PARTEA I
Anul 191 (XXXV) — Nr. 633 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Nr.
LEGI ȘI DECRETE
215. — Lege pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind
măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în
natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod
abuziv în perioada regimului comunist în România,
precum și pentru modificarea și completarea Legii
nr. 46/2008 — Codul silvic..........................................
1.000. — Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea
Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea
procesului de restituire, în natură sau prin echivalent,
a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada
regimului comunist în România, precum și pentru
modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 — Codul
silvic............................................................................
 modificarea și completarea Ordinului ministrului
216. — Lege pentru modificarea și completarea Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal ................................
1.001. — Decret privind promulgarea Legii pentru modificarea
și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul
fiscal ..........................................................................
DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE
Decizia nr. 61 din 28 februarie 2023 referitoare la excepția
de neconstituționalitate a Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății
drepturilor salariale restante pentru unele categorii
de personal din sistemul justiției ................................
HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI
568. — Hotărâre pentru modificarea anexei la Hotărârea
Guvernului nr. 24/2019 privind emiterea autorizației de
mediu pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” —
S.A. — Sucursala „Fabrica de Combustibil Nuclear”
Pitești..........................................................................
Marți, 11 iulie 2023
SUMAR
Pagina Nr. Pagina
DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI
275. — Decizie privind numirea doamnei Luminița Toderașcu
în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale de
Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități
Publice........................................................................ 12
2 276. — Decizie privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Nicolae Ivășchescu a funcției publice
vacante din categoria înalților funcționari publici
de secretar general al Departamentului pentru Relația
cu Republica Moldova ................................................ 12
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
3 ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
M.140.— Ordin al ministrului apărării naționale privind
apărării naționale nr. M.70/2016 pentru aprobarea
3–4 Condițiilor și a Metodologiei privind chemarea/
rechemarea în activitate, în corpul ofițerilor, în vederea
ocupării posturilor de medic, medic dentist, farmacist,
4 biolog, biochimist și chimist, în unitățile și structurile
sanitare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale .... 13–14
1.387. — Ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii
pentru încetarea aplicabilității Ordinului viceprim-
ministrului, ministrul transporturilor și infrastructurii,
nr. 1.178/2023 privind stabilirea unor derogări
de la prevederile Ordinului ministrului transporturilor
5–10 nr. 1.836/2018 pentru aprobarea unor tarife aplicate de
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii
Rutiere — S.A. .......................................................... 15
2.295. — Ordin al ministrului sănătății privind modificarea
Ordinului ministrului sănătății nr. 3.326/2022 pentru
organizarea și desfășurarea unei acțiuni de depistare
11 activă a tuberculozei în județe cu risc crescut............ 15–16
 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023

LEGI ȘI DECRETE
PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru modificarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire,
în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist
în România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 — Codul silvic

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru
finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent,
a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului
comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările
ulterioare, se modifică după cum urmează:
1. La articolul 6, alineatul (5) va avea următorul cuprins:
„(5) La propunerea comisiei județene de fond funciar sau,
după caz, a Comisiei de Fond Funciar a Municipiului București,
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Autoritatea
Națională pentru Restituirea Proprietăților demarează
procedurile legale necesare în vederea schimbării regimului
juridic al terenurilor agricole ce fac obiectul situației
centralizatoare, aflate în proprietatea publică a statului, și trecerii
acestora, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului
pentru a fi afectate restituirii în natură. În aceleași condiții,
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Autoritatea Națională
pentru Restituirea Proprietăților demarează procedurile legale
necesare în vederea schimbării regimului juridic al terenurilor
forestiere aparținând domeniului public al statului și trecerii
acestora, în condițiile legii, în proprietatea privată a statului
pentru a fi afectate restituirii în natură. Datele de identificare ale
terenurilor pentru care se propune schimbarea regimului juridic
vor fi furnizate de deținătorii acestora.”
2. La articolul 13, alineatul (1) va avea următorul cuprins:
„Art. 13. — (1) În situația în care restituirea terenurilor
forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă,
reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte
amplasamente de pe raza unității administrativ-teritoriale, chiar
dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului român înainte de
anul 1948, au intrat în proprietatea statului sau au fost incluse în
amenajamente silvice după această dată. Reconstituirea
dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere aflate în
domeniul public al statului la data soluționării cererii se face în
condițiile legii, cu respectarea prevederilor art. 6 alin. (5).”
Art. II. — Legea nr. 46/2008 — Codul silvic, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august
2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se
completează după cum urmează:
1. La articolul 7 alineatul (1), după litera a) se introduce
o nouă literă, lit. a1), cu următorul cuprins:
„a1) fond forestier proprietate privată a statului, care a trecut,
în condițiile legii, din proprietatea publică a statului în
proprietatea privată a acestuia, în vederea reconstituirii dreptului
de proprietate;”.
2. La articolul 11, alineatul (1) se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 11. — (1) Fondul forestier proprietate publică și privată a
statului se administrează de către Regia Națională a Pădurilor —
Romsilva, regie autonomă de interes național, aflată sub
autoritatea statului, prin autoritatea publică centrală care
răspunde de silvicultură, de către Institutul Național de
Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură «Marin Drăcea» și de către
Regia Autonomă «Administrația Patrimoniului Protocolului de
Stat», prin ocolul silvic propriu constituit în condițiile legii.”
3. La articolul 11, după alineatul (1) se introduce un nou
alineat, alin. (11), cu următorul cuprins:
„(11) Fondul forestier proprietate privată a statului se
administrează de către administratorii prevăzuți la alin. (1) până
la data predării terenului către proprietar, în baza procesului-
verbal de punere în posesie.”
Art. III. — Procedurile aflate în derulare în vederea trecerii
terenurilor agricole și forestiere din proprietatea publică a statului
în proprietatea privată a acestuia, indiferent de faza în care se
află potrivit prevederilor legale aflate în vigoare la data solicitării,
vor continua și se vor completa cu dispozițiile prevăzute de
prezenta lege.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condițiile art. 147 alin. (2), cu respectarea prevederilor art. 75
și ale art. 76 alin. (1) din Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PREȘEDINTELE SENATULUI

ALFRED-ROBERT SIMONIS NICOLAE-IONEL CIUCĂ

București, 10 iulie 2023.

Nr. 215.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023 3

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru modificarea
Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea
procesului de restituire, în natură sau prin echivalent,
a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada
regimului comunist în România, precum și pentru modificarea
și completarea Legii nr. 46/2008 — Codul silvic
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (3) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea Legii nr. 165/2013
privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin
echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în
România, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr. 46/2008 —
Codul silvic și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul Oficial al României,
Partea I.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS

București, 10 iulie 2023.

Nr. 1.000.


PARLAMENTUL ROMÂNIEI
C A M E R A D E P U TA Ț I L O R S E N AT U L

LEGE
pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
Art. I. — Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din
10 septembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare,
se modifică și se completează după cum urmează:
1. La articolul 291 alineatul (3), literele m), n), p) și q) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„m) livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă
de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare,
care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00, și
de rumeguș, deșeuri și resturi de lemn aglomerate sub formă
de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare,
care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 și 4401 32 00;
livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a
rumegușului, deșeurilor și resturilor de lemn neaglomerate, care
se încadrează la codurile NC 4401 41 00 și 4401 49 00, realizată
către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza
unei declarații pe propria răspundere puse la dispoziția
furnizorului;
n) livrarea către persoane juridice sau alte entități, indiferent de
forma juridică de organizare a acestora, inclusiv școli, spitale,
dispensare medicale și unități de asistență socială, de lemn de foc,
sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme
similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 și 4401 12 00,
și de rumeguș, deșeuri și resturi de lemn, aglomerate sub formă de
pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se
încadrează la codurile NC 4401 31 00 și 4401 32 00; livrarea pentru
utilizarea drept combustibil de încălzire a rumegușului, deșeurilor și
resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile
NC 4401 41 00 și 4401 49 00, realizată către persoane juridice
sau alte entități, indiferent de forma juridică de organizare a
acestora, inclusiv școli, spitale, dispensare medicale și unități
de asistență socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei
declarații pe propria răspundere puse la dispoziția furnizorului;
...............................................................................................
p) livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri
solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de
înaltă eficiență, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile
de referință pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la
Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei din 28 aprilie 2015
de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului
European și a Consiliului în ceea ce privește cerințele de
proiectare ecologică aplicabile cazanelor cu combustibil solid și
în anexa V la Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei din
24 aprilie 2015 de punere în aplicare a Directivei 2009/125/CE
a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește
cerințele în materie de proiectare ecologică aplicabile aparatelor
pentru încălzire locală cu combustibil solid și cărora li s-a atribuit
o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a demonstra
întrunirea criteriului menționat la art. 7 alin. (2) din Regulamentul
(UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al Consiliului din
4 iulie 2017 de stabilire a unui cadru pentru etichetarea
energetică și de abrogare a Directivei 2010/30/UE, destinate
locuințelor, inclusiv a kiturilor de instalare, precum și a tuturor
componentelor necesare achiziționate separat;
q) livrarea și instalarea de panouri fotovoltaice, panouri
solare termice, pompe de căldură și alte sisteme de încălzire de
înaltă eficiență, cu emisii scăzute, care se încadrează în valorile
de referință pentru emisiile de particule stabilite în anexa V la
 4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023

Regulamentul (UE) 2015/1.189 al Comisiei și în anexa V la
Regulamentul (UE) 2015/1.185 al Comisiei și cărora li s-a
atribuit o etichetă energetică a Uniunii Europene pentru a
demonstra întrunirea criteriului menționat la art. 7 alin. (2) din
Regulamentul (UE) 2017/1.369 al Parlamentului European și al
Consiliului, inclusiv a kiturilor de instalare, precum și a tuturor
componentelor necesare achiziționate separat, destinate
clădirilor administrației publice centrale sau locale, clădirilor
entităților aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu
excepția societăților comerciale;”.
2. La articolul 291 alineatul (3), după litera q) se introduc
două noi litere, lit. r) și s), cu următorul cuprins:
„r) livrarea și/sau instalarea de componente pentru repararea
și/sau extinderea sistemelor prevăzute la lit. p) și q);
s) livrarea sistemelor prevăzute la lit. p) și q) ca parte
componentă a livrărilor de construcții, precum și livrarea și
instalarea sistemelor prevăzute la lit. p) și q) ca extraopțiuni la
livrarea unei construcții, pentru destinatarii prevăzuți la lit. p) și q).”
3. La articolul 291, după alineatul (35) se introduc două
noi alineate, alin. (36) și (37), cu următorul cuprins:
„(36) Sintagmele utilizate la alin. (3) lit. p) și q) au următorul
înțeles:
1. înaltă eficiență — clasă de randament energetic sezonier
aferent încălzirii incintelor minim B, conform anexei II la
Regulamentul delegat (UE) nr. 811/2013 al Comisiei din
18 februarie 2013 de completare a Directivei 2010/30/UE
a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește
etichetarea energetică a instalațiilor pentru încălzirea incintelor,
a instalațiilor de încălzire cu funcție dublă, a pachetelor de
instalație pentru încălzirea incintelor, regulator de temperatură și
dispozitiv solar și a pachetelor de instalație de încălzire cu
funcție dublă, regulator de temperatură și dispozitiv solar;
2. kituri de instalare — ansamblul pieselor comercializate
împreună în scopul furnizării unui sistem funcțional și care poate
conține:
a) kit panouri fotovoltaice — panou fotovoltaic, invertor,
modul comandă, optimizatoare, sisteme de fixare, cablaj și
conectică, tablou electric, disjunctoare, cutie contor, contor
electric, iar, în cazul sistemelor off-grid, bateriile;
b) kit panouri solare termice — panou solar termic, sisteme
de fixare, sisteme de control și automatizare, boiler, pompe, vas
de expansiune, aerisitor automat, antigel solar. Nu include
tubulatura de conectare la radiatoare sau încălzire în pardoseală
și nu include radiatoare;
c) kit pompă de căldură — pompă de căldură aer-aer, aer-
apă sau sol-apă, sisteme de fixare, sistem de control și
automatizare, boiler, pompe, vas de expansiune, aerisitor
automat, tubulatura și conectica pentru conectarea
componentelor sistemului. Nu include tubulatura de conectare la
radiatoare sau încălzire în pardoseală și nu include radiatoare;
d) kit pentru sistemele de încălzire pe combustibil solid —
aparat pentru încălzire locală cu focar închis, sisteme de fixare,
puffer, boiler, vas de expansiune, pompe, sisteme de control și
automatizare, tubulatura și conectica pentru conectarea
componentelor sistemului. Nu include tubulatura de conectare la
radiatoare sau încălzire în pardoseală și nu include radiatoare;
3. componente necesare achiziționate separat —
componentele prevăzute la pct. 2 lit. a)—d) achiziționate în
condițiile prezentei legi;
4. locuințe — locuințe sau condominii, astfel cum sunt
definite la art. 2 lit. a) și i) din Legea locuinței nr. 114/1996,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din
31 decembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, fie
că se află în proprietatea unei persoane fizice, fie a unei
persoane juridice.
(37) Pentru a beneficia de prevederile alin. (3) lit. q), r) și s),
cumpărătorii persoane juridice au obligația de a semna la
dispoziția furnizorului o declarație pe propria răspundere
conform modelului prevăzut în anexa nr. 1 la prezenta lege. În
cazul cumpărătorilor persoane fizice, furnizorii pot aplica cota
redusă conform prevederilor alin. (3) lit. p), r) și s) pe baza
semnăturii cumpărătorului de primire a produselor, aplicată pe
factura în care se menționează expres adresa locuinței de
instalare a produselor, iar în caz contrar fiind obligate la
depunerea unei declarații pe propria răspundere conform
modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezenta lege.”
Art. II. — Prin derogare de la prevederile art. 4 alin. (1) din
Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și
completările ulterioare, prezenta lege intră în vigoare la 3 zile
de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din
Constituția României, republicată.

p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR, PREȘEDINTELE SENATULUI

VASILE-DANIEL SUCIU NICOLAE-IONEL CIUCĂ
București, 10 iulie 2023.
Nr. 216.

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

DECRET
privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
În temeiul prevederilor art. 77 alin. (1) și ale art. 100 alin. (1) din Constituția
României, republicată,
Președintele României d e c r e t e a z ă:
Articol unic. — Se promulgă Legea pentru modificarea și completarea Legii
nr. 227/2015 privind Codul fiscal și se dispune publicarea acestei legi în Monitorul
Oficial al României, Partea I.
PREȘEDINTELE ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER IOHANNIS
București, 10 iulie 2023.
Nr. 1.001.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023 5

DECIZII ALE CURȚII CONSTITUȚIONALE

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

D E C I Z I A Nr. 61
din 28 februarie 2023
referitoare la excepția de neconstituționalitate
a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății
drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției

Marian Enache — președinte
Mihaela Ciochină — judecător
Cristian Deliorga — judecător
Dimitrie-Bogdan Licu — judecător
Laura-Iuliana Scântei — judecător
Gheorghe Stan — judecător
Livia Doina Stanciu — judecător
Elena-Simina Tănăsescu — judecător
Varga Attila — judecător
Patricia-Marilena Ionea — magistrat-asistent
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror
Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
1. Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate
a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019
privind eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru
unele categorii de personal din sistemul justiției. Excepția a fost
ridicată de Cristina Roberta Narița și alții în Dosarul
nr. 350/46/2019 al Curții de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal și constituie obiectul Dosarului
Curții Constituționale nr. 2.199D/2019.
2. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare
este legal îndeplinită.
3. Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele Curții
Constituționale nr. 2.442D/2019, nr. 2.576D/2019, nr. 2.579D/2019,
nr. 2.609D/2019, nr. 2.723D/2019, nr. 2.978D/2019, având ca
obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 3/2019, excepție ridicată de Mirela
Aramă și alții în Dosarul nr. 409/46/2019 al Curții de Apel Pitești —
Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal,
de Camelia Lăcrămioara Mesaroș și alții în Dosarul
nr. 1.027/111/2019 al Tribunalului Bihor — Secția I civilă, de
Ramona Codruța Achim și alții, prin mandatar Mariana Budur,
în Dosarul nr. 936/111/2019 al Tribunalului Bihor — Secția I
civilă, de Aurelia Elena Cupen și alții, prin mandatar Nicoleta-
Denisa Trăistaru (Dîndăreanu), în Dosarul nr. 13.385/3/2019 al
Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și
asigurări sociale, de Adinan Halil și alții în Dosarul
nr. 1.064/62/2019 al Tribunalului Brașov — Secția I civilă —
Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări
sociale și de Janina Agoston și alții în Dosarul nr. 605/100/2019
al Tribunalului Maramureș — Secția I civilă.
4. La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare
este legal îndeplinită.
5. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de
neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema
conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de
acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5)
din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții
Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.442D/2019,
nr. 2.576D/2019, nr. 2.579D/2019, nr. 2.609D/2019, nr. 2.723D/2019
și nr. 2.978D/2019 la Dosarul nr. 2.199D/2019, care este primul
înregistrat.
6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă
cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune
concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest
sens arată că statul poate stabili un termen rezonabil pentru
executarea creanțelor pe care le are. De asemenea, apreciază
că situația extraordinară care a justificat emiterea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 3/2019 este expusă în nota
de fundamentare a actului normativ și constă în insuficiența
fondurilor în bugetul Ministerului Justiției.
C U R T E A,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:
7. Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunțată în Dosarul
nr. 350/46/2019, și Încheierea din 13 septembrie 2019,
pronunțată în Dosarul nr. 409/46/2019, Curtea de Apel Pitești —
Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor
salariale restante pentru unele categorii de personal din
sistemul justiției. Excepția a fost ridicată de Cristina Roberta
Narița și alții, respectiv de Mirela Aramă și alții în cauze având
ca obiect soluționarea unor cereri privind drepturi bănești ale
personalului din justiție.
8. Prin încheierile din 3 septembrie 2019, pronunțate
în dosarele nr. 1.027/111/2019 și nr. 936/111/2019, Tribunalul
Bihor — Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu
excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1, 2 și 3
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019. Excepția
a fost ridicată de Camelia Lăcrămioara Mesaroș și alții, respectiv
de Ramona Codruța Achim și alții, prin mandatar Mariana Budur,
în cauze având ca obiect soluționarea unor cereri privind
drepturi bănești ale personalului din justiție.
9. Prin Încheierea din 20 septembrie 2019, pronunțată
în Dosarul nr. 13.385/3/2019, Tribunalul București —
Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a
sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 3/2019. Excepția a fost ridicată de Aurelia Elena
Cupen și alții, prin mandatar Nicoleta-Denisa Trăistaru
(Dîndăreanu), într-o cauză având ca obiect soluționarea unor
cereri privind drepturi bănești ale personalului din justiție.
10. Prin Încheierea din 25 septembrie 2019, pronunțată în
Dosarul nr. 1.064/62/2019, Tribunalul Brașov — Secția I civilă —
Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă
și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională
cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1
 6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019.
Excepția a fost invocată de Adinan Halil și alții într-o cauză
având ca obiect pretenții.
11. Prin Încheierea din 3 octombrie 2019, pronunțată
în Dosarul nr. 605/100/2019, Tribunalul Maramureș — Secția I
civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de
neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 3/2019. Excepția a fost ridicată de Janina
Agoston și alții într-o cauză având ca obiect soluționarea unor
cereri privind drepturi salariale ale personalului din justiție.
12. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii
acesteia susțin că dispozițiile de lege care prevăd eșalonarea
plății drepturilor salariale restante pentru unele categorii de
personal din sistemul justiției contravin mai multor prevederi din
Legea fundamentală. Astfel, dispozițiile de lege criticate înfrâng
principiul separației puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4)
din Constituție, deoarece executivul încalcă puterea executorie
a hotărârilor judecătorești.
13. Se susține că sunt nerespectate și cerințele de claritate,
precizie, previzibilitate și predictibilitate ce trebuie să caracterizeze
actele normative și care derivă din prevederile art. 1 alin. (5) din
Constituție.
14. Totodată, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 3/2019 încalcă și prevederile art. 16 din Constituție, ale
art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale și ale art. 23 din Declarația Universală
a Drepturilor Omului, întrucât creează discriminări în raport cu
alte categorii de personal din sistemul justiției care au încasat
deja drepturile bănești cuvenite. De asemenea, anumite
categorii de personal din justiție sunt excluse de la aplicarea
măsurilor prevăzute de această ordonanță de urgență, așa cum
este cazul personalului Înaltei Curți de Casație și Justiție.
15. Sunt încălcate și prevederile art. 41 din Constituție,
întrucât prevederile de lege criticate neagă importanța socială
a muncii personalului din justiție.
16. De asemenea, sunt înfrânte prevederile art. 44 din
Constituție și cele ale art. 1 din Primul Protocol adițional la
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale, întrucât veniturile salariale reprezintă un „bun”,
ceea ce implică îndatorirea statului de a respecta obligații
negative și pozitive în luarea măsurilor care afectează dreptul
de proprietate al cetățenilor. Autorii excepției susțin că, spre
deosebire de cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor
Omului prin Decizia cu privire la Cererea nr. 57.265/08 introdusă
de Dumitru Daniel Dumitru și alții împotriva României, sunt
titulari ai unor drepturi salariale și nu se identifică o situație de
criză economică care să justifice eșalonarea plății acestor
drepturi. Din contră, Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 3/2019 a fost adoptată într-o perioadă de creștere economică.
17. Autorii excepției consideră că sunt încălcate și
prevederile art. 53 din Constituție, întrucât nu sunt întrunite
condițiile constituționale ale restrângerii exercițiului unor drepturi
sau libertăți fundamentale. Astfel, eșalonarea plății drepturilor
salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul
justiției nu este o măsură nici proporțională, nici rezonabilă și nici
nu vizează protejarea unor drepturi și interese colective,
superioare.
18. De asemenea, autorii excepției susțin că sunt încălcate
prevederile constituționale ale art. 115, întrucât Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 3/2019 a fost adoptată fără
ca executivul să justifice urgența reglementării și fără a exista
o situație extraordinară. Totodată, se arată că ordonanța de
urgență criticată a fost emisă în afara legii de abilitare, atât timp
cât, prin Legea nr. 4/2019 privind abilitarea Guvernului de
a emite ordonanțe, Guvernul a fost abilitat să emită ordonanțe în
domenii care nu fac obiectul legii organice până la 31 ianuarie
2019.
19. Curtea de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de
contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Bihor — Secția I
civilă, Tribunalul Brașov — Secția I civilă — Complet
specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări
sociale și Tribunalul Maramureș — Secția I civilă apreciază
că dispozițiile de lege criticate nu contravin prevederilor
constituționale invocate de autorii excepției.
20. Tribunalul București — Secția a VIII-a conflicte de
muncă și asigurări sociale apreciază că se impune admiterea
excepției de neconstituționalitate.
21. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea
nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate
președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere
cu privire la excepția de neconstituționalitate.
22. Președinții celor două Camere ale Parlamentului,
Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de
vedere solicitate.
C U R T E A,
examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de
judecătorii-raportori, notele scrise depuse la dosar de autorii
excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate,
raportate la prevederile Constituției, precum și Legea
nr. 47/1992, reține următoarele:
23. Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este
competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție,
precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea
nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.
24. Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind
eșalonarea plății drepturilor salariale restante pentru unele
categorii de personal din sistemul justiției, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 106 din 12 februarie 2019,
aprobată prin Legea nr. 224/2019 pentru aprobarea Ordonanței
de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății
drepturilor salariale restante pentru unele categorii de personal
din sistemul justiției, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 942 din 25 noiembrie 2019. Dispozițiile de lege
criticate au următoarea redactare:
— Art. 1: „(1) Plata sumelor reprezentând drepturi de natură
salarială restante stabilite în favoarea personalului din sistemul
justiției prevăzut la art. 2 prin acte administrative
ale ordonatorilor de credite aferente perioadei 9 aprilie 2015—
30 iunie 2018 se va realiza după cum urmează:
a) în anul 2019 se plătește 5% din totalul sumei cuvenite;
b) în anul 2020 se plătește 10% din totalul sumei cuvenite;
c) în anul 2021 se plătește 25% din totalul sumei cuvenite;
d) în anul 2022 se plătește 25% din totalul sumei cuvenite;
e) în anul 2023 se plătește 35% din totalul sumei cuvenite.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1), plătite în temeiul prezentei
ordonanțe de urgență, se actualizează cu indicele prețurilor de
consum comunicat de Institutul Național de Statistică.
(3) La sumele actualizate în condițiile alin. (2) se acordă
dobânda legală remuneratorie, calculată de la data emiterii
ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023
(4) Prin ordin al ordonatorilor principali de credite va fi
stabilită procedura de efectuare a plății sumelor restante,
cu respectarea termenelor prevăzute la alin. (1).”;
— Art. 2: „Prezenta ordonanță de urgență se aplică
personalului din sistemul justiției ale cărui indemnizații de
încadrare/salarii de bază se stabileau în perioada prevăzută la
art. 1 alin. (1) pe baza valorii de referință sectorială din cadrul:
curților de apel, tribunalelor, judecătoriilor, al celorlalte instituții
pentru care ministrul justiției este ordonator principal de credite,
al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și
al parchetelor de pe lângă curțile de apel, de pe lângă tribunale
și de pe lângă judecătorii.”;
— Art. 3: „Prevederile prezentei ordonanțe de urgență nu se
aplică personalului care a obținut, până la data intrării ei
în vigoare, plata sumelor care fac obiectul acesteia.”
25. Autorii excepției susțin că dispozițiile Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 3/2019 contravin următoarelor
prevederi din Constituție: art. 1 alin. (4) și (5) privind principiul
separației puterilor în stat și obligația respectării Constituției, a
supremației sale și a legilor, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în
drepturi a cetățenilor, art. 41 privind dreptul la muncă și protecția
socială a muncii, art. 44 referitor la dreptul de proprietate, art. 53
referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și
art. 115 privind delegarea legislativă. De asemenea, este invocat
art. 20 din Constituție referitor la tratatele internaționale privind
drepturile omului, prin raportare la dispozițiile art. 14 din
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
fundamentale și ale art. 23 privind interzicerea discriminării din
Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și prin
raportare la prevederile art. 1 privind proprietatea din Primul
Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor
omului și a libertăților fundamentale.
26. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
constată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 3/2019 stabilesc eșalonarea pe o perioadă de 5 ani a plății
drepturilor de natură salarială restante stabilite prin acte
administrative ale ordonatorilor de credite aferente perioadei
9 aprilie 2015—30 iunie 2018 în favoarea personalului din
sistemul justiției din cadrul curților de apel, tribunalelor,
judecătoriilor, al celorlalte instituții pentru care ministrul justiției
este ordonator principal de credite, al Parchetului de pe lângă
Înalta Curte de Casație și Justiție și al parchetelor de pe lângă
curțile de apel, de pe lângă tribunale și de pe lângă judecătorii.
27. În nota de fundamentare a Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 3/2019 s-a arătat, în esență, că pentru perioada
9 aprilie 2015—30 iunie 2017, salarizarea personalului bugetar
(și a personalului din sistemul justiției) a fost reglementată de
Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară
a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010.
Prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit
din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în
domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, și Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 20/2016 pentru modificarea și
completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015
privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul
2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-
bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte
normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
7
nr. 434 din 9 iunie 2016, legiuitorul a intervenit pentru înlăturarea
diferențelor salariale rezultate în urma aplicării legii unitare de
salarizare, astfel cum aceasta a fost modificată prin legi anuale
de salarizare.
28. Prin Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1029 din
21 decembrie 2016, Curtea Constituțională a reținut că prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2016 (care se aplică
întregului personal bugetar, inclusiv magistraților) s-au eliminat
diferențele provenite din faptul că o parte dintre magistrații și
personalul asimilat, încadrați în aceeași funcție, grad/treaptă,
gradație, vechime în funcție sau în specialitate, au obținut
hotărâri judecătorești definitive și irevocabile (în temeiul Codului
de procedură civilă din 1865) sau definitive (în temeiul Codului
de procedură civilă), prin care le-au fost recunoscute majorări
salariale, în timp ce alții nu obținuseră asemenea hotărâri
judecătorești. Astfel, urmarea intrării în vigoare a Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 20/2016 este aceea că, pentru fiecare
funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în
specialitate, indemnizația de încadrare a magistraților și a
personalului asimilat este aceeași, stabilită la nivel maxim. Prin
aceeași decizie, Curtea a statuat în sensul că pentru
respectarea principiului constituțional al egalității în fața legii,
nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare,
prevăzut de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015,
corespunzător fiecărei funcții, grad/treaptă, gradație, vechime în
funcție sau în specialitate, trebuie să includă majorările
(indexările) stabilite prin hotărâri judecătorești și să fie același
pentru tot personalul salarizat potrivit dispozițiilor de lege
aplicabile în cadrul aceleiași categorii profesionale, respectiv
familii ocupaționale prevăzute de Legea-cadru nr. 284/2010
privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri
publice. Ca urmare, Curtea a constatat că dispozițiile art. 31
alin. (12) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015
contraveneau principiului egalității în fața legii, consacrat prin
art. 16 din Constituție, deoarece stabileau că persoanele aflate
în situații profesionale identice, dar care nu au obținut hotărâri
judecătorești prin care să li se fi recunoscut majorări salariale
au indemnizații de încadrare diferite (mai mici) față de cei cărora
li s-au recunoscut astfel de drepturi salariale, prin hotărâri
judecătorești, generând diferențe în stabilirea salariului de
bază/indemnizației de încadrare.
29. Decizia menționată este și o decizie interpretativă
a dispozițiilor cuprinse în legislația vizată în ceea ce privește
sintagma „nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației
de încadrare”, sintagmă folosită și în Legea nr. 71/2015 la art. 1
alin. (51).
30. În nota de fundamentare a Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 3/2019 s-a mai arătat că, în ceea ce privește
cuantumul valorii de referință sectorială în cadrul familiei
ocupaționale „Justiție”, valoarea de referință sectorială de
421,36 lei începând cu 9 aprilie 2015 și de 463,5 lei începând cu
1 decembrie 2015 este stabilită prin sentințe/decizii ale
instanțelor judecătorești. Având în vedere aceste valori, a fost
emis Ordinul președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție
nr. 75 din 15 martie 2018, din care rezultă că judecătorii,
magistrații-asistenți, personalul auxiliar de specialitate și
personalul conex din cadrul instanței supreme sunt salarizați,
pentru perioada 9 aprilie 2015—30 noiembrie 2015, prin
acordarea valorii de referință sectorială de 421,36 lei, respectiv
de 405 lei, la care se adaugă 4%, procent prevăzut de
 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023
Ordonanța Guvernului nr. 13/2008 privind creșterile salariale
aplicabile judecătorilor, procurorilor și altor categorii de personal
din sistemul justiției pentru anul 2008, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 1 februarie 2008, și,
pentru perioada 1 decembrie 2015—31 decembrie 2017, prin
acordarea unei valori de referință sectorială de 463,5 lei,
respectiv de 405 lei la care se adaugă 4%, procent prevăzut
de Ordonanța Guvernului nr. 13/2008, și 10%, procent prevăzut
de Legea nr. 293/2015 privind aprobarea Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 35/2015 pentru modificarea și completarea
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind
salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015,
precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, precum
și pentru modificarea și completarea Legii nr. 152/1998 privind
înființarea Agenției Naționale pentru Locuințe, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 25 noiembrie
2015. În același sens au fost emise Ordinul ministrului justiției
nr. 2.066/C din 24 mai 2018 și Ordinul ministrului justiției
nr. 2.118/C din aceeași dată prin care se acordă drepturile
salariale menționate mai sus pentru judecătorii, tribunale și curți
de apel, precum și pentru Ministerul Justiției și care trebuie să
fie puse în aplicare de îndată (ordine similare fiind emise pentru
personalul din instituțiile pentru care ministrul justiției are
calitatea de ordonator principal de credite și ale căror salarii
se stabilesc pe baza valorii de referință sectorială).
31. Din examinarea celor mai sus arătate Curtea reține că
dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 au în
vedere drepturi de natură salarială, a căror acordare s-a dispus
prin acte administrative ale ordonatorilor de credite în vederea
asigurării unei salarizări egale — la nivelul recunoscut prin
hotărâri judecătorești — a personalului din justiție aflat în situații
profesionale identice.
32. Cu privire la dispozițiile Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 3/2019, autorii excepției formulează atât critici
de neconstituționalitate extrinsecă, ce privesc întregul act
normativ, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă,
referitoare la măsurile dispuse prin acest act normativ.
33. Astfel, prin criticile de neconstituționalitate formulate,
autorii excepției invocă încălcarea prevederilor art. 115 din
Constituție din două perspective: una referitoare la depășirea
termenului prevăzut în legea de abilitare și cea de-a doua privind
inexistența unei situații extraordinare și urgente care să justifice
emiterea legiferării pe calea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 3/2019.
34. Cât privește prima critică, instanța de contencios
constituțional reține că prevederile art. 115 din Constituție
consacră competența normativă a Guvernului derivată fie dintr-o
lege de abilitare, fie din însăși Constituția, cu un caracter special
și limitat, specific unei competențe de atribuire. Exercitarea
acestei competențe se include tot în sfera puterii executive și
constă în posibilitatea de a emite două categorii de acte
normative: ordonanțe simple și ordonanțe de urgență (a se
vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.189 din 20 septembrie 2011,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din
16 noiembrie 2011). Competența de a emite ordonanțe de
urgență nu este, prin urmare, condiționată de existența unei legi
de abilitare prealabile, ci, așa cum dispun prevederile art. 115
alin. (7) din Constituție, aceste ordonanțe sunt supuse aprobării
Parlamentului, care va adopta, în acest sens, o lege de aprobare
sau de respingere. Așa fiind, critica de neconstituționalitate
formulată este neîntemeiată.
35. Analizând în continuare susținerile referitoare la
inexistența unei situații extraordinare și urgente care să justifice
emiterea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019, Curtea
reține că, prin Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie
2014, a reținut că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență
în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei
situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi
amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței.
Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la
obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că
existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în
asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt
pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de
urgență. Ordonanța de urgență nu constituie o alternativă aflată
la discreția Guvernului, prin care acesta și-ar putea încălca
obligația sa constituțională de a asigura, în vederea îndeplinirii
programului său de guvernare, reglementarea prin lege, de
către Parlament, a relațiilor ce constituie obiectul acestei
reglementări.
36. Examinând nota de fundamentare a Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 3/2019, Curtea constată că, în emiterea
acestui act normativ, Guvernul invocă consecințele grave pe
care plata neeșalonată a drepturilor prevăzute prin actele
administrative ale ordonatorilor de credite le-ar avea asupra
asigurării resurselor necesare funcționării Ministerului Justiției
și plății drepturilor salariale pentru toate categoriile de personal
din sistem, în condițiile inexistenței unor fonduri suficiente pentru
plata imediată a acestor sume. Mai mult, imposibilitatea plății
imediate a tuturor drepturilor acordate prin actele administrative
ale ordonatorilor de credite ar genera noi procese care privesc
punerea în executare a ordinului și inițierea executărilor silite,
elemente care sunt de natură a aduce costuri semnificative atât
cu resursele materiale, cât și cu resursele umane.
37. Curtea apreciază că motivele invocate de Guvern
constituie o situație obiectivă, ieșită din comun, care justifică
intervenția legislativă urgentă pentru a preveni efecte de natură
să afecteze interesele publice care privesc, pe de o parte,
angajarea imediată a unor cheltuieli bugetare într-un cuantum
semnificativ și, pe de altă parte, buna funcționare a Ministerului
Justiției și plata drepturilor salariale personalului. Curtea
observă, de asemenea, că emiterea actelor administrative ale
ordonatorilor de credite pentru egalizarea drepturilor salariale
ale personalului din justiție nu a reprezentat un eveniment ce
putea fi anticipat, ci a intervenit, așa cum s-a reținut și în nota de
fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019,
ca urmare a unei succesiuni de acte normative, a pronunțării
Deciziei Curții Constituționale nr. 794 din 15 decembrie 2016,
precum și a existenței unor hotărâri judecătorești care au
prevăzut pentru o parte din personalul din justiție drepturi
salariale superioare celor pe care le primeau persoane aflate în
situații profesionale identice, dar care nu dețineau astfel de
hotărâri judecătorești.
38. Prin urmare, Curtea apreciază că măsurile adoptate prin
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 se circumscriu
unei situații urgente și extraordinare în sensul art. 115 alin. (4)
din Constituție, criticile de neconstituționalitate privind încălcarea
acestor prevederi constituționale fiind neîntemeiate.
39. Examinând, în continuare, criticile de neconstituționalitate
intrinsecă ce privesc măsurile dispuse prin Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 3/2019, Curtea reține că autorii
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023
excepției invocă încălcarea prevederilor art. 1 alin. (4) din
Constituție, care consacră principiul separației puterilor în stat.
40. Analizând această critică, instanța de contencios
constituțional observă că, în jurisprudența sa, a analizat în mai
multe rânduri constituționalitatea unor prevederi legale care
dispuneau eșalonarea succesivă a plății sumelor prevăzute prin
hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi
de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul
bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011
și în anii 2012—2017 (a se vedea Decizia nr. 188 din 2 martie
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237
din 14 aprilie 2010, Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie
2010, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie
2011, Decizia nr. 24 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 29 februarie 2012,
Decizia nr. 384 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013,
Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 750 din 18 august 2020, sau Decizia
nr. 393 din 10 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 863 din 9 septembrie 2021). Referindu-se
la susținerile privind încălcarea principiului separației puterilor
în stat, Curtea a reținut că aceasta nu poate fi reținută din
moment ce Guvernul nu refuză aplicarea hotărârilor
judecătorești, ci, din contră, le recunoaște și își ia angajamentul
ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și
obiectivelor stabilite în actul normativ contestat. Prin urmare,
Curtea a constatat că eșalonarea plății sumelor prevăzute prin
hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi
de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul
bugetar nu este o măsură prin care se interzice, nici măcar
temporar, executarea unei hotărâri judecătorești și, în consecință,
nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de
realizare a justiției. Curtea apreciază că, mutatis mutandis,
considerentele acestor decizii sunt valabile și în prezenta cauză.
41. Examinând în continuare criticile formulate de autorii
excepției referitoare la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție,
Curtea constată că dispozițiile de lege criticate au un conținut
clar și previzibil, neexistând niciun echivoc cu privire la
categoriile de persoane care cad sub incidența reglementării,
drepturile a căror plată se eșalonează și perioadele de
eșalonare. Prin urmare, și această critică este neîntemeiată.
42. În ceea ce privește critica vizând încălcarea prevederilor
constituționale și convenționale referitoare la egalitatea în
drepturi și interzicerea discriminării, Curtea reține că autorii
excepției invocă existența unei diferențe de tratament juridic
între persoanele care au beneficiat de plata integrală
a drepturilor salariale stabilite prin hotărâri judecătorești până la
intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 3/2019 și persoanele ale căror drepturi sunt plătite eșalonat,
ca efect al dispozițiilor acestui act normativ. Or, Curtea amintește
că, așa cum a statuat prin Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie
2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30
din 13 ianuarie 2011, situația diferită în care se află cetățenii în
funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus
regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor
constituționale ce consacră egalitatea în fața legii și a autorităților
publice, fără privilegii și discriminări.
9
43. Tot raportat la prevederile constituționale și convenționale
care prevăd egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării,
autorii excepției invocă și discriminarea pe care Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 3/2019 o face între diferitele categorii
de personal din justiție, arătând că dispozițiile privind eșalonarea
plății drepturilor salariale prevăzute prin acte administrative ale
ordonatorilor de credite nu sunt aplicabile personalului din cadrul
Înaltei Curți de Casație și Justiție și celui din cadrul Consiliului
Superior al Magistraturii.
44. Or, față de aceste critici, Curtea reține că, în nota de
fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019,
situația extraordinară care impune adoptarea de urgență
a măsurii eșalonării plății drepturilor restante o reprezintă
insuficiența fondurilor în bugetul Ministerului Justiției și al
Ministerului Public și consecințele pe care acordarea imediată
a acestor drepturi le-ar fi avut asupra acestui buget. Legiuitorul
delegat nu a avut în vedere și nu invocă eventuala insuficiență
a fondurilor necesare funcționării Înaltei Curți de Casație și
Justiție, care se finanțează, în mod distinct, din bugetul de stat,
ordonatorul principal de credite fiind președintele acestei
instanțe [art. 18 alin. (3) și (4) din Legea nr. 304/2004 privind
organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, abrogată,
în prezent, prin Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.104 din
16 noiembrie 2022]. De asemenea, nu s-a referit nici la
insuficiența fondurilor necesare funcționării Consiliului Superior
al Magistraturii, care se finanțează, de asemenea, din bugetul
de stat, ordonatorul principal de credite fiind președintele
Consiliului Superior al Magistraturii [art. 60 alin. (1) și (3) din
Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii,
republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din
1 septembrie 2012, abrogată, în prezent, prin Legea
nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1105 din
16 noiembrie 2022].
45. Prin urmare, Curtea apreciază că situația personalului
Înaltei Curți de Casație și Justiție și a celui al Consiliului Superior
al Magistraturii este, în mod obiectiv, diferită de cea
a personalului ale cărui drepturi salariale sunt plătite din bugetul
Ministerului Justiției, astfel că tratamentul juridic diferit este
justificat.
46. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate
raportată la prevederile art. 41 din Constituție, Curtea reține că,
în esență, aceasta privește faptul că dispozițiile Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 3/2019 ar aduce atingere importanței
sociale a muncii personalului din justiție. Or, deși prevederile
constituționale invocate consacră dreptul la muncă, acestea nu
conferă o protecție specială, diferențiată pentru anumite
categorii de personal, în virtutea muncii pe care o desfășoară.
Curtea apreciază, totodată, că plata eșalonată a unor drepturi
salariale nu contravine dreptului la muncă, în componenta sa
referitoare la dreptul la remunerarea muncii, întrucât dispozițiile
de lege criticate prevăd plata drepturilor stabilite prin actele
administrative ale ordonatorilor de credite, precum și
actualizarea acestor sume cu indicele prețurilor de consum
comunicat de Institutul Național de Statistică și plata dobânzii
legale remuneratorii calculate de la data emiterii ordinelor/
deciziilor de acordare a drepturilor salariale. Curtea
Constituțională reține și că prin Decizia nr. 75 din 7 decembrie
2020, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție —
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată
 10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023

în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 152 din 15 februarie
2021, instanța supremă a decis că, în interpretarea și aplicarea
art. 1 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019,
raportat la art. 1.531 și 1.535 din Codul civil, art. 166 din Legea
nr. 53/2003 — Codul muncii și art. 1—3 din Ordonanța
Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și
penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru
reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar,
aprobată prin Legea nr. 43/2012, cu completările ulterioare,
alături de dobânda remuneratorie prevăzută de Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 3/2019, se pot acorda dobânzi
penalizatoare la drepturile salariale restante ce intră în domeniul
de aplicare al aceluiași act normativ pentru perioada anterioară
emiterii ordinelor/deciziilor de acordare a drepturilor salariale,
respectiv diferența dintre dobânda penalizatoare și cea
remuneratorie, pentru perioada ulterioară emiterii acelorași
ordine sau decizii.
47. Considerente similare se impun și în ceea ce privește
critica referitoare la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate
privată, garantat de art. 44 din Constituție și de art. 1 din Primul
Protocol adițional la Convenție. Astfel, Curtea reține că
Guvernul, prin adoptarea reglementării criticate, nu neagă
existența și întinderea drepturilor salariale restante acordate prin
ordinul ordonatorului de credite. Măsura criticată este mai
degrabă una de garantare a dreptului de proprietate privată
(în același sens sunt, mutatis mutandis, și considerentele
Deciziei nr. 188 din 2 martie 2010, precitată).
48. În prezenta cauză, referitor la încălcarea prevederilor
constituționale și convenționale privind dreptul de proprietate,
autorii excepției invocă și cele reținute de Curtea Europeană
a Drepturilor Omului prin Decizia cu privire la Cererea
nr. 57.265/08 introdusă de Dumitru Daniel Dumitru și alții
împotriva României din 17 octombrie 2012, arătând că, așa cum
a reținut instanța europeană la punctul 41 din această decizie,
legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor
sale, mai ales cele sociale și economice, de o amplă marjă de
apreciere pentru a se pronunța atât asupra existenței unei
probleme de interes public care necesită un act normativ, cât și
asupra alegerii modalităților de aplicare a actului. Cu toate
acestea, modul în care statul concepe imperativele de interes
general nu trebuie să se dovedească a fi lipsit în mod vădit de
temei rațional. Or, autorii excepției apreciază că în cazul
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 3/2019 nu există
temeiuri raționale care să justifice plata eșalonată a drepturilor
prevăzute prin actele administrative ale ordonatorilor de credite
pentru o perioadă de 5 ani.
49. Referitor la această critică, instanța de contencios
constituțional apreciază că sunt valabile cele reținute mai sus
cu privire la conformitatea Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 3/2019 cu prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4),
în sensul existenței unei situații urgente și extraordinare care
a justificat emiterea acestui act normativ.
50. În sfârșit, întrucât nu s-a constatat încălcarea niciunui
drept consacrat de Legea fundamentală, Curtea apreciază că
sunt lipsite de temei criticile privind încălcarea prevederilor
art. 53 din Constituție.

51. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1—3,
al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

În numele legii

D E C I D E:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristina Roberta Narița și alții în Dosarul
nr. 350/46/2019 al Curții de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Mirela Aramă și alții în Dosarul
nr. 409/46/2019 al Curții de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, de Camelia Lăcrămioara Mesaroș
și alții în Dosarul nr. 1.027/111/2019 al Tribunalului Bihor — Secția I civilă, de Ramona Codruța Achim și alții, prin mandatar Mariana
Budur în Dosarul nr. 936/111/2019 al Tribunalului Bihor — Secția I civilă, de Aurelia Elena Cupen și alții, prin mandatar Nicoleta-
Denisa Trăistaru (Dîndăreanu), în Dosarul nr. 13.385/3/2019 al Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și
asigurări sociale, de Adinan Halil și alții în Dosarul nr. 1.064/62/2019 al Tribunalului Brașov — Secția I civilă — Complet specializat
în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și de Janina Agoston și alții în Dosarul nr. 605/100/2019 al Tribunalului
Maramureș — Secția I civilă și constată că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 3/2019 privind eșalonarea plății drepturilor
salariale restante pentru unele categorii de personal din sistemul justiției este constituțională în raport cu criticile formulate.
Definitivă și general obligatorie.
Decizia se comunică Curții de Apel Pitești — Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalului Bihor —
Secția I civilă, Tribunalului București — Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, Tribunalului Brașov — Secția I civilă —
Complet specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Maramureș – Secția I civilă și se publică
în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Pronunțată în ședința din data de 28 februarie 2023.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Patricia-Marilena Ionea
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023 11

HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI

GUVERNUL ROMÂNIEI

HOTĂRÂRE
pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 24/2019
privind emiterea autorizației de mediu pentru
Societatea Națională „Nuclearelectrica” — S.A. —
Sucursala „Fabrica de Combustibil Nuclear” Pitești
Având în vedere prevederile art. 15 alin. (1) și ale art. 46 alin. (3)
din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului,
aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 265/2006, cu modificările
și completările ulterioare,
în temeiul art. 108 din Constituția României, republicată,

Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articol unic. — Anexa la Hotărârea Guvernului nr. 24/2019 privind emiterea
autorizației de mediu pentru Societatea Națională „Nuclearelectrica” — S.A. —
Sucursala „Fabrica de Combustibil Nuclear” Pitești, publicată în Monitorul Oficial
al României, Partea I, nr. 87 și 87 bis din 4 februarie 2019, se modifică și
se înlocuiește cu anexa*) la prezenta hotărâre.
PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
p. Viceprim-ministru,
ministrul afacerilor interne,
Bogdan Despescu,
secretar de stat
Ministrul mediului, apelor și pădurilor,
Mircea Fechet
Ministrul energiei,
Sebastian-Ioan Burduja
Ministrul sănătății,
Alexandru Rafila

București, 7 iulie 2023.

Nr. 568.

*) Anexa se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 bis, care se poate
achiziționa de la Centrul pentru relații cu publicul din șos. Panduri nr. 1, bloc P33, parter, sectorul 5,
București.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023

DECIZII ALE PRIM-MINISTRULUI

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind numirea doamnei Luminița Toderașcu
în funcția de vicepreședinte al Autorității Naționale
de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice
Având în vedere propunerea formulată de ministrul dezvoltării, lucrărilor
publice și administrației prin Adresa nr. 95.190 din 4 iulie 2023, înregistrată
la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/4.712 din 4 iulie 2023 și la Secretariatul
General al Guvernului cu nr. 20/25.733/MA în data de 7 iulie 2023,
în temeiul art. 29 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind
Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, și al art. 16 alin. (1)
din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată,
cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii,
doamna Luminița Toderașcu se numește în funcția de vicepreședinte al Autorității
Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice pentru
un mandat de 5 ani.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
București, 11 iulie 2023.
Nr. 275.

GUVERNUL ROMÂNIEI
PRIM-MINISTRUL

DECIZIE
privind exercitarea, cu caracter temporar,
de către domnul Nicolae Ivășchescu a funcției publice vacante
din categoria înalților funcționari publici de secretar general
al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova
Având în vedere propunerea Departamentului pentru Relația cu Republica
Moldova, formulată prin Adresa nr. DRRM/1.053 din 27 iunie 2023, înregistrată
la Cabinetul prim-ministrului cu nr. 5/4.495 din 28 iunie 2023, precum și Adresa
Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 32.477 conexat cu nr. 31.853/2023,
în temeiul art. 29, art. 394 alin. (2) lit. d), art. 397, art. 502 alin. (1) lit. f),
art. 509 alin. (3) și al art. 530 alin. (3) din Ordonanța de urgență a Guvernului
nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare,
prim-ministrul emite prezenta decizie.
Articol unic. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentei decizii, domnul
Nicolae Ivășchescu, director al Direcției programe, proiecte, juridic, exercită,
cu caracter temporar, funcția publică vacantă din categoria înalților funcționari publici
de secretar general al Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova
pentru o perioadă de 6 luni.

PRIM-MINISTRU
ION-MARCEL CIOLACU
Contrasemnează:
Secretarul general al Guvernului,
Mircea Abrudean
București, 11 iulie 2023.
Nr. 276.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023 13

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE

ORDIN
privind modificarea și completarea Ordinului ministrului apărării naționale nr. M.70/2016
pentru aprobarea Condițiilor și a Metodologiei privind chemarea/rechemarea în activitate,
în corpul ofițerilor, în vederea ocupării posturilor de medic, medic dentist, farmacist, biolog,
biochimist și chimist, în unitățile și structurile sanitare din rețeaua Ministerului Apărării Naționale
Pentru aplicarea prevederilor art. 36 alin. 1 lit. d) și g) și ale art. 74 alin. 4 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor
militare, cu modificările și completările ulterioare,
având în vedere dispozițiile art. 180 alin. (1) lit. b) și alin. (3) și ale art. 185 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma
în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 584/2005 privind
stabilirea activităților specifice și a finanțării unităților sanitare din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, precum
și a unităților sanitare din rețeaua Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 4 din Ordinul ministrului
sănătății nr. 166/2023 pentru aprobarea metodologiilor privind organizarea și desfășurarea concursurilor de ocupare a posturilor
vacante și temporar vacante de medic, medic stomatolog, farmacist, biolog, biochimist și chimist din unitățile sanitare publice sau
din direcțiile de sănătate publică, precum și a funcțiilor de șef de secție, șef de laborator și șef de compartiment din unitățile sanitare
fără paturi sau din direcțiile de sănătate publică, respectiv a funcției de farmacist-șef în unitățile sanitare publice cu paturi,
în temeiul prevederilor art. 40 alin. (1) din Legea nr. 346/2006 privind organizarea și funcționarea Ministerului Apărării
Naționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul apărării naționale emite prezentul ordin.
Art. I. — Ordinul ministrului apărării naționale nr. M.70/2016 4. În anexa nr. 2, la articolul 2, alineatul (1) se modifică și
pentru aprobarea Condițiilor și a Metodologiei privind va avea următorul cuprins:
chemarea/rechemarea în activitate, în corpul ofițerilor, în „Art. 2. — (1) Publicitatea selecției se realizează prin
vederea ocupării posturilor de medic, medic dentist, farmacist, publicarea unui anunț, inclusiv în săptămânalul Observatorul
biolog, biochimist și chimist, în unitățile și structurile sanitare din Militar și pe pagina de internet a Ministerului Apărării Naționale,
rețeaua Ministerului Apărării Naționale, publicat în Monitorul cu respectarea prevederilor art. 7 din anexa nr. 1 la Ordinul
Oficial al României, Partea I, nr. 421 din 3 iunie 2016, cu ministrului sănătății nr. 166/2023 pentru aprobarea
modificările și completările ulterioare, se modifică și se metodologiilor privind organizarea și desfășurarea concursurilor
completează după cum urmează: de ocupare a posturilor vacante și temporar vacante de medic,
medic stomatolog, farmacist, biolog, biochimist și chimist din
1. La articolul 5, după alineatul (1) se introduce un nou
unitățile sanitare publice sau din direcțiile de sănătate publică,
alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins: precum și a funcțiilor de șef de secție, șef de laborator și șef de
„(11) Propunerile prevăzute la alin. (1) se înaintează după compartiment din unitățile sanitare fără paturi sau din direcțiile
obținerea avizelor favorabile ale structurii de specialitate a de sănătate publică, respectiv a funcției de farmacist-șef în
Ministerului Apărării Naționale privind posibilitatea acordării unitățile sanitare publice cu paturi.”
accesului la informații clasificate.” 5. În anexa nr. 2, la articolul 2, după alineatul (1) se
2. La articolul 5, alineatele (2) și (3) se modifică și vor introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul
avea următorul cuprins: cuprins:
„(2) Direcția generală management resurse umane „(11) Prin excepție de la prevederile art. 7 alin. (4) lit. c) din
centralizează propunerile însoțite de avizele favorabile ale anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății nr. 166/2023, anunțul
structurii de specialitate a Ministerului Apărării Naționale privind de concurs cuprinde condițiile prevăzute la art. 1 și 2 din anexa
posibilitatea acordării accesului la informații clasificate și, după nr. 1 la ordin.”
verificarea documentelor, prezintă ministrului apărării naționale 6. În anexa nr. 2, la articolul 3 alineatul (1), literele l) și n)
proiectele de ordin privind chemarea/rechemarea în activitate, se modifică și vor avea următorul cuprins:
acordarea gradului militar și numirea în funcție a candidaților „l) adeverință medicală eliberată de medicul de familie, cu
declarați câștigători. cel mult 6 luni anterior derulării concursului, din care să rezulte
(3) Data chemării/rechemării în activitate este data la care antecedentele medicale patologice și faptul că este apt din punct
se emite ordinul de către ministrul apărării naționale.” de vedere fizic și neuropsihic și care conține, în clar, numărul,
data, numele emitentului și calitatea acestuia, în formatul
3. În anexa nr. 1, la articolul 1 alineatul (1), litera i) se
standard stabilit prin ordin al ministrului sănătății;
modifică și va avea următorul cuprins: ..................................................................................................
„i) își exprimă, în scris, acordul privind verificarea în vederea n) acte doveditoare pentru calcularea punctajului prevăzut în
autorizării accesului la informații clasificate, potrivit legii, și, în anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății nr. 166/2023;”.
cazul în care sunt propuși pentru chemarea/rechemarea în 7. În anexa nr. 2, la articolul 3 alineatul (1), după litera p)
activitate, completează formularul de bază — date personale, se introduc două noi litere, literele q) și r), cu următorul
prevăzut în anexa nr. 15 la Standardele naționale de protecție a cuprins:
informațiilor clasificate în România, aprobate prin Hotărârea „q) certificatul de integritate comportamentală din care să
Guvernului nr. 585/2002, cu modificările și completările reiasă că nu s-au comis infracțiuni prevăzute la art. 1 alin. (2) din
ulterioare;”. Legea nr. 118/2019 privind Registrul național automatizat cu
 14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023
privire la persoanele care au comis infracțiuni sexuale, de
exploatare a unor persoane sau asupra minorilor, precum și
pentru completarea Legii nr. 76/2008 privind organizarea și
funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, cu
modificările ulterioare, pentru candidații înscriși pentru posturile
din cadrul sistemului de învățământ, sănătate sau protecție
socială, precum și orice entitate publică sau privată a cărei
activitate presupune contactul direct cu copii, persoane în
vârstă, persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane
vulnerabile ori care presupune examinarea fizică sau evaluarea
psihologică a unei persoane;
r) copia certificatului de căsătorie sau a altui document prin
care s-a realizat schimbarea de nume, după caz.”
8. În anexa nr. 2, la articolul 3, alineatele (2), (3) și (6) se
modifică și vor avea următorul cuprins:
„(2) Copiile prevăzute la alin. (1) lit. b), c), g)—j), o) și r) se
certifică, pentru conformitate, de către secretarul comisiei de
concurs, pe baza documentelor originale prezentate de către
candidați.
(3) Înscrierea la selecție se realizează în termen de 10 zile
calendaristice de la data afișării anunțului la sediul
unității/structurii organizatoare.
..................................................................................................
(6) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. f), k), l) și q) se
depun la dosar în termen de valabilitate.”
9. În anexa nr. 2, articolul 4 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 4. — (1) Verificarea îndeplinirii condițiilor de participare
la preselecție constă în analizarea dosarelor din punctul de
vedere al conformității și al corectitudinii documentelor depuse
la dosar, precum și al îndeplinirii condițiilor pentru participarea la
concurs, prevăzute de prezenta metodologie și de dispozițiile
art. 8 alin. (4)—(7) din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății
nr. 166/2023.
(2) Comisia de verificare a îndeplinirii condițiilor de participare
la preselecție și comisia de soluționare a contestațiilor se numesc
prin ordinul de zi pe unitate al structurii organizatoare, până la
data publicării anunțului prevăzut la art. 2.
(3) În două zile lucrătoare de la data expirării termenului de
înscriere, candidații pot completa dosarele incomplete, care
conțin documente neconforme și formulare incorect completate.”
10. În anexa nr. 2, la articolul 5, alineatul (2) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„(2) Dosarele incomplete, cu documente neconforme și
formulare incorect completate, se resping.”
11. În anexa nr. 2, articolul 6 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 6. — Contestarea rezultatelor verificării îndeplinirii
condițiilor de participare la preselecție și soluționarea
contestațiilor se realizează în termenele și condițiile prevăzute
la art. 22 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății
nr. 166/2023.”
p. Ministrul apărării naționale,
Eduard Bachide,
secretar de stat
București, 4 iulie 2023.
Nr. M.140.
12. În anexa nr. 2, la articolul 9, alineatul (1) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„Art. 9. — (1) Examinarea medicală se desfășoară în
conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apărării
naționale, al ministrului afacerilor interne, al ministrului justiției,
al directorului Serviciului Român de Informații, al directorului
Serviciului de Informații Externe, al directorului Serviciului de
Telecomunicații Speciale și al directorului Serviciului de Protecție
și Pază nr. M.194/2022/179/2022/165/C/2023/9.507/2022/
389/2022/48/2023/4.297/2022 pentru aprobarea baremului
medical privind efectuarea examenului medical pentru
admiterea în unitățile/instituțiile de învățământ militar, de
informații, de ordine publică și de securitate națională, pe
perioada școlarizării elevilor și studenților în unitățile/instituțiile
de învățământ militar, de informații, de ordine publică și de
securitate națională, pentru ocuparea funcțiilor de soldat/gradat
profesionist, precum și pentru candidații care urmează a fi
chemați/rechemați/încadrați/reîncadrați în rândul cadrelor
militare în activitate/polițiștilor în serviciu/polițiștilor de
penitenciare, în cadrul unităților și structurilor sanitare care
organizează selecția sau care asigură expertiza medicală de
specialitate pentru personalul unității unde se află și postul
vacant, iar costurile acesteia se suportă de către fiecare
candidat.”
13. În anexa nr. 2, la articolul 9, alineatul (5) se modifică
și va avea următorul cuprins:
„(5) În termen de o zi lucrătoare de la primirea fișelor de
examinare medicală, candidații declarați «apt» le depun la
unitatea/structura care organizează selecția, pentru a fi atașate
la dosarul de candidat.”
14. În anexa nr. 2, articolul 11 se modifică și va avea
următorul cuprins:
„Art. 11. — Concursul/Examenul se organizează și se
desfășoară de către unitățile/structurile care organizează
selecția, în termenele și condițiile prevăzute la art. 17, art. 18
alin. (1) lit. b) și c) și alin. (2), art. 19, 23, 24 și art. 25 alin. (2) și
(3) din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății nr. 166/2023.”
15. În anexa nr. 2, după articolul 11 se introduce un nou
articol, articolul 12, cu următorul cuprins:
„Art. 12. — În cazul în care, de la data anunțării concursului
și până la afișarea rezultatelor finale ale acestuia, conducătorul
unității sanitare în al cărei stat de funcții se găsește postul pentru
care se organizează concursul este sesizat cu privire la
nerespectarea prevederilor legale privind organizarea și
desfășurarea concursului, se procedează potrivit prevederilor
art. 44—48 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății
nr. 166/2023.”
16. În titlu și în tot cuprinsul ordinului, sintagma „medic
dentist” se modifică și se înlocuiește cu sintagma „medic
stomatolog”.
Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023 15

MINISTERUL TRANSPORTURILOR ȘI INFRASTRUCTURII

ORDIN
pentru încetarea aplicabilității Ordinului viceprim-ministrului, ministrul transporturilor
și infrastructurii, nr. 1.178/2023 privind stabilirea unor derogări de la prevederile
Ordinului ministrului transporturilor nr. 1.836/2018 pentru aprobarea unor tarife aplicate
de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A.
Având în vedere prevederile art. 21 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicată,
cu modificările și completările ulterioare, ale art. 11 alin. (3) și ale art. 122 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 15/2002 privind
aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, aprobată cu modificări
și completări prin Legea nr. 424/2002, cu modificările și completările ulterioare,
în temeiul dispozițiilor art. 9 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 370/2021 privind organizarea și funcționarea Ministerului
Transporturilor și Infrastructurii, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul transporturilor și infrastructurii emite următorul ordin:

Art. 1. — Începând cu data intrării în vigoare a prezentului
ordin, prevederile Ordinului viceprim-ministrului, ministrul
transporturilor și infrastructurii, nr. 1.178/2023 privind stabilirea
unor derogări de la prevederile Ordinului ministrului transporturilor
nr. 1.836/2018 pentru aprobarea unor tarife aplicate de Compania
Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere — S.A., publicat
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 476 din 30 mai 2023,
își încetează aplicabilitatea.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
al României, Partea I, și intră în vigoare în 3 zile de la publicare.

p. Ministrul transporturilor și infrastructurii,

Bogdan-Stelian Mîndrescu,
secretar de stat

București, 11 iulie 2023.

Nr. 1.387.

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII

ORDIN
privind modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 3.326/2022 pentru organizarea și
desfășurarea unei acțiuni de depistare activă a tuberculozei în județe cu risc crescut
Văzând Referatul de aprobare nr. A.R. 11.630 din 29.06.2023 al Direcției generale sănătate publică și programe de
sănătate din cadrul Ministerului Sănătății,
luând în considerare:
— Acordul de grant dintre Ministerul Sănătății și Fondul Global de Luptă împotriva SIDA, Tuberculozei și Malariei nr.
SP 1.799 din 14.02.2019 „Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind controlul tuberculozei în România” — Grantul
1762 ROU-T-MoH”;
— corespondența purtată între Ministerul Sănătății și Fondul Global, înregistrată cu nr. 583/27.04.2023, prin care acesta
și-a dat acordul privind prelungirea cu două luni a activității de depistare activă a tuberculozei în județele cu risc crescut, inclusiv
Scrisoarea de close out a Fondului Global din data de 17.05.2023, înregistrată cu nr. FG 146/17.05.2023, cu prelungirea grantului
până la 15 noiembrie 2023,
având în vedere Hotărârea Guvernului nr. 423/2022 privind aprobarea programelor naționale de sănătate, cu modificările
și completările ulterioare,
în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății,
cu modificările și completările ulterioare,
ministrul sănătăți emite următorul ordin:

Art. I. — La articolul 9 din Ordinul ministrului sănătății 8 noiembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare, litera b)
nr. 3.326/2022 pentru organizarea și desfășurarea unei acțiuni se modifică și va avea următorul cuprins:
de depistare activă a tuberculozei în județe cu risc crescut, „b) etapa de depistare activă în teren (noiembrie 2022—
publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1075 din septembrie 2023);”.
 16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 633/11.VII.2023

Art. II. — Direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului controlul tuberculozei în România” vor duce la îndeplinire
Sănătății și instituțiile implicate în derularea acțiunii de prevederile prezentului ordin.
depistare activă finanțată prin Programul ROU-T-MoH Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial
„Abordarea provocărilor sistemului de sănătate privind al României, Partea I.

Ministrul sănătății,
Alexandru Rafila

București, 7 iulie 2023.

Nr. 2.295.

EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR

„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; 012329
C.I.F. RO427282, IBAN: RO55RNCB0082006711100001 BCR

&JUYEJT|473268]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 DTCPMB (alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, www.monitoruloficial.ro
Adresa Centrului pentru relații cu publicul este: șos. Panduri nr. 1, bloc P33, sectorul 5, București; 050651.
Tel. 021.401.00.73, 021.401.00.78, e-mail: concursurifp@ramo.ro, convocariaga@ramo.ro
Pentru publicări, încărcați actele pe site, la: https://www.monitoruloficial.ro, secțiunea Publicări.

Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633/11.VII.2023 conține 16 pagini. Prețul: 8 lei ISSN 1453—4495