PARTEA I

Anul 192 (XXXVI) — Nr. 23 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Joi, 11 ianuarie 2024

SUMAR

Nr. Pagina

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

Decizia nr. 679 din 28 noiembrie 2023 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1)
lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și
funcționarea Consiliului Economic și Social .............. 2–8

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

1.341/2023. — Hotărâre privind aprobarea Strategiei
naționale pentru formarea adulților în perioada
2024—2027................................................................ 8
5. — Hotărâre privind modificarea anexei la Hotărârea
Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea
Regulamentului privind verificarea și expertizarea
tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică a execuției
lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea
calității lucrărilor executate ........................................ 9
7. — Hotărâre privind declararea unui imobil ca bun de
interes național, înscrierea acestuia în inventarul
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,
precum și darea respectivului imobil în administrarea
Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita .............. 9
8. — Hotărâre privind înscrierea unui imobil în inventarul
centralizat al bunurilor din domeniul public al statului și
darea acestuia în administrarea Ministerului Afacerilor
Interne — Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu
„General de divizie Ștefan Ștefănescu” (U.M. 0329
Giurgiu) ...................................................................... 10
9. — Hotărâre pentru aprobarea Acordului de modificare
a Acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul
Federal Elvețian privind implementarea celei de-a doua
contribuții elvețiene în anumite state membre ale Uniunii
Europene pentru reducerea disparităților economice și
sociale în cadrul Uniunii Europene, semnat la București
la 12 decembrie 2022, încheiat prin schimb de scrisori
semnate la Berna la 22 septembrie 2023 și la București
la 6 octombrie 2023 între Agenția Elvețiană pentru
Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Unitatea națională de
coordonare — Ministerul Finanțelor din România ........ 11–16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 679
din 28 noiembrie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Ioana Marilena Chiorean — magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind
organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, teza
referitoare la instituția prim-ministrului, excepție ridicată de
Asociația Academia de Advocacy din București și alții în Dosarul
nr. 1.191/2/CAF/2019 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul
Dosarului Curții Constituționale nr. 2.970D/2019.
2. Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de
16 martie 2023, cu participarea reprezentantului Ministerului
Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi, fiind consemnate în
încheierea de ședință de la acea dată, când, în temeiul
prevederilor art. 57 și ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992,
pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul
dezbaterii, Curtea a amânat pronunțarea pentru data de
20 aprilie 2023 și apoi pentru data de 30 mai 2023, când, în
temeiul art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat
pronunțarea pentru data de 27 iunie 2023, apoi pentru 11 iulie 2023,
pentru 27 septembrie 2023, pentru 2 noiembrie și apoi pentru
28 noiembrie 2023, când a pronunțat prezenta decizie.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată
următoarele:
3. Prin Încheierea din 3 octombrie 2019, pronunțată în
Dosarul nr. 1.191/2/CAF/2019, Curtea de Apel București —
Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea
Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a
dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013, teza
referitoare la instituția prim-ministrului. Excepția de
neconstituționalitate a fost ridicată de Asociația Academia de
Advocacy din București și alții într-o cauză de contencios
administrativ având ca obiect anularea unor acte administrative,
printre care Decizia prim-ministrului nr. 284/2018 pentru
stabilirea unor măsuri privind revocarea reprezentanților
societății civile în cadrul Consiliului Economic și Social.
4. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii
acesteia susțin, în esență, că textul criticat nu este suficient de
clar pentru a putea fi aplicat fără riscul de a încălca dreptul unui
membru — reprezentant al societății civile din cadrul Plenului
Consiliului Economic și Social (denumit în continuare CES).
Astfel, norma criticată nu permite niciunei persoane interesate
să prevadă într-o măsură rezonabilă consecințele care pot
rezulta din actele acesteia. Ca urmare, art. 17 alin. (1) lit. e) din
Legea nr. 248/2013, teza referitoare la prim-ministru, prezintă o
deficiență gravă de conținut, respectiv de reglementare a
normelor pe care se fundamentează aplicarea sancțiunii
constând în revocarea membrilor Plenului CES (reprezentanți
ai societății civile), precum și de reglementare a procedurii
revocării, fapt ce îi conferă caracter neconstituțional.
5. Se mai arată că Avizul Consiliului Legislativ nr. 133 din
7 martie 2013 referitor la proiectul de Lege privind organizarea
și funcționarea Consiliului Economic și Social remarca, la
paragraful al doilea al pct. 21, că „pentru asigurarea unei
reglementări complete și pentru evitarea dificultăților în aplicarea
legii, este necesar ca textul să prevadă, în mod expres, cazurile
în care poate fi cerută revocarea membrului Plenului Consiliului
Economic și Social”. Legiuitorul a ignorat însă cu desăvârșire
această recomandare a Consiliului Legislativ, astfel încât norma
criticată stabilește doar sancțiunea de aplicat, dar nu și faptele
cărora aceasta le este aplicabilă și nici procedura de parcurs în
acest caz.
6. Este instituit, astfel, un regim juridic confuz, neclar nu
numai pentru persoana care s-ar putea afla la un moment dat în
ipoteza normei criticate, ci și pentru instanța chemată să
aprecieze cu privire la temeinicia și legalitatea revocării. Or,
soluțiile preconizate de un act normativ nu trebuie să poată fi
aplicate în mod aleatoriu, discreționar, iar legiuitorul este chemat
să stabilească condiții, modalități și criterii clare și precise.
7. Astfel, se susține că forma în vigoare a art. 17 alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 248/2013 stabilește fără niciun echivoc sancțiunea
aplicată (revocarea), dar tace cu desăvârșire cu privire la
motivele care să fundamenteze aplicarea unei atari sancțiuni.
În consecință, procedura de revocare, în ceea ce privește
motivele pe care aceasta se întemeiază, nu numai că nu este
suficient de clar și explicit stabilită la nivel legislativ, ci, de fapt,
nu este stabilită deloc. Înțelesul textului este „tulbure”, în sensul
că nu stabilește nici natura și nici felul atribuțiilor încredințate
membrului Plenului CES, reprezentant al societății civile, a căror
neîndeplinire ori îndeplinire necorespunzătoare atrage
revocarea. Mai mult, textul criticat nu stabilește nici modul prin
care se poate constata eventuala neîndeplinire sau îndeplinire
necorespunzătoare a atribuțiilor și nici modul în care membrul
Plenului CES, reprezentant al societății civile, se poate apăra în
cursul procedurii care vizează revocarea sa.
8. Totodată, revocarea membrului Plenului CES se cuvine să
fie analizată în raport cu conținutul mandatului acestuia,
respectiv în funcție de caracterul imperativ sau reprezentativ al
mandatului. Nu ne aflăm, în cazul de față, în cadrul unui mandat
imperativ, în care membrul Plenului CES este chemat să
acționeze numai potrivit obligațiilor stabilite de persoana care l-a
numit (prim-ministrul), persoană care, eventual, ar putea să îi
retragă împuternicirea sau încrederea fără vreo motivare.
Dimpotrivă, membrul Plenului CES acționează în baza unui
mandat reprezentativ, nefiind reprezentantul prim-ministrului prin
a cărui decizie a fost numit, ci, așa cum prevede Legea
nr. 248/2013, fiind reprezentant al societății civile. Membrul CES
este reprezentantul întregii categorii sociale ale cărei interese
sunt reprezentate de organul colegial (Plenul CES și, la alt nivel
organizatoric, comisiile de specialitate permanente) din care
acesta face parte și nu poate fi revocat decât în condițiile
nerespectării atribuțiilor în cadrul acestuia, iar nu ale vreunui
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024
mandat încredințat de prim-ministrul prin a cărui decizie a fost
numit. De altfel, nici nu ar fi fost posibil ca mandatul membrului
să fie unul imperativ, un astfel de mandat fiind incompatibil cu
rolul și atribuțiile conferite de art. 141 din Constituție și de art. 1
alin. (2) din Legea nr. 248/2013, dar și din perspectiva modalității
în care se adoptă avizele de către Plenul CES și, după caz,
proiectele de avize de către comisiile de specialitate permanente
ale CES.
9. Autorii excepției de neconstituționalitate mai susțin că nu
neagă dreptul prim-ministrului de a revoca membrul Plenului
CES, reprezentant al societății civile, însă revocarea trebuie să
opereze în condiții clar stabilite prin lege, atât sub aspectul
motivelor, cât și sub aspectul procedurii. Norma trebuie să
întrunească, așa cum s-a arătat, exigențele de precizie, claritate
și, implicit, previzibilitate, impuse cu valoare de principiu de
jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului.
10. Se mai susține că analiza textului legal criticat conduce
la concluzia încălcării prevederilor constituționale și
convenționale referitoare la dreptul la apărare, ca urmare a lipsei
de claritate și previzibilitate a normei, respectiv a dispozițiilor
art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru
apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale,
raportat la art. 20 din Constituție.
11. În cadrul procedurii revocării prevăzute de textul legal
criticat nu există reglementat dreptul la apărare în favoarea
membrului Plenului CES. Cunoașterea faptelor sau a acțiunilor
imputate membrului Plenului CES și a probelor cu privire la
săvârșirea acestora reprezintă un aspect esențial al dreptului la
apărare. Inițiatorul procedurii de revocare a membrului Plenului
CES nu poate ignora faptul că aplicarea unei sancțiuni impune
indicarea faptelor (comisive sau omisive) care sunt imputate
membrului respectiv și analizarea acestora, într-un cadru care
să permită membrului Plenului CES să își expună punctul de
vedere și să formuleze apărări. De altfel, dreptul constituțional la
apărare nu este limitat în mod exclusiv la procedurile judiciare,
ci, prin natura și finalitatea sa, trebuie să cuprindă și procedurile
prealabile, inclusiv administrative.
12. În final, se invocă atât jurisprudența Curții Europene a
Drepturilor Omului, respectiv Hotărârea din 26 aprilie 1979,
pronunțată în Cauza Sunday Times împotriva Regatului Unit al
Marii Britanii și Irlandei de Nord, Hotărârea din 30 noiembrie
1987, pronunțată în Cauza H împotriva Belgiei, Hotărârea din
20 mai 1999, pronunțată în Cauza Rekvényi împotriva Ungariei,
Hotărârea din 4 mai 2000, pronunțată în Cauza Rotaru împotriva
României, și Hotărârea din 25 aprilie 2006, pronunțată în Cauza
Dammann împotriva Elveției, cât și jurisprudența Curții de
Justiție a Uniunii Europene, și anume Hotărârea din 14 iulie
1994, pronunțată în Cauza Paola Faccini Dori împotriva Recreb
Srl, sau Hotărârea din 22 octombrie 1987, pronunțată în Cauza
Foto-Frost împotriva Hauptzollamt Lűbeck-Ost.
13. Curtea de Apel București — Secția a VIII-a contencios
administrativ și fiscal apreciază că excepția de
neconstituționalitate este neîntemeiată, deoarece textul de lege
criticat nu intră în conflict cu reglementarea constituțională, ci
se caracterizează prin generalitatea specifică unei norme
juridice susceptibile de a fi aplicată în mod repetat în raport cu
categoria destinatarilor săi.
14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992,
încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor
două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
excepției de neconstituționalitate.
15. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au transmis punctele de
vedere solicitate.
3
C U R T E A,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de
judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale
criticate, raportate la prevederile din Constituție, precum și
Legea nr. 47/1992, reține următoarele:
16. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
17. Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum
este precizat în încheierea de sesizare a Curții Constituționale,
îl constituie teza referitoare la instituția prim-ministrului din
cuprinsul dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului
Economic și Social, republicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 740 din 2 octombrie 2015, având următorul conținut:
„Calitatea de membru al Plenului Consiliului Economic și Social
încetează în următoarele situații: [] e) în situația în care
confederația patronală, confederația sindicală ori prim-ministrul,
care l-a numit, cere revocarea sa;”.
18. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate,
prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale
cuprinse în art. 1 alin. (3) și (5) privind statul de drept și principiul
respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16
privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele
internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) privind
dreptul la un proces echitabil, art. 24 alin. (1) privind dreptul la
apărare, art. 31 alin. (1) și (2) privind dreptul la informație, art. 51
alin. (4) privind dreptul de petiționare și art. 52 alin. (1) privind
dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De
asemenea, se invocă încălcarea dispozițiilor art. 6 privind
dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea
drepturilor omului și a libertăților fundamentale.
19. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
reține că dispozițiile criticate fac parte din cap. III — Organizarea
și funcționarea Consiliului Economic și Social, secțiunea 2 —
Plenul Consiliului Economic și Social din Legea nr. 248/2013 și
reglementează cazurile de încetare a calității de membru al
Plenului CES. Referitor la încetarea calității de membru al CES,
art. 17 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 prevede că aceasta are
loc în următoarele situații: a) la expirarea mandatului; b) în caz
de deces; c) în caz de demisie; d) ca urmare a interzicerii, prin
hotărâre definitivă, a dreptului de a ocupa o funcție sau de a
exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura
aceleia de care s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii; e) în
situația în care confederația patronală, confederația sindicală ori
prim-ministrul, care l-a numit, cere revocarea sa; f) în cazul în
care nu mai îndeplinește condiția prevăzută la art. 13 lit. b); g)
în situația în care confederația patronală sau confederația
sindicală care l-a numit își pierde calitatea de confederație
reprezentativă la nivel național.
20. Curtea observă că art. 17 alin. (1) din Legea nr. 248/2013
se referă la cazuri de încetare a mandatului, enumerând și
revocarea mandatului membrului CES, dar fără a preciza
cazurile și motivele de revocare. De asemenea, alin. (2) al art. 17
din aceeași lege prevede doar că: „Procedura revocării calității
de membru al Plenului Consiliului Economic și Social se
stabilește prin regulamentul de organizare și funcționare.”
Curtea observă, așadar, că textul art. 17 din Legea nr. 248/2013
prevede doar organul care poate cere revocarea membrilor CES —
confederația patronală, confederația sindicală ori prim-ministrul,
după caz —, fără a preciza însă cui îi este adresată solicitarea
și, prin urmare, ce organ/autoritate poate aproba cererea, în ce
cazuri sau din ce motive poate avea loc revocarea acestora și
fără a reglementa o procedură de revocare a acestor membri.
Totodată, Curtea observă că niciun alt text cuprins în Legea
nr. 248/2013 nu reglementează aceste aspecte.
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024
21. Cu titlu general, în ceea ce privește cazurile și motivele
de încetare a mandatelor unor funcții publice, Curtea reține că
încetarea acestor mandate poate avea loc din cauze obiective
sau subiective. Astfel, cauzele obiective pot fi expirarea
mandatului, decesul, demisia etc. Aceste cauze obiective de
încetare a unui mandat nu constituie revocări din funcție, ci
cazuri/motive de încetare a mandatului la expirarea termenului
sau înainte de expirarea acestuia. Pe de altă parte, cauzele
subiective de încetare a mandatului, adică cele care țin de
conduita persoanei care ocupă funcția respectivă, trebuie să fie
prevăzute pentru nerespectarea anumitor norme de lege, ceea
ce atrage răspunderea juridică și, între altele, sancțiunea
disciplinară. Deoarece sunt determinate de conduita persoanei
care ocupă funcția respectivă, în scopul evitării arbitrarului,
legiuitorul trebuie să prevadă cazurile (situații determinate sau
determinabile) în care se poate cere revocarea, organul care
poate cere revocarea, organul care poate dispune revocarea,
precum și o procedură care să asigure dreptul la apărare al
persoanei respective.
22. Analizând norme de lege similare, care prevăd revocarea
unor mandate ale funcțiilor publice, Curtea observă că, ori de
câte ori legiuitorul a reglementat mandatul de drept public,
acesta a prevăzut atât cazurile și motivele de revocare din acea
funcție înainte de expirarea mandatului, cât și o procedură de
revocare, iar nu numai instituția/organul/persoana care poate
propune revocarea, precum în cauza de față. Cu titlu de
exemplu sunt: prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 35/1997
privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din
27 februarie 2018, cu modificările și completările ulterioare
[potrivit cărora „Revocarea din funcție a Avocatului Poporului,
ca urmare a încălcării Constituției și a legilor, se face de Camera
Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității
deputaților și senatorilor prezenți, la propunerea birourilor
permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, pe baza
raportului comun al comisiilor juridice ale celor două Camere ale
Parlamentului.”]; prevederile art. 57 alin. (1) din Legea
nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din
16 noiembrie 2022 [potrivit cărora „Revocarea din funcția de
membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii a
judecătorilor și procurorilor se poate dispune oricând în timpul
mandatului, în următoarele cazuri: a) persoana în cauză nu mai
îndeplinește condițiile legale pentru a fi membru ales al
Consiliului Superior al Magistraturii; b) persoanei în cauză i-a
fost aplicată o sancțiune disciplinară din cele prevăzute de lege
pentru judecători și procurori, iar măsura a rămas definitivă;
c) secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii
a constatat, pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară,
că persoana în cauză nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod
necorespunzător, în mod grav, repetat și nejustificat, atribuțiile
prevăzute de lege.”], precum și alin. (2)—(8) ale art. 57 din
Legea nr. 305/2022 care prevăd în detaliu procedura de
revocare din funcția de membru ales al Consiliului Superior al
Magistraturii; prevederile art. 46 alin. (5) din Legea nr. 94/1992
privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 238 din 3 aprilie
2014 [potrivit cărora „Pe perioada exercitării mandatului,
consilierii de conturi pot fi revocați din funcțiile în care au fost
numiți numai în cazurile și în condițiile prezentei legi.”], precum
și prevederile art. 50 alin. (2) și (3) din același act normativ
[potrivit cărora „Încălcarea gravă a vreuneia din obligațiile
prevăzute la alin. (1) atrage revocarea din funcție a celor care au
săvârșit-o. (3) Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de
Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate prevăzute la
art. 46 alin. (1)”].
23. Examinând comparativ aceste dispoziții de lege, Curtea
constată că, deși instituția/organul/persoana care a procedat la
numirea unei persoane pe mandat într-o funcție publică are un
drept discreționar de a revoca acel mandat, potrivit principiului
simetriei juridice, totuși instituția/organul/persoana nu poate
dispune revocarea în mod arbitrar, ci trebuie ca legea să
prevadă atât cazurile și motivele de revocare din acea funcție
înainte de expirarea mandatului, cât și o procedură de revocare,
în cadrul căreia instituția/organul/persoana care a procedat la
numire să poată constata sau să poată decide intervenția unuia
dintre cazurile de revocare, iar persoana revocată să aibă
posibilitatea de a se apăra.
24. În jurisprudența referitoare la criteriile de revocare a unei
persoane care ocupă o funcție publică, atunci când Curtea
Constituțională a fost sesizată cu privire la caracterul incomplet
al unora dintre normele reglementate a sancționat prevederile
criticate, obligând legiuitorul să prevadă explicit și clar atât cazuri
și motive de revocare, cât și o procedură de revocare.
25. În acest sens, prin Decizia Curții Constituționale nr. 196
din 4 aprilie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 231 din 22 aprilie 2013, a fost constatată
neconstituționalitatea dispozițiilor art. 55 alin. (4) și (9) din Legea
nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, dispoziții
care prevedeau și ipoteza revocării membrilor aleși ai Consiliului
Superior al Magistraturii „la cererea majorității adunărilor
generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le
reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii
necorespunzătoare a atribuțiilor încredințate prin alegerea ca
membru al Consiliului”. Cu acel prilej, Curtea a reținut că
revocarea trebuie analizată în strânsă legătură cu conținutul
mandatului la care se referă, respectiv cu caracterul imperativ
sau reprezentativ al acestuia. În cadrul mandatului imperativ,
organul reprezentativ acționează numai potrivit obligațiilor
stabilite de alegătorii săi el nu va putea acționa nici în afara, nici
împotriva acestora, depunând toate eforturile necesare
îndeplinirii lor. Alegătorii pot retrage împuternicirea acordată fără
vreo motivare. În baza mandatului reprezentativ, însă, membrul
Consiliului Superior al Magistraturii este alesul și reprezentantul
întregii categorii ale cărei interese sunt reprezentate de organul
colegial din care acesta face parte și nu poate fi revocat decât
în condițiile nerespectării atribuțiilor în cadrul acestuia, iar nu a
mandatului încredințat de alegătorii săi. Stabilind că membrii
aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii își exercită atribuțiile
constituționale în baza unui mandat reprezentativ și că, potrivit
dispozițiilor constituționale și infraconstituționale, calitatea de
membru al Consiliului Superior al Magistraturii, ca autoritate
reprezentativă în cadrul sistemului judiciar, presupune o
identitate de statut în raport cu celelalte puteri, Curtea a reținut
că, în realizarea mandatului lor, membrii aleși ai Consiliului au o
serie de drepturi și îndatoriri prevăzute atât prin Constituție, cât
și prin legea organică, stabilindu-se condițiile pentru
desfășurarea activității specifice. În cazul încălcării acestor
norme, ei pot fi sancționați. Sub acest aspect, Curtea a statuat
că soluțiile preconizate de un act normativ nu trebuie aplicate în
mod aleatoriu, legiuitorul fiind obligat să stabilească condiții,
modalități și criterii clare și precise. Or, în cazul revocării unui
membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, nu este
stabilit modul în care se poate constata neîndeplinirea sau
îndeplinirea necorespunzătoare a atribuțiilor încredințate prin
alegerea ca membru al Consiliului. Curtea a reținut că textul
criticat este confuz, în sensul că nu stabilește natura și felul
atribuțiilor încredințate prin alegerea ca membru al Consiliului,
modul prin care se poate constata neîndeplinirea sau
îndeplinirea necorespunzătoare a acestora și autoritatea
competentă să constate un astfel de deficit în activitatea de
membru al Consiliului Superior al Magistraturii. Mai mult, Curtea
a reținut că nu trebuie negat dreptul adunărilor generale ale
instanțelor care desemnează un membru în Consiliul Superior al
Magistraturii de a-l revoca pe acesta, însă revocarea trebuie să
opereze în condiții clar stabilite prin lege, atât sub aspectul
motivelor, cât și sub aspectul procedurii. Astfel, Curtea a
constatat că art. 55 alin. (4) din Legea nr. 317/2004 prezintă o
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024
deficiență gravă de conținut, respectiv de reglementare a
motivelor pe care se întemeiază inițierea procedurii de revocare,
este neclar și imprecis, prin urmare lipsit de previzibilitate,
contravenind astfel dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție.
26. Prin Decizia nr. 601 din 14 noiembrie 2005, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1022 din 17 noiembrie
2005, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea
art. 30 alin. (1) din Regulamentul Senatului, statuând că, în cazul
revocării unui membru al Biroului permanent al Senatului, cu titlu
de sancțiune juridică, pentru încălcarea Constituției sau a
regulamentelor parlamentare, este obligatorie respectarea
normelor și principiilor inerente răspunderii juridice, prin
instituirea cadrului procedural corespunzător de cercetare a
faptelor imputate și a vinovăției membrului Biroului permanent a
cărui revocare se propune și asigurarea exercitării dreptului
acestuia de a dovedi netemeinicia acuzațiilor care i se aduc,
adică de a se apăra. Curtea a constatat că art. 30 alin. (1) din
Regulamentul Senatului nu definește noțiunile de încălcare în
mod grav și încălcare în mod repetat a Regulamentului
Senatului sau a Regulamentului ședințelor comune, ceea ce
face imposibilă exercitarea dreptului la apărare de către
membrul Biroului permanent a cărui revocare se propune și
creează posibilitatea aplicării abuzive a acestui text,
contravenind dispozițiilor constituționale privind dreptul
fundamental la apărare, întrucât nu asigură cercetarea faptelor
imputate membrului Biroului permanent a cărui revocare se
propune și nici posibilitatea acestuia de a se apăra de acuzațiile
care i se aduc. Prin Decizia nr 602 din 14 noiembrie 2005,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1027 din
18 noiembrie 2005, pentru identitate de argumente, Curtea a
constatat neconstituționalitatea normei din Regulamentul
Camerei Deputaților care avea un conținut similar.
27. Prin Decizia nr. 455 din 29 iunie 2021, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 666 din 6 iulie 2021,
paragrafele 78 și 79, referitor la instituția Avocatului Poporului,
Curtea a reținut că legea care reglementează revocarea, ca
modalitate de încetare a unui mandat, trebuie să stabilească cu
certitudine cazurile în care intervine această sancțiune,
menționând expres ipotezele obiective, determinate sau
determinabile, care pot declanșa procedura de revocare (de
exemplu, incidența răspunderii penale sau a răspunderii
disciplinare). De asemenea, legea trebuie să prevadă procedura
în cadrul căreia se analizează cererea de revocare și după a
cărei parcurgere organul competent poate dispune revocarea.
Aceasta trebuie să prevadă titularul dreptului de a cere
revocarea, organul competent să cerceteze faptele imputate și
vinovăția persoanei a cărei revocare se cere sau garanțiile
exercitării dreptului la apărare al acesteia (încunoștințarea
persoanei a cărei revocare se cere, audierea sa publică înainte
de revocare, posibilitatea de a propune probe în apărarea sa,
termenele procedurale etc.). Nu în ultimul rând, legea trebuie să
reglementeze dreptul la recurs în fața unei instanțe
independente și imparțiale, deci posibilitatea persoanei revocate
de a contesta măsura revocării, în condițiile art. 21 din
Constituție referitor la liberul acces la justiție. Pentru a-și putea
exercita atribuția de control al legalității și temeiniciei măsurii
revocării, instanța trebuie să cunoască rațiunile pentru care a
fost dispusă revocarea, iar această motivare trebuie să fie
intrinsecă actului de revocare. Obligația autorității emitente de a
motiva actul constituie o garanție contra arbitrarului și se impune
cu precădere în cazul unui atare act prin care, dispunându-se
încetarea unui mandat în curs, se suprimă drepturi sau situații
juridice individuale. Sub aceste aspecte, prin Decizia nr. 732 din
10 iulie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 480 din 12 iulie 2012, Curtea Constituțională a statuat că
Parlamentul are competența de a dispune măsurile legale,
„printr-o evaluare obiectivă în cadrul căilor și procedurilor
exclusiv parlamentare”. Pornind de la cele statuate în precedent
și reiterând considerentele Deciziei nr. 80 din 16 februarie 2014,
5
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 246 din
7 aprilie 2014, potrivit cărora „situațiile în care poate interveni
revocarea trebuie individualizate cu precizie la nivelul legii, iar
procedura care urmează să fie respectată în această situație
trebuie, de asemenea, stabilită prin norme lipsite de orice
echivoc, astfel încât să fie evitat riscul unei revocări arbitrarii”,
Curtea a constatat că actualul cadru normativ nu stabilește
cazurile exprese în care poate interveni revocarea Avocatului
Poporului și nici procedura care trebuie să fie parcursă în
cazurile în care se formulează o asemenea solicitare.
Posibilitatea revocării din funcție a Avocatului Poporului „ca
urmare a încălcării Constituției și a legilor” nu respectă condițiile
de claritate, previzibilitate și rezonabilitate. Această constatare,
coroborată cu faptul că nici legea și nici regulamentele
parlamentare nu prevăd procedura în baza căreia se adoptă
hotărârea de revocare, limitându-se la a stabili titularul
propunerii de revocare și forul decident, și nici garanții cu privire
la dreptul la apărare al persoanei revocate, converge spre
concluzia că hotărârea astfel adoptată este rezultatul unui act
arbitrar, lipsit de fundament constituțional, în opoziție cu
dispozițiile art. 1 alin. (3) din Constituție care consacră principiul
statului de drept. La paragraful 81 al Deciziei nr. 455 din 29 iunie
2021, Curtea a observat caracterul foarte vag al motivului de
revocare, care nu este precizat riguros, astfel încât să acopere
numai abaterile grave săvârșite de Avocatul Poporului, faptul că
legea nu prevede dreptul la apărare al Avocatului Poporului, în
cadrul unei proceduri transparente, care să asigure o audiere
publică a acestuia, și că nu există o procedură de contestare a
hotărârii de revocare în fața Curții Constituționale de către însăși
persoana revocată, toate aceste elemente constituind, separat
și împreună, vicii de neconstituționalitate ale hotărârii
Parlamentului supuse controlului instanței constituționale. Dacă
marja de apreciere a unei autorități publice este suficient de
largă atunci când numește o persoană într-o funcție publică (a
se vedea Decizia nr. 459 din 16 septembrie 2014, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 712 din 30 septembrie
2014, paragraful 38), atunci când autoritatea publică dispune
revocarea, ca sancțiune juridică, această marjă de apreciere nu
există, autoritatea publică fiind obligată să își motiveze actul prin
raportare la dispozițiile concrete care reglementează instituția
revocării, iar această motivare trebuie să poată fi supusă
controlului unei instanțe independente.
28. Prin urmare, jurisprudența constantă a Curții
Constituționale este în sensul că încetarea unui mandat de drept
public din cauze subiective, prin revocare, poate avea loc numai
pentru nerespectarea unor atribuții sau a dispozițiilor de lege
sau constituționale, iar, pentru ca persoana respectivă să poată
cunoaște motivele care pot conduce la revocarea sa și pentru a
fi evitat riscul unei revocări arbitrare, trebuie ca legiuitorul să
prevadă în mod clar și neechivoc atât situațiile/ipotezele/
cazurile/motivele obiective, determinate sau determinabile, care
pot declanșa procedura de revocare, cât și o procedură de
revocare, care trebuie să prevadă: autoritatea/organul care
poate solicita, precum și autoritatea/organul care poate decide
revocarea; garanții cu privire la exercitarea dreptului la apărare
al persoanei revocate (cum ar fi încunoștințarea persoanei a
cărei revocare se cere, audierea sa înainte de revocare,
posibilitatea de a propune probe în apărarea sa, termenele
procedurale etc.) și garanții cu privire la posibilitatea exercitării
accesului la o instanță independentă și imparțială, deci
posibilitatea persoanei revocate de a contesta măsura revocării,
în condițiile art. 21 din Constituție referitor la accesul liber la
justiție.
29. Aplicând aceste considerente de principiu la cauza de
față, Curtea constată că statutul constituțional al instituției CES
este consacrat de art. 141 din Legea fundamentală, care face
parte din titlul IV — Economia și finanțele publice. Astfel, CES
este organ consultativ al Parlamentului și al Guvernului în
domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică.
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024
Această normă constituțională se completează cu
reglementările cuprinse în legea privind organizarea și
funcționarea CES, lege organică, și anume Legea nr. 248/2013.
Potrivit art. 1 alin. (2) din acest act normativ, CES este instituție
publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în
scopul realizării dialogului tripartit la nivel național dintre
organizațiile patronale, organizațiile sindicale și reprezentanți ai
asociațiilor și fundațiilor neguvernamentale ai societății civile.
Potrivit art. 5 din Legea nr. 248/2013, CES are următoarele
atribuții: a) avizează proiectele de acte normative din domeniile
de specialitate inițiate de Guvern, precum și propunerile
legislative ale deputaților și senatorilor, invitând inițiatorii la
dezbaterea actelor normative; b) elaborează, la solicitarea
Guvernului, a Parlamentului sau din proprie inițiativă, analize și
studii privind realitățile economice și sociale; c) semnalează
Guvernului sau Parlamentului apariția unor fenomene
economice și sociale care impun elaborarea unor noi acte
normative.
30. Cu privire la numirea membrilor CES, art. 11 din Legea
nr. 248/2013 prevede că Plenul CES este constituit dintr-un
număr de 45 de membri, incluzând președintele și
vicepreședinții, desemnarea lor făcându-se după cum urmează:
a) 15 membri numiți de confederațiile patronale reprezentative
la nivel național, constituind partea patronală; b) 15 membri
numiți de confederațiile sindicale reprezentative la nivel național,
constituind partea sindicală; c) 15 membri reprezentând
societatea civilă, constituind partea societății civile, numiți prin
decizie a prim-ministrului, la propunerea Ministerului Consultării
Publice și Dialogului Social, în conformitate cu prevederile
art. 12, din cadrul structurilor cooperatiste, profesiunilor liberale,
organizațiilor pentru protecția consumatorilor, comunității
științifice și academice, organizațiilor de agricultori, organizațiilor
de pensionari, organizațiilor comunităților locale, asociațiilor care
reprezintă familia și persoanele cu dizabilități și al altor
organizații neguvernamentale cu activități în domeniile de
competență ale CES.
31. În ceea ce privește durata mandatului membrilor CES,
art. 14 din Legea nr. 248/2013 prevede că acesta este de 4 ani
și poate fi reînnoit. Potrivit alin. (2) al art. 17 din Legea
nr. 248/2013, procedura revocării calității de membru al Plenului
CES se stabilește prin regulamentul de organizare și
funcționare. Însă, art. 39 lit. e) din Regulamentul de organizare
și funcționare al CES (denumit în continuare Regulament) doar
reia dispozițiile art. 17 din Legea nr. 248/2013, prevăzând
următoarele: „Calitatea de membru al Plenului Consiliului
Economic și Social încetează în următoarele situații: [] e) în
situația în care confederația patronală, confederația sindicală ori
prim-ministrul, care l-a numit, cere revocarea sa;”. Astfel,
examinând dispozițiile Regulamentului, Curtea constată că
acesta nu prevede nici cazurile și motivele pentru care poate fi
realizată revocarea din calitatea de membru al CES și nici
procedura de revocare, deși alin. (2) al art. 17 din Legea
nr. 248/2013 dispune că procedura revocării calității de membru
al Plenului CES se stabilește prin regulamentul de organizare
și funcționare. Prin urmare, legea organică a CES — Legea
nr. 248/2013 — nu prevede nici autoritatea publică/organul
competent să decidă revocarea, nici cazurile și motivele de
revocare din funcția de membru al Plenului CES și nici procedura
de revocare. Or, ținând cont de statutul juridic al CES — de organ
consultativ al Guvernului și Parlamentului și de instituție de
interes național, autonomă, a cărei atribuție principală este cea
de avizare a proiectelor de acte normative din domeniile de
specialitate —, membrii Plenului CES trebuie să aibă siguranța
că modul în care se poziționează în raport cu autoritățile care i-au
numit nu-i va expune unor consecințe juridice decât dacă
încalcă dispoziții de lege. Independența membrilor CES față de
instrucțiuni imperative de la autoritățile de numire constituie o
garanție în ceea ce privește mandatul în sine și îndeplinirea
atribuțiilor, potrivit rolului constituțional al CES. Rolul CES, de
autoritate administrativă autonomă conform art. 117 din
Constituție, nu se poate realiza în mod eficient fără a fi
reglementate garanții ale exercitării mandatului membrilor în
condiții de independență corespunzătoare realizării atribuțiilor
ce-i revin potrivit Constituției și legii organice.
32. De altfel, România este reprezentată în Comitetul
Economic și Social European (denumit în continuare CESE).
Analizând reglementările europene în materie, Curtea reține că
CESE este un organism consultativ al Uniunii Europene, format
din reprezentanți ai organizațiilor de lucrători și angajatori și ai
altor grupuri de interese. CESE emite avize pe teme legate de
Uniunea Europeană adresate Comisiei Europene, Consiliului
Uniunii Europene și Parlamentului European. CESE poate, de
asemenea, să emită avize din proprie inițiativă. Potrivit art. 300
alin. (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene
(denumit în continuare TFUE), „Comitetul Economic și Social
este format din reprezentanți ai organizațiilor patronale, salariale
și ai altor reprezentanți ai societății civile, în special din
domeniile socio-economic, civic, profesional și cultural”. Cât
privește statutul membrilor CESE, art. 302 din TFUE prevede
că „Membrii Comitetului sunt numiți pentru un mandat de cinci
ani. Consiliul adoptă lista membrilor stabilită potrivit propunerilor
fiecărui stat membru. Mandatul membrilor Comitetului poate fi
reînnoit”. Potrivit art. 300 alin. (4) din TFUE, „Mandatul
membrilor Comitetului Economic și Social și ai Comitetului
Regiunilor nu este imperativ. Aceștia își exercită funcțiile în
deplină independență, în interesul general al Uniunii”. Referitor
la cazurile și procedura de revocare a membrilor CESE, art. 75
alin. (5) din Regulamentul de procedură al CESE din 2019,
publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 110
din 25 aprilie 2019, prevede că „Revocarea are loc în
conformitate cu dispozițiile articolului 64 alineatul (2) din
prezentul regulament de procedură. În acest caz, Consiliul, dacă
hotărăște să pună capăt mandatului, pune în aplicare procedura
de înlocuire”, iar art. 64 alin. (2) din același regulament prevede
că „În cazul în care un membru al Comitetului a fost absent la
mai mult de trei sesiuni plenare consecutive fără să fi fost
reprezentat și fără să fi prezentat un motiv acceptat ca valabil,
președintele poate, după consultarea Biroului și după ce a invitat
membrul respectiv să își justifice absența, să ceară Consiliului
revocarea membrului respectiv.”
33. Ținând cont de normele constituționale și legale
referitoare la rolul constituțional și atribuțiile CES, precum și de
cele care reglementează statutul juridic al membrilor CES,
Curtea reține caracterul autonom al acestei instituții
fundamentale a statului, prevăzută la art. 141 din Constituție.
Ca atare, deși numirea membrilor CES se face de către
confederațiile patronale reprezentative la nivel național (partea
patronală), de către confederațiile sindicale reprezentative la
nivel național (partea sindicală) și de către prim-ministru, la
propunerea Ministerului Consultării Publice și Dialogului Social
(partea societății civile), aceștia nu au un mandat imperativ din
partea celor care i-au numit, ci un mandat reprezentativ,
deoarece membrii CES nu își exercită atribuțiile [cum este
atribuția principală constând în avizarea actelor normative în
domeniile de specialitate prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea
nr. 248/2013] în baza instrucțiunilor/ordinelor obligatorii date de
autoritatea/organul care i-a numit. Rezultă că raportul dintre
prim-ministru și membrii CES pe care i-a numit nu poate fi
asimilat unui mandat cu obiective determinate de prim-ministru,
astfel că acest raport nu poate avea consecințele juridice
specifice mandatului imperativ. Așadar, mandatul unui membru
CES nu ar putea fi revocat pe motiv că acesta nu a urmat
instrucțiunile sau dispozițiile prim-ministrului. Chiar dacă textul
criticat — art. 17 alin. (1) din Legea nr. 248/2013 — enumeră
cazurile de încetare a calității de membru al CES, lit. e) a acestui
articol se referă explicit doar la revocare. Astfel, Legea
nr. 248/2013 nu prevede revocarea membrilor CES pentru
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024
neîndeplinirea atribuțiilor sau pentru o conduită care încalcă
norme legale sau constituționale, ci instituie posibilitatea prim-
ministrului de a cere revocarea, în mod arbitrar, a membrului
CES pe care l-a numit, fără a preciza autoritatea publică ce ar
putea încuviința această revocare. Or, așa cum a reținut Curtea
Constituțională în jurisprudența sa (citată la paragrafele 25—27
ale prezentei decizii), revocarea trebuie analizată în strânsă
legătură cu natura mandatului, respectiv cu caracterul imperativ
sau reprezentativ al acestuia, iar reglementarea incompletă,
imprecisă și neclară a cazului de revocare dintr-o funcție publică
în ipoteza neîndeplinirii sau a îndeplinirii necorespunzătoare a
atribuțiilor/a încălcării Constituției și a legilor este neconstituțională.
34. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale
referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele
principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative
(Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225).
În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act
normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative,
printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce
presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis
pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie
suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate —
care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist — să prevadă
într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele
care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie
dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită
suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu
afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens,
Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 1 din
11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din
29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). De asemenea, Curtea
a statuat, în esență, că o noțiune legală poate avea un conținut
și înțeles autonom diferit de la o lege la alta, cu condiția ca legea
care utilizează termenul respectiv să îl și definească. În caz
contrar, destinatarul normei este acela care va stabili înțelesul
acelei noțiuni, de la caz la caz, printr-o apreciere care nu poate
fi decât una subiectivă și, în consecință, discreționară (a se
vedea, în acest sens, Decizia nr. 390 din 2 iulie 2014, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 532 din 17 iulie
2014, paragraful 31). De asemenea, Curtea a constatat că
legiuitorului îi revine obligația ca, în actul de legiferare, indiferent
de domeniul în care își exercită această competență
constituțională, să dea dovadă de o atenție sporită în
respectarea principiului clarității și previzibilității legii (a se
vedea, în acest sens, Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din
8 iulie 2016, paragraful 49).
35. Aplicând aceste considerente de principiu în cauză,
Curtea constată că, a fortiori, în cazul în care legea nu prevede
niciun caz sau motiv de revocare din funcția publică, nici măcar
pentru încălcarea Constituției sau a legii ori pentru
neîndeplinirea atribuțiilor/îndeplinirea necorespunzătoare a
acestora, dispozițiile criticate sunt lipsite de previzibilitate, ceea
ce contravine prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție. Astfel,
nici textul de lege criticat, nici alt text din Regulamentul de
organizare și funcționare al CES nu prevăd o procedură de
revocare, în cadrul căreia să se analizeze cererea de revocare
și după a cărei parcurgere organul competent să poată dispune
revocarea. Aceasta ar trebui să prevadă, pe lângă titularul
dreptului de a cere revocarea, și autoritatea/organul care poate
solicita, respectiv cel care poate decide revocarea, garanțiile cu
privire la exercitarea dreptului la apărare al persoanei revocate,
consacrat de art. 24 din Constituție (cum ar fi încunoștințarea
persoanei a cărei revocare se cere, audierea sa înainte de
revocare, posibilitatea de a propune probe în apărarea sa,
7
termenele procedurale etc.), precum și garanțiile cu privire la
posibilitatea exercitării accesului la o instanță independentă și
imparțială, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta
măsura revocării, în condițiile art. 21 din Constituție referitor la
accesul liber la justiție.
36. În concluzie, având în vedere statutul membrilor CES și
jurisprudența constantă a Curții Constituționale referitoare la
cazurile/motivele și la procedura de revocare a unei persoane
dintr-o funcție publică, instanța de contencios constituțional
constată că teza referitoare la instituția prim-ministrului din
cuprinsul dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 248/2013 nu îndeplinește cerințele de claritate, precizie și
previzibilitate, deoarece, pe de o parte, nu reglementează
autoritatea publică competentă să decidă revocarea și nici
cazurile și motivele pentru care poate fi dispusă revocarea
membrului Plenului CES, ceea ce contravine dispozițiilor
constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității și
celor ale art. 141 privind Consiliul Economic și Social, iar, pe de
altă parte, nu reglementează o procedură de revocare din
funcția de membru al CES, procedură care să cuprindă și
garanțiile dreptului la apărare, ceea ce contravine dispozițiilor
constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, ale
art. 21 privind accesul liber la justiție și ale art. 24 privind dreptul
la apărare.
37. Astfel, pentru a-și putea exercita atribuția de control al
legalității și temeiniciei măsurii revocării, instanța trebuie să
cunoască rațiunile pentru care a fost dispusă revocarea, iar
această motivare trebuie să fie intrinsecă actului de revocare.
Este adevărat că decizia prim-ministrului de revocare din funcția
de membru al CES este un act administrativ supus controlului
judecătoresc potrivit Legii contenciosului administrativ
nr. 554/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 1154 din 7 decembrie 2004. De altfel, litigiul în cadrul căruia
a fost invocată excepția de neconstituționalitate are ca obiect
soluționarea cererii de anulare a Deciziei prim-ministrului
nr. 284/2018 pentru stabilirea unor măsuri privind revocarea
reprezentanților societății civile în cadrul Consiliului Economic
și Social, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 904 din 26 octombrie 2018, iar instanța care a sesizat Curtea
Constituțională a admis în parte cererea de chemare în judecată
și a anulat în parte decizia sus-menționată a prim-ministrului.
Aceasta nu înlătură însă arbitrarul legii, care nu precizează
autoritatea publică competentă să decidă revocarea, cazurile și
motivele de revocare a membrilor CES și nici procedura de
revocare a acestora. Faptul că instanța judecătorească a
sancționat — într-un caz concret — arbitrarul actului
administrativ individual de revocare a membrilor CES nu
suplinește competența Curții Constituționale de a verifica și,
eventual, de a sancționa arbitrarul legii care nu prevede
autoritatea publică competentă să decidă revocarea, nici
cazurile și nici motivele de revocare a membrilor CES ori
procedura de revocare a acestora.
38. Întrucât în cauză este criticată teza referitoare la instituția
prim-ministrului din cuprinsul dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e)
din Legea nr. 248/2013, ținând cont de prevederile art. 31 alin. (2)
din Legea nr. 47/1992 și având în vedere că, sub aspectul
admiterii excepției de neconstituționalitate, celelalte două teze
din cuprinsul dispozițiilor art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 248/2013 — referitoare la confederația patronală și la
confederația sindicală — nu pot fi disociate în mod necesar și
evident de teza referitoare la instituția prim-ministrului, Curtea
constată că, pentru aceleași motive, și teza referitoare la
confederația patronală și teza referitoare la confederația
sindicală sunt neconstituționale. În consecință, Curtea constată
că soluția legislativă prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea
nr. 248/2013, care nu precizează cazurile și motivele de
revocare a membrilor CES și nici procedura de revocare a
acestora, este neconstituțională.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024

39. Ca efect al prezentei decizii, revocarea ca modalitate de dispozițiilor art. 147 alin. (1) și (4) din Constituție, să pună de
încetare a mandatului membrilor CES nu este eliminată din acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției, și
dreptul pozitiv, ci, prin constatarea omisiunii legislative, legiuitorul anume să completeze norma juridică neconstituțională cu
este obligat, în temeiul deciziei Curții Constituționale și al elementele precizate în decizia Curții Constituționale.
40. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al
art. 1—3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
D E C I D E:
Admite excepția de neconstituționalitate ridicată de Asociația Academia de Advocacy din București și alții în Dosarul
nr. 1.191/2/CAF/2019 al Curții de Apel București — Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că soluția legislativă
prevăzută de art. 17 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 248/2013 privind organizarea și funcționarea Consiliului Economic și Social, care
nu precizează cazurile și motivele de revocare a membrilor Consiliului Economic și Social și nici procedura de revocare a acestora,
este neconstituțională.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Curții de Apel București — Secția a VIII-a
contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ioana Marilena Chiorean

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind aprobarea Strategiei naționale pentru formarea adulților în perioada 2024—2027
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 25 lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă Strategia națională pentru formarea Art. 2. — Finanțarea obiectivelor Strategiei naționale pentru
formarea adulților prevăzută la art. 1 se realizează în limitele
adulților în perioada 2024—2027, prevăzută în anexa*) care
strategiei fiscal-bugetare în vigoare, precum și ale fondurilor
face parte integrantă din prezenta hotărâre. aprobate anual cu această destinație, prin legile bugetare anuale.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, Ministrul cercetării, inovării și digitalizării,
Marian Neacșu Bogdan-Gruia Ivan
Ministrul muncii și solidarității sociale, p. Ministrul familiei, tineretului
Simona Bucura-Oprescu și egalității de șanse,
p. Ministrul agriculturii și dezvoltării rurale, Domnica-Doina Pârcălabu,
Sorin Moise, secretar de stat
secretar de stat p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice
Ministrul economiei, antreprenoriatului și turismului, și administrației,
Ștefan-Radu Oprea Mona-Mihaela Dumitru,
Ministrul educației, secretar general
Ligia Deca Ministrul afacerilor externe,
p. Ministrul investițiilor și proiectelor europene, Luminița-Teodora Odobescu
Teodora-Elena Preoteasa, Ministrul finanțelor,
secretar de stat Marcel-Ioan Boloș
București, 29 decembrie 2023.
Nr. 1.341.

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri
nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024 9

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea
Regulamentului privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, expertizarea tehnică
a execuției lucrărilor și a construcțiilor, precum și verificarea calității lucrărilor executate
Având în vedere prevederile art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, cu modificările
și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Articol unic. — La articolul 6 din anexa la Hotărârea „(3) În aplicarea prevederilor alin. (2), serviciile de verificare
Guvernului nr. 925/1995 pentru aprobarea Regulamentului tehnică a proiectelor pot fi contractate de către
privind verificarea și expertizarea tehnică a proiectelor, investitor/proprietar/administrator, după caz, separat sau
expertizarea tehnică a execuției lucrărilor și a construcțiilor,
împreună cu serviciile de proiectare, cu respectarea
precum și verificarea calității lucrărilor executate, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 286 din 11 decembrie dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Legea nr. 10/1995 privind
1995, cu modificările ulterioare, alineatul (3) se modifică și va calitatea în construcții, republicată, cu modificările și
avea următorul cuprins: completările ulterioare.”
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
p. Ministrul dezvoltării, lucrărilor publice și administrației,
Marin Țole,
secretar de stat
București, 4 ianuarie 2024.
Nr. 5.

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind declararea unui imobil ca bun de interes național,
înscrierea acestuia în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului,
precum și darea respectivului imobil în administrarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 288 alin. (1), art. 293 alin. (5) și al art. 297 și 299 din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, precum și al
art. 867 alin. (1) și art. 868 alin. (1) din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — Se aprobă declararea ca bun de interes public termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei
național și înscrierea în inventarul centralizat al bunurilor din hotărâri.
domeniul public al statului a imobilului având datele de Art. 4. — Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta
identificare prevăzute în anexa care face parte integrantă din Curte de Casație și Justiție, pentru Parchetul de pe lângă
prezenta hotărâre. Tribunalul Harghita, și Ministerul Finanțelor vor opera
Art. 2. — Se aprobă darea în administrarea Parchetului de pe modificările corespunzătoare în anexa nr. 14 la Hotărârea
lângă Tribunalul Harghita a imobilului prevăzut în anexă, urmând Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului
ca pe acesta să fie edificat sediul respectivei unității de parchet. centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, cu
Art. 3. — Predarea-primirea imobilului prevăzut la art. 1 se modificările și completările ulterioare.
face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
p. Ministrul justiției,
George Bogdan Ilea,
secretar de stat
p. Ministrul finanțelor,
Carmen Moraru,
secretar de stat
București, 4 ianuarie 2024.
Nr. 7.
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024
ANEXĂ
D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale imobilului care se declară bun de interes național, se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor
din domeniul public al statului și se dă în administrarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita
1. Ordonator principal de credite 4364748 Ministerul Public — Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
2. Ordonator terțiar de credite 4245550 Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita

Nr. Codul de Datele de identificare Valoarea de inventar Denumirea

Nr. M.F.P. Denumirea imobilului Adresa imobilului Baza legală
crt. clasificație ale imobilului (lei) administratorului/C.U.I.

Hotărârea Consiliului Local

România,
Miercurea-Ciuc
Sediu al Parchetului municipiul Miercurea-Ciuc, Parchetul de pe lângă
Se va atribui nr. 113/26.04.2023,
8.29.10 de pe lângă Aleea Ciocârliei, Teren = 1.500 mp 133.500,00 Tribunalul Harghita
de către M.F. modificată prin Hotărârea
Tribunalul Harghita județul Harghita C.U.I. 4245550
Consiliului Local
CF 68555
nr. 309/13.10.2023
TOTAL ANEXĂ 133.500,00

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
și darea acestuia în administrarea Ministerului Afacerilor Interne — Inspectoratul de Jandarmi
Județean Giurgiu „General de divizie Ștefan Ștefănescu” (U.M. 0329 Giurgiu)
Având în vedere prevederile art. 21 și 22 din Ordonanța Guvernului nr. 81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor
fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice, aprobată prin Legea nr. 493/2003, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 286 alin. (2), art. 287 lit. a), art. 288, art. 297 alin. (1) lit. a)
și art. 299 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
precum și al art. 863 lit. c) și art. 867 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. — (1) Se aprobă înscrierea în inventarul centralizat al (2) Imobilul prevăzut la alin. (1) se declară bun de interes
bunurilor din domeniul public al statului și darea în administrarea public național și este destinat exclusiv instrucției militare.
Art. 2. — Ministerul Afacerilor Interne își actualizează în mod
Ministerului Afacerilor Interne — Inspectoratul de Jandarmi corespunzător datele din evidența cantitativ-valorică și,
Județean Giurgiu „General de divizie Ștefan Ștefănescu” împreună cu Ministerul Finanțelor, operează actualizarea
(U.M. 0329 Giurgiu) a imobilului având datele de identificare corespunzătoare a anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului
nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al
prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta bunurilor din domeniul public al statului, cu modificările și
hotărâre. completările ulterioare.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne, p. Ministrul finanțelor,
Marian-Cătălin Predoiu Carmen Moraru,
secretar de stat
București, 4 ianuarie 2024.
Nr. 8.
ANEXĂ
D AT E L E D E I D E N T I F I C A R E
ale imobilului care se înscrie în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului
și care se dă în administrarea Ministerului Afacerilor Interne — Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu
„General de divizie Ștefan Ștefănescu” (U.M. 0329 Giurgiu)
Valoarea
Codul de Denumirea Baza legală de deținere a Persoana juridică
Nr. M.F. Adresa imobilului Datele de identificare ale imobilului de inventar
clasificare imobilului imobilului căreia i se dă în administrare imobilul
(lei)

Ministerul Afacerilor Interne —

Inspectoratul de Jandarmi Județean Giurgiu
Se va atribui Comuna Izvoarele, Contractul de donație Teren în suprafață de 70.200 mp
8.19.01 45-392 „General de divizie Ștefan Ștefănescu” 783.508,89
de către M.F. județul Giurgiu nr. 2.391.436/12.07.2018 CF nr. 31472
(U.M. 0329 Giurgiu)
CUI 11880288
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024 11

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea Acordului de modificare a Acordului-cadru dintre Guvernul României
și Consiliul Federal Elvețian privind implementarea celei de-a doua contribuții elvețiene
în anumite state membre ale Uniunii Europene pentru reducerea disparităților economice și sociale
în cadrul Uniunii Europene, semnat la București la 12 decembrie 2022, încheiat prin schimb
de scrisori semnate la Berna la 22 septembrie 2023 și la București la 6 octombrie 2023
între Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) și Unitatea națională
de coordonare — Ministerul Finanțelor din România
În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 20 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Se aprobă Acordul de modificare a 12 decembrie 2022 și aprobat prin Hotărârea Guvernului
Acordului-cadru dintre Guvernul României și Consiliul nr. 61/2023, încheiat prin schimb de scrisori*) semnate la
Federal Elvețian privind implementarea celei de-a doua Berna la 22 septembrie 2023 și la București la 6 octombrie
contribuții elvețiene în anumite state membre ale Uniunii 2023 între Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare
Europene pentru reducerea disparităților economice și (SDC) și Unitatea națională de coordonare — Ministerul
sociale în cadrul Uniunii Europene, semnat la București la Finanțelor din România.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
p. Ministrul finanțelor,
Carmen Moraru,
secretar de stat
p. Ministrul afacerilor externe,
Janina-Mirela Sitaru,
secretar de stat

București, 4 ianuarie 2024.

Nr. 9.

*) Traducere.

— traducere scrisoare SDC —

Dl Marcel-Ioan Boloș, ministrul finanțelor
Ministerul Finanțelor
Str. Libertății nr. 16, București
050706 România

Referințele documentului; SDC — D-0AB33401/974:/SECO-552-11-4/1/2

Berna, 22 septembrie 2023

Programul de cooperare elvețiano-român:

Primul amendament al Reglementărilor specifice de țară (anexa 1) la Acordul-cadru

Stimate domnule ministru,

avem onoarea să facem referire la Acordul-cadru dintre Consiliul Federal Elvețian și Guvernul României privind
implementarea celei de-a doua contribuții elvețiene în anumite state membre ale Uniunii Europene pentru reducerea disparităților
economice și sociale în cadrul Uniunii Europene, semnat în data de 12 decembrie 2022 la București.
Cu referire la articolul 9 alineatul (2) din Acordul-cadru (AC), anexa 1 Reglementări specifice de țară poate fi modificată
de comun acord de către autoritățile competente menționate la articolul 6 [și anume Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și
Cooperare (SDC), Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) și Unitatea națională de coordonare (UNC)] printr-un
schimb de scrisori între acestea.
În contextul noilor evoluții, Elveția și România sunt de acord să modifice următoarele prevederi din capitolul 3.3 Parametrii
prestabiliți pentru fiecare arie tematică din anexa 1 (Reglementări specifice de țară) la Acordul-cadru, după cum urmează:
A) Numerotarea ariilor tematice va fi corelată cu cea menționată în capitolul 3.1 Alocarea tematică, citindu-se
pentru fiecare arie așa cum este menționat mai jos.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024

B) La începutul capitolului 3.3 se adaugă un nou paragraf:

„Următorii parametri ai programelor ghidează elaborarea respectivelor măsuri-suport. Componente suplimentare de
Program sau modificări ale concentrării strategice pot fi convenite de către părți în acordurile privind măsura-suport
corespunzătoare.”

Pentru aria tematică (i) Educație și formare vocațională

Concentrare geografică Național

Pentru aria tematică (ii) Cercetare și inovare, măsura-suport inițială „Program de cercetare România” este
împărțită în două măsuri-suport separate.
Denumirea măsurii-suport Programul de cooperare internațională în domeniul cercetării
Tipul măsurii-suport Program
Obiective Programul va contribui la creșterea economică și la competitivitatea României
prin consolidarea excelenței în cercetare și a capacităților de inovare ale
organizațiilor de cercetare și universităților din România și prin facilitarea
cooperării în domeniul cercetării și inovării cu partenerii internaționali. Ambele
componente ale programului vor consolida relațiile comunităților de cercetare
și inovare din România cu actorii și rețelele de cercetare, dezvoltare și inovare
de vârf din Spațiul European de Cercetare și vor îmbunătăți alinierea la
obiectivele politicii Spațiului European de Cercetare.
Concentrare strategică Programul va avea două componente:
1. proiecte comune multilaterale de cercetare: crearea de parteneriate de
cercetare sustenabile pe termen lung între partenerii români și elvețieni
și alți parteneri europeni, în scopul, printre altele, de a încuraja
participarea comună la Programul-cadru al UE Orizont Europa;
2. Infrastructura Luminii Extreme — Fizică Nucleară (ELI-NP): creșterea
participării României la principalele rețele internaționale de cercetare și
infrastructură, pentru a stimula cercetarea științifică în domeniul fizicii
nucleare în România prin asigurarea accesului la servicii și date de
înaltă calitate.
Angajament indicativ elvețian 13 milioane CHF
Operator de proiect sau de program Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Partener(i) elvețian/elvețieni pentru măsura-suport Instituții și agenții elvețiene de cercetare și inovare, instituții de infrastructură
de cercetare
Alte particularități legate de măsura-suport Pentru componenta de program privind proiectele comune multilaterale de
cercetare, Fundația Națională Elvețiană pentru Știință va acționa în calitate de
operator de componentă de program și se vor aplica norme specifice, care se
abat de la Regulament, de exemplu, în ceea ce privește fluxurile financiare,
auditul și raportarea, care vor fi definite în continuare în Acordul privind
măsura-suport.

Concentrare geografică Național

Denumirea măsurii-suport Programul infrastructura pentru cercetarea și monitorizarea emisiilor
Tipul măsurii-suport Program
Obiective Programul va contribui la creșterea economică și la competitivitatea României
prin consolidarea excelenței în cercetare și a capacităților de inovare ale
organizațiilor de cercetare și universităților din România și prin facilitarea
cooperării în domeniul cercetării și inovării cu partenerii internaționali. Ambele
componente ale programului vor consolida relațiile comunităților de cercetare
și inovare din România cu actorii și rețelele de cercetare, dezvoltare și inovare
de vârf din Spațiul European de Cercetare și vor îmbunătăți alinierea la
obiectivele politicii Spațiului European de Cercetare.
Concentrare strategică Programul va avea două componente:
1. Infrastructura de cercetare a aerosolilor, norilor și gazelor minore
(ACTRIS): avansarea cunoștințelor științifice despre aerosoli în Europa
de Est prin modernizarea infrastructurii de cercetare și asigurarea
accesului la servicii și date de înaltă calitate în România;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024 13

2. Studiul privind determinarea emisiilor de metan în Europa de Est

(EEMS): avansarea cunoștințelor științifice privind emisiile de metan în
Europa de Est prin îmbunătățirea în continuare a infrastructurii de
cercetare și asigurarea accesului la servicii și date de înaltă calitate în
România.
Angajament indicativ elvețian 7,4 milioane CHF
Operator de proiect sau de program Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Partener(i) elvețian/elvețieni pentru măsura-suport Instituții și agenții elvețiene de cercetare și inovare, instituții de infrastructură
de cercetare
Alte particularități legate de măsura-suport
Concentrare geografică Național

Pentru aria tematică (v) Îmbunătățirea siguranței și securității publice, în cadrul măsurii-suport „Programul de
securitate și siguranță publică (afaceri interne)”

Concentrare geografică Național

Pentru aria tematică (vi) Eficiență energetică și energie regenerabilă

Concentrare strategică Programul va fi implementat prin următoarele componente:

1. finanțarea investițiilor în orașele mari;
2. finanțarea investițiilor în comunitățile mai mici și defavorizate;
3. dezvoltarea capacităților manageriale și tehnice pentru orașe și comunități.
Concentrare geografică Național, cu excepția Bucureștiului și Ilfovului

Pentru aria tematică (vii) Transportul public (Restul rămâne neschimbat.)

Pentru aria tematică (xi) Sănătate și protecție socială
Concentrare strategică Programul va avea ca scop îmbunătățirea calității asistenței medicale în
zonele izolate (Restul rămâne neschimbat.)
Concentrare geografică Național

Pentru aria tematică (xii) Minorități și grupuri dezavantajate din punct de vedere social

Concentrare geografică Național

Pentru aria tematică (xiii) Implicare civică și transparență

Concentrare geografică Național

Toate celelalte prevederi ale Reglementărilor specifice de țară ca anexă la AC rămân neschimbate.
Prin intermediul acestei scrisori, SDC, în numele Elveției, solicită Unității naționale de coordonare, în numele României,
să își confirme în scris acordul față de modificările în anexa 1 la Acordul-cadru menționate mai sus.
Prezenta scrisoare și scrisoarea de răspuns vor fi considerate un acord reciproc al SDC și UNC cu privire la modificarea
anexei 1 — Reglementări specifice de țară. Modificarea va intra în vigoare la primirea scrisorii de răspuns a Ministerului Finanțelor
din România de către Ambasada Elveției la București.

Cu stimă,
Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC)

Debora Kern,
șeful Secției state membre UE

Copie:
• Dna Laurence Mortier, șef Contribuție elvețiană în statele membre UE/Coeziune, Secretariatul de Stat pentru Afaceri
Economice (SECO)
• Dna Cosmina Manolescu, Unitatea națională de coordonare a Programului de cooperare elvețiano-român
• Dl Giacomo Solari, șef Biroul Contribuției Elvețiene, Ambasada Elveției în România
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024

— traducere scrisoare răspuns MF —

MINISTERUL FINANȚELOR
Cabinet secretar de stat
Nr. 733.811/6.10.2023

Dna Debora Kern

Șeful Secției state membre UE
Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC)
Departamentul federal pentru afaceri externe (DFAE)

Stimată doamnă,
Am onoarea de a confirma primirea Scrisorii dumneavoastră din 22 septembrie 2023, referitoare la Programul de cooperare
elvețiano-român: Primul amendament al Reglementărilor specifice de țară (anexa 1) la Acordul-cadru, care are următorul cuprins:
„Avem onoarea să facem referire la Acordul-cadru dintre Consiliul Federal Elvețian și Guvernul României privind
implementarea celei de-a doua contribuții elvețiene în anumite state membre ale Uniunii Europene pentru reducerea disparităților
economice și sociale în cadrul Uniunii Europene, semnat în data de 12 decembrie 2022 la București.
Cu referire la articolul 9 alineatul (2) din Acordul-cadru (AC), anexa 1 Reglementări specifice de țară poate fi modificată
de comun acord de către autoritățile competente menționate la articolul 6 [și anume Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și
Cooperare (SDC), Secretariatul de Stat pentru Afaceri Economice (SECO) și Unitatea Națională de Coordonare (UNC)] printr-un
schimb de scrisori între acestea.
În contextul noilor evoluții, Elveția și România sunt de acord să modifice următoarele prevederi din capitolul 3.3 Parametrii
prestabiliți pentru fiecare arie tematică din anexa 1 (Reglementări specifice de țară) la Acordul-cadru, după cum urmează:
A) Numerotarea ariilor tematice va fi corelată cu cea menționată în capitolul 3.1 Alocarea tematică, citindu-se
pentru fiecare arie așa cum este menționat mai jos.
B) La începutul capitolului 3.3 se adaugă un nou paragraf:
«Următorii parametri ai programelor ghidează elaborarea respectivelor măsuri-suport. Componente suplimentare de
Program sau modificări ale concentrării strategice pot fi convenite de către părți în acordurile privind măsura-suport
corespunzătoare.»
Pentru aria tematică (i) Educație și formare vocațională

Concentrare geografică Național

Pentru aria tematică (ii) Cercetare și inovare, măsura-suport inițială «Program de cercetare România» este
împărțită în două măsuri-suport separate.
Denumirea măsurii-suport Programul de cooperare internațională în domeniul cercetării
Tipul măsurii-suport Program
Obiective Programul va contribui la creșterea economică și la competitivitatea României
prin consolidarea excelenței în cercetare și a capacităților de inovare ale
organizațiilor de cercetare și universităților din România și prin facilitarea
cooperării în domeniul cercetării și inovării cu partenerii internaționali. Ambele
componente ale programului vor consolida relațiile comunităților de cercetare
și inovare din România cu actorii și rețelele de cercetare, dezvoltare și inovare
de vârf din Spațiul European de Cercetare și vor îmbunătăți alinierea la
obiectivele politicii Spațiului European de Cercetare.

Concentrare strategică Programul va avea două componente:

1. proiecte comune multilaterale de cercetare: crearea de parteneriate de
cercetare sustenabile pe termen lung între partenerii români și elvețieni
și alți parteneri europeni, în scopul, printre altele, de a încuraja
participarea comună la Programul-cadru al UE Orizont Europa;
2. Infrastructura Luminii Extreme — Fizică Nucleară (ELI-NP): creșterea
participării României la principalele rețele internaționale de cercetare și
infrastructură, pentru a stimula cercetarea științifică în domeniul fizicii
nucleare în România prin asigurarea accesului la servicii și date de
înaltă calitate.
Angajament indicativ elvețian 13 milioane CHF
Operator de proiect sau de program Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Partener(i) elvețian/elvețieni pentru măsura-suport Instituții și agenții elvețiene de cercetare și inovare, instituții de infrastructură
de cercetare
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024 15

Alte particularități legate de măsura-suport
Concentrare geografică
Pentru componenta de program privind proiectele comune multilaterale de
cercetare, Fundația Națională Elvețiană pentru Știință va acționa în calitate de
operator de componentă de program și se vor aplica norme specifice, care se
abat de la Regulament, de exemplu, în ceea ce privește fluxurile financiare,
auditul și raportarea, care vor fi definite în continuare în Acordul privind
măsura-suport.
Național

Denumirea măsurii-suport Programul infrastructura pentru cercetarea și monitorizarea emisiilor

Tipul măsurii-suport Program
Obiective Programul va contribui la creșterea economică și la competitivitatea României
prin consolidarea excelenței în cercetare și a capacităților de inovare ale
organizațiilor de cercetare și universităților din România și prin facilitarea
cooperării în domeniul cercetării și inovării cu partenerii internaționali. Ambele
componente ale programului vor consolida relațiile comunităților de cercetare
și inovare din România cu actorii și rețelele de cercetare, dezvoltare și inovare
de vârf din Spațiul European de Cercetare și vor îmbunătăți alinierea la
obiectivele politicii Spațiului European de Cercetare.
Concentrare strategică Programul va avea două componente:
1. Infrastructura de cercetare a aerosolilor, norilor și gazelor minore
(ACTRIS): avansarea cunoștințelor științifice despre aerosoli în Europa
de Est prin modernizarea infrastructurii de cercetare și asigurarea
accesului la servicii și date de înaltă calitate în România;
2. Studiul privind determinarea emisiilor de metan în Europa de Est
(EEMS): avansarea cunoștințelor științifice privind emisiile de metan în
Europa de Est prin îmbunătățirea în continuare a infrastructurii de
cercetare și asigurarea accesului la servicii și date de înaltă calitate în
România.

Angajament indicativ elvețian 7,4 milioane CHF

Operator de proiect sau de program Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
Partener(i) elvețian/elvețieni pentru măsura-suport Instituții și agenții elvețiene de cercetare și inovare, instituții de infrastructură
de cercetare
Alte particularități legate de măsura-suport
Concentrare geografică Național

Pentru aria tematică (v) Îmbunătățirea siguranței și securității publice, în cadrul măsurii-suport «Programul de
securitate și siguranță publică (afaceri interne)»

Concentrare geografică Național

Pentru aria tematică (vi) Eficiență energetică și energie regenerabilă

Concentrare strategică Programul va fi implementat prin următoarele componente:

1. finanțarea investițiilor în orașele mari;
2. finanțarea investițiilor în comunitățile mai mici și defavorizate;
3. dezvoltarea capacităților manageriale și tehnice pentru orașe și comunități.
Concentrare geografică Național, cu excepția Bucureștiului și Ilfovului

Pentru aria tematică (vii) Transportul public (Restul rămâne neschimbat.)

Pentru aria tematică (xi) Sănătate și protecție socială
Concentrare strategică Programul va avea ca scop îmbunătățirea calității asistenței medicale în
zonele izolate (Restul rămâne neschimbat.)
Concentrare geografică Național

Pentru aria tematică (xii) Minorități și grupuri dezavantajate din punct de vedere social

Concentrare geografică Național

 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 23/11.I.2024

Pentru aria tematică (xiii) Implicare civică și transparență

Concentrare geografică Național

Toate celelalte prevederi ale Reglementărilor specifice de țară ca anexă la AC rămân neschimbate.
Prin intermediul acestei scrisori, SDC, în numele Elveției, solicită Unității naționale de coordonare, în numele României,
să își confirme în scris acordul față de modificările în anexa 1 la Acordul-cadru menționate mai sus.
Prezenta scrisoare și scrisoarea de răspuns vor fi considerate un acord reciproc al SDC și UNC cu privire la modificarea
anexei 1 — Reglementări specifice de țară. Modificarea va intra în vigoare la primirea scrisorii de răspuns a Ministerului Finanțelor
din România de către Ambasada Elveției la București.”
Confirm, în numele Ministerului Finanțelor, în calitatea sa de Unitate națională de coordonare în temeiul Acordului-cadru,
că propunerile din scrisoarea dumneavoastră sunt agreate de către partea română. Ne exprimăm acordul față de modificările din
anexa 1 la Acordul-cadru.
Astfel, scrisoarea dumneavoastră împreună cu prezentul răspuns vor constitui un acord reciproc al SDC și UNC cu privire
la modificarea anexei 1 — Reglementări specifice de țară, care va intra în vigoare la primirea acestei scrisori de răspuns de către
Ambasada Elveției la București.
Vă rog să acceptați expresia înaltei mele considerații.

Cu stimă,
p. Ministrul finanțelor,
Carmen Moraru,
secretar de stat

Copie:
• Dna Laurence Mortier, șef Contribuție elvețiană în statele membre UE/Coeziune, Secretariatul de Stat pentru Afaceri
Economice (SECO)
• Dl Giacomo Solari, șef Biroul Contribuției Elvețiene, Ambasada Elveției în România

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|479147]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23/11.I.2024 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495