PARTEA I
Anul 191 (XXXV) — Nr. 1179 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 640 din 21 noiembrie 2023 referitoare la sesizarea
de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului
României nr. 33/2023 privind numirea vicepreședinților
Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare
în Comunicații..............................................................
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
200. — Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor
interne, pentru modificarea și completarea Ordinului
viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne,
nr. 143/2015 privind activitățile de relații internaționale
și de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor
Interne ........................................................................
201. — Ordin al viceprim-ministrului, ministrul afacerilor
interne, pentru modificarea alineatelor (2) și (4) ale
articolului 6 din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul
afacerilor interne, nr. 76/2015 privind regulile de
eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul Fondului
pentru securitate internă și Fondului pentru azil,
migrație și integrare....................................................
2.325. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii
pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului
transporturilor nr. 1.493/2017 privind aprobarea
Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții
în infrastructura aeroportuară, aferentă Programului
operațional Infrastructură mare (POIM 2014—2020),
Miercuri, 27 decembrie 2023
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
axa prioritară 2 — Dezvoltarea unui sistem de
transport multimodal, de calitate, durabil și eficient,
obiectivul specific 2.3 — Creșterea gradului de
utilizare sustenabilă a aeroporturilor .......................... 12
6.216. — Ordin al ministrului investițiilor și proiectelor
2–8 europene privind modificarea și completarea schemei
de ajutoare de stat și de minimis sub formă de investiții
de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii
în cadrul Programului operațional Competitivitate,
aprobată prin Ordinul ministrului delegat pentru fonduri
europene nr. 194/2018 .............................................. 13–14
ACTE ALE AUTORITĂȚII DE SUPRAVEGHERE
FINANCIARĂ
9–11
15. — Regulament privind autorizarea entităților prevăzute
la art. 1632 din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea
capitalului .................................................................. 15
ACTE ALE CASEI NAȚIONALE DE ASIGURĂRI
11 DE SĂNĂTATE
1.231. — Ordin pentru completarea Listei materialelor
sanitare de care beneficiază bolnavii incluși în
programele naționale de sănătate curative, finanțate
din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale
de sănătate, aprobată prin Ordinul președintelui Casei
Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 268/2013 ...... 16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
D E C I Z I A Nr. 640
din 21 noiembrie 2023
referitoare la sesizarea de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României nr. 33/2023
privind numirea vicepreședinților Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare
în Comunicații
Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Oana-Cristina Puică — magistrat-asistent
1. Pe rol se află soluționarea sesizării de neconstituționalitate
a Hotărârii Parlamentului României nr. 33/2023 privind numirea
vicepreședinților Autorității Naționale pentru Administrare și
Reglementare în Comunicații, sesizare formulată de Grupul
parlamentar al Uniunii Salvați România din Camera Deputaților.
2. Sesizarea de neconstituționalitate a fost înregistrată la
Curtea Constituțională cu nr. 7.525 din 19 octombrie 2023 și
constituie obiectul Dosarului nr. 2.663L/2/2023.
3. În motivarea sesizării de neconstituționalitate se
susține că Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2023 —
prin care domnii Vlad Bontea și Pavel Popescu au fost numiți
vicepreședinți în cadrul Autorității Naționale pentru Administrare
și Reglementare în Comunicații, denumită în continuare
ANCOM — contravine prevederilor constituționale ale art. 1
alin. (5) privind obligativitatea respectării legii, ale art. 147
referitor la deciziile Curții Constituționale și ale art. 148 alin. (2)
privind integrarea în Uniunea Europeană, întrucât a fost
adoptată cu nerespectarea dispozițiilor art. 11 alin. (14) și
alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009
privind înființarea Autorității Naționale pentru Administrare și
Reglementare în Comunicații, a considerentelor Deciziei Curții
Constituționale nr. 336 din 14 iunie 2023, precum și a
dispozițiilor art. 7 paragraful 1 fraza întâi din Directiva (UE)
2018/1.972 a Parlamentului European și a Consiliului din
11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al
comunicațiilor electronice.
4. Se consideră că Hotărârea Parlamentului României
nr. 33/2023 a fost adoptată de plenul celor două Camere reunite
ale Parlamentului cu nerespectarea dispozițiilor art. 11 alin. (14)
și alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 22/2009, precum și a considerentelor Deciziei Curții
Constituționale nr. 336 din 14 iunie 2023, așa încât au fost
încălcate prevederile art. 1 alin. (5) și ale art. 147 din Constituție.
Astfel, în ceea ce privește încălcarea dispozițiilor art. 11 alin. (14)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, se invocă
jurisprudența Curții Constituționale, și anume Decizia nr. 336 din
14 iunie 2023, paragraful 40, potrivit căruia, „Chiar dacă
hotărârea de numire este adoptată în cursul mandatului
președintelui în exercițiu, nu înseamnă că se încalcă/
scurtează/limitează mandatul acestuia, în condițiile în care
aceasta prevede data de la care persoana este numită în
funcție”. Se arată că mandatele vicepreședinților în funcție se
încheiau la data de 11 octombrie 2023, în conformitate cu
Hotărârea Parlamentului României nr. 79/2017, adică la o zi
după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a
Hotărârii Parlamentului României nr. 33/2023, criticată în
prezenta cauză. Se susține că, pentru respectarea exigențelor
constituționale, era necesară fie declanșarea procedurii în
termen de 30 de zile de la data vacantării funcției, fie precizarea
datei de la care vicepreședinții nou-numiți intră în funcție. De
asemenea, potrivit susținerilor autorului sesizării, comisiile de
specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului au ignorat
criteriul de selecție a candidaților prevăzut de dispozițiile art. 11
alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 22/2009, în conformitate cu care vicepreședinții ANCOM
trebuie să aibă o experiență de cel puțin 5 ani în domeniul
comunicațiilor sau în domeniul juridic ori economic în general. În
acest sens se arată că, potrivit CV-ului său, domnul Vlad Bontea
este de profesie jurist, absolvind, în anul 2012, Facultatea de
Drept din cadrul Universității Bioterra din București. Conform
datelor publice puse la dispoziție de Camera Deputaților cu
privire la experiența sa profesională, între 4 ianuarie 2021 și
20 ianuarie 2023 a ocupat funcția de secretar general adjunct
la Autoritatea Electorală Permanentă. Autorul sesizării susține
că în Adeverința nr. 13.172 din 9 octombrie 2023, eliberată de
Autoritatea Electorală Permanentă și aflată la dosarul depus de
candidat, se menționează că funcția relevantă de secretar
general adjunct a fost exercitată până la data de 20 ianuarie
2023, când a fost emis Ordinul nr. 52 din 20 ianuarie 2023. În
CV-ul depus la dosar, candidatul specifică însă că a exercitat
funcția în cadrul Autorității Electorale Permanente începând din
ianuarie 2021 și până în luna februarie 2023. Tot din CV-ul
domnului Vlad Bontea reiese că în perioada martie 2014—mai
2016 a ocupat funcția de vicepreședinte cu rang de subsecretar
de stat la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor.
Autorul sesizării mai arată că între 4 septembrie 2012 și
15 ianuarie 2013 domnul Vlad Bontea a ocupat funcția de
director de cancelarie, cu jumătate de normă, în cadrul
Cancelariei Prefectului Județului Mehedinți. Se apreciază că
domnul Vlad Bontea nu îndeplinește cerința legală privind
experiența de cel puțin 5 ani în domeniul comunicațiilor sau în
domeniul juridic ori economic în general. Se susține că, potrivit
datelor publice puse la dispoziție de Camera Deputaților, nici
domnul Pavel Popescu, licențiat în științe economice, nu are
experiența cerută de dispozițiile art. 11 alin. (3) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 22/2009, întrucât nu a profesat
minimum 5 ani în domeniile prevăzute de lege. Se arată că
dispozițiile art. 11 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 22/2009 prevăd drept condiție obligatorie o
experiență minimă în domeniile de activitate specificate, fără să
facă referire la alte concepte, cum ar fi vechimea în muncă,
astfel că, în speță, nu se poate aprecia că este îndeplinită
cerința prevăzută de lege, cerință care garantează o cunoaștere
profundă și o expertiză solidă pentru a lua decizii informate și
pentru a furniza o conducere de calitate a unei autorități publice.
Absența unei experiențe semnificative poate afecta capacitatea
de a înțelege aspectele specifice din domeniile respective, ceea
ce poate duce la decizii greșite sau ineficiente. În plus, lipsa unei
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023
experiențe relevante poate submina încrederea părților
interesate în competența și abilitățile vicepreședinților ANCOM,
existând riscul de a compromite integritatea și eficacitatea
proceselor sau deciziilor cu impact semnificativ în activitatea
acestei instituții. Așadar, este esențial ca persoanele vizate să
aibă un nivel adecvat de experiență pentru a-și exercita funcția
în mod eficient și profesionist.
5. În continuare, se susține că nesocotirea dispozițiilor art. 7
paragraful 1 fraza întâi din Directiva (UE) 2018/1.972 a
Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018
de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice
conduce la încălcarea prevederilor art. 148 alin. (2) din
Constituție. Directiva europeană menționată prevede în mod clar
că numirile în poziții-cheie, cum este și cea de vicepreședinte al
ANCOM, trebuie să se bazeze pe criterii de „autoritate și
experiență profesională recunoscute, [...] merit, competențe,
cunoștințe și experiență”. Astfel, această directivă impune ca
numirile să fie făcute în mod echitabil, fără nicio influență
politică. Or, având în vedere informațiile publice disponibile,
există îngrijorări serioase cu privire la faptul că cei doi
vicepreședinți nu au experiența sau calificarea adecvată pentru
funcția respectivă, nefiind respectate cerințele stabilite în
directivă.
6. În precizările privind sesizarea de neconstituționalitate,
formulate ulterior de autorul acesteia, se arată că președinții
Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din
cadrul Camerei Deputaților și Comisiei pentru comunicații,
tehnologia informației și inteligență artificială din cadrul Senatului
au trimis, la data de 23 octombrie 2023, adrese către secretarul
general al Camerei Deputaților prin care au învederat că, „pentru
o mai bună claritate a normei”, ar trebui să se menționeze în
textul actului normativ că data începerii mandatului celor doi
vicepreședinți este 11 octombrie 2023. Autorul sesizării de
neconstituționalitate consideră că respectiva precizare — care
s-a materializat în rectificarea, în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 970 din 25 octombrie 2023, a Hotărârii
Parlamentului României nr. 33/2023 — nu acoperă
neconstituționalitatea acestei hotărâri. Astfel, se susține că
rectificarea are caracter retroactiv, întrucât mandatele
vicepreședinților anteriori s-au suprapus deja cu cele ale noilor
vicepreședinți în zilele de 10 și 11 octombrie 2023. Or, rectificarea
a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data
de 25 octombrie 2023, în condițiile în care vicepreședinții actuali
și-au început mandatele la data publicării în Monitorul Oficial al
României, Partea I, a Hotărârii Parlamentului României
nr. 33/2023, respectiv la 10 octombrie 2023. Se consideră că
această „pseudoprocedură” de rectificare, prin care, în fapt, se
instituie prevederi cu caracter retroactiv, constituie un precedent
deosebit de periculos, singura soluție fiind declararea ca
neconstituțională a hotărârii criticate. Se menționează că, în
această situație, se pune problema drepturilor, inclusiv de natură
salarială, ale vicepreședinților anteriori și ale celor noi. De
asemenea, se arată că nu există o procedură legală pentru a
modifica pe fond o hotărâre a Parlamentului fără votul plenului
Parlamentului. Unul dintre pilonii fundamentali ai unei democrații
este principiul separării puterilor în stat, unde fiecare ramură are
atribuțiile ei specifice și o autonomie bine definită. Parlamentul,
în calitate de putere legislativă, are printre atribuțiile sale și
adoptarea de hotărâri. Dacă se permite modificarea unei
hotărâri parlamentare fără votul plenului, adică al
parlamentarilor, se încalcă acest principiu și se ajunge la
neconstituționalitatea deciziilor luate. Or, Parlamentul este
format din reprezentanții aleși ai cetățenilor și, prin votul lor, ei
reflectă voința poporului. O hotărâre a Parlamentului este
rezultatul unui consens sau al unei majorități. A permite
modificarea unei astfel de hotărâri fără votul plenului înseamnă
a ignora vocea cetățenilor și principiile constituționale dezvoltate
3
de-a lungul timpului în jurisprudența Curții Constituționale. Dacă
s-ar accepta o astfel de practică, s-ar crea un precedent care ar
putea fi folosit în viitor pentru a justifica alte modificări fără votul
Parlamentului, ceea ce ar putea duce la abuzuri. Potrivit
dispozițiilor art. 17 din Legea nr. 202/1998 privind organizarea
Monitorului Oficial al României, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, în cazul în care, după publicarea actului
normativ, se descoperă erori materiale, la cererea organului
emitent, adresată secretarului general al Camerei Deputaților,
se procedează la publicarea unei rectificări, cu avizul prealabil
al Consiliului Legislativ, fiind interzisă, sub sancțiunea nulității,
modificarea prevederilor unor acte normative prin recurgerea la
operațiunea rectificării. Or, în speță, rectificarea s-a făcut fără
avizul Consiliului Legislativ și a modificat prevederile actului
inițial, prin introducerea unui termen care nu era prevăzut, astfel
că nu este pusă în discuție o eroare materială, ci o modificare de
fond. Totodată, se susține că rectificarea nu a fost făcută, așa
cum s-a pretextat, „pentru o mai bună claritate a normei”, ci cu
scopul de a acoperi neconstituționalitatea Hotărârii
Parlamentului României nr. 33/2023 ulterior sesizării Curții
Constituționale de către Grupul parlamentar al Uniunii Salvați
România din Camera Deputaților. Se consideră că, prin
rectificare, hotărârea criticată nu a devenit constituțională, având
în vedere că aceasta și-a produs deja efectele cu privire la
începerea mandatelor noilor vicepreședinți ai ANCOM. Totodată,
așa cum s-a precizat anterior, legea nu permite rectificarea unei
norme pentru o mai bună claritate. Ideea în sine de modificare
pentru o mai bună claritate duce la concluzia unei modificări
privind fondul actului normativ, iar nu a unei îndreptări de eroare
materială. Se arată că, în speță, procesul prin care a fost
realizată rectificarea este nelegal atât în ceea ce privește
modalitatea de realizare, cât și prin încercarea de modificare a
fondului textului inițial. Pentru ca cetățenii să poată avea
încredere în stabilitatea juridică a unei țări, este esențial ca
aceștia să se poată baza pe o procedură legislativă clară și
consistentă. Modificarea hotărârilor parlamentare fără un vot
corespunzător, prin rectificări, ar aduce incertitudine și ar eroda
încrederea în procesul legislativ. În concluzie, se apreciază că
orice procedură care ar permite modificarea pe fond a unei
hotărâri a Parlamentului fără votul plenului acestuia nu numai
că ar fi contrară principiilor fundamentale ale democrației, dar
ar crea și un precedent care ar putea fi exploatat în moduri
imprevizibile și periculoase în viitor. Acest lucru ar fi de natură să
erodeze încrederea în instituțiile democratice ale statului și să
submineze stabilitatea și ordinea de drept.
7. În conformitate cu dispozițiile art. 27 alin. (2) și (3) din
Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, sesizarea a fost transmisă președinților celor
două Camere ale Parlamentului pentru a comunica punctele de
vedere ale celor două birouri permanente.
8. Biroul permanent al Camerei Deputaților apreciază că
sesizarea formulată este neîntemeiată. Astfel, se consideră că
autorul sesizării invocă în mod formal încălcarea prevederilor
art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală în ceea ce privește
numirea vicepreședinților ANCOM, întrucât nu argumentează
respectiva încălcare în mod concret și efectiv, relevant din punct
de vedere constituțional. Astfel, așa cum reiese din jurisprudența
Curții Constituționale, criticile de neconstituționalitate trebuie să
aibă o evidentă relevanță constituțională, iar invocarea
prevederilor Legii fundamentale pretins a fi încălcate nu trebuie
să aibă un caracter pur formal, aspect care nu este îndeplinit de
către prezenta sesizare (Decizia nr. 307 din 28 martie 2012,
Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012, Decizia nr. 1.094 din
20 decembrie 2012, Decizia nr. 335 din 4 iulie 2013, Decizia
nr. 234 din 2 iunie 2020, Decizia nr. 18 din 14 ianuarie 2021 și
Decizia nr. 59 din 16 februarie 2022). Se arată că autorul
sesizării susține că încălcarea exigențelor prevederilor art. 1
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023
alin. (5) din Constituție ar deriva din nerespectarea dispozițiilor
art. 11 alin. (14) și alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 22/2009, însă nu prezintă relevanța
constituțională a acestor norme legale sau un raport de
cauzalitate care să determine presupusa neconstituționalitate
ca urmare a presupusei nerespectări a normelor
infraconstituționale, ci se aduc mai degrabă opinii și considerații
personale cu privire la activitatea și pregătirea profesională a
candidaților numiți în funcția de vicepreședinte la ANCOM,
precum și cu privire la importanța în cadrul sistemului de drept
românesc a normelor legale invocate.
9. Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 11 alin. (3)
lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, potrivit
cărora vicepreședinții ANCOM trebuie să aibă o experiență de
cel puțin 5 ani în domeniul comunicațiilor sau în domeniul juridic
ori economic în general, se consideră că aspectele invocate nu
pot fi avute în vedere, acestea fiind opinii subiective raportate
numai la o parte a activității în domeniul comunicațiilor sau în
domeniul juridic ori economic din întregul parcurs profesional al
domnilor Vlad Bontea și Pavel Popescu. Se apreciază că în
cauză sunt incidente dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea
nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor,
republicată, potrivit cărora perioada de exercitare a mandatului
de parlamentar constituie vechime în muncă și în specialitate, cu
toate drepturile prevăzute de lege. Cu privire la candidatura
domnului Vlad Bontea, care este licențiat în drept, se arată că
CV-ul și celelalte înscrisuri depuse atestă atât experiența
profesională în domeniile cerute de lege, cât și vechimea de cel
puțin 5 ani, fiind respectate exigențele prevăzute de dispozițiile
art. 11 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 22/2009, astfel că domnul Vlad Bontea a fost numit în funcție
în mod legitim. În susținerea îndeplinirii condiției reglementate
de prevederile art. 11 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 22/2009 sunt anexate înscrisuri care certifică
faptul că domnul Vlad Bontea are o vechime relevantă pentru
numirea în funcția de vicepreședinte al ANCOM de cel puțin
8 ani. Mai exact, acesta a deținut funcția de vicepreședinte, cu
rang de secretar de stat, la Autoritatea Națională pentru
Protecția Consumatorilor în perioada 2014—2016, conform
Adeverinței nr. 11.634 din 24 octombrie 2023; a exercitat
mandatul de deputat în legislatura 2016—2020, conform
Adeverinței de la Camera Deputaților nr. 9/13.899 din
1 septembrie 2021; în perioada 2021—2023 a deținut funcția de
secretar general adjunct în cadrul Autorității Electorale
Permanente, unde a coordonat activitatea Direcției generale
juridice și resurse umane și a fost delegat să reprezinte instituția
în raport cu instanțele de judecată din România, fiind numit prin
Ordinul președintelui Autorității Electorale Permanente nr. 7 din
5 ianuarie 2021, iar în perioada 13 februarie 2023—
10 octombrie 2023 a fost angajat în funcția de consilier
parlamentar la Camera Deputaților, conform Adeverinței
nr. 9/14.051 din 16 octombrie 2023. Cu privire la candidatura
domnului Pavel Popescu, se arată că CV-ul și celelalte înscrisuri
depuse atestă atât vechimea de cel puțin 5 ani în domeniile
cerute de lege, cât și experiența profesională, fiind respectate
exigențele dispozițiilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 22/2009, astfel că domnul Pavel
Popescu a fost numit în funcție în mod legitim. În susținerea
îndeplinirii cerinței legale sunt anexate înscrisuri care certifică
faptul că domnul Pavel Popescu, licențiat în științe economice și
informatică, are o vechime relevantă pentru numirea în funcția
de vicepreședinte al ANCOM de cel puțin 6 ani și 9 luni. Mai
exact, potrivit Adeverinței emise de Camera Deputaților cu
nr. 9/13.780 din 9 octombrie 2023, domnul Pavel Popescu a fost
ales deputat în legislaturile 2016—2020 și 2020—2023, cele
două mandate de deputat însumând cel puțin 6 ani și 9 luni
vechime, întrucât data încetării mandatului de deputat al
domnului Pavel Popescu, ca urmare a demisiei, este
11 octombrie 2023, potrivit Hotărârii Camerei Deputaților
nr. 60/2023 privind vacantarea unui loc de deputat. Totodată, se
arată că în exercițiul mandatului de deputat, în perioada 2016—
2020, candidatul a deținut și funcția de secretar al Comisiei
pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera
Deputaților, iar din anul 2020 până la data demisiei a avut
calitatea de membru al aceleiași comisii, astfel că, și în cazul
domnului Pavel Popescu, funcțiile îndeplinite se circumscriu
competenței ANCOM.
10. În sprijinul argumentelor aduse se invocă și
considerentele reținute în Decizia Curții Constituționale nr. 336
din 14 iunie 2023, paragraful 50. Astfel, în acord cu jurisprudența
Curții, condițiile privind experiența profesională, atât sub
aspectul relevanței acesteia, cât și sub aspectul obiectiv al
duratei minime de vechime, au fost analizate de cele două
comisii reunite, respectiv Comisia pentru comunicații, tehnologia
informației și inteligență artificială din Senat și Comisia pentru
tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților,
în exercițiul atribuției de verificare a îndeplinirii cerințelor legale
de către candidații la funcția de vicepreședinte la ANCOM. Ca
urmare, cele două comisii au înaintat plenului reunit al celor
două Camere ale Parlamentului raportul comun favorabil, din
care reiese lista candidaților care au îndeplinit condițiile
prevăzute de dispozițiile art. 11 alin. (3) și (4) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 22/2009. În continuare, potrivit
prevederilor art. 99 și 100 din Regulamentul activităților comune
ale Camerei Deputaților și Senatului, aprobat prin Hotărârea
Parlamentului României nr. 4/1992, s-a procedat la dezbaterea
raportului, iar în urma votului plenului reunit, candidaturile
domnilor Vlad Bontea și Pavel Popescu au întrunit numărul
necesar de voturi pentru desemnarea în funcțiile de
vicepreședinți ai ANCOM. În concluzie, se apreciază că
Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2023 a fost adoptată
cu respectarea prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 22/2009, în exercițiul marjei
exclusive de apreciere a oportunității numirii în funcția de
vicepreședinte al ANCOM ce aparține Parlamentului, căruia
Curtea Constituțională nu i se poate substitui, potrivit
jurisprudenței sale constante, și, ca atare, se solicită
respingerea acestei critici de neconstituționalitate ca
neîntemeiată.
11. Referitor la presupusa încălcare a dispozițiilor art. 11
alin. (14) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009,
care prevăd că propunerile de candidați pentru funcția de
vicepreședinte la ANCOM se înaintează Birourilor permanente
ale celor două Camere ale Parlamentului, în termen de 30 de
zile de la data vacantării funcțiilor, se arată că, în speță,
mandatele de vicepreședinte ale domnilor Iana Bogdan Cristian
și Lovin Eduard Lucian se încheiau la data de 11 octombrie
2023, conform Hotărârii Parlamentului României nr. 79/2017, la
o zi după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I,
a Hotărârii Parlamentului României nr. 33/2023. În acest context,
este evident că domnii Vlad Bontea și Pavel Popescu nu pot
exercita atribuțiile de vicepreședinți ai ANCOM decât începând
cu data de 11 octombrie 2023. Se arată că hotărârea de numire
nu prevede în mod expres că mandatul noilor vicepreședinți ar
începe la data de 10 octombrie 2023, iar interpretarea
prezentată de autorul sesizării de neconstituționalitate, în sensul
începerii noilor mandate la data de 10 octombrie 2023, nu poate
fi primită, întrucât aceasta ignoră faptul că hotărârea atacată
reprezintă un act normativ infralegal, care nu produce efecte
ut singuli, ci este adoptat în exercițiul și/sau în organizarea
aplicării unui cadru juridic expres prevăzut de lege, de la care nu
poate deroga. Ca atare, întrucât hotărârea criticată nu consacră
intervenirea vreuneia dintre cauzele de încetare anticipată a
mandatelor foștilor vicepreședinți ai ANCOM, reglementate de
prevederile art. 11 alin. (5) lit. a)—e) din Ordonanța de urgență
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023
a Guvernului nr. 22/2009, ca temei pentru numirea noilor
vicepreședinți, este de la sine înțeles că numirea acestora din
urmă operează de la încetarea de drept a mandatelor foștilor
vicepreședinți, respectiv de la expirarea acestora, conform
dispozițiilor art. 11 alin. (5) lit. f) din același act normativ.
12. Mai mult decât atât, se arată că, la data de 23 octombrie
2023, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor din
Camera Deputaților și Comisia pentru comunicații, tehnologia
informației și inteligență artificială din Senat au solicitat
publicarea unei rectificări cu privire la precizarea datei începerii
mandatelor de vicepreședinte, respectiv data de 11 octombrie
2023. Cele două solicitări au fost dezbătute în ședința din data
de 24 octombrie 2023 a Birourilor permanente reunite, prilej cu
care s-a hotărât declanșarea procedurii de rectificare a Hotărârii
Parlamentului României nr. 33/2023, conform stenogramei
ședinței. Precizarea datei începerii mandatelor vicepreședinților
ANCOM, ulterior intrării în vigoare a Hotărârii Parlamentului
României nr. 33/2023, nu are semnificația unei clarificări și nu
reprezintă o modificare adusă hotărârii, ci este menită să
înlăture o omisiune și contribuie implicit și la evidențierea datei
la care urmează să înceteze mandatele noilor vicepreședinți ai
ANCOM. Astfel, în urma hotărârii Birourilor permanente reunite,
Departamentul Legislativ din Camera Deputaților a fost delegat
în vederea îndeplinirii procedurilor de rectificare a hotărârii,
rectificare publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 970 din 25 octombrie 2023, evitându-se, astfel, posibilitatea
interpretării datei de începere/încetare a mandatelor de
vicepreședinte ale domnilor Vlad Bontea și Pavel Popescu. Prin
urmare, se consideră că nu se aduce atingere principiilor legale
și constituționale nici cu privire la data numirii și nici cu privire la
cea a vacantării funcției.
13. Referitor la termenul „[...] de 30 de zile de la data
vacantării funcțiilor”, prevăzut în dispozițiile art. 11 alin. (14) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, se arată că
acesta a fost instituit tocmai pentru a nu se ajunge la un blocaj
instituțional și are în vedere asigurarea cu prioritate a stabilității
și continuității conducerii ANCOM. Se invocă, în acest sens,
considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 336 din 14 iunie
2023, paragraful 39. În concluzie, se apreciază că Hotărârea
Parlamentului României nr. 33/2023 a fost adoptată cu
respectarea dispozițiilor art. 11 alin. (14) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 22/2009 și se solicită respingerea
acestei critici de neconstituționalitate ca neîntemeiată.
14. Cu privire la invocarea de către autorul sesizării a
presupusei încălcări a prevederilor art. 148 alin. (2) din
Constituție, se susține că aceasta este pur formală. Autorul
sesizării nu relevă în cadrul argumentării sale cum anume este
încălcată prevalența dreptului european prin adoptarea hotărârii
parlamentare criticate, nefiind evidențiat niciun raport de
cauzalitate care să atragă nerespectarea exigențelor
constituționale ale art. 148 alin. (2). Se precizează că,
dimpotrivă, prevederile dreptului european invocat au fost
respectate prin îndeplinirea criteriilor legale de numire în funcția
de vicepreședinte la ANCOM, după cum s-a arătat anterior,
acestea reflectând în legislația română criteriile reglementate la
nivel comunitar. Consecință directă a pluralismului juridic, legea
internă nu poate fi invalidată în cadrul ordinii juridice interne
datorită faptului că nu este compatibilă cu dreptul Uniunii
Europene, astfel cum a statuat și Curtea Constituțională prin
Decizia nr. 59 din 17 ianuarie 2007. Totodată, prin Decizia
nr. 137 din 25 februarie 2010, Curtea a reținut că sarcina
aplicării cu prioritate a reglementărilor comunitare obligatorii în
raport cu prevederile legislației naționale revine instanței de
judecată, iar, în cazul în care s-ar accepta punctul de vedere că
instanța constituțională poate stabili constituționalitatea sau
neconstituționalitatea unui text de lege raportat la prevederile
unui act comunitar, s-ar încălca, în plus, competențele Curții de
5
Justiție a Uniunii Europene, din moment ce aceasta are
competența să interpreteze tratatele. Se mai invocă, în acest
sens, deciziile Curții Constituționale nr. 1.249 din 7 octombrie
2010 și nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009. În concluzie, se
apreciază că hotărârea criticată a fost adoptată fără a se aduce
atingere prevalenței dreptului european, fiind respectate
prevederile art. 148 alin. (2) din Legea fundamentală, și ca atare
se solicită respingerea acestei critici de neconstituționalitate ca
neîntemeiată.
15. Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 147 din
Constituție, se susține că aceasta este inadmisibilă, întrucât nu
este argumentată de autorul sesizării. Astfel, acesta doar enunță
o pretinsă încălcare a normei constituționale, fără a prezenta vreun
argument sau raționament care să evidențieze o posibilă
neconstituționalitate a hotărârii de numire a celor doi vicepreședinți
ai ANCOM. În concluzie, se apreciază că Hotărârea Parlamentului
României nr. 33/2023 a fost adoptată cu respectarea prevederilor
art. 147 din Constituție, pretins a fi încălcate, având în vedere că
această critică nu este susținută și, prin urmare, nu poate fi reținută
drept viciu de neconstituționalitate.
16. Referitor la precizările suplimentare ale autorului
sesizării, comunicate ulterior instanței de contencios
constituțional, se susține că acestea nu constituie veritabile
critici de neconstituționalitate, ci reprezintă susțineri și îngrijorări
personale cu privire la o situație de fapt și, respectiv, cu privire
la actualul cadru normativ care reglementează instituția juridică
a rectificării actelor publicate în Monitorul Oficial al României.
Cu privire la procedura de rectificare, se arată că aceasta
reprezintă un eveniment legislativ reglementat de dispozițiile
art. 71 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică
legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, eveniment legislativ
distinct de procedura de modificare, aceasta din urmă
cunoscând o reglementare diferită în cadrul aceluiași act
normativ. Totodată, instituția rectificării este reglementată și în
alte acte normative primare și secundare, cum ar fi: Legea
nr. 73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea
Consiliului Legislativ, republicată, Legea nr. 202/1998 privind
organizarea Monitorului Oficial al României, republicată,
Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului
Legislativ, precum și Ordinul secretarului general al Camerei
Deputaților nr. 367/2022 privind procedurile publicării,
republicării și rectificării, precum și ale publicării în numere
speciale a actelor în Monitorul Oficial al României. Se arată că,
așa cum reiese din prevederile Legii nr. 24/2000, rectificarea
reprezintă acel eveniment legislativ prin care se îndreaptă erori
materiale descoperite după publicarea actului normativ în
Monitorul Oficial al României, iar modificarea reprezintă acel
eveniment legislativ prin care se schimbă expres conținutul unei
soluții normative, acesta redându-se într-o nouă formulare,
operațiune realizată prin adoptarea unui act normativ de același
grad cu cel modificat. Prin urmare, susținerea autorului sesizării,
conform căreia nu există procedură legală pentru operarea
rectificării publicate în Monitorul Oficial al României, nu poate fi
primită de Curtea Constituțională.
17. Cu privire la procesul de rectificare a hotărârii criticate, se
susține că acesta s-a desfășurat cu respectarea procedurii
prevăzute de Legea nr. 24/2000 și de Ordinul secretarului
general al Camerei Deputaților nr. 367/2022. Așa cum s-a arătat
mai sus, inițiativa de rectificare a aparținut celor două comisii
raportoare, cu aprobarea Birourilor permanente reunite ale celor
două Camere ale Parlamentului, scopul fiind îndreptarea erorii
materiale determinate de omisiunea precizării în raportul comun
a datei de începere a mandatului celor doi noi vicepreședinți ai
ANCOM. În continuare, Departamentul Legislativ, împuternicit
de Birourile permanente reunite, a procedat la întocmirea unei
note de rectificare și la înaintarea acesteia secretarului general
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023
al Camerei Deputaților, potrivit dispozițiilor art. 15 din Ordinul
secretarului general al Camerei Deputaților nr. 367/2022, nefiind
necesar avizul Consiliului Legislativ pentru publicarea acestei
rectificări. De altfel, prin Adresa nr. A419 din 25 octombrie 2023,
Consiliul Legislativ a comunicat că nu are competența legală de
a aviza rectificarea Hotărârii Parlamentului României
nr. 33/2023, astfel că s-a procedat la publicarea rectificării în
Monitorul Oficial al României. În concluzie, rectificarea hotărârii
criticate a respectat întru totul exigențele prescrise de lege și nu
este de natură să atragă vicii de neconstituționalitate.
18. Având în vedere toate argumentele prezentate, se
apreciază că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate
formulate în sesizare, întrucât nu există impedimente de natură
constituțională în numirea domnului Vlad Bontea și a domnului
Pavel Popescu în funcția de vicepreședinte la ANCOM, fiind
respectate criteriile legale pentru numirea acestora, astfel că nu
este viciată constituționalitatea Hotărârii Parlamentului României
nr. 33/2023. Prin urmare, se apreciază că prezenta sesizare de
neconstituționalitate este neîntemeiată și se propune
respingerea acesteia.
19. Biroul permanent al Senatului nu a comunicat Curții
Constituționale punctul său de vedere.
C U R T E A,
examinând sesizarea de neconstituționalitate, punctul de vedere
al Biroului permanent al Camerei Deputaților, raportul întocmit
de judecătorul-raportor, hotărârea criticată, raportate la
prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține
următoarele:
20. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. l) din Constituție și
ale art. 1, 10 și 27 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și
funcționarea Curții Constituționale, să soluționeze sesizarea de
neconstituționalitate.
21. Obiectul controlului de constituționalitate îl constituie
Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2023 privind numirea
vicepreședinților Autorității Naționale pentru Administrare și
Reglementare în Comunicații, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 915 din 10 octombrie 2023, potrivit
căreia: „Articol unic. — Se numesc, pentru un mandat de 6 ani,
în funcția de vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru
Administrare și Reglementare în Comunicații domnul Bontea
Vlad și domnul Popescu Pavel.”
22. Autorul sesizării invocă, în susținerea acesteia,
prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind
obligativitatea respectării legii, ale art. 147 referitor la deciziile
Curții Constituționale și ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în
Uniunea Europeană.
23. Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea
constată că aceasta îndeplinește condițiile de admisibilitate
prevăzute de art. 146 lit. l) din Constituție coroborat cu art. 27 din
Legea nr. 47/1992, atât sub aspectul obiectului, fiind vorba lato
sensu despre o hotărâre adoptată de plenul reunit al celor două
Camere ale Parlamentului, cât și sub aspectul titularului
dreptului de sesizare, aceasta fiind formulată de un grup
parlamentar — Grupul parlamentar al Uniunii Salvați România
din Camera Deputaților —, sub semnătura liderului acestuia.
24. Cu privire la îndeplinirea celorlalte condiții de
admisibilitate a sesizării, care nu sunt stipulate explicit de lege,
dar care reprezintă rezultatul interpretării textelor de lege în
jurisprudența Curții, se constată că o astfel de condiție de
admisibilitate a sesizărilor privind neconstituționalitatea
hotărârilor parlamentare o constituie relevanța constituțională a
obiectului respectivelor hotărâri. Curtea a constatat că pot fi
supuse controlului de constituționalitate numai hotărârile
Parlamentului adoptate după conferirea noii competențe,
hotărâri care afectează valori, reguli și principii constituționale
sau, după caz, organizarea și funcționarea autorităților și
instituțiilor de rang constituțional (a se vedea deciziile nr. 53 și 54
din 25 ianuarie 2011, publicate în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 90 din 3 februarie 2011, Decizia nr. 307 din
28 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 293 din 4 mai 2012, și Decizia nr. 783 din
26 septembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 684 din 3 octombrie 2012).
25. De asemenea, Curtea Constituțională a mai stabilit, în
mod expres, că, pentru a fi admisibilă sesizarea de
neconstituționalitate, norma de referință trebuie să fie de rang
constituțional pentru a se putea analiza dacă există vreo
contradicție între hotărârile menționate în dispozițiile art. 27 din
Legea nr. 47/1992, pe de o parte, și exigențele procedurale și
substanțiale impuse prin prevederile Constituției, pe de altă
parte. Așadar, criticile trebuie să aibă o evidentă relevanță
constituțională, iar nu una legală ori regulamentară. Prin urmare,
toate hotărârile plenului Camerei Deputaților, ale plenului
Senatului și ale plenului reunit al celor două Camere reunite ale
Parlamentului pot fi supuse controlului de constituționalitate
dacă în susținerea criticii de neconstituționalitate sunt invocate
dispoziții cuprinse în Constituție. Invocarea acestor dispoziții nu
trebuie să fie formală, ci efectivă (Decizia nr. 307 din 28 martie
2012, precitată, Decizia nr. 783 din 26 septembrie 2012,
precitată, și Decizia nr. 628 din 4 noiembrie 2014, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015).
26. În speță, criticile de neconstituționalitate a hotărârii
vizează problema încălcării prevederilor art. l alin. (5), ale
art. 147 și ale art. 148 alin. (2) din Constituție. Într-o primă critică,
se susține că Parlamentul a adoptat hotărârea de numire a
noilor vicepreședinți ai Autorității Naționale pentru Administrare
și Reglementare în Comunicații, denumită în continuare
ANCOM, în cursul mandatului vicepreședinților în exercițiu, fără
precizarea datei de la care noii vicepreședinți intră în funcție.
Se invocă încălcarea dispozițiilor art. 11 alin. (14) din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 22/2009 privind înființarea Autorității
Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din
19 martie 2009, potrivit cărora propunerile de candidați pentru
funcția de vicepreședinte se înaintează Birourilor permanente
ale celor două Camere ale Parlamentului, în termen de 30 de
zile de la data vacantării acesteia, precum și a considerentelor
din Decizia Curții Constituționale nr. 336 din 14 iunie 2023,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din
9 octombrie 2023, paragraful 40. Se susține că, pentru
respectarea exigențelor art. 1 alin. (5) și ale art. 147 din
Constituție, era necesară fie declanșarea procedurii de numire
a vicepreședinților ANCOM în termen de 30 de zile de la data
vacantării funcției, fie precizarea datei de la care noii
vicepreședinți intră în funcție. Cea de-a doua critică susține că
Parlamentul a numit în funcția de vicepreședinte la ANCOM
două persoane care nu îndeplinesc condițiile prevăzute de lege,
și anume de dispozițiile art. 11 alin. (3) lit. a) teza a doua din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, potrivit cărora
vicepreședinții ANCOM trebuie să aibă o „experiență de cel puțin
5 ani în domeniul comunicațiilor sau în domeniul juridic ori
economic în general”. De asemenea, se consideră că se încalcă
și prevederile art. 7 paragraful 1 fraza întâi din Directiva (UE)
2018/1.972 a Parlamentului European și a Consiliului din
11 decembrie 2018 de instituire a Codului european al
comunicațiilor electronice. Se susține că, în acest mod, se
aduce atingere prevederilor art. 1 alin. (5) și ale art. 148 alin. (2)
din Legea fundamentală.
27. Curtea constată că aceste critici sunt efective și au
incidență cu privire la principiul respectării legilor, fiind indicate
aspecte punctuale, obiective și comprehensibile de pretinsă
încălcare a legii. Ținând seama de faptul că nicio autoritate
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023
publică nu dispune de o marjă de apreciere în privința respectării
legilor, Curtea reține că aceste critici necesită o analiză pe fond,
astfel că sesizarea având ca obiect Hotărârea Parlamentului
României nr. 33/2023 îndeplinește condițiile de admisibilitate.
28. Critica privind adoptarea hotărârii de numire a noilor
vicepreședinți ai ANCOM în cursul mandatului vicepreședinților
în exercițiu, fără precizarea datei de la care noii vicepreședinți
intră în funcție, este fundamentată pe dispozițiile art. 11 alin. (14)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, potrivit
cărora „(14) Propunerile de candidați pentru funcțiile prevăzute
la alin. (1) (președinte și vicepreședinți ai ANCOM — s.n.) se
înaintează Birourilor permanente ale celor două Camere ale
Parlamentului, în termen de 30 de zile de la data vacantării
funcțiilor.”
29. În acest sens, Curtea observă că, prin Decizia nr. 336 din
14 iunie 2023, precitată, a respins, ca neîntemeiată, sesizarea
de neconstituționalitate a Hotărârii Parlamentului României
nr. 21/2023 privind numirea președintelui ANCOM și a reținut,
în paragraful 39, că, „potrivit art. 11 alin. (7) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 22/2009, «Membrii ale căror mandate
au expirat rămân în funcție până la numirea succesorilor lor»,
însă această normă se referă la o situație de provizorat care
indică soluția de urmat, astfel că incidența sa vizează cazuri
extreme. Pentru a limita întinderea în timp a situației de
provizorat, art. 11 alin. (14) din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 22/2009 a stabilit că propunerile de candidați
pentru funcția de președinte al ANCOM se înaintează Birourilor
permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, în termen
de 30 de zile de la data vacantării funcției. Dar acest lucru nu
înseamnă că textul menționat trebuie să devină și regula, acesta
vizând o soluție in extremis, de ultimă instanță, aplicabilă atunci
când procedura de numire nu a putut fi parcursă la timp, până
la expirarea mandatului președintelui în exercițiu, din varii
motive. Acesta se aplică atunci când ritmicitatea numirilor și
continuitatea mandatelor (pline) nu pot fi asigurate. Astfel,
analizând acest text, se constată că termenul prevăzut a fost
instituit pentru a evita blocajele instituționale, precum și
prelungirea sine die a numirii președintelui/vicepreședinților
ANCOM.” De asemenea, Curtea amintește considerentele
reținute în paragraful 40 din Decizia nr. 336 din 14 iunie 2023,
potrivit cărora, „Chiar dacă hotărârea de numire este adoptată în
cursul mandatului președintelui în exercițiu, nu înseamnă că se
încalcă/scurtează/limitează mandatul acestuia, în condițiile în
care aceasta prevede data de la care persoana este numită în
funcție. În cazul de față, hotărârea indică data numirii în funcție —
începând cu data de 11 mai 2023 —, ceea ce înseamnă că este
respectată durata mandatului președintelui ANCOM în exercițiu,
care expira pe data de 11 mai 2023 (a se vedea articolul unic din
Hotărârea Parlamentului României nr. 28/2020 privind numirea
președintelui Autorității Naționale pentru Administrare și
Reglementare în Comunicații, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 940 din 13 octombrie 2020, care prevede
că «Se numește domnul Stoica Vlad Ștefan în funcția de
președinte al Autorității Naționale pentru Administrare și
Reglementare în Comunicații pentru perioada rămasă a
mandatului de 6 ani început la data de 11 mai 2017»).” Prin
decizia mai sus-menționată, paragrafele 41 și 42, Curtea a
concluzionat că dispozițiile art. 11 alin. (14) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 22/2009 nu exprimă un scop în sine, ci
consacră un mijloc procedural menit să curme starea de
provizorat în numirea președintelui ANCOM. Ca atare, apelarea
la acesta se face in extremis, atunci când continuitatea firească
a numirilor nu poate fi asigurată. Având în vedere aceste
aspecte, Curtea a statuat că în procedura de adoptare a
Hotărârii Parlamentului României nr. 21/2023 nu au fost
încălcate dispozițiile din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 22/2009 invocate, astfel că nu se poate reține nici încălcarea
prevederilor art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție.
7
30. Revenind la cauza de față, Curtea constată că
vicepreședinții în exercițiu ai ANCOM au fost numiți prin
Hotărârea Parlamentului României nr. 79 din 11 octombrie 2017,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 805 din
11 octombrie 2017, care prevedea că: „Articol unic. — Se
numesc, pentru un mandat de 6 ani, în funcțiile de
vicepreședinte la Autoritatea Națională pentru Administrare și
Reglementare în Comunicații, domnii Iana Bogdan Cristian și
Lovin Eduard Lucian.” Vicepreședinții astfel numiți și-au exercitat
mandatul în intervalul 11 octombrie 2017—10 octombrie 2023
inclusiv, funcția ocupată urmând să devină vacantă la data de
11 octombrie 2023. Hotărârea Parlamentului României
nr. 33/2023 privind numirea noilor vicepreședinți ai ANCOM,
criticată în prezenta cauză, are un conținut similar cu hotărârea
anterioară — singura diferență fiind reprezentată, în mod
evident, de numele persoanelor desemnate — și a fost adoptată
de Parlament la data de 10 octombrie 2023 și publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 10 octombrie
2023, așadar în ultima zi de mandat a vicepreședinților în
funcție. În lipsa precizării în cuprinsul hotărârii criticate a datei de
la care noii vicepreședinți intră în funcție, se pune doar o
problemă de interpretare, întrucât un nou mandat nu poate să
înceapă decât în momentul în care încetează mandatul anterior
în unul dintre modurile prevăzute de dispozițiile art. 11 alin. (5)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009. Or, în speță
nu a intervenit niciuna dintre cauzele de încetare anticipată a
mandatelor vicepreședinților ANCOM numiți prin Hotărârea
Parlamentului României nr. 79/2017 — reglementate de
prevederile art. 11 alin. (5) lit. a)—e) și g) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 22/2009, ceea ce înseamnă că numirea
noilor vicepreședinți ai ANCOM operează la expirarea
mandatelor vicepreședinților în exercițiu, potrivit dispozițiilor
art. 11 alin. (5) lit. f) din același act normativ, și anume la data de
11 octombrie 2023.
31. Așa fiind, considerentele mai sus citate din Decizia
nr. 336 din 14 iunie 2023, paragrafele 39—42, își păstrează
valabilitatea, mutatis mutandi, și în prezenta cauză, cu
precizarea că data de la care începe mandatul noilor
vicepreședinți ai ANCOM, numiți prin Hotărârea Parlamentului
României nr. 33/2023, se deduce din interpretarea acestei
hotărâri în corelare cu Hotărârea Parlamentului României
nr. 79/2017, ținând cont de succesiunea mandatelor în timp.
32. Prin urmare, critica privind adoptarea hotărârii de numire
a vicepreședinților ANCOM în cursul mandatului
vicepreședinților în exercițiu, fără precizarea datei de la care noii
vicepreședinți intră în funcție, este neîntemeiată, întrucât, în
procedura de adoptare a Hotărârii Parlamentului României
nr. 33/2023, nu au fost încălcate dispozițiile art. 11 alin. (14) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, astfel că nu se
poate reține nici încălcarea prevederilor art. 1 alin. (3) și ale
art. 147 din Constituție.
33. Referitor la precizările privind sesizarea de
neconstituționalitate, formulate de autor, în sensul că rectificarea
hotărârii criticate, prin menționarea datei de la care noii
vicepreședinți intră în funcție, nu acoperă neconstituționalitatea
acestei hotărâri — rectificare publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 970 din 25 octombrie 2023 —, se
observă că nu se impune o analiză distinctă, având în vedere că
Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2023 a fost adoptată
cu respectarea cerințelor constituționale invocate.
34. Critica privind numirea în funcția de vicepreședinte la
ANCOM a două persoane care nu îndeplinesc condițiile
prevăzute de lege este fundamentată pe dispozițiile art. 11
alin. (3) lit. a) teza a doua din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 22/2009, potrivit cărora vicepreședinții ANCOM
trebuie să aibă o experiență de cel puțin 5 ani în domeniul
comunicațiilor sau în domeniul juridic ori economic în general.
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023

35. Consacrarea caracterului dihotomic al condițiilor legale
pe care persoanele numite trebuie să le îndeplinească, și anume
condiții obiective și condiții subiective, are drept consecință doar
admisibilitatea unui control efectuat de instanța constituțională
exclusiv în ceea ce privește condițiile obiective (Decizia nr. 296
din 18 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 569 din 10 iunie 2022, paragraful 33, și Decizia
nr. 336 din 14 iunie 2023, precitată, paragraful 44).
36. Raportat la cauza de față, Curtea constată că textul de
lege invocat impune o „experiență de cel puțin 5 ani în domeniul
comunicațiilor sau în domeniul juridic ori economic în general”
pentru ca o persoană să aibă vocația de a fi numită în funcția de
vicepreședinte al ANCOM. Așa cum a reținut Curtea prin Decizia
nr. 336 din 14 iunie 2023, paragraful 46, din punct de vedere
semantic există diferențe între „vechime” (în funcție) și
„experiență”. Acest din urmă termen se referă și la un anumit
grad de cunoaștere a domeniului, astfel că, în realitate, condiția
analizată exprimă în sine un aspect obiectiv circumscris duratei
activității prestate (5 ani) și unul subiectiv (nivelul cunoștințelor
dobândite).
37. Analizând actele depuse la dosarul cauzei, Curtea
constată că domnul Vlad Bontea, de profesie jurist, a exercitat
mandatul de deputat în legislatura 20 decembrie 2016—
20 decembrie 2020. Or, potrivit dispozițiilor art. 46 alin. (1) din
Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 49 din
22 ianuarie 2016, „Perioada de exercitare a mandatului de
parlamentar constituie vechime în muncă și în specialitate, cu
toate drepturile prevăzute de lege”. De asemenea, domnul Vlad
Bontea a ocupat funcțiile de: consilier parlamentar la cabinetul
președintelui Camerei Deputaților (13 februarie 2023—
10 octombrie 2023), secretar general adjunct la Autoritatea
Electorală Permanentă (4 ianuarie 2021—9 februarie 2023),
vicepreședinte cu rang de subsecretar de stat la Autoritatea
Națională pentru Protecția Consumatorilor (11 martie 2014—
3 noiembrie 2016) și director de cancelarie, cu jumătate de
normă, în cadrul Cancelariei Prefectului Județului Mehedinți
(4 septembrie 2012—15 ianuarie 2013). Cele indicate mai sus
sunt menționate în adeverințele emise de instituțiile antereferite.
Prin urmare, Curtea constată că domnul Vlad Bontea a
desfășurat activitate mai mult de 5 ani în domeniul juridic.
38. De asemenea, din actele depuse la dosar, se constată că
domnul Pavel Popescu, licențiat în științe economice, a exercitat
mandatul de deputat în legislatura 20 decembrie 2016—
20 decembrie 2020 și, respectiv, în perioada 21 decembrie
2020—10 octombrie 2023, deținând funcția de secretar al
Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicații pe toată
durata mandatului de deputat din legislatura 2016—2020 și,
respectiv, calitatea de membru al aceleiași comisii în perioada
21 decembrie 2020—10 octombrie 2023. Prin urmare, Curtea
constată că domnul Pavel Popescu a desfășurat activitate mai
mult de 5 ani în domeniul comunicațiilor.
39. Cu privire la evaluarea capacității/cunoștințelor domnilor
Vlad Bontea și Pavel Popescu în domeniul juridic, respectiv în
cel al comunicațiilor — așa cum a reținut Curtea în jurisprudența
sa —, instanța constituțională nu are competența de a realiza o
asemenea operațiune, întrucât valorizarea gradului de
cunoaștere/înțelegere/comprehensiune a acestor domenii
reprezintă o condiție subiectivă a cărei apreciere ține de marja
exclusivă a autorității care numește persoanele în funcție, și
anume Parlamentul (Decizia nr. 336 din 14 iunie 2023, precitată,
paragraful 50).
40. Prin urmare, având în vedere îndeplinirea condiției
obiective de desfășurare a unei activități „în domeniul
comunicațiilor sau în domeniul juridic” circumscrisă intervalului
de timp de 5 ani și ținând seama de marja de apreciere a
autorității de numire — Parlamentul —, hotărârea criticată
corespunde cerințelor art. 11 alin. (3) lit. a) teza a doua din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009 și, astfel, nu
încalcă nici prevederile art. 1 alin. (3) din Constituție.
41. Totodată, Curtea observă că, potrivit dispozițiilor art. 7
paragraful 1 fraza întâi din Directiva (UE) 2018/1972 a
Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018
de instituire a Codului european al comunicațiilor electronice,
„(1) Conducătorul unei autorități naționale de reglementare sau,
după caz, membrii organismului colectiv care îndeplinește
această funcție în cadrul unei autorități naționale de
reglementare ori supleanții acestora sunt numiți pentru un
mandat de cel puțin trei ani, din rândul unor persoane cu
autoritate și experiență profesională recunoscute, pe bază de
merit, competențe, cunoștințe și experiență și în urma unei
proceduri de selecție deschise și transparente. [...]”. Or, aceste
cerințe referitoare la experiența profesională se regăsesc în
cuprinsul dispozițiilor art. 11 alin. (3) lit. a) teza a doua din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 22/2009, care, așa cum
s-a arătat mai sus, nu au fost încălcate prin adoptarea Hotărârii
Parlamentului României nr. 33/2023. Ca atare, nu se impune o
analiză distinctă a criticii prin raportare la prevederile art. 148
alin. (2) din Legea fundamentală.

42. Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. l) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3, al
art. 11 alin. (1) lit. A.c), al art. 27 alin. (1) și al art. 28 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, sesizarea de neconstituționalitate și constată că Hotărârea Parlamentului României nr. 33/2023
privind numirea vicepreședinților Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații este constituțională în
raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică președinților celor două Camere ale Parlamentului și se publică în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 21 noiembrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Oana-Cristina Puică
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE
ORDIN
pentru modificarea și completarea Ordinului viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne,
nr. 143/2015 privind activitățile de relații internaționale și de afaceri europene
la nivelul Ministerului Afacerilor Interne
În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:
Art. I. — Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor
interne, nr. 143/2015 privind activitățile de relații internaționale și
de afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne,
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 857 din
18 noiembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare,
se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 3 alineatul (1), după litera b) se introduce
o nouă literă, lit. b1), cu următorul cuprins:
„b1) activități de relații internaționale și de afaceri europene
prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare —
activități de relații internaționale și de afaceri europene pentru
care nu se impune prezența fizică și care se desfășoară prin
intermediul tehnologiei și al internetului;”.
2. La articolul 8, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 8. — (1) Planul de relații internaționale și afaceri
europene, denumit în continuare PRIAE, este instrumentul de
planificare centralizată a activităților de relații internaționale și
de afaceri europene ale MAI, care se întocmește și se aprobă
conform anexei nr. 1.”
3. La articolul 8 alineatul (2), partea introductivă
se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) PRIAE al MAI se întocmește anual cu luarea în
considerare a:”.
4. La articolul 11, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 11. — (1) În termen de 15 zile de la încheierea
semestrului sau la cerere, unitățile, instituțiile sau structurile MAI
transmit DGAESRI situația centralizatoare a acțiunilor de relații
internaționale și de afaceri europene și a cheltuielilor efectuate
în cursul anului, prevăzută în anexa nr. 2.”
5. După articolul 47 se introduce un nou articol, art. 471,
cu următorul cuprins:
„Art. 471. — (1) În mod excepțional, datorită urgenței
semnării acordului administrativ, motivată în mod corespunzător,
și numai dacă există suficiente elemente să se considere că
textul acordului administrativ nu va conține diferențe substanțiale
de fond față de propunerea de text a părții române, se poate
elabora o notă comună pentru aprobarea negocierii și semnării,
care va fi supusă procedurii prevăzute de prezenta secțiune.
(2) Dacă textul convenit diferă față de propunerea de text
a părții române, se va elabora o notă separată pentru semnare,
conform procedurii prevăzute de prezenta secțiune.
(3) Dispozițiile art. 44 alin. (2) și (3) și art. 47 alin. (3) se aplică
în mod corespunzător.”
6. La articolul 49 alineatul (1), litera a) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„a) ministrul afacerilor interne sau persoana desemnată de
acesta, atunci când se încheie în numele MAI sau când vizează
9
competențele mai multor unități, instituții sau structuri MAI
și nivelul de reprezentare o impune;”.
7. La articolul 72 alineatul (1), litera b) se abrogă.
8. La articolul 73 alineatul (1), literele a) și c) se modifică
și vor avea următorul cuprins:
„a) șefilor unităților, instituțiilor sau structurilor din cadrul
aparatului central al MAI, precum și șefilor unităților, instituțiilor
sau structurilor aflate în subordinea/în cadrul MAI;
.................................................................................................
c) personalului din cadrul unităților, instituțiilor sau structurilor
aflate în subordinea/în cadrul MAI, dacă activitățile nu sunt
incluse în PRIAE sau, în cazul activităților incluse în PRIAE,
dacă din delegație face parte și șeful unității, instituției sau
structurii MAI respective.”
9. La capitolul VI secțiunea a 2-a, după paragraful 1
se introduce un nou paragraf, paragraful 11, cuprinzând
articolul 761, cu următorul cuprins:
„§11. Proceduri prealabile participării la activități de relații
internaționale și de afaceri europene a anumitor categorii
de personal
Art. 761. — (1) Șefii unităților, instituțiilor sau structurilor aflate
în subordinea/în cadrul MAI, precum și șefii unităților, instituțiilor
sau structurilor din cadrul aparatului central al MAI aflate în
coordonarea ministrului afacerilor interne obțin acordul în scris
al ministrului afacerilor interne cu privire la oportunitatea
participării la activitate înainte de demararea procedurilor
aferente aprobării acesteia, reglementate prin prezentul ordin,
potrivit procedurii stabilite prin dispoziție a secretarului de stat
coordonator al activității de relații internaționale și de afaceri
europene.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și
personalului din cabinetul propriu al ministrului afacerilor
interne.”
10. La articolul 77 alineatul (1), litera a) se modifică și
va avea următorul cuprins:
„a) unitatea, instituția sau structura MAI al cărei personal
participă la activitatea de referință, în cazurile în care
competența de aprobare aparține ministrului afacerilor interne,
potrivit art. 72 alin. (1) lit. c), d) și e), sau secretarilor
de stat/secretarului general, potrivit art. 73;”.
11. La articolul 77, după alineatul (3) se introduce un nou
alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:
„(31) Dispozițiile alin. (3) lit. a) nu sunt aplicabile în situația
activităților de relații internaționale sau afaceri europene în
străinătate cu caracter de urgență dispuse de către conducerea
MAI la solicitarea Administrației Prezidențiale sau prim-ministrului
Guvernului României, pentru care invitația de participare
și detaliile privind specificul și sinopticul activităților planificate
nu pot fi comunicate în scris.”
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023
12. După articolul 77 se introduce un nou articol, art. 771
cu următorul cuprins:
„Art. 771. — În cazul participării la activități de relații
internaționale sau de afaceri europene a unei delegații a MAI
din cadrul aceleiași unități, instituții sau structuri, în situațiile în
care competența de aprobare este diferită pentru membrii
delegației, se întocmește o singură notă privind participarea în
străinătate, care se prezintă spre aprobare secretarilor de
stat/secretarului general, potrivit art. 73.”
13. La articolul 78 alineatul (1), litera a) se modifică și
va avea următorul cuprins:
„a) unitatea, instituția sau structura MAI al cărei personal
participă la activitatea de referință, în cazurile în care
competența de aprobare aparține ministrului afacerilor interne,
potrivit art. 72 alin. (1) lit. c), d) și e), sau secretarilor de
stat/secretarului general, potrivit art. 73;”.
14. După articolul 78 se introduce un nou articol, art. 781,
cu următorul cuprins:
„Art. 781. — În cazul activităților de relații internaționale sau
de afaceri europene organizate în România, pentru participarea
membrilor delegației aparținând aceleiași unități, instituții sau
structuri pentru care competența de aprobare este diferită, se
întocmește o singură notă privind organizarea activității, care se
prezintă spre aprobare secretarilor de stat/secretarului general,
potrivit art. 73.”
15. La capitolul VI secțiunea a 2-a, după paragraful 3
se introduce un nou paragraf, paragraful 31, cuprinzând
articolul 782, cu următorul cuprins:
„§31. Participarea la activități de relații internaționale și de
afaceri europene organizate în România de către parteneri
externi
Art. 782. — (1) Pentru participarea personalului MAI la
activități de relații internaționale și de afaceri europene
organizate în România de către parteneri externi, aprobarea se
obține potrivit art. 72—74, după caz.
(2) Dispozițiile art. 78 se aplică în mod corespunzător.”
16. La articolul 90 alineatul (1), litera a) se modifică și
va avea următorul cuprins:
„a) unitatea, instituția sau structura MAI al cărei personal a
participat la activitatea de referință, în cazurile în care
competența de aprobare aparține ministrului afacerilor interne,
potrivit art. 72 alin. (1) lit. c), d) și e), sau secretarilor
de stat/secretarului general, potrivit art. 73;”.
17. La articolul 94, alineatul (11) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(11) Prevederile cuprinse în secțiunea 1 a prezentului capitol
sunt aplicabile în cazul delegațiilor străine care se află în
România la invitația altei instituții sau autorități publice, pentru
care s-a convenit includerea în programul vizitei a unor întâlniri
cu reprezentanți ai MAI. Dispozițiile art. 78 se aplică în mod
corespunzător.”
18. La articolul 94, alineatul (3) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(3) Primirea șefului misiunii diplomatice sau similare la
nivelul unităților, instituțiilor și structurilor MAI se aprobă în scris
de secretarul de stat coordonator al activității de relații
internaționale și afaceri europene și de secretarul de stat/
secretarul general coordonator al activității unității, instituției sau
structurii respective, potrivit normelor privind coordonarea
activității și delegarea unor competențe în cadrul MAI, cu avizul
DGAESRI. În situația în care, din motive de operativitate,
nu există timpul necesar obținerii aprobării scrise menționate
anterior, se va proceda la obținerea aprobării verbale din partea
secretarului de stat/secretarului general coordonator, urmând ca
rezultatele întrevederii să fie prezentate în nota de convorbiri
menționată la art. 95 alin. (3).”
19. La articolul 94, după alineatul (3) se introduce un nou
alineat, alin. (31), cu următorul cuprins:
„(31) În cazul primirii șefului misiunii diplomatice sau similare
la nivelul conducerii MAI, activitatea se aprobă verbal de
ministrul afacerilor interne. În situația în care subiectele ce
urmează a fi abordate de către conducerea MAI în cadrul
discuțiilor impun aprobarea mandatului de către ministrul
afacerilor interne, acesta se prezintă, în scris, spre aprobare,
ministrului afacerilor interne, cu avizul secretarului de stat
coordonator al activității de relații internaționale și afaceri
europene. Nota aferentă aprobării mandatului se întocmește de
către DGAESRI. Rezultatele întrevederilor la nivelul conducerii
MAI se consemnează în nota de convorbiri menționată la art. 95
alin. (3).”
20. La articolul 94, alineatul (4) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(4) Nota pentru aprobarea primirii potrivit alin. (3) se
întocmește de către unitatea, instituția sau structura MAI
interesată. În cazul primirii la nivelul conducerii MAI potrivit
alin. (31), DGAESRI întocmește nota de cheltuieli, ce se prezintă
pentru aprobare ordonatorului principal de credite, în cuprinsul
căreia sunt menționate cel puțin următoarele aspecte
organizatorice: componența delegației, locul primirii și, după caz,
tipurile de cheltuieli ce se suportă.”
21. La articolul 94, după alineatul (4) se introduce un nou
alineat, alin. (41), cu următorul cuprins:
„(41) Dispozițiile alin. (31) și (4) se aplică și în cazul primirii la
nivelul conducerii MAI a unor diplomați, atașați de afaceri
interne, ofițeri de legătură sau alți delegați străini acreditați în
România, precum și a membrilor unor delegații străine pentru
care nu sunt aplicabile dispozițiile alin. (11) și ale art. 78.”
22. La capitolul VI, după secțiunea a 10-a se introduce
o nouă secțiune, secțiunea a 11-a, cuprinzând art. 972,
cu următorul cuprins:
„SECȚIUNEA a 11-a
Participarea la activități de relații internaționale
și de afaceri europene prin intermediul
mijloacelor electronice de comunicare
„Art. 972. — Personalul unităților, instituțiilor sau structurilor
din aparatul central al MAI și al celor prevăzute în anexa nr. 2 din
Hotărârea Guvernului nr. 416/2007, cu modificările și
completările ulterioare, ai căror conducători nu au calitatea de
ordonator de credite, respectiv personalul unităților, instituțiilor
sau structurilor MAI, ai căror conducători au calitatea de
ordonator secundar de credite sau de ordonator terțiar de
credite aflat în finanțarea directă a ordonatorului principal de
credite, precum și cel al unităților subordonate acestora participă
la activități de relații internaționale și de afaceri europene prin
intermediul mijloacelor electronice de comunicare, potrivit
procedurii stabilite prin dispoziție a secretarului de stat
coordonator al activității de relații internaționale și de afaceri
europene.”
23. La articolul 101 alineatul (1), după litera d) se introduc
două noi litere, lit. e) și f), cu următorul cuprins:
„e) procedura privind participarea la activități de relații
internaționale și de afaceri europene prin intermediul mijloacelor
electronice de comunicare a personalului unităților, instituțiilor
sau structurilor din aparatul central al MAI și al celor prevăzute
în anexa nr. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 416/2007, cu
modificările și completările ulterioare, ai căror conducători nu au
calitatea de ordonator de credite, respectiv a personalului
unităților, instituțiilor sau structurilor MAI, ai căror conducători au
calitatea de ordonator secundar de credite sau ordonator terțiar
de credite aflat în finanțarea directă a ordonatorului principal de
credite, precum și a personalului unităților subordonate
acestora;
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023 11

f) procedura obținerii acordului în scris al ministrului afacerilor (2) Activitățile de relații internaționale și de afaceri europene
interne cu privire la oportunitatea participării la activitate pentru aprobate și nerealizate anterior intrării în vigoare a prezentului
șefii unităților, instituțiilor sau structurilor aflate în subordinea/în ordin sunt duse la îndeplinire conform dispozițiilor în temeiul
cadrul MAI, pentru șefii unităților, instituțiilor sau structurilor din cărora au fost aprobate.
cadrul aparatului central al MAI aflate în coordonarea ministrului (3) Raportul cuprinzând rezultatele activităților de relații
afacerilor interne, precum și pentru personalul din cabinetul internaționale sau de afaceri europene aprobate anterior intrării
propriu al ministrului afacerilor interne înainte de demararea în vigoare a prezentului ordin se întocmește și se aprobă potrivit
procedurilor aferente aprobării participării, reglementate de dispozițiilor legale în vigoare la momentul aprobării participării la
prezentul ordin.” respectiva activitate.
24. În tot cuprinsul ordinului, sintagma „Direcția afaceri Art. III. — Dispozițiile prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. e) și f)
din Ordinul viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne,
europene și relații internaționale” se înlocuiește cu sintagma
nr. 143/2015 privind activitățile de relații internaționale și de
„Direcția generală, afaceri europene, Schengen și relații
afaceri europene la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, cu
internaționale”, iar acronimele „DAERI” și „DSGP” se înlocuiesc modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost modificat
cu acronimul „DGAESRI”. și completat prin prezentul ordin, se emit și se comunică
Art. II. — (1) Procedurile de aprobare a participării unităților, instituțiilor și structurilor Ministerului Afacerilor Interne
personalului Ministerului Afacerilor Interne la activități de relații în termen de maximum 15 zile de la data publicării prezentului
internaționale sau de afaceri europene demarate anterior intrării ordin în Monitorul Oficial al României, Partea I.
în vigoare a prezentului ordin se continuă cu aplicarea Art. IV. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
dispozițiilor legale în vigoare la momentul demarării acestora. al României, Partea I.
Viceprim-ministru,
ministrul afacerilor interne,
Marian-Cătălin Predoiu
București, 22 decembrie 2023.
Nr. 200.

MINISTERUL AFACERILOR INTERNE

ORDIN
pentru modificarea alineatelor (2) și (4) ale articolului 6 din Ordinul viceprim-ministrului,
ministrul afacerilor interne, nr. 76/2015 privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor
în cadrul Fondului pentru securitate internă și Fondului pentru azil, migrație și integrare
În temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările și completările ulterioare,

viceprim-ministrul, ministrul afacerilor interne, emite următorul ordin:

Art. I. — Alineatele (2) și (4) ale articolului 6 din Ordinul
viceprim-ministrului, ministrul afacerilor interne, nr. 76/2015
privind regulile de eligibilitate aplicabile cheltuielilor în cadrul
Fondului pentru securitate internă și Fondului pentru azil,
migrație și integrare, publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 517 din 10 iulie 2015, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
„(2) Pentru a fi eligibile, cheltuielile aferente proiectelor
trebuie să fie efectuate de beneficiar în perioada de
implementare stabilită prin actul de finanțare, respectiv între
1 ianuarie 2014 și 30 aprilie 2024.
..................................
(4) Plățile aferente cheltuielilor eligibile în cadrul unui proiect
trebuie realizate în perioada de eligibilitate a proiectului,
respectiv în termen de maximum 2 luni de la termenul-limită de
implementare a proiectului, dar nu mai târziu de 31 mai 2024.”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

p. Viceprim-ministru, ministrul afacerilor interne,

Bogdan Despescu,
secretar de stat

București, 27 decembrie 2023.

Nr. 201.
 12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII

ORDIN
pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.493/2017 privind
aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru realizarea de investiții în infrastructura aeroportuară,
aferentă Programului operațional Infrastructură mare (POIM 2014—2020), axa prioritară 2 —
Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal, de calitate, durabil și eficient,
obiectivul specific 2.3 — Creșterea gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor
În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2023 privind stabilirea cadrului general pentru
închiderea programelor operaționale finanțate în perioada de programare 2014—2020, aprobată cu modificări prin Legea
nr. 338/2023, cu modificările și completările ulterioare,
în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2020/972 al Comisiei din 2 iulie 2020 de modificare a Regulamentului
(UE) nr. 1.407/2013 în ceea ce privește prelungirea aplicării sale și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 651/2014 în ceea ce
privește prelungirea aplicării sale și ajustările relevante,
ținând cont de prevederile Deciziei CE C (2018) 8.890 din 12.12.2018 de modificare a Deciziei de punere în aplicare
C (2015) 4823 de aprobare a anumitor elemente din Programul operațional „Infrastructură mare” pentru sprijinul din partea Fondului
european de dezvoltare regională și a Fondului de coeziune în temeiul obiectivului referitor la investițiile pentru creștere și locuri
de muncă din România,
ținând cont de Referatul de aprobare nr. 46.139 din 21.12.2023,
în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin:

Art. I. — Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.493/2017
privind aprobarea Schemei de ajutor de stat pentru realizarea
de investiții în infrastructura aeroportuară, aferentă Programului
operațional Infrastructură mare (POIM 2014—2020), axa
prioritară 2 — Dezvoltarea unui sistem de transport multimodal,
de calitate, durabil și eficient, obiectivul specific 2.3 — Creșterea
gradului de utilizare sustenabilă a aeroporturilor, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 844 din 25 octombrie
2017, cu modificările ulterioare, se modifică și se completează
după cum urmează:
1. În anexă, la articolul 12, după alin. (1) se introduc
două noi alineate, alineatele (2) și (3), cu următorul cuprins:
„(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), plățile aferente
proiectelor de investiții aprobate și demarate în temeiul prezentei
scheme, dar care din motive obiective și temeinic justificate nu
au fost finalizate fizic sau, după caz, implementate integral până
la data de 31 decembrie 2023, conform prevederilor
Programului operațional Infrastructură mare (POIM 2014—
2020), se vor efectua până cel târziu la data de 31.12.2026.
(3) După data de 1.01.2024, plățile aferente proiectelor de
investiții menționate la alin. (2), declarate nefuncționale și pentru
care au fost semnate, până la data de 31.12.2023, acte
adiționale la contractele de finanțare în conformitate cu
prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2023
privind stabilirea cadrului general pentru închiderea programelor
operaționale finanțate în perioada de programare 2014—2020,
aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2023, cu modificările
și completările ulterioare, fără a majora valoarea ajutorului
acordat, pot fi făcute exclusiv din fonduri publice naționale,
asigurate în conformitate cu prevederile art. 14 din Ordonanța
de urgență a Guvernului nr. 36/2023, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 338/2023, cu modificările și completările ulterioare, de
la bugetul de stat, prin bugetul MTI, pentru aeroporturile de
interes național sau, după caz, prin bugetele consiliilor județene
care au aeroporturi regionale în subordine/sub autoritate, în
limita fondurilor alocate cu această destinație prin legile anuale
ale bugetului.”
2. În anexă, la articolul 13, după alineatul (3) se introduce
un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Începând cu 1 ianuarie 2024, derularea operațiunilor
financiare determinate de utilizarea fondurilor prevăzute la
alin. (2) se face în conformitate cu prevederile Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 36/2023, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 338/2023, cu modificările și completările ulterioare.”
3. În anexă, la articolul 17, alineatul (3) se modifică și
va avea următorul cuprins:
„(3) Pentru proiectele care la data de 31.12.2023 sunt
considerate nefuncționale, cheltuielile eligibile sunt cele
prevăzute în contractele de finanțare încheiate în cadrul
Programului operațional Infrastructură mare (POIM 2014—
2020).”
4. În anexă, la articolul 20, după alineatul (3) se introduce
un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:
„(4) Indiferent de sursa de finanțare, pentru monitorizarea
implementării proiectelor nefuncționale beneficiarii vor transmite,
cu respectarea instrucțiunilor emise de către administratorul
schemei, rapoarte trimestriale și fișe de monitorizare lunare.”
5. În anexă, la articolul 31, după alineatul (1) se introduce
un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
„(2) Administratorul îndeplinește toate celelalte obligații
privind monitorizarea proiectelor și raportarea către Comisia
Europeană, astfel cum este prevăzut în art. 25 din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 36/2023, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 338/2023, cu modificările și completările ulterioare,
pentru proiectele declarate nefuncționale începând cu data de
1.01.2024.”
6. În tot cuprinsul ordinului, denumirea „Ministerul
Fondurilor Europene (MFE)” se înlocuiește cu denumirea
„Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE)”,
denumirea „Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și
Comunicațiilor (MTIC)” se înlocuiește cu denumirea
„Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (MTI)”.
Art. II. — Direcția generală organism intermediar transport va
duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

Ministrul transporturilor și infrastructurii,

Sorin-Mihai Grindeanu

București, 22 decembrie 2023.

Nr. 2.325.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023 13

MINISTERUL INVESTIȚIILOR ȘI PROIECTELOR EUROPENE

ORDIN
privind modificarea și completarea schemei de ajutoare de stat și de minimis
sub formă de investiții de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii
în cadrul Programului operațional Competitivitate, aprobată prin Ordinul ministrului delegat
pentru fonduri europene nr. 194/2018
În conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naționale în domeniul
ajutorului de stat, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, aprobată cu modificări și completări
prin Legea nr. 20/2015, cu modificările și completările ulterioare,
în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei Europene din 17 iunie 2014 de declarare a anumitor
categorii de ajutoare compatibile cu piața internă în aplicarea articolelor 107 și 108 din tratat, cu modificările și completările
ulterioare, și cu Regulamentul (UE) nr. 1.407/2013 al Comisiei Europene din 18 decembrie 2013 privind aplicarea articolelor 107
și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere Avizul Consiliului Concurenței nr. 17.554 din 21.12.2023,
ținând cont de Referatul de aprobare al Direcției generale Program operațional Competitivitate din cadrul Ministerului
Investițiilor și Proiectelor Europene nr. 224.824 din 22.12.2023,
în temeiul art. 14 alin. (5) din Hotărârea Guvernului nr. 52/2018 privind organizarea și funcționarea Ministerului Investițiilor
și Proiectelor Europene, cu modificările și completările ulterioare,

ministrul investițiilor și proiectelor europene emite următorul ordin:

Art. I. — Schema de ajutoare de stat și de minimis sub formă
de investiții de capital de risc pentru întreprinderi mici și mijlocii
în cadrul Programului operațional Competitivitate, aprobată prin
Ordinul ministrului delegat pentru fonduri europene
nr. 194/2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 131 din 12 februarie 2018, cu modificările ulterioare,
se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 3, punctul 12 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„12. întreprindere aflată în dificultate, în conformitate
cu prevederile Regulamentului de exceptare în bloc, înseamnă
o întreprindere care se află în cel puțin una dintre situațiile
următoare:
a) în cazul unei societăți comerciale cu răspundere limitată
[alta decât o IMM care există de cel puțin 3 ani sau, în sensul
eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, o IMM care
îndeplinește condiția prevăzută la art. 21 alin. (3) lit. (b) din
Regulamentul de exceptare în bloc și care se califică pentru
investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență
efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai
mult de jumătate din capitalul său social subscris a dispărut din
cauza pierderilor acumulate. Această situație survine atunci
când deducerea pierderilor acumulate din rezerve (și din toate
celelalte elemente considerate în general ca făcând parte din
fondurile proprii ale societății) conduce la un rezultat negativ
care depășește jumătate din capitalul social subscris. În sensul
acestei dispoziții, «societate cu răspundere limitată» se referă în
special la tipurile de societăți comerciale menționate în anexa I
la Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a
Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale,
situațiile financiare consolidate și rapoartele conexe ale anumitor
tipuri de întreprinderi, de modificare a Directivei 2006/43/CE
a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare
a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului,
cu modificările ulterioare, iar «capital social» include, dacă este
cazul, orice capital suplimentar;
b) în cazul unei societăți comerciale în care cel puțin unii
dintre asociați au răspundere nelimitată pentru creanțele
societății [alta decât o IMM care există de cel puțin trei ani sau,
în sensul eligibilității pentru ajutor pentru finanțare de risc, o IMM
care îndeplinește condiția prevăzută la art. 21 alin. (3) lit. (b) din
Regulamentul de exceptare în bloc și care se califică pentru
investiții pentru finanțare de risc în urma unui proces de diligență
efectuat de un intermediar financiar selectat], atunci când mai
mult de jumătate din capitalul propriu, așa cum reiese din
contabilitatea societății, a dispărut din cauza pierderilor
acumulate. În sensul prezentei dispoziții, «o societate
comercială în care cel puțin unii dintre asociați au răspundere
nelimitată pentru creanțele societății» se referă în special la
acele tipuri de societăți menționate în anexa II la Directiva
2013/34/UE, cu modificările ulterioare;
c) atunci când întreprinderea face obiectul unei proceduri
colective de insolvență sau îndeplinește criteriile prevăzute
în dreptul intern pentru ca o procedură colectivă de insolvență
să fie deschisă la cererea creditorilor săi;
d) atunci când întreprinderea a primit ajutor pentru salvare
și nu a rambursat încă împrumutul sau nu a încetat garanția sau
a primit ajutoare pentru restructurare și face încă obiectul unui
plan de restructurare;
e) în cazul unei întreprinderi care nu este o IMM, atunci când,
în ultimii doi ani:
(i) raportul datorii/capitaluri proprii al întreprinderii este
mai mare de 7,5; și
(ii) capacitatea de acoperire a dobânzilor calculată
pe baza EBITDA se situează sub valoarea 1,0.”
2. La articolul 7 punctul 2, litera a) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„a) întreprinderile eligibile sunt întreprinderile care îndeplinesc
condițiile prevăzute la cap. VI;”.
3. La articolul 7 punctul 2, literele b), c), d) și e)
se abrogă.
4. După articolul 8 se introduce un nou articol, art. 81,
cu următorul cuprins:
„Art. 81. — Întreprinderile eligibile sunt întreprinderi care sunt
IMM-uri necotate și care, la momentul investiției inițiale de finanțare
de risc, îndeplinesc cel puțin una dintre următoarele condiții:
a) nu au funcționat pe nicio piață;
b) au funcționat pe orice piață pentru oricare dintre
următoarele perioade:
(i) mai puțin de 10 ani de la înregistrarea lor; sau
(ii) mai puțin de 7 ani de la prima lor vânzare comercială.
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023
În cazul în care una dintre perioadele de eligibilitate
menționate la pct. (i) și (ii) a fost aplicată unei anumite
întreprinderi, numai perioada respectivă poate fi aplicată, de
asemenea, oricărui ajutor ulterior pentru finanțare de risc acordat
aceleiași întreprinderi. În cazul întreprinderilor care au preluat o
altă întreprindere sau care s-au format printr-o fuziune, perioada
de eligibilitate aplicată include, de asemenea, operațiunile
întreprinderii preluate sau, respectiv, ale întreprinderilor rezultate
în urma fuziunii, cu excepția întreprinderilor preluate sau rezultate
în urma fuziunii a căror cifră de afaceri reprezintă mai puțin de
10% din cifra de afaceri a întreprinderii care preia controlul în
exercițiul financiar anterior preluării sau, în cazul întreprinderilor
constituite printr-o fuziune, mai puțin de 10% din cifra de afaceri
combinată pe care întreprinderile care fuzionează au realizat-o în
exercițiul financiar anterior fuziunii. În ceea ce privește perioada
de eligibilitate menționată la pct. (i), dacă se aplică, în cazul
întreprinderilor care nu fac obiectul unei obligații de înregistrare,
se consideră că perioada de eligibilitate începe fie din momentul
în care întreprinderea respectivă își începe activitatea
economică, fie din momentul în care întreprinderea devine
plătitoare de impozite pentru activitatea sa economică, oricare
dintre acestea survine mai întâi;
c) necesită o investiție inițială care, pe baza unui plan de
afaceri elaborat în vederea începerii unei noi activități
economice, este mai mare de 50% din cifra de afaceri anuală
medie a întreprinderii în ultimii 5 ani. Prin derogare de la prima
teză, pragul respectiv este limitat la 30% în ceea ce privește
următoarele investiții, care sunt considerate investiții inițiale într-o
nouă activitate economică:
(i) investiții care îmbunătățesc în mod semnificativ
performanța de mediu a activității în conformitate
cu art. 36 alin. (2);
(ii) alte investiții durabile din punctul de vedere
al mediului, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 1 din
Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului
European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind
instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile
durabile și de modificare a Regulamentului (UE)
2019/2.088;
(iii) investiții care vizează sporirea capacității de
extracție, separare, rafinare, prelucrare sau reciclare
a unei materii prime critice enumerate în anexa IV la
Regulamentul de exceptare în bloc.”
5. Articolul 9 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 9. — Prezenta schemă se aplică de la data publicării ei
în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data expirării
aplicabilității Regulamentului de minimis, respectiv 31 decembrie
2023, și a Regulamentului de exceptare în bloc, respectiv
31 decembrie 2026.”
6. La articolul 17, alineatul (2) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„(2) În conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul
privind Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul
Ministrul investițiilor și proiectelor europene,
Adrian Câciu
București, 22 decembrie 2023.
Nr. 6.216.
președintelui Consiliului Concurenței nr. 437/2016, Ministerul
Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de
management pentru Programul operațional Competitivitate,
FEI și intermediarii financiari, în calitate de furnizor, respectiv
administrator al măsurii de ajutor de stat, respectiv de minimis,
are obligația încărcării în Registrul general al ajutoarelor de stat
acordate în România (RegAS) a schemei în termen de 10 zile
lucrătoare de la data intrării în vigoare a acesteia.”
7. Articolul 18 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 18. — Informațiile legate de contractele de finanțare
cu beneficiarii, obligațiile de recuperare/rambursare, precum și
recuperarea/rambursarea efectivă se încarcă în RegAS de către
intermediarii financiari în termen de 7 zile lucrătoare de la data
semnării contractului de investiții, respectiv de la data instituirii
plăților, a obligațiilor de recuperare/rambursare a ajutoarelor sau
a recuperării/rambursării efective a respectivelor obligații. Plățile
realizate în cadrul acestor măsuri se vor încărca în RegAS
în termen de maximum 10 zile de la data efectuării lor.”
8. Articolul 20 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 20. — (1) Pentru a crea posibilitatea verificării ex-ante
a eligibilității potențialilor beneficiari ai măsurilor de ajutor, în
conformitate cu prevederile art. 29 din Regulamentul privind
Registrul ajutoarelor de stat, pus în aplicare prin Ordinul
președintelui Consiliului Concurenței nr. 437/2016, Ministerul
Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de
management pentru Programul operațional Competitivitate
și FEI, în calitate de furnizor al măsurii de ajutor de stat,
respectiv de minimis, are obligația încărcării în Registrul
ajutoarelor de stat (RegAS) a informațiilor privind prezenta
schemă, în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data
intrării în vigoare a acesteia.
(2) Informațiile privind contractele, obligațiile de recuperare
a ajutoarelor și rambursarea efectivă a respectivelor obligații,
aferente acestei măsuri, se vor încărca în RegAS în termen
de 7 zile lucrătoare de la data semnării contractului de finanțare,
a obligațiilor de recuperare a ajutoarelor sau a rambursării
efective a respectivelor obligații. Plățile realizate în cadrul
acestor măsuri se vor încărca în RegAS în termen de maximum
10 zile de la data efectuării lor.”
9. Articolul 25 se modifică și va avea următorul cuprins:
„Art. 25. — Furnizorul de ajutor va asigura publicarea pe site-ul
www.fonduri-ue.ro, respectiv www.mfe.gov.ro a informațiilor
conform art. 9 alin. (1) lit. c) coroborat cu art. 9 alin. (2) din
Regulamentul (UE) nr. 651/2014 al Comisiei din 17 iunie 2014
de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile
cu piața internă în aplicarea art. 107 și 108 din tratat,
cu modificările și completările ulterioare, privind fiecare ajutor
de stat individual acordat în cadrul schemei care depășește
valoarea de 100.000 euro.”
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023 15

A C T E A L E A U T O R I T Ă Ț I I D E S U P R AV E G H E R E F I N A N C I A R Ă
AUTORITATEA DE SUPRAVEGHERE FINANCIARĂ

REGULAMENT
privind autorizarea entităților prevăzute la art. 1632 din Ordonanța de urgență
a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului
În temeiul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a), art. 3 alin. (1) lit. b), art. 6 alin. (2) și ale art. 14 din Ordonanța de urgență a
Guvernului nr. 93/2012 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității de Supraveghere Financiară, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 113/2013, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere prevederile art. 41 alin. (1) și ale art. 1632 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006
privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și
completările ulterioare,
potrivit deliberărilor din ședința Consiliului Autorității de Supraveghere Financiară din data de 28.11.2023,
Autoritatea de Supraveghere Financiară emite prezentul regulament.
Art. 1. — Prezentul regulament stabilește cerințele privind Art. 6. — (1) La determinarea unei participații calificate a unui
autorizarea în calitate de instituții de credit a societăților de acționar sau asociat, direct sau indirect, persoană fizică sau
servicii de investiții financiare, denumite în continuare S.S.I.F., juridică, pentru calculul drepturilor de vot se aplică în mod
care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1 corespunzător prevederile art. 71—78 din Legea nr. 24/2017
lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului privind emitenții de instrumente financiare și operațiuni de piață,
European și al Consiliului din 26 iunie 2013 privind cerințele republicată, cu modificările și completările ulterioare.
prudențiale pentru instituțiile de credit și de modificare a (2) La determinarea unei participații calificate nu se ține
Regulamentului (UE) nr. 648/2012, cu modificările ulterioare. seama de drepturile de vot sau de acțiunile pe care instituțiile de
Art. 2. — În vederea obținerii autorizației în calitate de credit le pot deține ca urmare a subscrierii de instrumente
instituție de credit, potrivit art. 1632 alin. (1) din Ordonanța de financiare și/sau a plasării instrumentelor financiare în baza unui
urgență a Guvernului nr. 99/2006 privind instituțiile de credit și angajament ferm în desfășurarea activității prevăzute la pct. 6
adecvarea capitalului, aprobată cu modificări și completări prin din secțiunea A din anexa nr. 1 la Legea nr. 126/2018 privind
Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare, piețele de instrumente financiare, cu modificările și completările
S.S.I.F. prevăzute la art. 1 înaintează Autorității de ulterioare, cu condiția ca, pe de o parte, drepturile de vot sau
Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., acțiunile respective să nu fie exercitate ori utilizate pentru a
cererea și informațiile prevăzute la art. 1 din Regulamentul interveni în administrarea activității emitentului și, pe de altă
delegat (UE) 2022/2.579 al Comisiei din 10 iunie 2022 de parte, drepturile de vot sau acțiunile respective să fie cedate în
completare a Directivei 2013/36/UE a Parlamentului European termen de un an de la data achiziționării participației.
și a Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de Art. 7. — A.S.F. notifică Autorității Bancare Europene orice
reglementare care precizează informațiile ce trebuie furnizate autorizație acordată potrivit art. 1632 alin. (1) din Ordonanța de
de o întreprindere în cererea de autorizare în conformitate cu urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și
articolul 8a din directiva respectivă. completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările și
Art. 3. — (1) În vederea obținerii autorizației potrivit art. 1632 completările ulterioare, și prezentului regulament pentru ca
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2006, denumirea instituției de credit să fie inclusă în lista instituțiilor
de credit întocmită și actualizată de Autoritatea Bancară
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 227/2007, cu Europeană, care se publică pe website-ul acesteia.
modificările și completările ulterioare, S.S.I.F. dispune de un Art. 8. — În procesul de autorizare a unei instituții de credit
capital inițial cel puțin egal cu echivalentul în lei al sumei de prevăzute la art. 1, A.S.F. și entitatea solicitantă respectă
5 milioane de euro, calculat la cursul de schimb stabilit și prevederile Ghidului privind o metodologie comună de evaluare
comunicat de Banca Națională a României la data depunerii pentru acordarea autorizației ca instituție de credit în temeiul art. 8
cererii de autorizare. alin. (5) din Directiva 2013/36/UE (EBA/GL/2021/12), prevăzut în
(2) Capitalul inițial al unei S.S.I.F. prevăzute la alin. (1) este anexa nr. 1*) care face parte integrantă din prezentul regulament.
constituit din unul sau mai multe dintre elementele prevăzute la Art. 9. — Instituțiile de credit prevăzute la art. 4 alin. (1) pct. 1
art. 26 alin. (1) lit. a)—e) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu lit. (b) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările
modificările ulterioare. ulterioare, respectă prevederile Ghidului privind detalierea și
(3) Instituția de credit prevăzută la alin. (1) îndeplinește pe tot publicarea indicatorilor de importanță sistemică (EBA/GL/2020/14)
parcursul activității cerințele de fonduri proprii prevăzute la și ale Ghidului de modificare a Ghidului EBA/GL/2020/14 privind
art. 92 din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, cu modificările detalierea și publicarea indicatorilor de importanță sistemică
ulterioare, precum și cerințele de autorizare. (EBA/GL/2022/12), prevăzute în anexele nr. 2 și 3*) care fac parte
Art. 4. — În procesul de autorizare al unei S.S.I.F. prevăzute integrantă din prezentul regulament, în situația în care entitățile
la art. 1 ca instituție de credit sunt aplicabile în mod respective se încadrează în criteriile prevăzute la secțiunea 2
corespunzător, atât pentru A.S.F., cât și pentru S.S.I.F., pct. 6 din Ghidul privind detalierea și publicarea indicatorilor de
termenele prevăzute la art. 33 din Ordonanța de urgență a importanță sistemică (EBA/GL/2020/14).
Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Art. 10. — Încălcarea prevederilor prezentului regulament se
Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare. sancționează potrivit dispozițiilor art. 16310 din Ordonanța de
Art. 5. — A.S.F. respinge o cerere de autorizare înaintată conform urgență a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și
art. 2 în condițiile prevăzute la art. 38 din Ordonanța de urgență a completări prin Legea nr. 227/2007.
Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări și completări prin Art. 11. — Prezentul regulament se publică în Monitorul Oficial al
Legea nr. 227/2007, cu modificările și completările ulterioare. României, Partea I, și intră în vigoare la 10 zile de la data publicării.
Președintele Autorității de Supraveghere Financiară,
Nicu Marcu
București, 15 decembrie 2023.
Nr. 15.
*) Anexele nr. 1—3 se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1179 bis, care se poate achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din
șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5, București.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 1179/27.XII.2023

A C T E A L E CASEI NAȚIONALE DE ASI G URĂRI DE SĂNĂ TAT E

CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE SĂNĂTATE

ORDIN
pentru completarea Listei materialelor sanitare de care beneficiază bolnavii incluși în programele
naționale de sănătate curative, finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de
sănătate, aprobată prin Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 268/2013
Văzând Referatul de aprobare nr. DG 6.283 din 14.12.2023 al directorului general al Casei Naționale de Asigurări de
Sănătate,
având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naționale de sănătate, cu modificările
și completările ulterioare, precum și Ordinul președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 180/2022 pentru aprobarea
Normelor tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate curative pentru anii 2022 și 2023, cu modificările și completările
ulterioare,
în temeiul art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și al art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 972/2006, cu modificările și completările ulterioare,
președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. — Lista materialelor sanitare de care beneficiază
bolnavii incluși în programele naționale de sănătate curative,
finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale
de sănătate, aprobată prin Ordinul președintelui Casei Naționale
de Asigurări de Sănătate nr. 268/2013, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 5 iunie 2013, cu
modificările și completările ulterioare, se completează după cum
urmează:
1. La punctul 1 „Lista materialelor sanitare de care
beneficiază bolnavii incluși în Programul național de boli
cardiovasculare”, litera j), după subpunctul 13 se introduce un
nou subpunct, subpunctul 14, cu următorul cuprins:
„14. set pentru puncție transseptală (teacă, dilatator, ghid metalic);”.
2. La punctul 1 „Lista materialelor sanitare de care
beneficiază bolnavii incluși în Programul național de boli
cardiovasculare”, litera k), după subpunctul 13 se introduce un
nou subpunct, subpunctul 14, cu următorul cuprins:
„14. set pentru puncție transseptală (teacă, dilatator, ghid
metalic);”.
Art. II. — Direcțiile de specialitate din Casa Națională de
Asigurări de Sănătate, casele de asigurări de sănătate și unitățile de
specialitate prin care se derulează programe naționale de sănătate
curative vor duce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.

p. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate,

Cristian-Georgică Celea

București, 18 decembrie 2023.

Nr. 1.231.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|478720]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1179/27.XII.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495