori
utilizare sau recuperarea materialelor din cenușa de incinerare, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității
instalațiilor de a prelucra deșeuri sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.
5 Această excludere nu se aplică acțiunilor întreprinse în cadrul acestei măsuri în instalații existente de tratare mecano-biologică, în cazul în care acțiunile
din cadrul acestei măsuri vizează sporirea eficienței energetice sau modernizarea operațiunilor de reciclare a deșeurilor separate pentru compostarea biodeșeurilor
și digestia anaerobă a biodeșeurilor, cu condiția ca astfel de acțiuni din cadrul acestei măsuri să nu conducă la o sporire a capacității instalațiilor de a prelucra deșeuri
sau la o prelungire a duratei de viață a instalațiilor; pentru care se furnizează dovezi la nivel de instalație.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024
Art. 9. — (1) În sensul prezentei scheme, termenii și
expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) apel de proiecte — o linie de finanțare deschisă, în cadrul
căreia pot fi depuse proiecte în vederea obținerii finanțării
europene, cu tipuri de beneficiari, alocare și durată clar
identificate și care corespunde unei priorități de investiții stabilite
la nivelul programului;
b) proiect — un proiect de investiții având ca obiectiv
îmbunătățirea eficienței energetice a unei activități industriale,
în conformitate cu art. 38 alin. (2) din Regulament, și a cărui
implementare rezultă în:
(i) reducerea anuală a GES, directe și indirecte
(minimum 30%) la nivelul proiectului;
(ii) reducerea intensității energetice.
c) eficiență energetică — raportul dintre rezultatul constând
în performanță, servicii, bunuri sau energie și energia folosită în
acest scop;
d) îmbunătățirea eficienței energetice — creșterea eficienței
energetice ca rezultat al schimbărilor tehnologice,
comportamentale și/sau economice;
e) costuri eligibile — costurile de investiții necesare pentru a
atinge un nivel mai ridicat de eficiență energetică;
f) data acordării ajutorului — data la care dreptul legal de a
primi ajutorul este conferit beneficiarului în conformitate cu
regimul juridic național aplicabil, respectiv data semnării
contractului de finanțare, indiferent de data la care ajutorul se
plătește întreprinderii respective;
g) demararea lucrărilor — fie demararea lucrărilor de
construcții în cadrul investiției, fie primul angajament cu caracter
juridic obligatoriu de comandă pentru echipamente sau oricare
alt angajament prin care investiția devine ireversibilă, în funcție
de care are loc primul. Cumpărarea de terenuri și lucrările
pregătitoare, cum ar fi obținerea permiselor și realizarea studiilor
de fezabilitate, nu sunt considerate drept demarare a lucrărilor.
În cazul preluărilor de întreprinderi, „demararea lucrărilor”
corespunde datei dobândirii activelor direct legate de unitatea
preluată;
h) intensitatea ajutorului — valoarea brută a ajutorului
exprimată ca procent din costurile eligibile, înainte de deducerea
impozitelor sau a altor taxe;
i) Regulament — Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de
declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața
internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, modificat
prin Regulamentul (UE) nr. 1.315/2023 al Comisiei;
j) audit energetic — procedură al cărei scop este obținerea
unor date/informații corespunzătoare despre profilul consumului
energetic existent al unei clădiri sau al unui grup de clădiri, al
unei operațiuni sau instalații industriale sau comerciale sau al
unui serviciu privat sau public, identificarea și cuantificarea
oportunităților rentabile de economisire a energiei și raportarea
rezultatelor care cuprind indicatorii obligatorii în prezenta
schemă de ajutor de stat;
k) unitate de implementare a proiectului (UIP) — un grup
restrâns de persoane cu abilități complementare, în cadrul
căreia membrii colaborează pentru atingerea obiectivului
proiectului solicitat spre finanțare. Membrii echipei de proiect
trebuie să îndeplinească funcțiile necesare implementării
proiectului (management de proiect, responsabil financiar,
achiziții, tehnic);
l) standard al Uniunii — un standard obligatoriu al Uniunii
care stabilește nivelurile care trebuie atinse în ceea ce privește
mediul de către întreprinderi în mod individual, excluzând
standardele sau obiectivele stabilite la nivelul Uniunii care sunt
obligatorii pentru statele membre, însă nu și pentru
întreprinderile individuale; sau obligația de a utiliza cele mai
bune tehnici disponibile (BAT), astfel cum sunt definite în
Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului,
și de a garanta că nivelurile de emisie nu sunt mai ridicate decât
nivelurile care s-ar fi înregistrat prin aplicarea BAT; în cazurile
în care nivelurile emisiilor asociate BAT au fost definite în actele
de punere în aplicare adoptate în temeiul Directivei 2010/75/UE
sau în temeiul altor directive aplicabile, nivelurile respective se
vor aplica în sensul prezentului regulament; dacă nivelurile
respective sunt exprimate ca interval, se va aplica limita în care
se atinge BAT pentru prima dată în cazul întreprinderii în cauză;
m) întreprindere în dificultate — o întreprindere care se află
în cel puțin una din situațiile următoare:
(i) în cazul unei societăți comerciale cu răspundere
limitată, alta decât un IMM care există de mai puțin
de 3 ani — mai mult de jumătate din capitalul său
social subscris a dispărut din cauza pierderilor
acumulate. Această situație survine atunci când
deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din
toate celelalte elemente considerate în general ca
făcând parte din fondurile proprii ale societății)
conduce la un rezultat negativ care depășește
jumătate din capitalul social subscris. În sensul
acestei dispoziții, „societate cu răspundere limitată”
se referă în special la tipurile de societăți comerciale
menționate în anexa I la Directiva 2013/34/UE a
Parlamentului European și a Consiliului, iar „capital
social” include, dacă este cazul, orice capital
suplimentar;
(ii) în cazul unei societăți comerciale în care cel puțin
unii dintre asociați au răspundere nelimitată pentru
creanțele societății, alta decât un IMM care există de
mai puțin de 3 ani — mai mult de jumătate din
capitalul propriu așa cum reiese din contabilitatea
societății a dispărut din cauza pierderilor acumulate.
În sensul prezentei dispoziții, „o societate comercială
în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere
nelimitată pentru creanțele societății” se referă în
special la acele tipuri de societăți menționate în
anexa II la Directiva 2013/34/UE;
(iii) întreprinderea face obiectul unei proceduri colective
de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute în
dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de
insolvență să fie deschisă la cererea creditorilor săi;
(iv) întreprinderea a primit ajutor pentru salvare și nu a
rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția
sau a primit ajutoare pentru restructurare și face încă
obiectul unui plan de restructurare;
(v) în cazul unei întreprinderi care nu este un IMM — în
ultimii doi ani raportul datorii/capitaluri proprii al
întreprinderii este mai mare de 7,5 și capacitatea de
acoperire a dobânzilor calculată pe baza EBITDA se
situează sub valoarea 1,0.
(2) Termenii întreprinderi mici și mijlocii și întreprindere mare
au semnificația dată de Regulament, potrivit anexei I — Definiția
IMM-urilor.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024
Art. 10. — (1) Potențialii beneficiari pot fi operatorii economici
existenți — microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii, dar
și întreprinderi mari, entități cu personalitate juridică ce sunt
constituite în conformitate cu legislația specifică din România
sau din statul membru a cărui naționalitate o dețin și care își
desfășoară activitatea pe teritoriul țării la momentul semnării
contractului de finanțare.
(2) Condiții ce trebuie îndeplinite de potențialii solicitanți de
ajutor de stat în cadrul schemei la momentul depunerii
proiectului:
a) solicitantul nu este în incapacitate de plată/în stare de
insolvență, conform prevederilor Legii nr. 85/2014 privind
procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu
modificările și completările ulterioare, după caz;
b) solicitantul nu este în stare de faliment, lichidare, nu are
afacerile conduse de un administrator judiciar sau activitățile
sale comerciale nu sunt suspendate ori nu fac obiectul unui
aranjament cu creditorii sau nu este într-o situație similară cu
cele anterioare, reglementată prin lege, ori nu face obiectul unei
proceduri legale pentru declararea sa în stare de faliment,
lichidare, conducerea afacerilor de un administrator judiciar;
c) solicitantul și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor,
taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele
componente ale bugetului general consolidat, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare în România;
d) solicitantul nu este declarat într-o situație gravă de
încălcare a prevederilor legislației privind achizițiile publice
și/sau a obligațiilor asumate printr-un contract/acord de finanțare
din fonduri publice;
e) solicitantul/reprezentantul legal al solicitantului nu a suferit
condamnări definitive datorate unei conduite îndreptate
împotriva legii, decizie formulată de o autoritate de judecată ce
are forță de res judicata;
f) solicitantul/reprezentantul legal al solicitantului nu a fost
subiectul unei judecăți de tip res judicata pentru fraudă, corupție,
implicarea în organizații criminale sau în alte activități ilegale, în
detrimentul intereselor financiare ale Uniunii Europene;
g) solicitantul nu face obiectul unei decizii de recuperare
neexecutate a Consiliului Concurenței, a Comisiei Europene, a
unui furnizor/administrator de ajutor de stat sau a instanței, prin
care un ajutor de stat a fost declarat ilegal și incompatibil cu
piața internă;
h) solicitantul nu este o întreprindere în dificultate, conform
art. 2 alin. (7);
i) reprezentantul legal al solicitantului, inclusiv membrii
Unității de implementare a proiectului (UIP) sau echipa de
proiect, nu se află în situație de conflict de interese, astfel cum
este definit de legislația națională;
j) solicitantul demonstrează capacitate de management de
proiect și capacitate tehnică pentru susținerea activităților
proiectului; se probează cu fișele de post, CV-uri ale
personalului din cadrul echipei de proiect;
k) solicitantul demonstrează capacitatea financiară pentru
implementarea proiectului printr-o cifră de afaceri înregistrată în
ultimii doi ani fiscali sau în ultimul an fiscal, după caz, în
corespondență cu anul constituirii, în valoare minimă egală cu
valoarea grantului solicitat, pentru întreprinderile mijlocii și mari,
sau în proporție de 50% din valoarea grantului solicitat, pentru
aplicanții întreprinderi micro și mici; în situația în care solicitantul
nu îndeplinește criteriul privind cifra de afaceri, acesta trebuie
să dovedească accesul la o linie de credit valabilă pe durata de
9
implementare a proiectului, care să dovedească capacitatea
financiară acceptabilă conform prevederilor de la lit. d). La
momentul depunerii cererii de finanțare, aplicantul va prezenta
un extras de cont și o scrisoare de bonitate emisă de o instituție
bancară. Ulterior, la momentul contractării proiectului, se va
prezenta o scrisoare de confort emisă de o instituție bancară.
De asemenea, aplicantul își va asuma acoperirea sumelor
aferente cheltuielilor neeligibile aferente proiectului;
l) costurile eligibile sunt costurile de investiții necesare pentru
atingerea, în conformitate cu art. 38 alin. (3) din Regulament, a
unui nivel mai ridicat de eficiență energetică.
Art. 11. — Alte condiții specifice obligatorii ce trebuie
îndeplinite de solicitanții de ajutor de stat, precum si elementele
care atrag respingerea dosarului de finanțare sunt detaliate în
ghidul solicitantului și anexele la acesta.
Art. 12. — Condițiile de eligibilitate a proiectelor sunt
următoarele:
a) proiectul cuprinde acțiuni eligibile pentru care se face
dovada contribuției la obiectivele PNRR — Măsura de
investiții I5 — Asigurarea eficienței energetice în sectorul
industrial, urmărind indicatorii din auditul energetic pentru anul
anterior finanțării (va identifica cel puțin indicatorul privind
reducerea cu 30% a emisiilor de GES și indicatorul intensității
energetice la nivelul proiectului, raportat la auditul energetic în
care se angajează valorile indicatorilor menționați, pentru anul
de referință);
b) proiectul este implementat pe teritoriul României;
c) proiectul respectă perioada de implementare, începând cu
data semnării contractului de finanțare și până la momentul
punerii în funcțiune a investiției, când se vor realiza indicatorii de
rezultat prevăzuți în prezenta schemă, urmată de perioada de
monitorizare a durabilității proiectului;
d) proiectul respectă principiul „efectului stimulativ”;
e) nu se acordă ajutoare în temeiul prezentului articol pentru
investițiile realizate în vederea respectării standardelor Uniunii
care au fost adoptate și sunt în vigoare. Se pot acorda ajutoare
în temeiul prezentului articol pentru investiții realizate în vederea
respectării standardelor Uniunii care au fost adoptate, dar care
nu sunt încă în vigoare, cu condiția ca investiția să fie pusă în
aplicare și finalizată cu cel puțin 18 luni înainte de intrarea în
vigoare a standardului;
f) proiectul este fundamentat pe auditul energetic pentru anul
de referință ales (2021, 2022 sau 2023) în care se angajează
valorile indicatorilor privind reducerea emisiilor de GES și a
intensității energetice, pentru perioada derulării proiectului;
g) bugetul proiectului respectă indicațiile privind încadrarea în
categoriile de cheltuieli eligibile finanțate prin prezenta schemă,
anume 2.000.000 euro cheltuieli eligibile, cu respectarea
intensităților maxime prevăzute la art. 16;
h) echipamentele pentru care se solicită finanțare sunt noi/de
generație nouă și respectă prețul rezonabil (mediu) al pieței
pentru categoria respectivă de echipament, la momentul
solicitării finanțării. Se probează prin prețul de catalog și
minimum trei oferte, la depunerea cererii de finanțare și a fișelor
tehnice de catalog pentru fiecare echipament pentru care se
solicită finanțare, în conformitate cu studiul de fezabilitate, din
care să reiasă îndeplinirea condiției privind depășirea
standardelor UE adoptate, dacă există standarde obligatorii în
acest sens, sau conformarea cu reglementările comunitare
privind aplicarea BAT (în aplicarea deciziilor Comisiei Europene
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024
de punere în aplicare a prevederilor Directivei 2010/75/UE). Se
va alege prețul optim pentru respectarea raportului preț/calitate;
i) solicitantul va justifica, printr-o declarație pe propria
răspundere, faptul că implementarea proiectului va conduce la
depășirea standardelor Uniunii deja adoptate și care sunt în
vigoare. În cazul în care proiectul de investiții propus vizează
tehnologii care respectă standardele Uniunii care au fost
adoptate, dar care nu sunt încă în vigoare, solicitantul se
angajează să finalizeze și să pună în aplicare investiția cu cel
puțin 18 luni înainte de intrarea în vigoare a standardului. Auditul
energetic efectuat după implementarea proiectului va evidenția
conformitatea cu declarația pe propria răspundere menționată
anterior, cu referire la standardele utilizate;
j) solicitantul se angajează să aplice măsurile de
îmbunătățire a eficienței energetice, să instaleze echipamentele
pentru care a obținut finanțare și să realizeze indicatorii, conform
auditului energetic inițial, în perioada de monitorizare, calculați
de la momentul operaționalizării proiectului;
k) solicitantul respectă prevederile Legii nr. 121/2014 privind
eficiența energetică, cu modificările și completările ulterioare, în
ceea ce privește obligația legală de transmitere a chestionarului
de analiză energetică la autoritatea abilitată, conform
prevederilor legale, a programului de îmbunătățire a eficienței
energetice, precum și dovada contractului/colaborării cu un
manager energetic atestat, conform categoriei căreia aparține
aplicantul, în acord cu prevederile Legii nr. 121/2014, cu
modificările și completările ulterioare.
Art. 13. — (1) Prezenta schemă se aplică de la data intrării
în vigoare până la data de 30 iunie 2025. În această perioadă
poate avea loc acordarea ajutorului de stat (semnarea
contractelor de finanțare) în condițiile prezentei scheme și ale
ghidului specific.
(2) Investițiile trebuie puse în funcțiune până la data de
31 decembrie 2025.
(3) Plățile aferente ajutorului de stat pot fi efectuate până la
data de 31 decembrie 2026.
Art. 14. — (1) Bugetul total estimat al schemei este
echivalentul în lei6 al sumei de 71.300.000 euro, compus din
bugetul aprobat pentru măsura de investiții I.5, din cadrul
componentei C6 — Energie, PNRR (echivalentul în lei al sumei
de 62.000.000 euro) și suma suplimentară aferentă
supracontractării, în procent de 15%, conform Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului
instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene
alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență,
precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru
elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar
României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și
nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare (O.U.G.
nr. 124/2021).
(2) Conform art. 24 alin. (1) din O.U.G. nr. 124/2021,
Ministerul Energiei, în calitate de coordonator de reforme și
investiții cuprinse în componenta C.6 Energie, poate solicita
anticipat și justificat depășirea cu până la 15% a sumelor alocate
în euro aferente Investiției 5 din acordurile de finanțare, numai
6 Echivalent în lei la cursul de schimb InforEuro din luna anterioară înaintării spre avizare a schemei.
pentru implementarea proiectelor pentru care este prevăzută
lansarea de apeluri de proiecte, cu încadrarea în creditele de
angajament aprobate anual cu această destinație prin legile
bugetare anuale.
(3) Bugetul fiecărui apel va fi stabilit in cadrul ghidului aferent
fiecărui apel.
(4) Sumele rămase după fiecare apel se utilizează pentru
următorul apel competitiv subsecvent.
(5) Alocarea bugetară și operațiunile financiare derulate în
vederea utilizării fondurilor prevăzute la alin. (1) se fac în
conformitate cu prevederile cadrului legal aplicabil pentru
gestionarea fondurilor PNRR.
(6) Din perspectiva bugetului alocat, numărul estimat al
beneficiarilor de ajutor de stat în cadrul prezentei scheme este
de minimum 30, respectiv maximum 70 pentru situația în care
suma solicitată de unii dintre aceștia este mult mai mică decât
valoarea maximă a ajutorului de stat prevăzută la art. 16.
Art. 15. — (1) Măsurile de sprijin acordate solicitanților pentru
realizarea de investiții constau în acordarea de alocări financiare
nerambursabile din fonduri europene, ca urmare a procedurii
apelului de proiecte. Apelul de proiecte pentru selecție se
lansează prin platforma electronică dedicată PNRR,
modulul C.6 — Energie — I.5 Asigurarea eficienței energetice
în sectorul industrial: https://proiecte.pnrr.gov.ro
(2) Cererile de finanțare eligibile vor fi propuse pentru
contractare în ordinea descrescătoare a punctajului obținut
conform grilei de evaluare tehnico-economică, prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezenta schemă, în limita
bugetului alocat prezentei scheme.
Art. 16. — (1) Valoarea maximă a ajutorului de stat care
poate fi acordat în cadrul acestei scheme este de
2.000.000 euro pentru proiectul de investiții. Finanțarea este
eligibilă la nivelul unuia sau mai multor puncte de lucru ale unei
întreprinderi, dar în cadrul aceluiași proiect. Un aplicant poate
depune un singur proiect în cadrul apelului de finanțare.
(2) Intensitatea ajutorului este de 30% din costurile eligibile.
(3) Intensitatea va fi majorată cu 20 de puncte procentuale în
cazul ajutoarelor acordate microîntreprinderilor și întreprinderilor
mici și cu 10 puncte procentuale în cazul ajutoarelor acordate
întreprinderilor mijlocii.
(4) Intensitatea ajutorului va fi majorată cu 15 puncte
procentuale pentru investițiile situate în zone asistate care
îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107 alineatul (3)
litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(TFUE) și cu 5 puncte procentuale pentru investițiile situate în
zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul
107 alineatul (3) litera (c) din TFUE.
(5) Diferența până la valoarea totală a proiectului se asigură
de către beneficiar. Beneficiarul trebuie să aducă o contribuție
financiară pentru diferența până la totalul costurilor proiectului,
fie din resurse proprii, fie din surse atrase, sub o formă care să
nu facă obiectul niciunui ajutor public.
(6) Pentru același beneficiar și același proiect de eficiență
energetică pentru care se solicită finanțare prin prezenta
schemă, ajutorul de stat acordat nu se poate cumula cu alt ajutor
de stat acordat, inclusiv de minimis. Furnizorul de ajutor de stat
monitorizează ajutoarele acordate în baza prezentei scheme
pentru a nu depăși intensitatea maximă admisă.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024 11

Categorie Puncte procentuale

A. Intensitate ajutor de stat în situația prezentării scenariului contrafactual (din cheltuielile

intensitate de bază: 30%
eligibile determinate conform art. 17)
Bonus pentru microîntreprinderi și întreprinderile mici7 + 20 pct. procentuale
Bonus pentru întreprinderile mijlocii7 +10 pct. procentuale
Bonus pentru investițiile situate în zonele asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107
+ 15 pct. procentuale
alineatul (3) litera (a) din TFUE8
Bonus pentru investițiile situate în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107
+ 5 pct. procentuale
alineatul (3) litera (c) din TFUE9
B. Intensitate ajutor de stat în situația neprezentării scenariului contrafactual (costurile
eligibile sunt costurile totale ale investiției legate direct de atingerea unui nivel mai ridicat de intensitatea de bază: 15%
eficiență energetică)
Bonus pentru microîntreprinderi și întreprinderi mici10 + 10 pct. procentuale
Bonus pentru întreprinderile mijlocii10 + 5 pct. procentuale
Bonus pentru investițiile situate în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107
+ 7,5 pct. procentuale
alineatul (3) litera (a) din TFUE11
Bonus pentru investițiile situate în zone asistate care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 107
+ 2,5 pct. procentuale
alineatul (3) litera (c) din TFUE12

Art. 17. — (1) Costurile eligibile sunt costurile suplimentare
de investiție necesare pentru a atinge un nivel mai ridicat de
eficiență energetică. Acestea se determină prin compararea
costurilor investiției cu cele ale scenariului contrafactual care ar
surveni în absența ajutorului, după cum urmează:
a) în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea
unei investiții mai puțin eficiente din punct de vedere energetic
care corespunde practicii comerciale normale din sectorul sau
pentru activitatea în cauză, costurile eligibile constau în diferența
dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat
și costurile investiției mai puțin eficiente din punct de vedere
energetic;
b) în cazul în care scenariul contrafactual constă în realizarea
aceleiași investiții ulterior, costurile eligibile constau în diferența
dintre costurile investiției pentru care se acordă ajutorul de stat
și valoarea actualizată netă corespunzătoare costurilor investiției
ulterioare, actualizate la momentul în care ar fi realizată
investiția care beneficiază de ajutor;
c) în cazul în care scenariul contrafactual constă în
menținerea instalațiilor și echipamentelor existente în funcțiune,
costurile eligibile constau în diferența dintre costurile investiției
pentru care se acordă ajutorul de stat și valoarea actualizată
netă corespunzătoare investițiilor în materie de întreținere,
reparare și modernizare a instalațiilor și echipamentelor
existente, actualizate la momentul în care ar fi realizată investiția
care beneficiază de ajutor;
d) în cazul echipamentelor care fac obiectul unor contracte
de leasing, costurile eligibile constau în diferența în valoare
actualizată netă dintre închirierea echipamentelor pentru care
se acordă ajutorul de stat și închirierea echipamentelor mai puțin
eficiente din punct de vedere energetic care ar fi închiriate în
absența ajutorului; costurile de închiriere nu includ costurile
legate de exploatarea echipamentului sau a instalației (costuri
pentru combustibil, asigurare, întreținere, alte consumabile),
indiferent dacă acestea fac parte din contractul de leasing.
(2) În toate situațiile enumerate la alin. (1), scenariul
contrafactual corespunde unei investiții cu o capacitate de
producție și o durată de viață comparabile, care respectă
standardele Uniunii deja în vigoare. Scenariul contrafactual
trebuie să fie credibil din perspectiva cerințelor legale, a
condițiilor de piață și a stimulentelor generate de sistemul EU
ETS.
(3) În cazul în care investiția constă într-o investiție
identificabilă în mod clar, destinată exclusiv îmbunătățirii
eficienței energetice, pentru care nu există investiții
contrafactuale mai puțin eficiente din punct de vedere energetic,
costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției.
(4) Nu sunt eligibile costurile care nu sunt legate direct de
atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică.
(5) Prin derogare de la alin. (1), costurile eligibile pot fi
stabilite fără identificarea scenariului contrafactual. În acest caz,
costurile eligibile sunt costurile totale ale investiției legate direct
de atingerea unui nivel mai ridicat de eficiență energetică, iar
intensitatea ajutoarelor și toate bonusurile aplicabile se reduc
cu 50%.
Art. 18. — (1) Schema se aplică numai ajutoarelor de stat
care au efect stimulativ.
(2) Se consideră că ajutoarele au un efect stimulativ dacă
beneficiarul a prezentat o cerere de finanțare în cadrul apelului
de proiecte înainte de demararea lucrărilor la proiectul sau la

7 Art. 38 alin. (5) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107
și 108 din tratat.
8 Art. 38 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107
și 108 din tratat; Orientările privind ajutoarele de stat regionale (2021/C 153/01), Harta ajutoarelor regionale pentru România (1 ianuarie 2022—31 decembrie 2027).
9 Art. 38 alin. (6) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107
și 108 din tratat; Orientările privind ajutoarele de stat regionale (2021/C 153/01), Harta ajutoarelor regionale pentru România (1 ianuarie 2022—31 decembrie 2027).
10 Art. 38 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107
și 108 din tratat.
11 Art. 38 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107
și 108 din tratat; Orientările privind ajutoarele de stat regionale (2021/C 153/01), Harta ajutoarelor regionale pentru România (1 ianuarie 2022—31 decembrie 2027).
12 Art. 38 alin. (8) din Regulamentul (UE) nr. 651/2014 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107
și 108 din tratat; Orientările privind ajutoarele de stat regionale (2021/C 153/01), Harta ajutoarelor regionale pentru România (1 ianuarie 2022—31 decembrie 2027).
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024
activitatea respectivă. Cererea de ajutor de stat conține cel puțin
următoarele informații:
a) denumirea întreprinderii și dimensiunea acesteia;
b) descrierea proiectului, inclusiv data începerii și a încheierii
acestuia;
c) locul de desfășurare a proiectului;
d) lista costurilor proiectului;
e) tipul de ajutor (grant) și valoarea finanțării publice
necesare pentru proiect;
f) auditul energetic inițial.
Art. 19. — (1) Furnizorul de ajutor de stat semnează
contracte de finanțare cu beneficiarii de ajutor de stat selectați
în urma apelului de proiecte, după parcurgerea etapei de
evaluare.
(2) Ajutorul de stat se plătește doar în urma transmiterii unor
cereri de către beneficiari, condiționat de respectarea
prevederilor legale în vigoare și a regulilor specifice schemei de
ajutor și ghidului solicitantului.
Art. 20. — (1) Furnizorul de ajutor de stat va transmite
Consiliului Concurenței o fișă de informații referitoare la
prezenta schemă de ajutor de stat, în forma prevăzută în anexa II
la Regulamentul (UE) nr. 651/2014, în vederea transmiterii către
Comisia Europeană, în termen de 20 de zile lucrătoare de la
data publicării prezentei scheme în Monitorul Oficial al
României, Partea I. Aceste informații vor fi publicate în Jurnalul
Oficial al Uniunii Europene și pe site-ul Comisiei.
(2) În vederea asigurării transparenței și a unui control
eficient al ajutoarelor de stat, în conformitate cu art. 3 din
Regulamentul (UE) 2015/1.588 privind aplicarea articolelor 107
și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
anumitor categorii de ajutoare de stat orizontale, cu modificările
și completările ulterioare, furnizorul de ajutor de stat aplică
prevederile referitoare la procedura de informare și de avizare
prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014
privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat,
precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței
nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea
nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 21. — Prezenta schemă, inclusiv ghidul specific, grila de
verificare și anexele aferente, se publică integral pe pagina
oficială de internet a Ministerului Energiei.
Art. 22. — Beneficiarii vor asigura vizibilitatea fondurilor din
partea Uniunii, inclusiv emblema Uniunii Europene și o
declarație de finanțare corespunzătoare cu următorul conținut:
„finanțat de Uniunea Europeană — NextGenerationEU”, precum
și prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și
proporționale unor categorii de public diverse, care includ
mass-media și publicul larg, cu respectarea prevederilor
Manualului de identitate vizuală al PNRR, elaborat de către
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Art. 23. — Beneficiarii sunt obligați să raporteze, în
conformitate cu prevederile contractului de finanțare, stadiul
realizării lucrărilor, precum și să furnizeze alte informații
suplimentare, la cererea furnizorului de ajutor de stat.
Art. 24. — (1) Furnizorul de ajutor de stat va păstra evidența
detaliată a ajutoarelor acordate în baza prezentei scheme pe o
durată de 10 ani de la data la care ultima alocare specifică a
fost acordată în baza prezentei scheme. Această evidență
trebuie să conțină toate informațiile necesare pentru a
demonstra respectarea condițiilor impuse de legislația
comunitară în domeniul ajutorului de stat, inclusiv informații
privind tipul de beneficiar, efectul stimulativ, costurile eligibile și
intensitatea ajutorului.
(2) Furnizorul de ajutor de stat are obligația de a monitoriza
permanent ajutoarele acordate, aflate în derulare, și de a
dispune măsurile care se impun.
(3) Beneficiarii ajutorului de stat sunt obligați să păstreze,
pentru o perioadă de minimum 10 ani începând de la data
acordării ajutorului de stat în cadrul schemei, toate documentele
necesare și să țină o evidență specifică a ajutoarelor de care au
beneficiat conform prezentei scheme.
Art. 25. — Furnizorul de ajutor de stat are obligația de a
transmite Consiliului Concurenței, în formatul și în termenul
prevăzute de Regulamentul privind procedurile de monitorizare
a ajutoarelor de stat și de minimis, pus în aplicare prin Ordinul
președintelui Consiliului Concurenței nr. 441/2022, toate datele
și informațiile necesare pentru monitorizarea ajutoarelor de stat
la nivel național.
Art. 26. — Furnizorul de ajutor de stat transmite Consiliului
Concurenței raportări anuale cu privire la implementarea
schemei în conformitate cu regulamentul pus în aplicare prin
Ordinul președintelui Consiliului Concurenței nr. 441/2022 și cu
Regulamentul (CE) nr. 794/2004 al Comisiei din 21 aprilie 2004
de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2015/1.589 al
Consiliului de stabilire a normelor de aplicare a articolului 108
din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Art. 27. — Furnizorul de ajutor de stat asigură publicarea
informațiilor, conform art. 9 alin. (1) lit. (c) din Regulament,
privind fiecare ajutor individual acordat în cadrul schemei de
ajutor de stat care depășește 100.000 euro.
Art. 28. — Furnizorul de ajutor de stat monitorizează
respectarea condițiilor de acordare a ajutorului de stat și
criteriilor de eligibilitate prevăzute în prezenta schemă și are
obligația de a supraveghea permanent ajutoarele acordate,
aflate în derulare și de a dispune măsurile care se impun, iar în
situația în care constată nerespectarea acestor criterii, furnizorul
de ajutor de stat întreprinde toate demersurile necesare pentru
recuperarea ajutorului acordat, inclusiv a dobânzilor aferente,
calculate conform prevederilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare, și
celorlalte prevederi comunitare în vigoare.
Art. 29. — În vederea verificării ex ante a eligibilității
potențialilor beneficiari ai măsurilor de ajutor, furnizorul de ajutor
de stat are obligația încărcării schemei, precum și a contractelor
de finanțare, actelor de acordare a ajutoarelor, plăților,
obligațiilor de recuperare a ajutoarelor și rambursarea efectivă
a respectivelor obligații, aferente acestei măsuri, în Registrul
general al ajutoarelor de stat acordate în România (RegAS), în
termenele prevăzute de art. 29 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu modificări și completări prin
Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 30. — (1) Recuperarea ajutoarelor acordate se
realizează de către Ministerul Energiei, conform prevederilor
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014, aprobată cu
modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și
completările ulterioare.
(2) Ajutorul care trebuie recuperat include și dobânda
aferentă, datorată de la data plății ajutorului până la data
recuperării integrale a acestuia. Rata dobânzii aplicabile este
cea stabilită prin Regulamentul (UE) 2015/1.589 al Consiliului
din 13 iulie 2015 de stabilire a normelor de aplicare a
articolului 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii
Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,
seria L, nr. 248 din 24.09.2015.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024 13

ANEXĂ*)
la schemă



Grila de evaluare tehnico-economicČ


I. Criteriul 1

Reducerea GES ‫ீ ܀‬ாௌ (%) (tCO2) .............................. 80 puncte:

Modalitate de calcul:

۵۳‫ି ”܁‬۵۳‫ͳ܁‬
‫ீ ܀‬ாௌ ൌ (%)
۵۳‫”܁‬

unde:

‫ீ ܀‬ாௌ reducerea emisiilor de gaze cu efect de serČ ca urmare a implementČrii

proiectului de investiĩii din prezenta schemČ, pe baza auditului Ɂi
bilanĩului energetice (%)

۵۳‫܁‬୰ * emisii de gaze cu efect de serČ exprimat în tCO2 în scenariul de

referinĩČ, fČrČ implementarea proiectului de investiĩii din prezenta
schemČ

۵۳‫܁‬ଵ emisii de gaze cu efect de serČ exprimat în tCO2 dupČ primul an de

implementare a proiectului

Punctaj acordat:

30% ” ‫ீ ܀‬ாௌ < 40% ....................................................... 50 puncte

40% ” ‫ீ ܀‬ாௌ < 50% ....................................................... 60 puncte
50% ” ‫ீ ܀‬ாௌ < 60% ........................................................ 70 puncte
‫ீ ܀‬ாௌ • 60% .............................................................. 80 puncte

*) Anexa este reprodusă în facsimil.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024



II. Criteriul 2

Intensitate energeticČ (%) (tep/mii lei) ............ 20 puncte:

۷ா
Modalitate de calcul:

‫܀‬۷‫ݑܧ‬ ି‫܀‬۷‫ ݑܧ‬

‫ ܀‬۷‫= ݑܧ‬ ‫ݎ‬ ͳ
(%)
‫܀‬۷‫ݑܧ‬
‫ݎ‬

unde:

‫ ܀‬۷ಶೠ raportul dintre variaĩia intensitČĩii energetice Ɂi intensitatea

energeticČ din scenariul de referinĩČ.

‫ ܀‬۷ಶೠೝ * raportul dintre cantitatea de energie utilizatČ, exprimatČ în tep, Ɂi

cantitatea de produse/servicii obĩinutČ de întreprindere în scenariul de
referinĩČ, fČrČ realizarea proiectului de investiĩii, exprimatČ în
unitatea monetarČ - mii lei.

‫ ܀‬۷ಶೠభ raportul dintre cantitatea de energie utilizatČ, exprimatČ în tep, Ɂi

cantitatea de produse/servicii obĩinutČ de întreprindere în primul an
dupČ finalizarea implementČrii proiectului, exprimatČ în unitatea
monetarČ - mii lei.

Punctaj acordat:

0% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 10% ....................................................... 2 puncte

10% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 20% ....................................................... 4 puncte
20% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 30% ....................................................... 6 puncte
30% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 40% ....................................................... 8 puncte
40% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 50% ....................................................... 10 puncte
50% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 60% ....................................................... 12 puncte
60% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 70% ....................................................... 14 puncte
70% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 80% ....................................................... 16 puncte
80% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 90% ....................................................... 18 puncte
90% < ‫ ܀‬۷ಶೠ ” 100% ....................................................... 20 puncte

* Valorile sunt reflectate în auditul energetic iniĩial care se depune

la înscrierea în program
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 4/3.I.2024 15

MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE

ORDIN
pentru modificarea alin. (2) al art. 18 din Schema de ajutor de minimis
„Listarea la bursă a întreprinderilor”, aprobată prin Ordinul ministrului investițiilor
și proiectelor europene nr. 348/2023
Având în vedere:
— Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107 și 108 din Tratatul
privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, cu modificările și completările ulterioare;
— Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a
Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare;
— Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și
reziliență al României;
— Acordul privind contribuția financiară și Acordul de împrumut, încheiate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență
pentru finanțarea Planului național de redresare și reziliență (PNRR);
— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea
fondurilor europene alocate României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență
necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și
reziliență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 178/2022, cu modificările și completările ulterioare;
— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul ajutorului de stat, precum și
pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2015, cu
modificările și completările ulterioare;
— Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 70/2022 privind prevenirea, verificarea și constatarea neregulilor/dublei finanțări,
a neregulilor grave apărute în obținerea și utilizarea fondurilor externe nerambursabile/rambursabile alocate României prin
Mecanismul de redresare și reziliență și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și recuperarea creanțelor rezultate,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2023;
— Hotărârea Guvernului nr. 209/2022 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 124/2021 privind stabilirea cadrului instituțional și financiar pentru gestionarea fondurilor europene alocate
României prin Mecanismul de redresare și reziliență, precum și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 155/2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României
pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, cu
modificările și completările ulterioare;
— Avizul Consiliului Concurenței din data de 22.02.2023, emis în Cazul 2300298,
ținând cont de Referatul de aprobare al Direcției generale implementare PNRR și instrumente financiare din cadrul
Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 227.207 din 27.12.2023,
în temeiul prevederilor art. 14 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Investițiilor și Proiectelor Europene, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul investițiilor și proiectelor europene emite prezentul ordin.

Art. I. — Alineatul (2) al articolului 18 din Schema de ajutor
de minimis „Listarea la bursă a întreprinderilor”, aprobată prin
Ordinul ministrului investițiilor și proiectelor europene
nr. 348/2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 164 din 27 februarie 2023, se modifică și va avea următorul
cuprins:
„(2) Valoarea totală alocată pentru ajutorul de minimis care
va fi acordat în cadrul prezentei scheme, pe întreaga durată de
aplicare a acesteia, este de 229.240 euro, echivalent în lei, la
cursul InforEuro valabil în cadrul prezentei scheme.”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.

p. Ministrul investițiilor și proiectelor europene,

Teodora-Elena Preoteasa,
secretar de stat

București, 28 decembrie 2023.

Nr. 6.377.
 ABONAMENTE LA PUBLICAȚIILE OFICIALE PE SUPORT FIZIC
— Prețuri pentru anul 2024 —
Valoare
Nr. (TVA 5% inclus) — lei
Denumirea publicației
crt.
12 luni 3 luni 1 lună
1. Monitorul Oficial, Partea I 2.760 760 275
2. Monitorul Oficial, Partea I, limba maghiară 3.280 300
3. Monitorul Oficial, Partea a II-a 4.920 440
4. Monitorul Oficial, Partea a III-a 940 100
5. Monitorul Oficial, Partea a IV-a 3.760 340
6. Monitorul Oficial, Partea a VI-a 3.500 320
7. Monitorul Oficial, Partea a VII-a 1.200 110

NOTĂ:
Monitorul Oficial, Partea I bis, se multiplică și se achiziționează pe bază de comandă.

A B O N A M E N T E L A P R O D U S E L E Î N F O R M AT E L E C T R O N I C
— Prețuri pentru anul 2024 —
Abonamentul FLEXIBIL
(Monitorul Oficial, Partea I + alte 3 părți ale Monitorului Oficial, la alegere)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 65 160 400 960 2.110 650 1.630 4.080 9.790 21.540
ExpertMO 115 290 730 1.750 3.850 1.150 2.880 7.200 17.280 38.020

Abonamentul COMPLET
(Monitorul Oficial, Partea I + toate celelalte părți ale Monitorului Oficial)

Produs Lunar Anual*

Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea Online/ Rețea Rețea Rețea Rețea
Monopost 5 25 100 300 Monopost 5 25 100 300

AutenticMO 75 190 480 1.150 2.530 750 1.880 4.700 11.280 24.820
ExpertMO 140 350 880 2.110 4.640 1.400 3.500 8.750 21.000 46.200

Colecția Monitorul Oficial în format electronic, oricare dintre părțile acestuia 140 lei/an

Prețurile sunt exprimate în lei și conțin TVA.

Mai multe informații puteți găsi pe site-ul www.expert-monitor.ro, unde puteți aplica online comanda.
* Tarifele anuale se aplică pentru comenzile online efectuate până la 31 ianuarie 2024.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|478959]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4/3.I.2024 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495